Sunteți pe pagina 1din 1
ata parohiala Bisericii Ortodoxe Romine Sfinta Maria din Sydney buletin al Principiul proportionalitatii, sau Despre cat primim si cat oferim: Duminica a XI-a dupa Rusalii (Matei 18:23-35) Preot Doru Costache parabola despre noi in liturghie si dup& liturghie, textul nareazai Astoria unui shujitor a oSrui datorie imensé a fost ietatd de Stapan, dar care, atunci cind un confratei-a cerut ingduinté pentru o sum infimd, mua gisit in sine resursele iert&rit i ale compasiuni Prim shyjitor avea o datorie uriag’, aproape imposibil de tradus in termenii unui om obisnuit, la nivelul mediu sau de jos al piramidei socialea lui a avea. Imaginea sugereacd incomensurabilul dar al ‘vietii, ca form de manifestare a generozititi divine, imposibil de prefuit pe scara de valori a, s8-i Zicem, societéti consumiste, care functioneazd potrivit ritmurilor lui sale $i savings, care tréieste din zgircenie adic, mu din boierie Onice dar implica insa 0 datorie, 0 ‘vocatie: ai fost miluit de Dumnezeu, trebuie s& inveti s& imiti comportamentul divin in interactile tale cu semenii, Doar of primul siujitor, find nu doar miluit cu darul, i si iertat pentru proasta intrebuinfare a acestuia, a recidivat in 2gircenie, indiferentd si irationala réutate: percepem pe chipul siu schimonosit de avaritie urmele decumanizirit extreme, care ageazd inafara orizontului divin al compasiunii, Se aude parca, din subtest, observatia Apostolului Judecata este fer mila pentru cel ce ea avut mila (cf. Jacob 2: 13). in schimb, al doilea slyjitor avea datorii | minore: probabil ci el invatase din mila lui Dummezen si ib mild de semeni. Din pécate, el, cel nevinovat jf si slab, marginalizat, s-a lovit de raceala mineralé a unui suflet impietrt - ca orice drept, el a ajuns si sufere ‘Mai mult ca sigur, tragedia sufletului uman ucis in cele din uma de propria zgrcenie si de lipsa compasiunii isi ald originea mai adénc, in incapacitatea dea multumi Sufletul devenit orb pentru darul lui Dumnezeu, care doar revendici drepturi dar niciodatd nu invaté din generozitatea divin’, care cere, primeste, dar nu poate fi recunoscator, acel suflet va increment pentru totdeauna in proiect, nerealizandu-se ca persoand. Persoana nu se poate implini decat in solidanitate, comniune, compasiune, Reversul lipsei acestora se descopera intr-un regres ad ‘infinitum spre neant si nonsens Omul, observa Cioran, este singurul animal care poate fi st inversul su — poate fi neom. Ei, bine, absenta Fecunostintei pentru darunile primite conduce pe nesimtite, ins ineluctabil, cBtre figura inumand a celui ce mu mai poate intelege si ierta, a celui care, orbit de drepturile si dreptatea sa, isi pierde sensibilitatea fat de cameni ‘Nasterea Ma ett Doma Parabola aceasta vorbeste despre noi, in liturghie si dup ea. in liturghie invatam, prin auzirea intelepciunit divine rostite evanghelic, cA am primit daruni si c& trebuie sé fim recunoscitori, Nu {intamplator, partea centralé a ‘intamplator, de asemenea, inima liturghiei este constituitd de un act de multumire, enharistia, prin care suntem invitati la masa commniuni, organizaté generos de Stapan Dar invétdm mai ales faptul of, aga cum suntem iubiti si iertati, trebuie s& iubim gi s& tert, Oare noi ce vom face ax semen nostri pe care i vom intalni la usa bisericii ori in curtea mai largiia acesteia, lumea? [fonDaTorID PAROHIEI pag. 2-3 [SECURITATEA SI INSECURITATILE DECONSPIRARII EI pag. 12, 13-14