Sunteți pe pagina 1din 185

ECONOMIA TURISMULUI Lect. univ. drd.

Carmen Boghean

DISCIPLINA DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICILOR

CUPRINS CAPITOLUL I TURISMUL DELIMITARI CONCEPTUALE..................................... ......3 1.1 Concepte si clasificari folosite n turism.................................... .........................................................................3 1.2 Forme ale activitatii turistice............................................. ................................................................................ .4 1.3 Evolutia turismului international si tendintele actuale..................... ...................................................................6 CAPITOLUL II IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI............................... 10 2.1 Impactul macroeconomic al turismului........................................ .....................................................................10 2.2 Efectul multiplicator al turismului......................................... ...........................................................................11 2.2.1 Turismul si ocuparea fortei de munca...................................... ..................................................................12 2.2.2 Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe.......... ........................................................12 2.3 Impactul social al turismului............................................... .............................................................................14 CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI CONDUCEREA TURISMULUI.............................1 5 3.1. Organisme internationale de turism......................................... ........................................................................15 3.2. Rolul statului n turism..................................................... ...............................................................................1 6 3.3. Organizarea si coordonarea activitatilor turistice......................... ....................................................................19 3.4. Agentiile de turism, veriga de baza a institutiilor care activeaza n industr ia calatoriilor si turismului...........22 3.5. nceputurile organizarii miscarii turistice n Romnia........................... ..........................................................27 CAPITOLUL IV RELATIILE MANAGER-SUBORDONATI N NTREPRINDERILE TURISTICE....................................................................... .........................................................31 4.1. Functiile manageriale de conducere operativa............................... ......................................................................31 4.2. Modele comportamentale ale personalului ntreprinderilor de turism........... ......................................................33 4.3.1. Necesitatea creativitatii n ntreprinderile turistice....................... ...................................................38 4.3.2. Procesul de creativitate................................................. ........................................................................38 4.3.3. Tehnici de stimulare a creativitatii..................................... .......................................................................39 4.3.4. Rolul managerului n monitorizarea creativitatii........................... ..........................................................41 4.3.5. Rolul managerului n armonizarea obiectivelor n relatiile conducatori-subord onati..................41 CAPITOLUL V TURISMUL N ROMNIA..................................................... .....................43 5.1. Succinta prezentare a ultimei jumatati de secol............................ ...................................................................43 5.2 Analiza macromediului....................................................... .............................................................................45

5.2.1 Mediul economic........................................................... ............................................................................45 5.2.2 Mediul socio-cultural..................................................... ...........................................................................45 5.2.3. Mediul politic........................................................... ...............................................................................4 6 5.2.4 Mediul tehnologic......................................................... .....................................................................49 5.2.5 Mediul ecologic........................................................... .......................................................................49 CAPITOLUL VI. ANALIZA PIETEI TURISTICE ROMNESTI.................................. .51 6.1. Cererea turistica.......................................................... ................................................................................ ....51 6.1.1. Tipologii de cerere turistica............................................ ..........................................................................53 6.1.2. Comportamente generatoare de cerere turistica............................ ............................................................55 6.2. Oferta turistica........................................................... ................................................................................ ......58 6.2.1. Caracterizare conceptuala................................................ ........................................................................58 6.2.2. Resursele turistice - naturale si antropice - ale Romniei................. ........................................................59 6.3. Capacitatea de cazare turistica............................................ ............................................................................60 6.3.1 Capacitatea de cazare pe forme de turism.................................. ................................................................61 6.3.2. Capacitatea si calitatea structurilor de cazare turistica................ ..............................................................63 6.4. Turismul si economia n tara noastra......................................... ......................................................................64 CAPITOLUL VII TURISMUL SI MEDIUL................................................ ..........................65 7.1. Protectia si conservarea mediului, necesitate obiectiva a dezvoltarii turis mului.............................................65 7.2. Aspecte ale degradarii mediului prin turism................................ ...................................................................66 7.3. Conceptul de dezvoltare durabila n turism................................... ...................................................................68 7.4. Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism.......................... ....................................................................71 7.5. Principalele actiuni de protectie si conservare a mediului si a potentialul ui turistic..........................................72 CAPITOLULVIII ROMNIA CA DESTINATIE TURISTICA ANALIZA S.W.O.T....75 8.1 Puncte forte. Puncte slabe.................................................. ..............................................................................75 8.1.1 Puncte forte.............................................................. ................................................................................ .75 8.1.2 Puncte slabe.............................................................. ...............................................................................8 0 8.2 Oportunitatile si amenintarile.............................................. ............................................................................84 8.2.1 Oportunitati..............................................................

................................................................................ 84 8.2.2 Amenintari................................................................ ................................................................................ 86 Teste grila..................................................................... ..............................................................88 BIBLIOGRAFIE.................................................................... ....................................................92

CAPITOLUL I TURISMUL

DELIMITARI CONCEPTUALE

1.1 Concepte si clasificari folosite n turism Etimologic, cuvntul turism" provine din termenul englez tour" (calatorie), sau to tour", to make a tour" (a calatori, a face o calatorie), termen creat n Anglia, n j urul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de voiaj n Europa - n general si n Franta - n specia l. La rndul sau, acest termen englez deriva din cuvntul francez tour" (calatorie, plimbar e, miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de calatorie de agrement. Termenul francez are radacini si mai adnci, el deriva din cuvntul grec tournos" si, respectiv, din cel latin turnus" si nseamna tot calatorie n circuit. Din termenul turism" a der ivat si cel de turist", adica persoana care efectueaza calatoria pentru placerea proprie. Se pune problema clarificarii unor aspecte legate de termenul turist". Profesorul englez F. W. Ogilvie, n 1933, considera ca fiind turisti ... toate persoanele care satisfac cel putin doua conditii, si anume sunt departate de casa pentru o perioada care nu depaseste un an si cheltuiesc bani n acele locuri fara ca sa-i cstige ". Asemanator se pronunta si compatriotul sau A. C. Norwal (1936), care considera ca turistul este acea persoana care intra ntr-o tara strain a pentru orice alt scop dect de a-si stabili o resedinta permanenta sau pentru afaceri si care c heltuieste, n tara unde se stabileste temporar, banii cstigati n alta parte". Cel care a elabora t o definitie a turismului - acceptata pe plan mondial, a fost profesorul elvetian dr. W. Hunzik er, acesta apreciind ca: Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din dep lasarea si sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare'' (1940). Zece ani mai trziu The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) - defines te turismul ca fiind ...teoria si practica din sfera calatoriilor; calatoria fiind d e placere", iar turistul drept ...cel care face un tur sau mai multe tururi, n special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care calatoreste de placere sau pentru motive culturale, vizitnd di verse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemanatoa re". Dictionarul Enciclopedic Romn (1966, vol. IV) propune urmatoarea definitie a turismului: Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distante, pentru vizitarea regiunilor pito resti, a localitatilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."

Dictionnaire Touristique International (1969) contine si el o formulare:

Turismul

reprezinta ansamblul de masuri puse n aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau n alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor org anizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, pre cum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor" si tot n Dictionarul turistic i nternational

(1980) se precizeaza ca turismul se distinge de calatorie prin aceea ca implica p entru persoana n cauza, pe de o parte, alegerea deliberata a tintei, pe de alta, preocuparea exc lusiva pentru satisfacerea placerii sale". Sintetiznd cele enuntate, prin turism se ntelege: n primul rnd, ansamblul de activitati prin care omul si petrece timpul liber calatorind n alta localitate sau tara, pentru a vizita oameni si locuri, mo numente si muzee, pentru a-si mbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sp ort, pentru odihna sau tratament; n al doilea rnd, industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un nalt nivel calita tiv si n conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, n special, si a mediului nconjurat or, n general. Lund n considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social n care se desfasoara turismul n perioada de la ultima Conferinta Internationala a O NU privind turismul (Roma 1963), Conferinta Internationala asupra turismului si statisticii turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de baza n turism: Turismul se refera la activitatile unei persoane care calatoreste n afara mediului sau obisnuit, pentru mai putin de o perioada specificata de timp si al carei sco p principal de calatorie este altul dect exercitarea unei activitati remunerate la locul de v izitare." Din perspectiva acestei definitii si a normelor elaborate recent de Organizatia Mondiala a Turismului este considerat turist orice persoana care se deplaseaza spre un loc s ituat n afara resedintei obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive p rincipale de calatorie sunt altele dect exercitarea unei activitati remunerate n locul vizitat. Astfel sunt considerati turisti persoanele care: efectueaza o calatorie de agrement (vacanta, concediu); se deplaseaza n statiunile baneo-climaterice n scopul tratamentului sau mbunatatiri i starii de sanatate; se deplaseaza n alte localitati n scopul de a participa la competitii sportive; calatoresc n scopuri profesionale, adica participa la conferinte internationale, reuniuni stiintifice sau misiuni religioase etc; se deplaseaza n scopuri culturale.

1.2 Forme ale activitatii turistice

In cadrul activitatilor turistice se pot identifica urmatoarele forme: turismul intern (domestic tourism) - rezidentii unei tari care calatoresc n propria tara;

turismul international receptor (inbound/international-receptor tourism) - vizit area unei tari date de catre non-rezidenti; turismul international emitent (outbound/outgoing tourism) - rezidentii unei tar i date care viziteaza alte tari. Aceste trei forme de baza se pot combina, rezultnd alte trei forme derivate de tu rism: turism interior - incluznd turismul intern si turismul receptor; turism national - incluznd turismul intern si turismul emitator; turism international - incluznd turismul receptor (incoming) si turismul emitator (outgoing). Evenimentele de dupa 1989 au reprezentat un nou punct de plecare pentru turismul romnesc. Managerii au fost obligati sa faca fata concurentei destinatiilor extern e, interzise pna atunci n Romnia. Marile orase din vest si statiunile de la Marea Neagra au fost principalele tinte. La nceput, majoritatea romnilor au preferat tot litoralul romne sc. n prezent, agentii de turism spun ca destinatiile externe se vnd foarte bine. Dupa ce a pierdut clar cursa cu Turcia si Grecia, iar destinatii precum Spania sau Egipt sunt din ce n c e mai solicitate, din acest an si litoralul bulgaresc pare sa fi luat o felie consistenta din piat a romneasca. n ultimii ani, turismul romnesc a suferit modificari semnificative. Importanta lito ralului a scazut, iar infrastructura nvechita i-a determinat pe multi turisti sa se orienteze catre alte locuri. Marii cstigatori par a fi agroturismul, zonele montane si Delta Dunarii. Specialistii s unt de parere ca ar putea aparea noi statiuni cu potential turistic. n tara noastra sunt prezente aceste forme de turism si sunt intrate de mai multe decenii att n teoria turismului, ct si n activitatile turistice desfasurate de catre unitati le prestatoare de servicii turistice. Activitatea turistica, datorita complexitatii si multiplelor abordari pe care le suporta, se mai poate clasifica si n functie de urmatoarele criterii: a) dupa motivele calatoriei. loisir, recreere si vacanta (odihna); vizite la rude si prieteni; afaceri si motive profesionale; tratament medical; religie/pelerinaje; alte motive. b) dupa gradul de mobilitate al turistului di stingem:

turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt). turismul itinerant (de circulatie); turismul de tranzit.

c) n functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii: turismul particular; turismul social; turismul de masa. d) dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem: turismul organizat; turismul neorganizat; turismul mixt. e) dupa vrsta participantilor: turismul turismul turismul turismul turismul pentru pentru pentru pentru pentru prescolari; elevi; tineret (18-31 ani); adulti (31-60 ani); vrsta a III-a.

Aceste forme de turism nu trebuie privite n mod izolat, ele suprapunndu-se prin anumite caracteristici comune. 1.3 Evolutia turismului international si tendintele actuale Evolutia, att a turismului, ct si a turismului international se caracterizeaza, la nivel mondial, printr-o tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul international are, n aceasta situatie, cea mai import anta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte civilizati i, obiceiuri dar si datorita progresului tehnic nregistrat n domeniul transporturilor, progres care pe rmite calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce n ce mai lungi. Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicator i: sosirile/plecarile de turisti si ncasarile/cheltuielile din turismul internationa l. Tabel nr. 1: Sosirile si ncasarile din turismul international perioada 1950-1999

Anul Sososiri de turisti (mii) ncasari (mld) (USD) 1950 25.3

2.1 1960 69.3 6.9 1970 165.8 17.9 1980 287.8 102 1990 266.2 1995 1995 566.4 393.3 1999 664.4 455.5

Sursa: WTO, Compendium of Statistic

Din informatiile prezente n tabel se poate observa o crestere accentuata a turism ului international n anii '60 si '70, urmata de o ncetinire a ritmului de crestere. Indicatorul ncasari" prezinta o crestere mult mai accentuata, care se datoreaza si

fenomenului inflationist, pe lnga ceilalti factori de influenta (cresterea numaru lui de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de activitatea turistica, a distan tei de deplasare). Previziunile WTO se refera la o ncetinire a ritmului de crestere att a sosirilor, ct si a ncasarilor. Sunt luate n considerare ritmuri medii anuale de crestere situate n jur de 4% (echivalentul unei dublari la un interval de 18 ani) pentru ambii indicatori de masurare a circulatiei turistice internationale. WTO considera ca n anul 2020 numarul de sosiri din turismul international va ajun ge la 1,56 mld. Din acest numar, 1,2 mld vor reprezenta calatoriile n tarile nvecinate ( regionale) si 0.4 mld vor fi calatorii pe distante lungi (inter-regionale). In tabelul 2 se poate observa cresterea sustinuta a zonei Asia-Pacific care, n pe rioada 2010-2020 si va dubla numarul de sosiri internationale si va devansa n ceea ce pri veste cota de piata continentul american. Cea mai mare rata de crestere anuala o are zona O rientului Apropiat, aceasta dublndu-si numarul de sosiri internationale n acelasi interval. Repartizarea sosirilor internationale pe regiuni geografice confirma pozitia de lider a Europei (717 milioane), urmata de Asia de Est si Pacific (397 milioane) si de co ntinentul american (282 milioane). Urmeaza Africa, Orientul Apropiat si sudul Asiei. Tabel nr. 2: Previziunea sosirilor de turisti internationali pe regiuni

Anul de baza

Previziuni Cresterea anuala (%) Cote de piata

1995 2010 2020 1995-2020 1995 2020 Lumea 565.4 1006.4 1561.1 4.1 100 100 Africa 20.2 47.0 77.3 5.5 3.6 5.0 America 108.9 190.4 282.3 3.9 19.3 18.1 Asia de Est si Pacificul

81.4 195.2 397.2 6.5 14.4 25.4 Europa 338.4 527.3 717.0 3.0 59.8 45.9 Orientul Mijlociu 12.4 35.9 68.5 7.1 2.2 4.4 Asia de Sud 4.2 10.6 18.8 6.2 0.7 1.2 Intraregional 464.1

790.9 1183.3 3.8 82.1 75.8 Long-Haul (b) 101.3 215.5 377.9 5.4 19.9 24.2

Sursa: World Tourism Organization (a) Intraregional include sosirile din tari de origine nespecificate. (b) Long-Haul este definit ca restul, mai putin turismul intraregional. Calatoriile pe distante lungi vor avea o tendinta de crestere mai accentuata (5. 4%/an)

dect calatoriile pe distante scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a c alatoriilor pe distante scurte n anul 1995, se va ajunge n 2020 ca acestea sa detina aproape 76% din piata turismului international. In privinta ncasarilor din turismul international se apreciaza atingerea sumei de 2000 mld USD n anul 2020. Astfel se apreciaza ca se vor cheltui ~ 5 mld USD n fiec are zi n ntreaga lume. Pna n anul 2020, numarul turistilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,6 miliarde, mai mult dect dublu fata de evidentele existente la nivelul anului 2005, aproximativ 700 milioane. Vicepresedintele Comisiei Europene, Gunter Verheugen, responsabil de politicile ntreprinderilor si industriei, a declarat: Sectorul european al turismului se afla n plina expansiune. Politica noastra vizeaza, n principal, ameliorarea si competitivitate a sectorului european al turismului, precum si crearea a noi locuri de munca, sustinnd dezvolt area durabila a sectorului", n turism lucreaza circa sapte milioane de persoane n doua milioane de unitati turistice - hoteluri, restaurante, baruri, agentii de turism. Contributi a la Produsul Intern Brut n UE este de 5%. Din sectoarele conexe, cum ar fi transportul, alte sectoare dezvoltate pe orizontala, contributia la PIB ajunge pna la 11%, si mai mult de 20 de milioane d e locuri de munca. La Forumul european de turism, gazduit de Malta, au fost abordate teme, c um ar fi: dezvoltarea n domeniul turismului, ameliorarea reglementarilor cu un mai mare acc ent pe directiva servicii", legatura dintre competitivitate si pregatirea profesionala. Comisia Europeana a lansat prima editie a forumului n anul 2002. Referitor la piata europeana din care face parte si Romnia, WTO identifica urmato arele tendinte macroeconomice care se vor manifesta n viitorul apropiat: Se previzioneaza ca sosirile internationale de turisti sa atinga 1,56 miliarde n 2020 cu o crestere medie anuala de 4,1%. Se estimeaza ca vor creste calatoriile pe distante lungi (de la 18% la 24% n 2020) n detrimentul calatoriilor inter-regionale. Pna n 2020 Europa Centrala si de Est va atrage mai multi turisti dect tarile din Europa de Vest. Sosirile internationale de turisti n Europa vor ajunge la 717 milioane n 2020, cu o crestere anuala de 3%, sub media mondiala de 4,1% fapt care va diminua cota de p iata a Europei. Franta va ramne cea mai importanta tara receptoare de turisti din Europa (pna n 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turisti internationali). Cele 10 tari balcanice vor ajunge sa primeasca n 2020 pna la 79 milioane turisti, 92% dintre ei fiind atrasi de Grecia, Bulgaria, Romnia si Croatia. Acest lucru se datoreaza unei

cresteri anuale de 4,6% n perioada 1995-2020.

Pna n 2020, 346 milioane de turisti vor vizita zona Mediteranei (reprezentnd 22% din totalul mondial al sosirilor). Pe lnga aceste previziuni de natura pur economica sunt necesare si anumite previz iuni de natura social-psihologica pentru a putea ntelege nevoile / dorintele noilor tu risti si a veni n ntmpinarea lor cu produse si servicii care sa satisfaca ntocmai asteptarile acestor a. OMT identifica tendintele care se vor manifesta, n acest sens, pe piata europeana: Turismul este promovat de catre guverne mai mult pentru profiturile economice obtinute dect pentru beneficiile sociale si mbunatatirea calitatii vietii. Cresterea concurentei ntre destinatiile de vacanta si alte forme de petrecere a timpului liber. Cresterea importantei Internetului ca mijloc de promovare si vnzare. Parcurile de distractii tematice vor deveni din ce n ce mai populare prin oferirea unei game largi de atractii si facilitati ntr-o zona relativ compacta. Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat cresterea numarului de calatorii intraregionale. Cresterea rapida a numarului de low cost airlines" va avea ca efect cresterea calatoriilor intraregionale. Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin nghitirea" operatorilor d e dimensiuni medii lasnd marii operatori si micii operatori specializati sa deserve asca piata. In societatile vestice se manifesta o tendinta de crestere a numarului persoanelor n vrsta, a ratei divorturilor, a familiilor monoparentale si a casator iilor la vrste mai naintate si a respectului fata de natura. Cultura reprezinta o componenta a calatoriei la peste 60% dintre turistii europe ni. Aceste previziuni, att cele de natura economica, ct si cele psiho - sociologice su nt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzatoare evolutiei si cerin telor pietei. Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va trebui aprofundata prin analize pe termen scurt ale pietei.

CAPITOLUL II IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

n ansamblul unei economii nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizato r al sistemului economic global, el presupunnd o cerere specifica de bunuri si servici i, cerere care antreneaza o crestere n sfera productiei acestora. De asemenea, cererea turistica determina o adaptare a ofertei, care se materializeaza n dezvoltarea structurilor turistice s i indirect n stimularea productiei ramurilor participante la: construirea si realizarea de noi mijloace de transport, instalatii de agrement pentru sporturi de iarna, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduc e astfel, la un semnificativ spor de productie.

2.1 Impactul macroeconomic al turismului Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contrib utie aparte la realizarea valorii adaugate. Avnd ca specific consumul mare de munca vie, de inte ligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate ntr-o masura mai mar e dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studi ile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata n m are parte de nevoile turismului. Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei u nei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diver sificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transpo rt pe cablu. n primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balantei de plati, c alculat ca suma ntre soldurile operatiunilor cu bunuri si servicii, veniturile nregistrate si transferurile curente de bani din strainatate, a nregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai m ult dect anul trecut. Tendinta este totusi de descrestere a deficitului, cum dupa primele trei luni ale anului curent dezechilibrul era superior cu 85% fata de primul trimestru al anului 2004 . Schimburile comerciale n primele patru luni nregistreaza un dezechilibru n favoarea importurilo r de 1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult dect n perioada similara din 2004. S ectorul Serviciilor a nregistrat, de asemenea, un deficit de 210 milioane de euro, un max im negativ

fiind atins pe segmentul transporturi, respectiv 108 milioane de euro. n domeniul serviciilor turistice a fost nregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potri vit datelor remise de BNR, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut cu 14,2% fata d e finele anului trecut, pna la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste jumata te, respectiv 10,6 miliarde de euro, a fost datoria externa publica si public garantata. n prim ele patru luni ale anului curent, romnii din strainatate au trimis n tara 897 milioane de euro, c u aproape o

treime mai mult dect n perioada corespunzatoare a anului trecut. (Adevarul, 28/06/ 2005). Pe lnga toate acestea, turismul reprezinta si o cale (n unele cazuri chiar singura ) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si n special a celor na turale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, cond itiile de clima. Exista tari care realizeaza pna la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea tur istica, dar si tari cu o economie dezvoltata (Franta 7.3% PIB, Elvetia 7.7% PIB) care au pon deri ridicate ale activitatii turistice n PIB. Fata de aceasta situatie, n Romnia, turismul contribui e cu 2-3% la realizarea PIB. Pentru tara noastra - n etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse turisti ce neexploatate si insuficient puse n valoare, turismul constituie o ramura cu posib ilitati nsemnate de crestere si deci ramne o sfera de activitate care poate absorbi o part e din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economica. Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea un or zone defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta pr in dezvoltarea unor zone mai putin bogate n resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considera t o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale. O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta c ontributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe se ama turismului intern si international.

2.2 Efectul multiplicator al turismului Este vorba, n primul rnd, despre un asa-numit efect direct care consta n cresterea veniturilor n sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantel or, agentiilor touroperatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti n decursul un ei anumite perioade de timp, de obicei un an. n al doilea rnd, avem n vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor pr oducatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza n mod inevitabil pentru a-si sustine oferta turistica la parametri competitivi. In fine, n al treilea rnd, poate fi urmarit si

un efect indus asupra ntregii economii nationale, deoarece att veniturile celor ce lucreaza nemij locit n turism, ct si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite n v ederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un pro ces de multiplicare a cererii agregate la scara macroeconomica. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi defi nit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului , care va fi utilizat

n economie. Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investitiilor, n literatura de specialitate se indica o formula de calcul a multiplicatorului turistic astfel: R=l/1 -c' R = multiplicatorul turistic care arata de cte ori se multiplica n economia natio nala fiecare unitate monetara cheltuita de turist. c' = nclinatia marginala spre consum turistic care arata cu ct creste cheltuiala pentru consumul turistic la cresterea cu o unitate monetara a veniturilor din tu rism. 2.2.1 Turismul si ocuparea fortei de munca Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un importa nt rol n economie. El creeaza noi locuri de munca, participnd astfel la atragerea exc edentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea somajului. Numarul mare al celor care lucreaza n domeniul turismului are ca explicatie faptul ca posibilitat ile de mecanizareautomatizare a operatiunilor turistice sunt limitate. De la jocul copiilor, la distractia adultilor, animatorul a nceput sa fie o pers oana din ce n ce mai cautata si n Romnia. Acum, n ofertele de joburi de vara se ntlnesc si anunturi de genul Animatori Grecia care vor lucra n hoteluri. Responsabilitati: buna desfasura re a programului de animatie, propunerea programului catre oaspetii hotelului, activi tati sportive n timpul zilei (polo de apa, volei, ping-pong, aerobic, sporturi de apa) , precum si evenimente culturale si sportive din cursul serii. Trebuie sa fie o persoana din amica, sa aiba spirit de echipa si capacitate de comunicare. " Din pacate, n toti acesti ani, n R omnia nu au debutat, dect sporadic, cursuri de specializare reala a animatorilor, nici pentru copii, nici pentru adulti. Chiar daca, aparent, jobul lui este distractia, responsabilitatea este e norma. De asemenea, ramnnd tot n sfera relatiei turism-forta de munca, trebuie amintit ef ectul indirect al cresterii numarului celor ocupati n acest sector. Studiile arata ca u n loc de munca direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte si induse. Aceasta se explica prin aceea ca turismul, fiind un mare consumator de bunuri si servicii, influenteaza benefic utilizarea fortei de munca n ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, indus tria alimentara, constructii).

2.2.2 Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe Una dintre trasaturile majore ale evolutiei economiei mondiale o reprezinta cre sterea si diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca o componen ta importanta a relatiilor economice internationale. Turismul egiptean reprezinta o industrie care a adus n 2004 un profit de 6,6 mil iarde

de dolari, bani scosi de pe urma celor peste 8 milioane de turisti care au vizit at tara. Pentru multe alte natiuni, ntre care ne numaram si noi, aceste cifre ar reprezenta un ob iectiv fantezist, numai ca egiptenii au priceput de foarte mult timp ca turismul poate fi un colac de salvare pentru o tara saraca, dar care are ce arata, si au reusit sa transforme acest sector ntr -o veritabila masina de facut bani. Adevarata lectie egipteana nu este nsa felul n care au reusit locuitorii Tarii Fa raonilor sa scoata 6,6 miliarde de dolari de la nemti, americani, englezi, francezi sau rusi , ci faptul ca egiptenii n-au nici cea mai mica intentie sa se opreasca aici. Recent, presedint ele Hosni Mubarak a anuntat ca guvernul egiptean a realizat un program, n urma caruia numar ul de turisti care viziteaza statul ar trebui sa se majoreze, anual, cu circa un milion. n aces t fel, pna n 2015 numarul vizitatorilor ar urma sa depaseasca 18 milioane pe an, iar daca sum ele cstigate de pe urma fiecarui turist ramn constante, este de asteptat ca veniturile realizate anual de Egipt din turism sa sara" de 15 miliarde de dolari. Este binecunoscut faptul ca turismul face parte din structura comertului invizi bil mondial, reprezentnd una dintre principalele componente ale acestuia. Comertul invizibil este o forma a schimburilor economice internationale care nu au ca obi ect o marfa. Comertul invizibil se materializeaza si formeaza balanta invizibila" sau balanta s erviciilor", componenta importanta a balantei de plati externe a unei tari. In cadrul balante i serviciilor, ncasarile si cheltuielile provenite din activitatea turistica se nreg istreaza n contul balantier numit calatorii". Astfel, n creditul acestui cont se nscriu venitu rile rezultate din activitatea turistica, iar n debit cheltuielile ocazionate de desfasurarea ac tivitatii turistice. n legatura cu rolul turismului n echilibrarea balantei de plati externe a unei ta ri, n functie de marimea si semnul soldului contului calatorii", dar si de marimea si s emnul soldurilor celorlalte conturi balantiere, putem avea una din urmatoarele situati i: a) Contul calatorii" are un sold pozitiv, atunci acesta poate contribui, n functie si de soldul celorlalte conturi balantiere, dupa caz la: reducerea deficitului balantei de plati; echilibrarea balantei de plati; cresterea excedentului balantei de plati. b) Contul calatorii" are un sold negativ, atunci acesta poate contribui la:

cresterea deficitului balantei de plati; reducerea excedentului balantei de plati; dezechilibrarea balantei de plati. Pentru a ntelege si mai bine locul si rolul turismului n cadrul balantei de plati externe a unei tari, analizele economice trebuie completate si cu alte elemente care tin de

obiectivele majore ale politicii comerciale si chiar cu cele ale politicii exter ne, n general. 2.3 Impactul social al turismului Pe lnga consecintele economice, turismul are si o profunda semnificatie socio-um ana. El actioneaza, prin natura sa, att asupra turistilor n mod direct, ct si asupra pop ulatiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rasfrng si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu n ultimul rnd asupra legaturilor dintre natiuni. Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizeaza comunicarea, schim bul de idei, de informatii, stimulnd largirea orizontului cultural cu efect asupra forma rii intelectuale. Una dintre cele mai importante functii ale turismului consta n rolul sau reconfo rtant, n calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitatii de munca a populatiei, att prin formele de odihna, ct si prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodata, turismul r eprezinta un mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civiliza tie a oamenilor. Asadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci si l a satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. Orice pas al unei calatorii devin e o aventura a cunoasterii; la fiecare pas mori si nvingi de bucurie, ineditul te face sa renast i, natura te renalta pe soclul fiecarei zile, martor la propriul miracol . Raspunznd unor cerinte de ordin social, turismul se afirma si ca un important mi jloc de utilizare a timpului liber. Evolutia contemporana a economiei mondiale este cara cterizata de tendinta de crestere a timpului liber, fapt ce ridica probleme privind organizar ea si utilizarea eficienta a acestuia. Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri, se observa ca aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avnd un rol fundamental. n consecinta, turismul exercita influenta asupra mediului si compone ntelor sale. Tot n plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de impo rtant al turismului n intensificarea si diversificarea legaturilor ntre natiuni pe plan mondial. ntradevar, alaturi de comertul propriu-zis, turismul international tinde sa devina una din formele principale de legatura dintre oameni situati pe continente diferite.

CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI CONDUCEREA TURISMULUI

Organizatiile internationale de turism au un caracter permanent, iar modul de functionare a lor este stabilit prin intermediul unor tratate multilaterale. Pri ncipalele obiective ale activitatii lor se refera la promovarea turismului, reglementarea unitara a rapo rturilor juridice si economice dintre organizatiile de turism, pregatirea personalului ce activeaza n acest sector, nlaturarea piedicilor ce stau n calea dezvoltarii turismului, facilitarea schimbul ui de experienta n oricare din domeniile de servire turistica mondiala etc.

3.1. Organisme internationale de turism Organizatiile internationale de turism au un caracter permanent, iar modul de functionare a lor este stabilit prin intermediul unor tratate multilaterale. Pri ncipalele obiective ale activitatii lor se refera la promovarea turismului, reglementarea unitara a rapo rturilor juridice si economice dintre organizatiile de turism, pregatirea personalului ce activeaza n acest sector, nlaturarea piedicilor ce stau n calea dezvoltarii turismului, facilitarea schimbul ui de experienta n oricare din domeniile de servire turistica mondiala etc. Una dintre cele mai mari organizatii internationale de turism cu caracter interguvernamental este Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), care a fost n fiintata n 1975 (prima adunare generala a avut loc n mai 1975, la Madrid). O.M.T. preia si c onfirma experienta pozitiva de colaborare internationala n domeniul turismului, dobndita d e Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (U.I.O.O.T.). Spre deosebire de fosta U.I.O.O.T., O.M.T. este o organizatie internationala guvernamentala, n sensul ca reprezentarea n cadrul ei se face n numele guvernelor tarilor membre. Obiectivele fundamentale a le O.M.T. sunt, conform statutului, "promovarea si dezvoltarea turismului, cu scopul de a contribui ia expansiunea economica, la ntelegerea internationala, la pace si la prosperitate, ca si la respectul universal, la respectarea drepturilor si libertatilor umane fundamenta le, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie". Pentru realizarea acestor obiective, O.M.T. trebuie sa acorde o atentie deosebita intereselor tarilor n curs de dezvoltare. O.M.T. are rolul de centru mondial al informatiilor turistice, prin schimbul de date asupra turismului national si international, n special sub forma de culegeri stat istice, prin schimbul de informatii privind legislatia si reglementarile n vigoare n domeniul t urismului n

statele membre sau n legatura cu evenimente din domeniul turismului. Organizatia este un instrument de initiativa n mna statelor membre pentru organizarea de cooperari n do meniul turismului, n special n domeniul formarii si perfectionarii cadrelor (O.M.T. dispu ne de un centru international specializat n acest domeniu), n sectorul conceptiei produsulu i turistic,

organizarii si promovarii ofertei turistice (prin cooperari cu P.N.U.D. sunt org anizate diverse misiuni de sprijin sectorial). Organizatia furnizeaza membrilor sai studii, rapo arte, analize, manuale si alte materiale de referinta n domeniul economiei, finantelor si turism ului. Tara noastra, ca membru fondator al O.M.T., a fost prezenta n toate fazele impuse de procesul de organizare si de delimitare programatica a noii organizatii, ncepnd di n 1979, Romnia a fost aleasa, pentru un mandat de patru ani, n Consiliul Executiv al O.M.T ., candidnd din partea grupului tarilor europene, iar n 1981 a fost aleasa vicepresed inte al acestui organ de conducere. Pe linia colaborarii multilaterale, tara noastra participa l a activitatea a 12 organisme si forme guvernamentale si neguvernamentale de cooperare turistica. n g rupa formelor de colaborare cu caracter interguvernamental, alaturi de O.M.T., se nscr ie Consfatuirea Organelor Guvernamentale de Turism din Tarile Balcanice - forma de consultare periodica n cadrul aplicarii Acordului de colaborare multilaterala bal canica din mai 1971. Dintre organizatiile cu caracter neguvernamental (la care participa si Romnia, pr in intermediul asociatiilor profesionale, mentionam: Federatia Universala a Asociat iilor Agentiilor de Voiaj (F.U.A.A.V. / U.F.T.A.A.), care este, n momentul de fata, cea mai reprezentativa organizatie internationala neguvernamentala cu profil turistic, A lianta Internationala de Turism (A.I.T.) si Federatia Automobilistica Internationala (F .I.A.), Federatia Internationala de Termalism si Climatologie (F.I.T.E.C.), Federatia Internationala a Scriitorilor si Ziaristilor din Turism (F.I.J.E.T.), Academia I nternationala de Turism, Federatia Mondiala a Bucatarilor si Cofetarilor, Organizatia Internat ionala a Transportatorilor pe Cablu (O.I.T.A.F.), Biroul International de Turism Social ( B.I.T.S.) etc.

3.2. Rolul statului n turism nca de la sfrsitul secolului trecut, dar mai ales n perioada interbelica si pna n zil ele noastre, dezvoltarea turismului a atras atentia cercurilor guvernamentale din di verse tari cu potential turistic, care au nceput sa traga importante foloase de pe urma acestei activitati. Cu toate acestea, problema promovarii turismului a fost lasata n ntregime n seama init iativei private, fara o coordonare pe plan central a eforturilor institutiilor si firmel or care participau la

dezvoltarea turismului (companii feroviare si de navigatie maritima, firme hotel iere, asociatii de propaganda, turing-cluburi etc). Degradarea activitatii economice n perioada primului razboi mondial a determinat guvernele sa adopte masuri speciale de redresare a economiilor lor nationale, in clusiv pe linia dezvoltarii turismului. n aceasta perioada au aparut primele ncercari de instituti onalizare a

turismului si primele organizatii semioficiale sau oficiale de turism. Interesele guvernelor pentru promovarea turismului si masurile de creare a unor organisme oficiale, prin care statul sa-si poata exercita rolul de organizare si coordonare a turismului, s-au concretizat si n diverse acorduri si conventii de colaborare int ernationala, semnate n perioada interbelica, precum si n legi menite sa contribuie la dezvoltar ea acestei activitati. n perioada de reconstructie de dupa cel de-al doilea razboi mondial o serie de gu verne europene au continuat eforturile pentru stimularea dezvoltarii, n continuare, a t urismului. n acest scop au fost alocate fonduri considerabile pentru dezvoltarea bazei materi ale si a infrastructurii turismului, finantate att din bugetele de stat, ct si prin contrib utia unor organizatii internationale, printre care un loc de frunte a revenit Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.). Progresul rapid a fost sustinut si de investitiile masive de capital ale ntreprin zatorilor privati, care necesitau si o ndrumare si coordonare pe linie de stat. n consecinta , guvernele au ajuns la concluzia ca singura cale de evitare a efectelor negative care rezultau din conflictele de interese de stat. semistatale, de grup sau private, consta n coordonarea dezvolta rii turismului sub directa ndrumare a organismelor guvernamentale. Pe de alta parte, importanta nationala crescnda a industriei turistice, privita s ub aspect economic, social, politic si cultural, precum si relatiile care s-au statornicit pe linie guvernamentala ntre tari, au determinat coordonarea treptata a politicii de organ izare si promovare a turismului de catre autoritatile statale. n afara rolului de coordonator (de exemplu n cazul ncheierii unor acorduri guvernamentale de colaborare turistica, a elaborarii unor proiecte de legi, decr ete etc. legate de reglementarea unitara pe plan national a activitatilor turistice etc), statele e xercita totodata o importanta functie de dezvoltare a turismului si n politica de investitii si amen ajari turistice. Este vorba de coordonarea eforturilor investitorilor pentru realizarea unor amenajari turistice de mari proportii, cum este cazul crearii unor noi zone si statiuni de interes turistic, - montane sau de litoral, - unde dezvoltarea infrastructurii turistice (dotarea retelei de cai fe rate, de autostrazi, sosele, canalizare, aeroporturi, asigurarea echilibrului ecologic etc.), depases te puterea financiara a agentilor economici investitori. Competitia pentru atragerea traficului turistic international spre tarile primit

oare creste considerabil o data cu intrarea n circuitul turistic a unor noi tari, cu noi atra ctii turistice, ceea ce impune n toate tarile - chiar si n cele cu un turism dezvoltat si cu o baza materi ala moderna elaborarea unor programe guvernamentale de dezvoltare si amenajare complexa a un or zone si statiuni de interes turistic, posibil a fi realizate numai cu sprijinul statelor .

n consecinta, se remarca o crestere accentuata a rolului coordonator al organisme lor guvernamentale si n ceea ce priveste exploatarea complexa si controlata a resurse lor naturale si antropice ale teritoriului national, pastrarea echilibrului ecologic al acestor zone destinate prioritar activitatilor turistice, n cadrul unor programe generale de dezvoltare. Amploarea rolului organismelor guvernamentale n aceste politici de dezvoltare tur istica variaza, fireste, n functie de conditiile politice, economice si sociale din fiec are tara si chiar din fiecare zona de interes turistic. Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala a adaugat noi dimensi uni interventiei statului n domeniul turismului. O data cu recunoasterea turismului c a factor al dezvoltarii social-economice, pe plan international s-a trecut, n mod sistematic, la includerea sa n programele de asistenta si cooperare tehnica ale unor organisme internationale, precum si n programele bilaterale de asistenta. n scopul ridicarii productivitatii industriei turistice, statul are un rol import ant n procesul de pregatire si perfectionare profesionala, a personalului la toate niv elurile. Acest proces de pregatire si perfectionare este ntreprins n strnsa cooperare cu instituti ile private si departamentele direct interesate n formarea profesionala a cadrelor si n continua ridicare a calificarii profesionale a personalului din industria turistica. Eforturile depu se n acest proces trebuie apreciate, prin urmare, ca fiind la fel de importante ca si cele din inf rastructura sau promovare. Direct sau indirect, statul are un rol nsemnat si n procesul de orientare a cereri i turistice. Turismul modern este produsul direct al dezvoltarii social-economice a tarilor, respectiv al unui nivel determinat de venituri, al unui timp i liber sporit etc. Dezvoltarea turismului de masa a creat probleme serioase cu privire la sezonalitatea cererii turistice si la esalonarea concediilor si vacantelor; statele au facut si continua sa faca efort uri pentru rezolvarea acestor probleme. Statele participa la actiunile de promovare a turismului si prin procesul elabor arii diverselor reglementari legate de activitatea turistica. Importantele beneficii pe care le aduce turismul economiilor nationale au determinat majoritatea tarilor sa faciliteze d ezvoltarea circulatiei turistice internationale, prin desfiintarea sau simplificarea la max imum a formalitatilor

de trecere a frontierei nationale pentru turistii straini. Evident, legislatia turistica trebuie sa tina pasul permanent cu orientarea si d ezvoltarea n perspectiva a circulatiei turistice si cu noile circumstante n cadrul carora se deruleaza fluxurile turistice. Din cele prezentate rezulta ca, n conditiile unei economii moderne, politica de r ealizare a obiectivelor economice si sociale de interes major pentru economia nationala ( printre care

implicit si obiectivele turistice sau cele care servesc interesele turismului) s unt n competenta directa a organismelor de stat, singure n masura sa decida utilizarea fondurilor publice. Sintetiznd experienta internationala cu privire la modalitatile de actiune ale gu vernelor diferitelor tari, n vederea coordonarii eforturilor organismelor publice si priva te pentru promovarea turismului, rezulta urmatoarele posibilitati de sprijinire, pe linie de stat, a dezvoltarii turismului: - definirea coordonatelor strategiei generale, de dezvoltare a turismului (deter minarea prioritatilor si a formelor de turism posibil a fi promovate cu eficienta maxima , utilizarea prioritara a terenurilor si amenajarea turistica a teritoriului); - evaluarea, n cadrul dezvoltarii generale, a nevoilor probabile de mijloace de c azare si alte obiective de baza materiala turistica; - coordonarea cercetarilor n domeniul turismului, incluznd si sistemele informationale pentru culegerea datelor statistice indispensabile att cercetarilo r, ct si pentru fundamentarea strategiei de promovare a turismului intern si international; - punerea n aplicare, prin unitati de stat si private, a programelor de formare s i perfectionare profesionala a cadrelor necesare industriei turistice; - reglementarea si controlul functionarii diferitelor compartimente sau componen te ale industriei turistice, n vederea stimularii, protejarii si asigurarii cadrului leg al al activitatii, corespunzator intereselor industriei turistice, n general, si intereselor turisti lor nationali si internationali, n special; - furnizarea serviciilor cu caracter general, indispensabile expansiunii turisti ce; - desfasurarea campaniilor de promovare turistica generala si sprijinirea campan iilor de publicitate turistica comerciala ale agentilor economici din industria turist ica.

3.3. Organizarea si coordonarea activitatilor turistice Turismul este un sector de activitate cu profil complex, un agregat de servicii si activitati cu implicatii multiple n toate ramurile vietii nationale. Apare eviden t, n acest caz, ca turismul, ca sector de activitate social- economica, nu poate fi limitat exclusi v la activitatea unui singur departament sau organism guvernamental. De aceea, n turism, mai mult ca n a lte sectoare de activitate, trebuie sa se consolideze o strnsa coordonare ntre diverse le departamente guvernamentale si organizatii care se ocupa cu activitatea turistica. n consecint a, n afara

coordonarii centrale a activitatii turistice la nivelul economiei nationale, tre buie sa existe o coordonare si ntre reprezentantii organismelor guvernamentale de turism la nivel zonal si, respectiv, local. Functia de coordonare a ntregului ansamblu de masuri de promovare a turismului se

realizeaza prin intermediul organismelor nationale de turism. Organismele nationale de turism sunt menite sa coordoneze politica turistica nat ionala, constituind totodata si instrumentul de executare, ndrumare si control al activit atii turistice nationale. Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), a carei membra este si tara noastra, a elaborat urmatoarea tipologie a organismelor nationale de turism: - ministere de sine statatoare (ex: Ministerul Turismului); - ministere mixte sau combinate {ex., Ministerul Comertului si Turismului, Minis terul Turismului si Transporturilor Aeriene, Ministerul Turismului si Culturii sau Spe ctacolelor, Ministerul Turismului si Sporturilor etc); - secretariate de stat pentru turism, organisme de sine statatoare sau n cadrul u nor ministere mixte; - departamente n cadrul unor ministere mixte; - comitete de stat sau comisariate pentru turism; - oficii nationale de turism (guvernamentale); - autoritati nationale de turism; - directii generale de turism, n cadrul unor ministere mixte sau al unor departam ente etc. Dupa cum se observa n aceasta grupare, exista o multitudine de organisme national e de coordonare a activitatii de turism si o considerabila disproportie ntre natura si responsabilitatea organului nsarcinat cu coordonarea activitatii turistice. Responsabilitatile organismelor guvernamentale de turism, n afara actiunilor de publicitate, includ functiile vitale de coordonare a tuturor activitatilor de tu rism, elaborarea si punerea n aplicare a programelor nationale de dezvoltare turistica, reprezentarea pe plan intern si international nu numai a organizatiilor turistice, ci si a guvernelor tarilor respective. Mai trebuie mentionat si faptul ca industria turistica, prin legaturile ei cu ap roape toate sectoarele vietii economice, impune ca organismele de turism sa mentina o legatu ra continua cu toate departamentele, organismele, firmele si organizatiile interesate si implic ate n dezvoltarea turismului. n acest scop, n multe tari - printre care si Romnia - au fost create consilii interdepartamentale de turism, nfiintate pe baza unor acte normative, n care sunt reprezentate ministerele, departamentele, institutiile si alte organisme guvernamentale, a ca ror activitate are tangenta cu industria turistica. n aceste consilii sunt reprezentate si organizat iile

neguvernamentale si principalele firme prestatoare de servicii turistice. Pe plan teritorial, functiile de conducere ale statelor pentru dezvoltarea si pr omovarea

turismului sunt exercitate de o multitudine de institutii, uniuni, federatii, pa tronate, societati, agentii, filiale etc, ale caror competente, atributii, structuri organizatorice etc. sunt adaptate cerintelor specifice locale ale turismului receptor si emitent din raza administ rativa a unui teritoriu (regiune, zona, centru turistic, statiune etc). Organismele turistice care functioneaza ca intermediare ntre firmele economice angrenate n industria turismului, sau care ndeplinesc pe plan teritorial un rol de coordonare a activitatii turistice desfasurate n aceste firme, pot fi clasificate, n sens orizo ntal si vertical, n urmatorul mod: 1. Organizatii orizontale (organizatii profesionale): 1.1. Organizatii nationale: - organizatii private (de transport, de hotelarie, agentii de voiaj etc); - organizatii publice. 1.2. Organizatii internationale: - organizatii private; - organizatii publice. 2. Organizatii verticale: 2.1. Organizatii nationale: 2.1.1. Organizatii private - cu caracter local ( societati de dezvoltare, sindicate de initiativa, asociati i de interes); - cu caracter regional (oficii si asociatii regionale); - cu caracter national (asociatii si oficii nationale) 2.1.2. organizatii publice: - cu caracter national (directii, Oficii Nationale de Turism, Comisariate, Minis tere ale Turismului); - cu caracter regional (oficii si administratii regionale de turism); - cu caracter local (oficii si administratii turistice) 2.2. Organizatii internationale: - organizatii private (de exemplu: F.I.T.E.C., B.I.T.S.)5. - organizatii publice (de exemplu: O.M.T., O.C.D.E.)6. Mai trebuie mentionat rolul organismelor consultative private care activeaza n

zonele, statiunile sau localitatile de interes turistic (societatile de dezvolta re, asociatiile de interese, comitetele si centrele de initiativa, sindicatele de initiativa etc), create cu scopul de a sprijini actiunile colective de promovare a activitatilor desfasurate de firmele turistice si agentiile private de voiaj, societatile comerciale prestatoare de servicii hoteliere, unit atile de agrement, societatile de transport etc.

Cele mai reprezentative organisme de acest fel sunt sindicatele de initiativa, c are constituie celula de baza a ntregii activitati organizatorice si promotionale a i ndustriei turistice n majoritatea tarilor cu o industrie turistica dezvoltata. Sindicatele de initiativa sunt organisme de interes local, constituite de cele m ai multe ori sub forma unor asociatii sau comitete fara scop lucrativ, avnd ca obiect de a ctivitate promovarea turismului pe plan local, propaganda turistica colectiva si furnizare a de informatii pentru turisti, apararea intereselor prestatorilor de servicii si asigurarea cel or mai favorabile conditii de primire a turistilor.

3.4. Agentiile de turism, veriga de baza a institutiilor care activeaza n industr ia calatoriilor si turismului Diversitatea formelor de turism care pot fi practicate pe un teritoriu receptor, precum si complexitatea elementelor componente ale unui produs turistic, n care serviciile oferite de prestatori se regasesc n cele mai diferite proportii, au creat o multitudine de o rganizatii si firme care mijlocesc sau presteaza direct serviciile solicitate de turisti. Aceste firme turistice pot mbraca, dupa caz, cele mai diverse forme organizatoric e, purtnd n consecinta, variate denumiri. Tinnd seama de profilul si volumul de activi tate, de sfera lor de interese (n functie de raza lor de activitate, de conditiile specifi ce n care-si desfasoara activitatea, de formele de proprietate etc)', de legislatia existenta n aceasta materie n diverse tari, categorisirea lor riguros stiintifica nu este posibila, mai ales d aca se are n vedere si faptul ca unele firme pot avea functii turistice exclusive, iar altele numai fun ctii turistice ocazionale sau tangentiale. Agentiile de turism private formeaza veriga de baza a institutiilor care activea za n industria turismului. Pot fi considerate ca agentii de turism unitatile economic e care dispun de mijloace de productie si fonduri circulante adecvate pentru conceperea si presta rea de servicii n vederea satisfacerii cererii turistice. Una din clasificarile mai des ntlnite n literatura turistica de specialitate mparte ntreprinderile economice care activeaza n turism, n functie de prestatiile oferite, n doua categorii principale: - firme turistice primare, care se consacra exclusiv sau preponderent activitati i de

turism si, n consecinta, existenta lor este direct dependenta de rezultatele econ omice ale acestei activitati. Printre firmele turistice primare pot fi amintite: stabilimentele care ofera ser vicii de cazare, alimentatie si servicii speciale (ghizi, instructori de sport, interpret i etc), sanatoriile si clinicile din statiunile turistice care ofera servicii de tratament balneomedica l, societatile

comerciale specializate n transporturi turistice (carreers), firmele producatoare de marfuri pentru necesitatile turistilor (cadouri, amintiri etc), firmele prestatoare de servicii de agrement etc. - firmele secundare sau indirecte, a caror activitate principala de prestari de servicii are un caracter general, subordonata intereselor si cerintelor populatiei locale , dar care ntr-o anumita masura presteaza si servicii turistice. Practic, n aceasta categorie pot fi inclusi deci toti prestatorii de servicii gen erale, care dintr-un considerent sau altul nu au fost cuprinsi ca firme turistice primare. G ama de servicii prestate de aceste firme fiind foarte diversa, delimitarea functiilor lor turist ice nu este posibila n toate cazurile. n cadrul ntreprinderilor turistice primare, o pozitie deosebita o ocupa ntreprinder ile profesionale de mijlocire a serviciilor turistice, al caror prototip clasic l con stituie agentiile de voiaj, birourile de turism, operatorii de tururi - ntr-un cuvnt, agentiile de turi sm. Agentiile de turism au fost create ca rezultat al dezvoltarii si intensificarii circulatiei turistice, avnd rolul unor societati comerciale de distributie pentru facilitarea contactelor organizate ntre clientela turistica potentiala din tara (zona, localitatea etc.) de resedinta a turistilor si firmele prestatoare de servicii turistice (hoteluri si restaurante , de transport, de agrement etc.) din tara (zona, localitatea etc.) receptoare, aleasa de turisti c a destinatie pentru vizitare si petrecerea concediilor. n consecinta, agentiile de turism organizeaza, ofera si deruleaza o gama diversif icata de aranjamente turistice, care includ deplasarea, sejurul si agrementul acestora n cadrul calatoriilor ntreprinse. Astfel, n final, n produsul turistic oferit se materialize aza nu numai serviciile prestatorilor, ci si logistica de combinare a serviciilor preluate cu serviciile proprii ale agentiilor, ceea ce contribuie la conferirea unui grad mai ridicat de originalit ate produselor turistice si a unei mai mari satisfactii pentru consumatorii serviciilor cumpara te. Spre deosebire de retelele clasice de distributie a marfurilor si produselor, n c onditiile specifice ale activitatii turistice se comercializeaza de fapt doar "imaginea" u nui produs turistic si nu produsul nsusi, dat fiind ca ntre momentul achizitionarii printr-un aranjament al produsului turistic si momentul consumului efectiv al pachetului de servicii programate exi sta un decalaj

considerabil de timp si spatiu. n consecinta, agentiile de turism ndeplinesc, pe ln ga functiile comerciale de intermediere si functii de informare-promovare a actiunilor turist ice, care devin o faza deosebit de importanta a valorificarii produselor respective. n evolutia ascendenta a circulatiei turistice s-a format, n fiecare tara, o retea vasta de agentii de voiaj si de birouri de turism, dintre care majoritatea s-au specializ at pe comercializarea unor aranjamente specifice pentru turismul intern si pentru turismul internation al. n acest scop, agentiile de voiaj stabilesc contacte permanente, pe baze contractuale cu presta torii de servicii

din tara si din strainatate. De exemplu, n conditiile unei activitati turistice pronuntat sezoniere, unitatile de alimentatie, comerciale, de transporturi generale, de asigurari etc. vor servi, n vrf de sezon, cu preponderenta interesele turismului, restrngndu-si activitatea la satisfacerea apr oape exclusiva a cerintelor populatiei locale n perioadele de extrasezon. n procesul de dezvoltare a retelei agentiilor de voiaj au aparut, treptat, o seri e de organizatii turistice puternice care, n paralel cu activitatea traditionala de in termediere pentru vnzarea pe baza de licente a biletelor de calatorie (de tren, de avion etc), au p reluat organizarea de calatorii forfetare cu diferite mijloace de transport ("AIRTOUR", "CARTOUR", "RAILTOUR", "NAVITOUR"), pe care le revnd agentiilor mici de voiaj si birourilor de turism; acestea, la rndul lor, devin subagenti pentru vnzarea aranjamentelor respective. Ca rezultat al intensificarii competitiei, n ultimii ani, organizarea calatoriilo r externe se concentreaza tot mai mult n minile unui numar relativ restrns de organizatii sau ag entii puternice de voiaj, unele dintre acestea detinnd practic pozitii monopoliste pe p iata turistica din tarile lor n aceste conditii, o serie de firme turistice mici nu au putut rezista presiunilo r monopoliste; unele au fost nevoite sa-si nceteze activitatea, iar altele au fuzio nat cu organizatiile turistice mai puternice, respectiv actioneaza exclusiv ca subagenti ai acestor f irme. Din cete de mai sus se poate desprinde urmatoarea situatie ierarhica a organizat iilor turistice, a agentiilor de voiaj si a birourilor de turism care actioneaza pe pi etele turistice din tarile economic dezvoltate: - marile concerne turistice, care s-au transformat n organizatii monopoliste, dispunnd de o retea foarte larga de birouri si puncte de valorificare; acestea oc upa cea mai mare pondere n turismul organizat de trimitere si de primire pe piata turistica intern ationala din tarile respective; - agentiile de voiaj de marime mijlocie, care-si vnd aranjamentele proprii, contractate cu partenerii externi, si preiau partial aranja mente de la alti org anizatori de turism mai puternici, raza lor de actiune este mai mica dect a marilor concerne turistic e, limitndu-se n general la nivel regional; - agentiile si birourile de turism mici, cele mai numeroase, dar de cele mai mul te ori fara programe turistice externe proprii, ele activnd n turismul international, n pr incipal, ca vnzatori ai programelor marilor concerne organizatoare de voiaje. Spre a face fat

a competitiei marilor concerne si a agentiilor de voiaj mai puternice, aceste agentii si birou ri de turism si concentreaza activitatea pe formele turismului intern sau ofera programe de cala torii externe care ocolesc turismul de masa (calatorii de studii si profesionale, programe pentru t ineret, turism

cultural, turism balneomedical, croaziere maritime etc). Cu tot numarul lor mare , agentiile si birourile de turism mici ocupa o pondere modesta n volumul de activitate turistic a din tarile respective. Sintetiznd cele prezentate anterior, agentiile de voiaj ndeplinesc, indiferent de formele lor de proprietate si de volumul tor de activitate, urmatoarele functii de coord onare a activitatii turistice; - de creatie: agentiile de voiaj promoveaza si organizeaza pentru public noi exc ursii catre noi destinatii; unele din aceste actiuni pot fi comandate de firmele turis tice specializate, fiind doar executate de agentia de voiaj; - de promovare: agentiile de voiaj trezesc interesul publicului pentru vizitarea unor tari, zone, statiuni etc, prin intermediul diferitelor forme de propaganda, publ icitate si informare turistica; - de informare; agentiile de voiaj acorda toate informatiile turistice solicitat e de clientii potentiali la sediul acestora; - de distribuire; agentiile de voiaj vnd calatorii si servicii ale prestatorilor: bilete de transport, de spectacole culturale, sportive etc; - de realizare; agentiile de voiaj organizeaza aranjamente (programe) special comandate pentru turisti individuali si pentru grupuri organizate. Unele agentii de voiaj dispun de un parc propriu de autocare, microbuze etc, cu care executa excursiile oferit e (de exemplu: tururi de oras sau n circuit); n acest caz, devin organizatori si realizatori ai a ctivitatii comerciale proprii. Complexitatea acestei profesiuni face foarte dificila elaborarea unei d efinitii a agentiilor de voiaj. n literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe definitii: de exe mplu, F.U.A.A.V. (Federatia Universala a Agentiilor de Voiaj) defineste esenta profesiunii de age nt de voiaj, n timp ce alte definitii enumera numai esenta activitatii (statutul profesional) n virtutea legilor nationale de organizare a agentiilor de voiaj. O definitie mai cuprinzatoare, ce pare a fi tot mai larg acceptata, este urmatoa rea: "Agentia de voiaj este un organism complex, ce cuprinde misiuni intelectuale, co merciale, industriale, care constau n procurarea directa sau indirecta - o parte prin el nsu si, o parte prin terti (contra unui comision) - de programe turistice (transportul, cazarea, hran a etc) solicitate-de turisti." Activitatea complexa a agentiilor de voiaj ridica multiple probleme juridice si economice, rezultate din rolul de intermediar ntre turistii care solicita servici

i turistice si prestatorii de servicii turistice. Trebuie precizat ca agentiile de voiaj si asigura beneficiile si acoperirea costu rilor din comisionul acordat de prestatorii de servicii turistice n numele carora actioneaz a, turistii

achitnd practic tarifele stabilite de acesti prestatori, fara a plati comisioane suplimentare pentru serviciile agentiilor de voiaj. Pornind de la specificul activitatii turistice desfasurate, responsabilitatea ag entiilor de voiaj poate fi: - limitata la atributiile unui simplu intermediar (mandatar), n cazul n care toate serviciile sunt oferite n numele prestatorilor de servicii turistice; - sporita, pentru activitatea desfasurata, n situatia n care creste rolul de organ izator (de antreprenor) al agentiilor de voiaj pentru serviciile contractate, ca de exe mplu n cazul voiajelor forfetare practicate la un pret global (n cazul "I.T'-urilor si al "Pac kage-Tour"-urilor) si n cazul activitatii desfasurate direct (pentru mijloacele de transport sau unitat ile de cazare nchiriate de agentiile de voiaj n sistemul pausal). n functie de volumul si specificul activitatii desfasurate, agentiile ele voiaj p ot organiza filiale proprii sau birouri de vnzare, de asemenea cu functii de organizatori sau numai de intermediari. n majoritatea tarilor s-au adoptat reglementari legale privind statutul juridic p rofesional al agentiilor de voiaj, asigurnd conditiile de practicare a profesiunii de agent de voiaj pe baza unor licente speciale. n ceea ce priveste tara noastra, agentii economici cu activitate de turism sunt p ersoane fizice sau juridice care realizeaza serviciile turistice, de agrement-divertisme nt, servicii balneare, organizarea si prestarea serviciilor turistice si alte actiuni cu caracter turis tic. Serviciile turistice pot fi prestate si comercializate numai pe baza licentei si a brevetului eliberate de Autoritatea Nationala pentru Turism si dupa nscrierea agentiilor de turism n "Registrul National al Turismului." Agentul economic cu activitate de turism are urmatoarele drepturi: a) sa presteze si sa comercializeze servicii turistice, n conditiile legii; b) sa primeasca asistenta de specialitate si informatii generale privind strateg ia si programele de dezvoltare a turismului, din partea Ministerului Turismului si a i nstitutiilor din subordinea sa; c) sa fie inclus, la cerere, n programele ele pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului; d) sa participe la actiunile de promovare nationala si internationala si sa fie

inclus n cataloage, ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii t uristice; e) sa beneficieze de facilitatile acordate de stat si de alte organisme si organ izatii, conform prevederilor legale, n scopul stimularii activitatii de turism; f) sa obtina certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie n care pr esteaza

servicii turistice, corespunzator criteriilor ndeplinite de unitatea respectiva; g) sa obtina reclasificarea unitatilor proprii, ca urmare a mbunatatirilor aduse nivelului de dotare si calitatii serviciilor. Agentul economic din turism are urmatoarele obligatii: a) sa realizeze servicii turistice la nivelul si n limitele prevederilor licentei prin care a fost abilitat ca prestator sau comercializator n turism; b) sa se nscrie n Registrul National al Turismului; c) sa presteze servicii turistice la nivelul unitatii respective; d) sa practice tarife si preturi corespunzatoare categoriei de ncadrare, potrivit certificatului de clasificare acordat si normelor Ministerului Turismului; e) sa functioneze cu personal brevetat si calificat, dupa caz, n conformitate cu Nomenclatorul de profesiuni si functii elaborat de Ministerul Turismului n colabo rare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale; f) sa afiseze, n forma vizibila si clara, lista serviciilor si tarifelor practica te; g) sa apere interesele si sa asigure securitatea turistilor, informarea lor adec vata, precum si despagubirea acestora n cazul aparitiei unor prejudicii, conform prevederilor legale; h) sa asigure, potrivit legii, exploatarea rationala a patrimoniului turistic, a sigurnd totodata protectia si conservarea acestuia si a mediului; i) sa transmita datele statistice conform sistemului informational al turismului si reglementarilor Comisiei Nationale pentru Statistica. Profesiunile specifice turismului sunt cuprinse n Nomenclatorul de profesiuni al turismului. Aceste profesiuni pot fi exercitate numai de persoane a caror capaci tate profesionala este atestata conform reglementarilor de specialitate. Asociatiile si organizatiile nfiintate n scopuri culturale, stiintifice, profesion ale, religioase sau sociale, pot fi autorizate sa exercite si servicii turistice, exc lusiv prin mijloace proprii, fara scop lucrativ, cu respectarea reglementarilor n vigoare.

3.5. nceputurile organizarii miscarii turistice n Romnia Primele ncercari de a organiza activitatea turistica n tara noastra dateaza nca din secolul XIX. Din initiativa privata au aparut o serie de asociatii, organizatii sau societati, cluburi etc. care desfasurau o activitate turistica pe arealele geografice posibil de ab ordat, cautnd sa atraga n miscarea turistica si paturile sociale cu posibilitati de a sponsoriza a menajarea unor

obiective de baza materiala turistica. Asociatiile si organizatiile de turism din Romnia si-au desfasurat activitatea nai nte de primul razboi mondial si n perioada dintre cele doua razboaie. Preocuparea acesto r asociatii s-a

ndreptat n special spre construirea de cabane si case de adapost n munti, spre amen ajari de drumuri, poteci, marcaje, precum si spre organizarea de cursuri de schi, publica rea de monografii turistice, de almanahuri, ghiduri, harti etc. Printre primele societati care au urmarit dezvoltarea turismului n zonele montane pot fi citate: Societatea Romna de Geografie (1875), care se remarca prin numeroase excu rsii geografice sau de placere si Societatea Carpatina din Sinaia (1895), avndu-i ca nt emeietori pe Tache lonescu si scriitoarea Bucura Dumbrava. n programul acestei societati se nscriu deschiderea si amenajarea Pesterii Ialomitei, amenajarea de poteci n Muntii Buceg i, construirea primelor cabane pe Caraiman si Omu, organizarea de excursii colective. Societatea Turistilor Romni (1903-1916) a avut ca membri figuri de intelectuali a i vremii: S. Mehedinti, Al. Tzigara-Samurcas, Munteanu-Murgoci, L Mrazec etc. Real izari: constructia casei "Grindu" din Piatra Craiului, a unei cabane pe Muntele Negoiu si publicarea unui anuar. Aceasta societate a constituit prima pepiniera de turisti iubitori a i muntelui: N. Bogdan, dr. A. Ureche, Mihai Haret si altii, care au devenit apoi ctitorii viito arei asociatii de dupa razboi - Hanul Drumetilor, cu scopul de a organiza si dezvolta "turismul pe jos" sau "drumetia" - singura n masura sa fie accesibila tuturor paturilor sociale. n Transilvania, printre organizatiile turistice private, o activitate remarcabila a desfasurat Asociatia Carpatina Transilvania, fondata n 1880, cu sediul la Sibiu (Siebenburgische Karpathen Verein - S.K.V.). Asociatia si propunea ca obiectiv cu ltivarea spiritului turistic, facnd cunoscute si accesibile populatiei orasenesti frumuset ile naturale ale Carpatilor. Activitatea Asociatiei s-a orientat spre Muntii Fagarasului, Cibinul ui, Sebesului, largindu-se treptat si spre Piatra Craiului, Bucegi, Parng, Caliman si Rodna. n anul 1920 asociatia numara 4.456 de membri cotizanti, care au contribuit la dezvoltarea turismului montan prin organizarea de excursii, scoli de ca lauze, p osturi de primajutor, amenajarea cailor de acces si marcarea potecilor, totaliznd circa 700 km. S.K.V. a construit case de adapost n zonele montane. Pe linie de propaganda turistica, aso ciatia a editat brosuri, harti, carti postale ilustrate si un anuar - "Jahrbuch fur Sibenburgisc he Karpathen Verein", n care s-au publicat descrieri de excursii, fotografii inedite, dari de seama ale asociatiei. nca dinainte de nfiintarea S.K.V., n 1873 se forma la Brasov Asociatia Alpina a Transilvaniei (Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt), avnd ca scop cercetare a Carpatilor, ameliorarea cailor de comunicatie si de acces, organizarea de excursii n zonele m

ontane. Aceasta asociatie a fuzionat ulterior cu S.K.V. n anul 1921 a luat fiinta societatea Turing-Clubul Romniei (T.C.R.) adoptnd, nca de la constituire, sloganul "Prin turism la cunoasterea si iubirea Romniei". T.C. R. a cunoscut o dezvoltare intensa, mai ales dupa anul 1925, cnd a nglobat asociatia Hanul Drumeti lor. Prin

nglobarea treptata si a altor asociatii de turism din Muntenia si prin aderarea d e numerosi membri, Turing-Clubul Romniei a devenit cea mai puternica asociatie de turism din tara. Activitatea ei s-a extins si n Transilvania, unde activa cunoscuta asociatie de t urism Fratia Munteana, ntemeiata la Cluj, n 1921, de Emil Racovita, cu scopul de a cultiva drag ostea pentru natura salbatica a muntilor si de a organiza excursii n masivele muntoase. Asociatia Fratia Munteana a fost nglobata n anul 1935 n Turing-Clubul Romniei, n cadrul caruia au luat fiinta o serie de sectiuni: Muntii Apuseni, Retezatul (193 3) cu sediul la Deva, Maramures (1934) cu sediul la Sighet, Arad (1936) cu sediul la Arad, Satu Mare (1936), Muntii Fagaras (1938) cu sediul la Sibiu, Sectiunea Alpina a Bucegilor (1938) cu sediul la Sinaia. n preocuparile T.C.R. intrau organizarea de excursii colective, cursuri si compet itii de schi, conferinte de propaganda turistica, serbari, amenajari de drumuri si potec i turistice - dintre care doua treimi n Muntii Transilvaniei -constructia de case de adapost cu precad ere n zonele muntoase izolate (Bucegi-2; Grbova-1; Cristianu Mare -1; Retezat si Vlcan - 4; Mun tii Apuseni -5; Tara Oasului -1; Maramures - 1;Rarau - 1). n aceasta perioada, la Iasi, a activat o sectie de turism a Societatii de Gimnast ica, Sport si Muzica, care a amenajat o casa de adapost pe Ceahlau. n Moldova, S.K.V. a colaborat cu o sectie organizata de C. Matasa, intitulata Cercul Turistic de la Piatra Nea mt. Cu trecerea timpului au aparut si alte asociatii: - Prietenii Naturii, nfiintata n 1919, a avut 15 filiale pe tot cuprinsul tarii. D esi asociatia a desfasurat o activitate prodigioasa pentru promovarea turismului n rnd ul populatiei, s-a dizolvat n 1924; activitatea ei, mpreuna cu a filialelor sale a fost preluata de Asociatia sportiva "Staruinta"; - Asociatia Drumetilor din Muntii Iubiti ai Romniei (A.D.M.I.R.), fondata n 1929, si-a desfasurat activitatea n Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Fagarasului, Iezer-Papusa, avnd patru sectii cu sediile la Ploiesti, Pitesti, Cmpulung-Muscel si Fagaras. A.D .M.I.R. a construit cinci case de adapost n Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Iezer-Papusa si pe versantul sudic al Fagarasului; totodata a fost una din continuatoarele initiativei S.K.V. pentru marcajul potecilor si drumurilor de acces de pe masivul Piatra Craiului; - Asociatia Turistica "Romnia Pitoreasca" (A.T.R.P.), constituita n 1930, a realizat marcajele pe numeroase poteci n Muntii Ciucas si Penteleu, a construit o casa de

adapost pe Muntele Ciucas si a editat un Buletin Turistic; - Clubul Carpatin Romn (C.C.R.) a activat n masivele Bucegi si Piatra Mare si a construit o casa de adapost n Bucegi (Jepii); - Asociatia "Muntii nostri", cu sediul n Poiana Sibiului, si-a desfasurat activit atea n

Muntii Lotrului si Sebesului, construind trei case de adapost n aceste masive; - Clubul Alpin Romn (C.A.R.) s-a ocupat cu precadere de ascensiunile grele n munti si a realizat marcajele pe o serie de ,poteci pe versantul sudic al Bucegi lor; de asemenea, a editat "Buletinul Alpin". Printre preocuparile de valorificare a potentialului turistic a! tarii noastre s e remarca si eforturile pentru dezvoltarea turismului n zona litoralului Marii Negre. n anul 19 26, din initiativa prof. dr. Valeriu Tebeica, s-a constituit Asociatia de Camping si Tur ism, n cadrul careia, n anul urmator, a fost creat, la Eforie Nord, Oficiul de Camping, Sport s i Turism "Prietenii Marii. Urmarind asigurarea unor conditii adecvate pentru petrecerea a greabila a vacantelor, O.C.S.T. "Prietenii Marii" a amenajat o tabara moderna de corturi, o ferind membrilor asociatiei programe de competitii sportive amicale, programe cultural-distractiv e etc. O reusita a eforturilor constante de promovare a turismului pe litoral, a O.C.S. T. "Prietenii Marii", a fost amenajarea, n anul 1935, la Eforie Nord, a primului ter en de campare din tara noastra, avnd o capacitate de 300 de locuri, care a primit nca din acel a n si oaspeti de peste hotare.

CAPITOLUL IV RELATIILE MANAGER-SUBORDONATI N NTREPRINDERILE TURISTICE 4.1. Functiile manageriale de conducere operativa Managerul ntreprinderii de turism exercita si alte functii esentiale, cum sunt ce le privind: - stabilirea obiectivelor ce deriva din misiunea pentru care a fost creata ntrepr inderea; - elaborarea planurilor strategice de marketing pentru ndeplinirea obiectivelor s tabilite; conceperea unei structuri organizationale corespunzatoare; - completarea, cu atentie, a organigramei cu personal apreciat ca necesar si ct m ai competent posibil; - coordonarea activitatii personalului angajat; - exercitarea controlului operativ al performantelor salariatilor n toate compart imentele de prestatii de servicii turistice. ndeplinirea functiilor manageriale nu va oferi nsa rezultatele sperate daca manage rul ntreprinderii turistice nu va ntelege si rolul factorului uman n obtinerea performa ntelor economice dorite. Sarcina managerului este deci sa stimuleze ntregul colectiv de salariati sa contribuie efectiv, n limitele atributiilor lor de serviciu, la realizarea obiectivelor ntreprinderii t uristice, fara a uita nsa preocuparile personalului pentru satisfacerea propriilor dorinte si nevoi. n ndeplinirea acestor sarcini, functia manageriala de conducere este definita ca ansamblul proceselor de influentare si dirijare a personalului angajat, ntr-o man iera abila, astfel nct salariatii sa contribuie, cu entuziasm si fara masuri coercitive, la realizare a obiectivelor ntreprinderii de turism. Tot asa cum obiectivele urmarite de manageri difera de la o ntreprindere de turis m la alta, n aceeasi masura difera si nevoile, aspiratiile si ambitiile salariatilor, apreciate ca importante pentru ei. De aici rezulta ca managerii, prin functia lor de conducer e, pot sprijini propriii salariati n satisfacerea aspiratiilor personale ale acestora, urmnd, ca l a rndul lor, satisfactiile obtinute sa se transforme n stimulente pentru realizarea scopurilor si obiectivelor urmarite de agentiile de turism. Astfel se explica importanta ntelegerii de catre manageri a manifestarilor de individualitate si personalitate ale salariatilor. n posturile pe care le ocupa, salariatii si asuma diferite roluri profesionale, da r n acelasi timp ei traiesc nu numai n mediul intern al ntreprinderii, ci si n mediul i ncomparabil mai larg al sistemului economico-social extern. Ca urmare, ei apar si n rolul de consumatori de

bunuri si servicii, traiesc n mediul lor familial si se comporta n mediul lor exte rn ca simpli cetateni. Prin urmare, managerii si personalul condus de ei constituie componente ale unor colective mai mari sau mai mici, corespunzatoare dimensiunilor ntreprinderilor de turism n care

s-au integrat si si asuma roluri diferite n sistemul economico-social al mediului. Or, daca oamenii au roluri diferite, sunt si ei diferiti, si ar fi o eroare de conceptie manageriala daca toti ar tratati n acelasi fel. n agentiile de turism (ca, de altfel, n multe alte tipuri de organizatii prestatoa re de servicii turistice, ca de exemplu pentru transport, cazare, alimentatie, tratame nt, agrementdivertisment etc.) mai persista conceptia ca ntregul personal trebuie subordonat acelorasi proceduri. Firmele elaboreaza pentru ntregul personal subordonat regulamente inte rne comune, stabilesc normele procedurale pentru respectarea regulamentelor aprobate, ntocmes c programe rigide de venire la munca si standarde de securitate a muncii, pe care le reunes c tot ntr-o forma generala n fisa posturilor, toate bazate pe prezumtia ca toti salariatii sunt ide ntici si deci sunt obligati sa aiba si comportamente identice. Desigur, la nivel de ansamblu, aceste prezumtii sunt necesare pentru ordonarea eforturilor unei ntreprinderi turistice, dar tot att de necesara este si recunoast erea faptului ca persoanele angajate si integrate n colectivul unei deprinderi nu sunt identice n f elul lor de a fi. Ele manifesta atitudini diferite, au acumulat diferite niveluri de experienta pr ofesionala, au potentiale diferite de dezvoltare si perfectionare si, ca atare, aplicarea unei conceptii manageriale atotgeneralizatoare va provoca erori n munca de conducere, va genera restrictii d iferite n procesele de comunicare si, ceea ce este tot esential, va putea conduce la grese li dificil de remediat n motivarea personalului. ntreprinderile de turism sunt organizatii economice create cu scopul de a produce profit si, n consecinta, activitatile de conducere sunt subordonate eforturilor de reali zare a obiectivelor lor. Obtinerea profiturilor este cea importanta sarcina a managerilor, dar stilu l de conducere orientat rezultate economice profitabile nu trebuie sa lezeze demnitatea subordo natilor. Aceasta nseamna ca oamenii trebuie sa fie tratati cu respectul cuvenit indiferent care ar fi pozitia ocupata de ei n organigrama unei firme turistice. n consecinta, managerul trebuie sa ia n considerare nu numai trasaturile distincti ve ale unei persoane din ntreprinderea pe care o conduce, cum ar fi abilitatea profesion ala sau nivelul de cunostinte, ci totalitatea naturii umane a salariatului respectiv. Orice sala riat dispune, ntr-o masura sau alta, de anumite caracteristici distinctive (atitudine fata de sarcin i si fata de clienti, ndemnarea si perfectionarea prestatiilor etc), dar aceste caracteristici personale sunt

interrelationate, se influenteaza reciproc, iar n anumite situatii specifice se p ot schimba rapid si, de cele mai multe ori, imprevizibil. Fiinta umana este foarte complexa si influentata de factorii mediului extern, cu m sunt familia, anturajul, scoala, biserica, asociatiile profesionale sau organizatiile sindicale, formatiunile politice si grupurile de apartenenta. Omul nu se poate debarasa de impactul acestor

forte ale mediului sau extern nici dupa ce s-a integrat, n calitate de salariat, n colectivul unei agentii de turism sau n colectivul unor structuri organizationale cu functii de p rimire ce activeaza n sfera serviciilor turistice. Prin urmare, managerii trebuie sa accept e existenta acestor caracteristici umane, nu rareori contradictorii, si trebuie sa fie pregatiti sa opereze cu ele.

4.2. Modele comportamentale ale personalului ntreprinderilor de turism Pentru a ntelege mai bine complexitatea oamenilor, analistii au elaborat numeroas e modele privind comportamentul uman. La rndul lor, managerii firmelor de turism si -au formulat si ei, constient sau nu, propriile aprecieri privind comportamentele individuale sa u organizationale. Toate modelele comportamentale elaborate de analisti se bazeaza pe premisele sau conceptele privind manifestarile fiintei umane si, ca atare, se regasesc ntr-o forma sau alta si n ac tivitatile ntreprinderilor de turism. Analistul Edgar H. Schein, de exemplu, a elaborat urmatoarele patru iele ce reflecta comportamentul oamenilor1: .. Modelul premiselor rational-economice se bazeaza pe ideea ca oamenii sunt motivati, nainte de toate, prin "incentive" (stimulente) economice. Daca ace ste "incentive" sunt administrate de o ntreprindere turistica, oamenii sunt pasivi, p utnd fi manipulati, motivati si controlati de organizatia respectiva. .. Cel de-a! doilea model se bazeaza pe concepte sociale si pleaca de la premisa ca oamenii sunt motivati n fond prin nevoile lor sociale. Dupa acest concept, for tele sociale ale grupului de referinta de care apartine o persoana exercita asupra ei o influenta mai puternica dect controlul exercitat de manageri. .. Al treilea model se refera la conceptul autoactualizarii si sugereaza ideea c a motivatia se divide n cinci trepte ierarhizate, ncepnd cu nevoile primare pentru supravietuire si terminnd cu autoactualizarea, utiliznd n acest scop potentialul ma xim de care este capabila o persoana. Conform acestui concept oamenii sunt automotiv ati daca doresc sa se maturizeze profesional ntr-o ntreprindere turistica. .. Cel de-al patrulea model reflecta punctul de vedere personal al lui Schein si se bazeaza pe conceptul complexitatii. Dupa acest concept oamenii au firi complexe si oscilante si ca atare cauta diverse motivatii ce se combina ntr-o mot ivatie complexa. Oamenii doresc sa asume si motivatii noi, cautnd sa corespunda, n acest fel, la cerintele impuse pentru ocuparea unor posturi la diversele niveluri manageria le.

ntruct ntelegerea comportamentului oamenilor este dependenta de natura fiintei umane si respectiv de firea lor, au avut loc si alte ncercari ale analistilor de a categorisi punctele de vedere privind natura comportamentelor umane. Printre aceste eseuri se remarca

studiile grupului de cercetatori Lyman H. Porter, Edward E. Lawler si J. Richard Hackman, care au identificat sase asemenea modele de comportament: - Modelul rational conform caruia se apreciaza ca oamenii se comporta rational. Ei colecteaza informatii si evalueaza sistematic informatiile retinute, deciziile l or bazndu-se pe analiza obiectiva a diferitelor alternative considerate ca fiind cele mai potriv ite cu aspiratiile lor. Un manager care adopta acest punct de vedere va ncerca, probabil, interactiunea c u subalternii sai pe o baza rationala, dar va tinde sa ignore mentalitatea, emotiile si, n ansa mblu, latura umana a personalitatii lor. - Modelul emotional apreciaza ca oamenii se conduc dupa emotiile lor, din care u nele nu sunt controlabile. Un manager care accepta acest punct de vedere va prelua ro lul unui psihanalist amator, cautnd sa descopere si sa explice cauzele psihologice ce infl uenteaza comportamentul angajatilor, - Modelul comportamental (behavioristic) explica influentele mediului asupra comportamentului salariatilor. Dupa aceasta teorie, pentru a obtine de la subord onati comportamentul dorit, un manager va cauta sa modifice elementele mediului intern al unei ntreprinderi de turism. - Modelul fenomenologic este diametral opus punctului de vedere behavioristic si pleaca de la premisa ca oamenii sunt imprevizibili, subiectivi, dar dispun totus i de un potential latent de a performa servicii. Un manager care se orienteaza dupa acest model va cauta probabil sa descifreze si sa nteleaga mecanismul complex al rationamentului salariatului c e va determina comportamentul sau. Deoarece acest lucru nu este posibil, rezulta ca oamenii nu pot fi pe deplin ntelesi numai baza unor observatii stiintifice. - Modelul economic explica motivatia personalului prin influentele factorilor economici. Managerii adepti ai acestui punct de vedere sunt de parere ca salaria tii lor vor actiona rational n speranta ca vor obtine recompense materiale. Acesti manageri vor privi banii ca fiind principalul (daca chiar unicul) mijloc de stimulare, n masura sa sporeasca contri butia salariatilor la realizarea sarcinilor ntreprinderilor de turism. n plus, managerii respectivi v or cauta sa creeze pentru salariatii lor micromediu intern, n care va prevala competitia pentru sati sfacerea intereselor individuale ale angajatilor. - Modelul autoactualizarii, n contrast cu modelul precedent, apreciaza ca oamenii sunt doritori sa-si sporeasca competentele si, n acest scop, se vor stradui sa-si utilizeze si sa-si dezvolte ntregul potential de care suni capabili. Un manager care adera la acest model va cauta sa creeze micromediul adecvat n care salariatii vor putea sa-si concretizeze tend

intele catre autodirectionare, n limitele maxime ale capabilitatii lor. Un alt concept privind natura oamenilor, care, cu tot caracterul sau teoretic, a primit o

larga raspndire, a fost elaborat de Douglas McGregor si este cunoscut ca Teoria X si Teoria Y McGregor este de parere ca activitatea de conducere ar trebui sa nceapa, nainte de toate, cu autoaprecierea comportamentului managerului n relatiile sale cu alte persoane. Te oria X si te Y contin doua seturi distincte de presupuneri privind natura oamenilor: Teoria X se bazeaza pe urmatoarele aprecieri: 1. n general, fiintele umane manifesta aversiune fata de munca si deci pe ct posibil vor evita sa munceasca. 2. Din cauza acestei caracteristici umane, de aversiune fata de munca, cei mai multi oameni vor trebui sa fie constrnsi, dirijati, controlati si amenintati cu s anctiuni (pedepse) pentru a fi determinati sa depuna efortul necesar cerut de realizarea obiectivelor organizationale. 3. Fiintele umane prefera sa fie conduse, tind sa se sustraga de la responsabilitati, nu manifesta dect foarte putina ambitie si aspira, nainte de toa te, la securitatea mediului n care activeaza. Teoria Y a fost formulata mai trziu, n baza urmatoarelor constatari: 1. Consumul de eforturi fizice si intelectuale sunt tot att de firesti ca si joac a si odihna. 2. Controlul si sanctiunile coercitive nu sunt singurele modalitati de a genera un efort pentru realizarea obiectivelor organizationale. Oamenii prefera autocon ducerea si controlul pentru activitatile n a caror realizare s-au implicat. 3. Gradul de implicare fata de obiectivele organizationale este proportional cu marimea recompenselor ce vor rezulta din realizarea lor. 4. Daca conditiile sunt adecvate, fiintele umane sunt dispuse nu numai sa accepte, dar si sa-si caute responsabilitati. 5. Capacitatea de a exercita un grad relativ ridicat de imaginatie, de ingeniozitate si de creativitate n solutionarea problemelor organizationale nu es te limitata, ci mai degraba larg raspndita n rndurile populatiei. 6. n conditiile vietii industriale moderne, potentialul uman este utilizat numai partial. Rezulta deci doua seturi de aprecieri fundamental opuse. Teoria X este pesimista , statica si rigida, iar controlul salariatului este impus de superiorul sau. Teoria Y est e optimista, dinamica si flexibila, cu orientare spre autoconducere si spre integrarea nevoilor indivi duale ale salariatului n cerintele organizationale. Teoria X si Teoria Y necesita urmatoarele precizari: - Cele doua teorii se bazeaza pe presupunerile lui McGregor, nu al rolul de reco mandari

sau sugestii pentru formularea strategiilor manageriale si, ca atare, ele trebui e verificate n practica, n confruntarea cu realitatile din ntreprinderile turistice. - Teoria X si Teoria Y nu implica un management rigid {HARD MANAGEMENT) sau un management maleabil (SOFT MANAGEMENT). Abordarea "hard" poate provoca rezistenta din partea salariatilor si sentimente de antagonism, iar abordarea "soft" ar putea a vea ca rezultat o conducere delasatoare (LAISSEZ-FAIRE MANAGEMENT), n realitate, managerii ntreprind erilor turistice recunosc capacitatea salariatilor, dar totodata si limitele acceptabil e ale comportamentelor umane, asa cum o cer si situatiile din practica turistica. - Teoria X si teoria Y exprima puncte de vedere complet diferite si nu trebuie p lasate pe aceeasi scala graduala, unde X si Y sunt extreme opuse. - Nici una dintre cele doua teorii nu constituie un argument contra importantei exercitarii autoritatii managerului. Din punctul de vedere al Teoriei Y autorita tea este privita ca una din multiplele cai prin care managerii exercita conducerea operativa a ntreprinderilo r turistice. - Diferitele sarcini si, respectiv, situatii ntlnite n practica, reclama din partea managerilor o mare varietate de abordari pentru rezolvarea lor. La concluzii similare au ajuns si cercetatorii John I. Morse si Jay W. Lorsch, a tunci cnd sugereaza ca, n situatii diferite, se dovedesc eficiente si modalitati diferite d e abordare a functiilor manageriale. Cu alte cuvinte, o ntreprindere de turism va efectua prestatii efici ente numai atunci cnd sarcinile si cerintele formulate salariatilor pentru a fi realizate se vor integ ra n conditiile unor situatii particularizate. ntr-o maniera simplista, implicatiile Teoriilor X si Y n procesele manageriale se rezuma la urmatoarele: a. Stabilirea obiectivelor ntreprinderii de turism si elaborarea planurilor pentr u realizarea lor. b. Punerea n aplicare a planurilor de catre conducerea ntreprinderii. c. Controlul si evaluarea rezultatelor, comparate cu standardele stabilite anter ior. Analistul Raymond E. Miles a elaborat un alt concept teoretic pentru exemplificarea comportamentelor umane. Conform teoriei sale, sarcina manageriala consta n integrarea ntr-un sistem sociotehnic a variabilelor organizationale (scopuri, te hnologii si structuri) si a variabilelor umane capabilitati, atitudini, valori, nevoi si car acteristici demografice). Aceasta integrare, se realizeaza prin intermediul unor activitati manageriale ce includ dirijarea, selectarea personalului, instruirea, evaluarea, comunicarea

si controlul. Integrarea se refera si la design-ul costurilor si la recompensa personalului. M iles, continund analizarea Teoriilor X si Y elaborate de McGregor, identifica trei "teo rii" manageriale, cunoscute ca Modelul traditional, Modelul relatiilor umane si Model ul

resurselor umane. n Modelul traditional, similar cu Teoria X, accentul cade pe control si dirijare. Modelul se bazeaza pe presupunerea ca membrii unei ntreprinderi turistice vor col abora eficient cu conducerea, daca sarcinile si procedurile de realizare a lor vor fi clar formulate, iar salariatii vor fi selectati, instruiti si platiti n mod corespunzator. Modelul relatiilor sociale difera de Modelul traditional si poate fi considerat ca o varianta participativa a Teoriei X. Modelul recunoaste ca tratamentul corec t al angajatilor si salariul nu sunt suficiente si acorda atentie nevoilor sociale si egoistice. Cu toate aceste preocupari principiile manageriale se axeaza tot pe control. Modelul resurselor umane difera de cele precedente si se apropie de Teoria Y. Managerul este privit ca un conducator preocupat sa-si ajute subordonatii, pentr u ca acestia sa realizeze performantele cerute. n acest model apare si participarea colectivelor !a stabilirea obiectivelor firmelor turistice. n plus, daca pe parcu rsul rezolvarii apar anumite probleme, sunt analizate si evaluate influentele factori lor ce pot constitui surse potentiale ale dificultatilor aparute. Desi n acest model autocon ducerea si autocontrolul sunt considerate importante, managerii recunosc totusi necesitatea si a altor posibilitati de efectuare a controlului. Prezinta importanta si faptul ca, n opinia lui Miles, managerii adopta un model dual de comportament un model pentru conducerea activitatii subordonatilor si un alt model de comportament pentru ei nsisi, aplicat n relatiile cu managerii verigilor ierarhice superioare. Din cercetarile si aprecierile analistilor se desprinde concluzia ca nici un mod el, luat singur, nu este suficient aprofundat pentru a explica n ntregime comportamentul in dividual si organizational al salariatilor unei ntreprinderi turistice. Oamenii se comporta diferit n situatii diferite si n secvente diferite de timp. n u nele situatii oamenii actioneaza rational, iar n altele sunt ghidati de emotiile lor. Managerilor le revine sarcina de a crea un mediu adecvat firmelor turistice n care salariatii po t fi dirijati, influentati, stimulati si motivati sa contribuie la realizarea scopurilor ntrepri nderilor turistice. Daca un manager accepta ideea ca oamenii pot fi manipulati, el va ignora individualitatea subordonatilor si va subestima inteligenta lor. Desigur, recomp ensele economice sunt importante ntr-o ntreprindere turistica, dar adeseori oamenii vor c eva mai

mult dect salariul primit pentru munca lor. Ei ar dori sa le fie recunoscute capa citatile, competenta si potentialul. Un manager efectiv va recurge deci la o abordare eclectica a

manifestarilor comportamentale, extragnd din modelele descrise acele elemente caracteristice pe care le apreciaza drept compatibile cu natura umana a salariat ilor din ntreprinderea condusa. n final, managerul va trebui sa accepte si faptul ca oamenii sunt diferiti si nu se ncadreaza perfect ntr-un model conceptual. Salariatii trebuie tratati cu respect s i demnitate, trebuie priviti n contextul mediului lor, n care si asuma diferite rolur i. La fel de importanta este si ntelegerea faptului ca situatiile diferite cer si o var ietate de sisteme manageriale pentru a ajunge la utilizarea efectiva si eficienta a celei mai valoroase resurse a unei ntreprinderi turistice, si anume a resurselor umane.

4.3.1. Necesitatea creativitatii n ntreprinderile turistice Stimularea creativitatii salariatilor este un factor important n conducerea unei ntreprinderi turistice. Termenul de creativitate se refera la abilitatea si forta intelectuala a salariatilor de a gasi noi idei, iar inovatia, n mod uzual, se refera la aplicare a n practica turistica a ideilor noi. ntr-o ntreprindere turistica, aceste idei se pot referi l a conceperea unor produse noi, la servicii noi sau la procedee noi de performare a prestatiil or. Gndirea creativa si imaginatia sunt elemente importante ale activitatilor turisti ce si absenta creativitatii va provoca, fara ndoiala, nu numai o stationare n dezvolt are, dar cu timpul poate pricinui chiar un dezastru economic pentru o ntreprindere turistica. Creativitatea impune managerilor ntreprinderilor turistice sa reevalueze periodic dimensiunile segmentelor de piata pe care s-au pozitionat, sa analizeze cu multa precautie produsele si serviciile, pentru a elimina din ofertele lor acele produse, servic ii sau procedee a caror profitabilitate se diminueaza n ritmuri alerte. n cadrul acestor preocupari, se cere sa fie analizata cu prioritate situatia produselor perimate, pentru ca ele sa nu ac tioneze n detrimentul ntreprinderii turistice. Evident, decizia unui manager cu privire la restrngerea gamei de produse si servicii va deveni operanta numai daca ntreprinderea turistica si-a asigurat n pre alabil portofoliul de noi oferte substitutive, de unde rezulta si necesitatea acordarii importantei cuvenite procesului de creativitate.

4.3.2. Procesul de creativitate ntr-o ntreprindere turistica, procesul de creativitate nu se desfasoara linear; de regula, acesta se concretizeaza n patru etape succesive, si anume: cautarea insti nctiva, intuitia, concretizarea si definirea logica a ideii noi. n faza cautarii instinctive, procesul de cautare a noilor idei se plaseaza n sfera

subconstientului, fara a avea conturul unui scop definit. A doua faza, intuitia, constituie punctul de legatura ntre constient si subconsti ent. n aceasta faza se contureaza interferentele diverselor forte ale mediului si sunt sesizate conexiunile ce determina aceste interferente. Intuitia, cu timpul, se va transforma ntr-o ide e novatoare, daca este aplicabila profilului de activitate al ntreprinderii turistice. Concretizarea este cea de rierea ideilor, eliminarea celor si retinerea, n scopul de a fi analizate, unui nou produs turistic, a unui serviciu viciilor; a treia faza a procesului de creatie, care urmareste t ce nu-si gasesc aplicabilitate n ntreprinderea turistica a acelor idei care se dovedesc utile pentru conceperea nou sau a unui procedeu mai eficient de prestare a ser

Definirea logistica a noilor idei urmareste, n final, transformarea lor n procese operationale, asociate cu analiza aspectelor economice necesare implementarii lo r (posibilitatile si costurile de implementare, estimarea avantajelor etc)

4.3.3. Tehnici de stimulare a creativitatii Unele tehnici de stimulare a creativitatii de bazeaza pe interactiunea de grup, iar altele pe stimularea initiativelor unor persoane individuale din cadrul ntreprinderii tu ristice. Printre aceste tehnici, cele mai cunoscute, dar nca putin aplicate n industria turistica d in tara noastra, sunt "brainstormingul si "sinectica". Brainstorming este o tehnica larg raspndita pe plan mondial pentru facilitarea creativitatii si a fost initiata de Alex F. Osborn, denumit "parintele brainstor mingului"9. Scopul acestei tehnici urmareste gasirea, prin dezbateri de grup, a unor solutii de rez olvare a problemelor specifice cu care se confrunta ntreprinderea. Conditiile de desfasura re a dezbaterilor de grup au fost stabilite de Osborn si privesc urmatoarele: 1. Nici o idee noua nu va fi criticata de participantii la dezbatere. 2. Cu ct o idee este mai radicala, cu att este mai buna pentru a fi analizata si dezbatuta. 3. "Productia" de idei noi este limitata la tematica discutiilor de grup. 4. Completarea, nuantarea si finisarea ideii este ncurajata. Rezulta deci ca tehnica brainstorming se bazeaza pe gndirea colectiva, de grup. Tehnica are adeptii ei, dar n aceeasi masura si opozanti. Opozantii sunt adeptii gndirii creative individuale si sustin ca o persoana care actioneaza individual poate sa -si formuleze si sasi concretizeze mai bine ideile daca lucreaza singura, dect atunci cnd participa l

a o dezbatere de grup. n schimb, adeptii brainstormingului sunt de parere ca, n sfera economiei serviciil or (unde se ncadreaza si industria turismului), fiecare membru al grupului participa nt la tehnica

brainstorming a acumulat o anumita experienta n procesele prestatiilor de servici i si, ca atare, poate contribui n nai mare masura la activitatile creative de finisare a unei noi idei. Un argument esential n favoarea acestei tehnici rezida si n faptul ca, daca o decizie de aplic are a unei noi idei este elaborata de un grup, gradul de acceptare a solutiei de aplicare este mai r idicat dect n cazul cnd o idee noua emana de la o singura persoana. n ceea ce priveste sinectica, aceasta tehnica a fost definita la origine ca tehni ca Gordon (dupa creatorul ei William J.J. Gordon), dar cu timpul a suferit unele modificar i si, n prezent, este mai bine cunoscuta sub numele de sinectica10. n acest caz, la analizarea une i situatii particularizate ce necesita gasirea unei idei roi, membrii grupului, participant i la dezbateri, sunt selectati cu grija, dupa criteriul apartenentei lor la diversele colective de mu nca si, respectiv, dupa experienta lor de munca n colectivele interesate n solutionarea problemelor i vite. Rolul vital n reusita dezbaterilor revine conducatorului grupului. n intentia de a nu influenta grupul n formularea unor pareri premature, conducatorul grupului nu dez valuie de la nceput scopul concret al discutiilor; el va cauta sa dirijeze dezbaterile ntr-o as tfel de maniera nct problemele cele mai presante pentru bunul mers al ntreprinderii sa para ca au f ost formulate de nsisi participantii grupului. Cu alte cuvinte, ratiunea tehnicii est e sa nu ngradeasca dezbaterile n limitele unei teme dinainte cunoscute, evitnd n acest fel riscul ca m embrii colectivului sa se lase influentati, constient sau nu, sa abordeze doar un singu r aspect al problemei analizate. Daca conducatorul (grupului va reusi sa dirijeze discutiile n cadrul complex al interactiunilor posibile de grup, de cele mai multe ori dezbaterile se finali zeaza cu design-ul concret al unui nou produs sau serviciu turistic. Cu toate ca tehnicile de brainstorming si de sinectica pot furniza idei creative , ar fi incorecta aprecierea ca aceasta creativitate poate emana numai la activitatile d e grup. Numerosi analisti apreciaza ca discutiile de grup pot .avea si efecte contrarii si pot co nduce la inhibarea creativitatii. Argumentele opozantilor la tehnicile de grup sunt numeroase, iar dintre acestea merita sa fie mentionate urmatoarele: - membrii unui grup pot fi fascinati de o idee noua, dar prin aceasta vor neglij a sau vor exclude alte alternative de solutii; - unele persoane participante la dezbaterile de grup pot avea retineri n exprimar ea opiniilor, de teama de a nu fi ridicularizati de alti membri ai grupului;

- managerii de niveluri inferioare pot fi inhibati n exprimarea ideilor lor, n fat a unor manageri de niveluri superioare, temndu-se sa nu fie apreciati gresit (event ual sa nu fie cotati cu necorespunzator) daca solutia formulata de ei nu va fi acceptata; - pot exista si presiuni camuflate din partea grupului, ce vor descuraja exprima rea unor idei apreciate ca deviatoare sau neconforme cu opinia formulata de grup;

- nevoia de a se alatura opiniilor majoritare ale grupului poate fi mai puternic a dect nevoia de a explora alte alternative pentru solutionarea unei probleme sau a lternative care ar putea fi apreciate ca nepopulare din partea grupului; - n final, urgenta impusa pentru gasirea unei solutii ar putea conduce la accepta rea primei alternative de idei noi, fara a continua eforturile de cautare si a altor solutii care, eventual, s-ar dovedi mai relevante pentru decizia ceruta.

4.3.4. Rolul managerului n monitorizarea creativitatii Unii manageri apreciaza - din pacate destul de frecvent - ca majoritatea subordonatilor sunt persoane noncreative si dispun de putina abilitate si imagin atie necesare conceperii unor idei noi. Pentru o ntreprindere turistica, o asemenea optica poat e fi daunatoare, deoarece ntr-un mediu adecvat toi oamenii sunt virtual capabili sa fi e creatori, desi gradul de creativitate difera considerabil de la un salariat la altul. Considerati n ansamblu, oamenii creativi sunt predispusi sa formuleze idei noi, c hiar neobisnuite, deoarece numai n rare cazuri se declara multumi de statutul lor prof esional si social ntr-o ntreprindere turistica. De cele mai multe ori persoanele creative sun t constiente de posibilitatile lor profesionale si deci sunt capabile si de o judecata indepe ndenta. Prin urmare, multi salariati se implica nu numai n laturile de rutina ale proceselor d e prestatii ci si n latura emotionala a serviciilor prestate, emotie ce deriva din nsasi personalita tea lor. Acesti salariati manifesta entuziasm n rezolvarea problemelor, mergnd pna la tenacitate pe ntru a dovedi capacitatea lor de a executa sarcinile ce le-au fost atribuite. Daca oamenii creativi pot aduce o mare contributie la bunul mers al ntreprinderi turistice, ei pot provoca si dificultati pentru conducerea acesteia. Schimbarile ntr-o ntreprindere turistica, asa cum o stiu toti managerii, nu se buc ura ntotdeauna de popularitate n mijlocul subalternilor. Mai mult, schimbarile provoca te de aplicarea unor idei creative pot provoca frecvente restrictii nedorite sau neast eptate. n mod similar, n multe cazuri creativitatea salariatilor este nca subestimata, iar t ehnicile de stimulare a creativitatii individuale sau de grup nu sunt efectiv utilizate n ntreprinderile turistice. Dar creativitatea nu constituie un substitut al rationa mentului managerial, managerului i revine deci rolul de a determina si de a evalua riscuri le unor idei ,ce urmeaza sa fie traduse n practicile inovative de prestatii turistice.

4.3.5. Rolul managerului n armonizarea obiectivelor n relatiile conducatorisubordonati Importanta pentru exercitarea functiei manageriale este ntelegerea

comportamentului factorului uman. Modul cum va reusi un manager sa influenteze motivatiile salariatilor va depinde, n mare masura, de felul cum priveste el natu ra umana a personalului subordonat. Oamenii angajati ntr-o ntreprindere turistica nu lucreaza singuri, ci grupati n colective, si fiecare membru al colectivelor respective, o data cu urmarirea rea lizarii obiectivelor ntreprinderii, urmareste si obiectivele sale personale. Or, aceste o biective emana din puncte de vedere diferite si nu se armonizeaza ntotdeauna ntre ele. Deoa rece nimeni nu poate garanta ca obiectivele subordonatilor vor fi identice cu cele al e superiorilor, una dintre cele mai importante activitati manageriale consta n armo nizarea intereselor individuale cu interesele de ansamblu ale ntreprinderii turistice. De aici rezulta ca procesul de conducere urmareste sa stabileasca o legatura si o interferenta rationala si armonioasa ntre doua sfere de activitati fundamentale a le ntreprinderii turistice: - pe de o parte prin planuri economice bine fundamentate, structuri organizationale rational construite, programe eficace de pregatire- perfectionar e profesionala si tehnici eficiente de control; - pe de alta parte, prin cunoasterea nevoilor si dorintelor salariatilor de a fi ntelesi si motivati, pentru a putea contribui, n functie de capacitatea lor, la re alizarea obiectivelor ntreprinderii turistice. n plus, managerii trebuie sa stie sa comunice cu subordonatii, pentru ca acestia sa nteleaga si ei, la rndul lor, masura n care si servesc propriile interese, daca lucr eaza eficient n ntreprinderea turistica.

CAPITOLUL V TURISMUL N ROMNIA 5.1. Succinta prezentare a ultimei jumatati de secol Intre anii 1960-1970, Romnia a facut eforturi de dezvoltare a infrastructurii tur istice, dar majoritatea au fost concentrate pe litoralul Marii Negre. n anul 1971 este nfiintat Ministerul Turismului care avea n subordine mai multe organizatii specializate n servicii turistice, n zone precum Brasov, Bucuresti si litoralul Marii Negre. Romnia era o tara usor accesibila tarilor din Europa de Vest si oferea o a lternativa ieftina Greciei si Spaniei. Turismul domestic a evoluat si el, iar romnii au fost ncurajati sa calatoreasca pr in tara si sa viziteze monumentele contemporane ale realizarii socialiste. Tot n aceasta perioada, numarul vizitatorilor straini a nceput sa creasca de la 500.000 n anul 1965 la 2.3 milioane n 1972 n cazul celor din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica, si de la 200.000 la 600.000 n cazul turistilor din celelalte tari. n anii 1970, odata cu venirea lui Ceausescu la putere, tara devine din ce n ce mai mult condusa sub climatul tiraniei. In anul 1974 este stab ilita o lege care solicita turistilor sa schimbe o anumita cantitate de valuta pentru fiecare zi a vizitei lor n Romnia. In anul urmator, romnilor le este interzis sa gazduiasca turistii straini n casele proprii. Regimul lui Ceausescu a avut un impact semnificativ asupra turismului, mai ales ca a restrictionat legatura dintre Romnia si tarile occidentale. Turismul n Romnia a nregistrat o scadere drastica n perioada anilor 1980, atunci cnd Ceausescu decide s a plateasca datoriile externe ale tarii mult mai devreme dect era prevazut, fapt ca re a condus la o austeritate severa pentru cetatenii romnii, precum si la o scadere a standardului de viata. Prin urmare, standardele serviciilor turistice au scazut si ele sub limitele standard elor occidentale, mncarea distribuita n restaurante si hoteluri era n cantitate mica, infrastructura si transportul - de o calitate inferioara, iar Romnia devine o destinatie deloc atractiva pentru turistii din Occident. Dupa revolutia din anul 1989, Frontul Salvarii Nationale (FSN) eradicheaza anumi te legi care au avut consecinte negative asupra turismului, de exemplu legea care i nterzicea romnilor sa gazduiasca turistii straini n casele proprii. Dupa 1989, sosirile turi stilor internationali au crescut la 1.6 milioane, desi doar jumatate din ei vizitau tar a n scop turistic, iar cealalta jumatate era formata din ziaristi, reporteri si reprezent

anti ai organizatiilor de caritate. n perioada post-comunista, Romnia a fost vizitata de turistii din Europa Occidenta la din motive legate de anii socialisti si de revolutia din 1989 care a creat o ime nsa curiozitate pentru vizitarea obiectivelor asociate cu prabusirea regimului comunist. Romnia a ncercat sa

depaseasca frontierele socialismului si sa ncurajeze dezvoltarea turismului la nce putul anilor 1990, prin utilizarea unui slogan care avea ca scop atragerea ct mai multor turis ti: come as a tourist, leave as a friend" { vino turist, pleaca prieten"), dar Romnia mai trebuia sa-si actualizeze facilitatile turistice si sa administreze mai bine produsele turisti ce pe care ncearca sa le promoveze. La nceputul anilor 1990, Guvernul a ncercat sa dezvolte capacitatea turistica a turismului rural, atunci cnd oamenii puteau, pentru prima oara, sa primeasca stra ini n casele lor. Interesul continuu al Guvernului pentru turismul rural s-a regasit n crearea Comisiei pentru Zonele Montane (1990) cu vagi responsabilitati de organizare si promovare a turismului rural, urmata de o perioada de inactivitate totala a acestei Comisii. n 1994, Aso ciatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a ncercat sa promovez e ideea turismului rural, att pentru vizitatori ct si pentru cei care i gazduiesc, prin imp lementarea unui program ce oferea capacitati de cazare turistica promovate prin intermediul unei retele nationale de rezervare a structurilor de cazare. n 1993, Guvernul Romniei initiaza o reforma a programului de dezvoltare a turismul ui. Ordonanta Guvernamentala nr. 62, care a devenit ulterior nr. 145 din 27 decembri e 1994, stabileste planul pentru dezvoltarea nationala a turismului rural, n special pent ru regiunile montane, Delta Dunarii si Marea Neagra. Tot atunci, Ministerul Turismului promov eaza propria opinie privind turismul rural, aceea ca acesta reprezinta pentru Romnia c ea mai atractiva oferta turistica" posibila. n momentul de fata, Romnia este pe punctul de a deveni o destinatie turistica importanta, dar nainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care n u i confera o pozitie concurentiala pe piata internationala turistica. Aceasta s-a datorat unu i program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar si datorita perioadei de recesiun e cu care Romnia s-a confruntat dupa perioada comunismului. Iar fara o dezvoltare sanatoasa a eco nomiei romnesti si a societatii, dar mai ales fara o privatizare a acestui sector si far a un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca Romnia sa devina o atr actie importanta a turismului international. Din punctul de vedere al turistilor straini, Romnia se afla n momentul de fata ntro conjunctura favorabila, dar din cauza lipsei unei bune strategii nu este posib ila valorificarea avantajului competitiv pe care tara noastra l detine. Romnia este o tara europeana sigura si

riscul asumat de turisti este foarte mic. Atacul terorist din 11 septembrie din Statele Unite a creat o anumita vulnerabilitate celorlalte tari, aceasta nsemnnd ca Romnia va fi destinat ia preferata, cel putin pentru moment, a strainilor, deoarece prezinta o anumita si guranta. Nu acesta va fi nsa asul din mna de care Romnia se va folosi pentru atragerea

turistilor straini, ci va fi nevoie de o strategie de promovare a turismului car e sa aiba efecte durabile si sigure. Asa cum a mai fost precizat, dupa perioada ce a urmat comuni smului, au fost facute anumite eforturi de promovare a turismului, dar nu suficiente, n ciuda fap tului ca sosirile turistilor pe teritoriul romnesc au crescut n fiecare an. Totusi, Romnia nu are des tula capacitate de cazare turistica nici macar pentru turismul domestic, ceea ce va a fecta numarul turistilor internationali care vor sa viziteze Romnia.

5.2 Analiza macromediului n analiza macromediului vom face referiri la mediile: economic, socio-cultural, p olitic, tehnologic si ecologic. 5.2.1 Mediul economic Mediul economic este un factor semnificativ, care influenteaza industria turismu lui dintr-o tara att din punct de vedere al cererii, ct si al ofertei. Din punct de ve dere turistic, factorii care pot influenta comportamentul de consum sunt rata dobnzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, cresterea si stabilitatea economica si rata inflati ei, precum si structura economica a industriilor relevante turismului si profitabilitatea lor (costul ca pacitatii de cazare, costul calatoriilor etc). Preturile, care reprezinta costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativa influenta asupra puterii acestora de cumparare. De aceea, pretul unei destinatii turistice ramne cel mai important factor asupra cererii turistice. In acelasi timp, preturile pot avea e fecte negative, n sensul ca acestea pot fi influentate de cursul de schimb ntre tara de origine si tara de destinatie, precum si de nivelul de inflatie. n cazul Romniei, puterea lirei asupra leului este foarte puternica, putnd avea efec te pozitive asupra cererii pentru servicii turistice, ntruct costurile cu transportur ile si cazarea sunt relativ mici, cu exceptia Bucurestiului unde costul unei camere pe noapte e ste de cel putin 25$, iar pretul unei mese n oras este de cel putin 5$. Cu toate acestea, costul u nei vizite la muzeu sau calatoria cu autobuzul sau cu trenul este foarte mic. 5.2.2 Mediul socio-cultural Modificarile din mediul socio-cultural pot determina noi oportunitati sau amenin tari pentru turism. Principalele schimbari socio-culturale care ar putea avea un impa

ct asupra turismului national sunt: - schimbari n structura familiei si reducerea natalitatii; schimbari n structura vr stei pe piata turistica; - schimbari n stilul de viata si nevoia de detasare din rutina de zi cu zi; - schimbarea atitudinii fata de calitatea vietii si cresterea nevoii de a nvata l ucruri noi

manifestata de noi regiuni si culturi; - cresterea numarului de turisti bine informati ca urmare a scolarizarii si a mi jloacelor de comunicare. Nevoile de calatorie n epoca moderna au fost create de societate si modelate de vi ata de zi cu zi. Motivatia individului de a calatori pentru a descoperi n afara grani telor ceea ce nu poate gasi n propria tara este creata nu numai de un impuls instinctiv, dar este creata n principal sub influenta mediului social n care individul si stabileste normele. De cizia individuala este predeterminata social, n special n ceea ce priveste calatoriile s i vacantele. Ceea ce societatea ofera individului obosit de rutina este turismul, o varietate de concedii n afara vietii de zi cu zi, identificndu-le ca modalitate de evadare, ofertanti de putere, energie si fericire... " Pietele potentiale pentru turismul international, dar si intern sunt influentate de numarul de persoane cu venit mare, timp liber si mobilitatea de a genera si sustine cres terea pietei turistice pentru urmatoarea decada. Din punct de vedere al marketingului, un fac tor important l reprezinta atitudinile si comportamentul potentialilor turisti fata de calatori ile turistice n comparatie cu celelalte servicii de recreare. Un alt factor semnificativ n generarea cererii turistice l reprezinta atitudinea f ata de protectia mediului nconjurator sau cel putin exercitarea standardelor minime de r educere a poluarii si aglomerarii statiunilor turistice.

5.2.3. Mediul politic Schimbarile n structura politica, a deciziilor politice si aparitia de evenimente neasteptate au implicatii majore asupra distributiei turistice si uneori astfel de situatii nu pot fi controlate de industria turismului tarii respective. Liberalizarea turismului n Romnia dupa 1989, precum si a tarilor din Europa de Est , au marit interesul turistilor pentru aceasta arie geografica, n special pentru ob iectivele turistice legate de prabusirea comunismului. Democratizarea fostelor tari comuniste si ref orma turistica a acestora pot avea un impact major asupra cererii turistice din Europa de Vest. Anumiti factori politici si guvernamentali pot avea o importanta semnificativa a supra modului n care cererea pentru servicii de turism evolueaza pe plan intern si inte

rnational. Astfel, regulile si legile privind protectia consumatorului pot decide trendul c ererii turistice, precum si legile anti-trust n stabilirea unei piete competitive. Exista patru factori importanti care au influenta asupra turismului: 1. Legea transporturilor n cazul transportului aerian, acesta poate influenta rutele si liniile aeriene, n umarul de

zboruri, capacitatea locurilor si preturile acestora. Taxele de aeroport reprezi nta de asemenea o problema, ntruct sunt platite de turisti. Modernizat si reorganizat, transportul feroviar raspunde, n acest moment, tuturor exigentelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri Inter - City sa u rapide. n completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor n aproape toate statiunile sau orasele Romniei, n acelasi timp, conexiunile cu liniile internationale nlesnesc utilizarea facilitatilor internationale pentru diferite tipuri de legitimatii de calatorie. Transportul auto, att cel intern, ct si cel international, cu microbuze sau autocare, s-a dezvoltat foarte mult, n ultima perioada de timp acoperindu-se n ntre gime teritoriul romnesc (rute interjudetene, dar si judetene sau locale), ct si rute in ternationale. n acest sens, exista curse-linii permanente, care fac legatura dintre Romnia si alt e tari: Marea Britanie, Italia, Austria, Germania, Spania, Olanda, Franta etc. Toate resedintele de judet, principalele orase, respectiv statiuni turistice din Romnia, sunt legate printr-o retea densa de transport auto n comun, care se realizeaza att cu autocare moderne, ct si cu microbuze. ntre porturile romnesti ale Dunarii fluviale nu exista relatii de transport fluvia l regulat de persoane. Exista, n schimb, rute de transport de pasageri ntre Romnia si Bulgaria sau Romnia si Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din pacate, nu ex ista curse regulate de feribot n acest moment pe Marea Neagra, cu plecare din porturile romne sti, n timpul sezonului se pot face plimbari de agrement, cu plecare din portul turist ic Tomis, Constanta, cu navele Euxin, Tomis si Condor, nave pregatite pentru acest gen de programe. Exista si anumite programe de reabilitare si restructurare a Cailor Ferate Romne (CFR) co-finantat de BIRD, BERD, Guvernul Romniei si Comisia Europeana n vederea mbunatatirii confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a eficient izarii transportului de marfa n vederea alinierii sistemului national de transport la si stemul european. Totodata se are n vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le gene reaza si sunt axate n general pe: .. stoparea degradarii infrastructurii si mentinerea n exploatare a sistemului de transport; .. aducerea n parametrii de functionare si valorificare a capacitatilor existente

prin repararea si modernizarea infrastructurilor; .. nlaturarea sau prevenirea aparitiei restrictiilor de circulatie si eliminarea blocajelor si aglomerarilor; .. promovarea tehnologiilor de transport ecologice;

.. integrarea drumurilor de interes local n reteaua de infrastructura nationala. Calatoriile aeriene se efectueaza n conformitate cu reglementarile internationale referitoare la conditiile generale de transport aerian al pasagerilor si bagajel or, precum si n baza conditiilor de transport nscrise pe biletele de avion, iar taxele platite de pasager sunt cele impuse de autoritatile guvernamentale sau de operatorul aeroportuar. Numarul companiilor internationale si nationale de nchiriere a autoturismelor a c rescut considerabil n ultimul timp. Dintre companiile care si desfasoara activitatea pe p iata romneasca amintim: Avis, Hertz, Sixt, Budget, Francocar, Autorent, majoritatea cu reprezen tante n Bucuresti si aeroportul Henri Coanda. 2. Agentiile de turism si hotelurile Controlul asupra clasificarii hotelurilor si a serviciilor prestate de acestea n vederea protectiei consumatorilor influenteaza nivelul preturilor si prin urmare natura cererii. Alte reglementari, precum nivelul TVA- ului si legile Uniunii Europene privind dreptu rile angajatilor au o influenta directa asupra nivelului de servicii. Numarul agentiilor de turism din Romnia este de peste 1000. Dintre acestea, circa 800 fac parte din Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism. Toate agentiile de tur ism, legal constituite, trebuie sa functioneze n baza unei licente de turism eliberate de au toritatea tutelara n domeniu. Exceptnd conditiile legate de calificarea personalului, spatiu, utilizar ea mijloacelor de transport clasificate, o agentie de turism trebuie sa beneficieze de o polita de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment. Ministerul Turismului a solicitat deja hotelurilor si restaurantelor din Bucures ti naintarea documentatiilor necesare obtinerii certificatelor de clasificare si a brevetelor de turism. Conform legii, Ministerul Turismului va clasifica restaurantele independente de 3, 4 si 5 stele. Reprezentantii si proprietarii de hoteluri si restaurante au posibilitatea de a obtine aceste certificate prin Internet, aceasta metoda fiind inclusa n programul national de d ezvoltare turistica Info Turism. Restaurantele de lux si cele cu specific romnesc sunt cele mai populare n rndul turistilor internationali si de aceea este necesara intrarea lor n legalita te, ca mai apoi sa urmeze procesul de promovare a acestora. 3. Sistemele de rezervare on-line

Sistemele de distributie globala (GDS) folosite de companiile aeriene, precum SABRE, WORLDSPAN, GALILEO SI AMADEUS pot influenta competitia prin modul n care acestea functioneaza. GDS (Global Distribution System) a aparut n anii 1970 si 19 80, odata cu software-ul Windows si Internetul n vederea crearii accesului la e-commerce privi nd sistemul de rezervare on-line. Worldspan ofera o tehnologie de frunte de Tarife si Preturi, n cadrul industriei

turismului, precum Worldspan e-PricingSM, solutii de gazduire si produse de turi sm personalizate, inclusiv Worldspan Travel ButtonSM. Worldspan ofera furnizorilor, distribuitorilor si companiilor din domeniul turistic posibilitatea de a reduce costurile si de a creste productivitatea prin recurgerea la o tehnologie de vrf, precum Worldspan G o, si Worldspan Trip Manager. Sediul central al companiei este n Atlanta, Georgia. Worl dspan apartine companiilor afiliate ale Delta Airlines, Inc (NYSE:DAL), Northwest Airl ines (NASDAQ:NWAC) si American Airlines, Inc. n Romnia sunt utilizate cu succes n mod special Amadeus, Worldspan si Galileo.

5.2.4 Mediul tehnologic Dezvoltarile tehnologice, n special telecomunicatiile si procesarea informatiilor pot determina cresteri ale vnzarilor n industria turismului. Factorii tehnologici cu influenta majora asupra cererii turistice includ: .. cresterea activitatii promotionale si de distributie prin intermediul World W ide Web de catre sectorul public si privat si agentiile de turism, incluznd vnzarea on-line s i folosirea Internetului pentru vnzarile de ultima ora; .. dezvoltarea bazei de date de consumatori n sistemele informatice de marketing; .. marketingul de relatie. Romanian Tourism este una din companiile care au creat un portal profesional de turism care combina promovarea ofertei turistice cu vnzarea si rezervarea de pach ete turistice prin Internet. Acest portal are ca parteneri Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT), Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), Federati a Industriei Hoteliere din Romnia (FIHR), Federatia Patronala din Turism (FPT), Organizatia Pa tronala a Turismului Balnear din Romnia (OPTBR) si Romanian Convention Bureau (RCB) si este singurul portal inclus n ECTAA - Grupul National al Agentiilor de Turism si al As ociatiilor de Tur-operatori din Uniunea Europeana. Prin aceasta tehnologie de transfer se are n vedere dezvoltarea pietei turistice nationale si regionale din Romnia si valorificarea produselor turistice de catre companiile de turism si turoperatori.

5.2.5 Mediul ecologic Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a fost nfiintat n 1990 si are ca responsabilitati monitorizarea factorilor ecologici si promovarea masurilor stri cte de protectie a mediului nconjurator, precum si reprezentarea Guvernului Romniei n relatie cu org anizatii internationale de specialitate.

Printre alte responsabilitati se numara promovarea si coordonarea unor programe de cercetare n domeniul protectiei mediului nconjurator si administrarea apelor si pa durilor. Ministerul controleaza 41 de agentii de protectie a mediului nconjurator regional e, autoritati locale care aplica politica si strategia referitoare la mediul nconjurator pe o s cara locala, precum si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. A fost creat, de asemenea, un program de strategii de promovare a managementului apelor si padurilor si a protectiei mediului. Dezvoltarea modalitatilor de actiu ne privind protectia mediului s-au bazat pe analiza mediului natural din Romnia ce contine doua docume nte: Conferinta Natiunilor asupra Mediului si Dezvoltarii (UNCED) si Strategia Romna p rivind Mediul nconjurator, creata n colaborare cu un numar mare de organizatii internatio nale, precum Banca Mondiala, Comunitatea Europeana, Banca Europeana, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD). Strategia forestiera se bazeaza pe Conferint a de la Helsinki privind protectia padurilor din Europa, iar cantitatea de lemn taiat a fost limi tata la 15 milioane cubi metrici. In concordanta cu obiectivele incluse n strategie, au fost identificate 14 zone m ajore si anumite strategii au fost puse n actiune pentru prevenirea si reducerea poluarii. n afara de investitiile locale sau ale celor alocate din bugetul statului pentru aceste zon e, au fost oferite resurse financiare suplimentare din partea Ministerului Mediului nconjurator, rep rezentnd aproximativ 3000 mil. lei pentru accelerarea rezolvarii unor probleme serioase d e poluare. Plajele din Romnia vor fi incluse n programul Steagul Albastru - Blue Flag", destinat protectiei mediului din astfel de zone, conform unei hotarri adoptate de Guvern n ultima sedinta, se arata ntr-un comunicat de presa al Ministerului Apelor si Prot ectiei Mediului. Conform acestuia, proiectul de act normativ a fost sustinut de Ministe rul Mediului si Ministerul Turismului, care vor asigura si coordonarea comitetului national ce v a fi nfiintat n acest scop. Blue Flag" este un program al Fundatiei de Educatie pentru Mediu (FEE ) din Marea Britanie si reprezinta simbolul plajelor protejate. Titlul se acorda anual de catre Juriul European al FEE la propunerea Comitetului National Steagul Albastru - Blue Flag", pe baza evaluarii a 27 de criterii pentru plaje si a 16 criterii pentru porturile de agr ement. Calificarea Blue Flag" este valabila pentru un singur sezon turistic, iar rennoirea se face nu mai dupa o noua evaluare a ndeplinirii criteriilor.

Plajele din Romnia vor fi incluse n programul Steagul Albastru -Blue Flag", destina t protectiei mediului din astfel de zone, n acest sens Guvernul aprobnd constituirea unui comitet national a carui activitate va fi coordonata de Ministerul Turismului si de Mini sterul Apelor si Protectiei Mediului.

CAPITOLUL VI. ANALIZA PIETEI TURISTICE ROMNESTI 6.1. Cererea turistica Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care si manifesta dorint a de a se deplasa periodic si temporar n afara resedintei proprii, pentru alte motive de ct prestarea unor activitati remunerate la locul de destinatie. Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populatiei pentru servic iile turistice, care si gaseste echivalent n oferta turistica, n timp si spatiu. Consumu l turistic este format din cheltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice pentru achizit ionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica. Gama de servicii pe care un turist le poate solicita n timpul unei calatorii turi stice, n decursul unui sejur de vacanta sau n cadrul unei forme specifice de turism, este foarte variata, depinznd de nsasi forma de turism practicata, de diversitatea produselor turistice n cadrul fiecarei forme de turism, de distanta dintre localitatea de resedinta a turistul ui si locul unde se va realiza respectivul consum turistic, de sezonalitatea activitatii turistice, de felul atractiilor turistice majore care polarizeaza curentele turistice spre anumite destinatii, de puterea de cumparare a clientului potential (cererea solvabila) si, ntr-o proportie importanta, de gustu rile, preferintele, aspiratiile etc, ntr-un cuvnt, de motivatiile nevoilor sociale pentru servicii tur istice ale clientelei potentiale. ncercnd o sintetizare a acestor multiple aspecte, rezulta ca cererea turistica se manifesta practic ntr-un numar infinit de variante, nuantate de la un client potential la a ltul, n functie de: - tipologia socioprofesionala, familia si forma de turism n care se desfasoara ca latoria turistica a clientului interesat; - caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport, modalitatile de cazare etc); - sursele financiare si sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turis tice n functie de structura serviciilor; - motivatiile clientelei si preferintele turistilor pentru atractiile oferite. Volumul, structura, dinamica, dispersia n timp si spatiu si tendintele de ale cer erii turistice sunt influentate n permanenta, de o serie de factori cu actiune continu a sau ocazionala, care determina de altfel si dezvoltarea ansamblului industriei turistice pe plan

si mondial. Comparativ cu cererea de marfuri, cererea turistica prezinta o serie de particul aritati, ce decurg inerent din sfera nevoilor sociale pentru marfuri si servicii ale populat iei: .. Spre deosebire de cererea solvabila de marfuri a populatiei, care se identifi ca cu

consumul propriu-zis al marfurilor (chiar n cazul produselor de ndelungata), cerer ea de servicii turistice nu se identifica n totalitate consumul turistic, situatie explicabila p rin faptul ca acele categorii de populatie care, din diferite motive, nu-si parasesc localitatea de resedinta n timpul concediilor, nu se manifesta de regula ca solicitanti de servicii turistice. Daca n consumul de marfuri se poate stabili o anumita ierarhizare a formelor de modificare a cererii pentru diferite grupe de marfuri, cererea turistica nu se c aracterizeaza, de obicei, printr-un consum periodic al aceluiasi produs turistic, oferit la aceeas i destinatie a calatoriilor turistice. Din aceste considerente, desi n practica turistica se acc epta clasificarea cererii n periodica si ocazionala (rara), periodicitatea trebuie nteleasa ca o man ifestare generala a cererii de servicii turistice n cursul unei perioade de referinta, avndu-se n ved ere ca, totodata, periodicitatea consumului turistic nu afecteaza dect ntr-o mica masura aceeasi ofe rta de servicii la intervale apropiate. Rationamentul face n mod deliberat abstractie de unele forme impuse de manifestar e periodica a cererii turistice, ca de exemplu cazul calatoriilor de afaceri (asim ilate cu calatoriile turistice), n cazul recomandarilor medicale pentru anumite proceduri de tratament balneomedical care necesita repetare la intervale regulate de timp si n aceeasi statiune turist ica, sau chiar si n cazul unor forme cu predilectie de turism (de exemplu, vnatoarea sau pescuitul sp ortiv) legate de aceeasi destinatie a calatoriilor. .. Periodicitatea cererii turistice este o functie a veniturilor disponibile, a timpului liber si a sezonalitatii activitatii turistice, care genereaza diferite forme de turism bazate pe o oferta anuala periodica (de exemplu: turismul n statiunile de sporturi de iarna, turismu l estival pe litoral etc). n acest context merita sa fie reamintit faptul ca factorul esential al form arii periodice (sezoniere) a cererii turistice si, n consecinta si a repartitiei inegale n timp s i spatiu a cererii, este reprezentat de limitele timpului liber disponibil pentru turism n decursul unui a n calendaristic. Se au n vedere, n primul rnd, concediile si vacantele anuale, care reprezinta perio ade mai lungi si nentrerupte de timp liber si care influenteaza formarea cererii turi stice prin: - durata concediilor si vacantelor; cu ct acestea sunt de mai lunga durata, permi t fragmentarea lor n mai mare masura si, ca atare atenueaza caracterul sezonier al cererii; - limitele caracteristice impuse acestora, cunoscnd ca, pentru anumite categorii

de populatie activa, concediile pot fi utilizate n scopuri turistice numai n anumite perioade de an (de exemplu n agricultura). .. Timpul liber saptamnal are n schimb o influenta mai pronuntata asupra periodici tatii cererii turistice, din cauza frecventei mai constante de utilizare pentru turism a sfrsitului de saptamna n cursul unui an.

.. Din practica mai rezulta ca cererea turistica are un grad ridicat de spontane itate n comparatie cu cererea de marfuri. Cu toate ca n turism s-a adoptat clasificarea c ererii n ferma si spontana, nsasi cererea ferma comporta n toate mprejurarile un grad ridicat de urge nta si se manifesta cu elasticitate variabila la diferite categorii de populatie. .. Ca rezultat al elasticitatii nevoilor de consum ale populatiei, ordinea de ur genta a satisfacerii nevoilor pentru marfuri si pentru servicii turistice se manifesta s i ea diferentiat de la o categorie de populatie la alta. Cu anumite exceptii (de exemplu, n cazul cererii pentru tratament balneomedicale), cererea turistica este mai putin legata de conditiile de existe nta ale populatiei dect cererea de marfuri, fiind n general mult m sensibil influentata de nivelul ve niturilor populatiei si de nivelul tarifelor pentru aranjamentele (pachetul de servicii) t uristice. Prin analogie cu cererea de marfuri, elasticitatea cererii turistice se exprima prin intermedi ul coeficientilor de elasticitate. Evident, valorile pe care le vor mbraca coeficientii de elasticitate depind de na tura produsului turistic si de natura si categoria cumparatorilor virtuali ale caror niveluri de venituri sunt luate n considerare. Nivelul veniturilor, tarifele, distanta si durata calatoriilor nu sunt singurele elemente care pot influenta cererea turistica. n egala masura trebuie cunoscute si obiceiurile de a calatori ale cetatenilor si motivatiile care-i incita sa ntreprinda calatorii n scopuri turisti ce.

6.1.1. Tipologii de cerere turistica n practica turistica, analistii disting trei categorii principale de turisti, cu diferentieri sensibile n ceea ce priveste aspiratiile si manifestarile lor de cerere pentru pr odusele turistice si pentru destinatiile de vacanta, si anume: - turisti pentru care constrngerile economice nu sunt de natura sa influenteze n s ens restrictiv alegerea formulelor si destinatiilor de vacanta si care constituie ca tegoria clientelei de "lux"; - turistii "activi", care dispun de resursele financiare necesare sau sunt n caut area unor resurse pentru a stabili un echilibru financiar ntre mijloacelor lor economice si cererile pentru calatoriile de vacanta; - turistii "pasivi" (sau, dupa unii analisti, asa-numitii turisti "captivi"), al e caror aspiratii pentru achizitionarea produselor turistice nu depasesc limitele conditiilor lor

economice. Cererea pentru formele turismului de lux: Turismul de lux sau turismul paturilor sociale "de vrf (high-life) include toate categoriile

de clientela pentru care practicarea turismului nu este ngradita de nivelul venit urilor. Desi pe aceasta piata particularizata se nregistreaza un volum redus de cerere, p iata turismului de lux este totusi profitabila pentru agentii economici, nsa dificil d e monitorizat, din cauza pretentiilor personalizate fata de nivelul calitativ al serviciilor. De al tfel, cererea pentru formele turismului de lux se manifesta n multiple variante, sofisticate si chiar extravagante, pe care nu le pot acoperi dect structurile de primire de categoria cinci stele si, n umai ntr-o anumita masura, cele de categoria patru stele. Impactul sociocultural al turismului de lux asupra destinatiilor de vacanta se m anifesta cu efecte contrastante: pe de o parte, turistii de "elita" nu sunt interesati de st abilirea si dezvoltarea contactelor cu populatia comunitatilor locale, iar pe de alta parte, se adncesc c ontrastele dintre elita temporar-vizitatoare si populatie, ceea ce poate mbraca caracterul unor ade varate provocari sociale . Solicitari pentru serviciile turistice de confort superior se manifesta si din p artea oamenilor de afaceri, ceea ce stimuleaza agentii economici sa se orienteze si catre formel e turismului de lux, desigur n limite rezonabile de competitivitate si de eficienta. Tot n aceasta categorie se nscriu ocazional si calatorii "marginali" proveniti din diverse paturi sociale cu venituri medii, dar dispusi sa sacrifice o parte din aceste ve nituri pentru a beneficia de niveluri superioare de confort ir structurile de primire de categor ia lux. Turismul de lux este foarte versatil si instabil: comportamentele care evidentia za caracterul distinctiv al cererii clientelei si modelele lor originale de manifestare sunt s upuse tendintelor de imitare din partea altor paturi sociale mai putin bogate. Afluxul turistilor cu venituri medii conduce treptat la "democratizarea" destinatiilor privilegiate ale clientelei de lux, provocnd inerent reorientarea clientelei de elita catre alte destinatii, exotice, nca "nei nvadate" de turismul cu tendinte de masa si catre alte preferinte de consum. Turismul activ n categoria turistilor activi se nscriu toti vizitatorii ce formeaza grupuri etero gene, dar care au totusi o trasatura comuna: tendinta de a concilia mijloacele lor economi ce cu dorinta de asi satisface cererea pentru diversele forme de consum turistic. Acesti turisti apartin paturilor sociale care apreciaza ca este necesar sa-si pa

raseasca resedinta obisnuita pentru a pleca n vacanta si care, din punct de vedere economi c si cultural, dispun att de anumite posibilitati, ct si de discernamnt si selectie privind formel e de turism si destinatiile preferate. Oricare ar fi mobilul motivatiilor ce vor genera concret izarea nevoilor acestora, pot fi exemplificate unele trasaturi comune ale manifestarilor lor de consum, ncepnd cu

nevoile elementare pentru odihna fizica, nervoasa si morala si continund cu nevoi le de destindere, agrement-divertisment si setea de cultura, toate rezultnd din desprin derea temporara din cotidian prin activitati sportive, jocuri de societate, contacte cu populati a autohtona, acumulare de noi cunostinte etc. Satisfactia consumului turistic este amplificata de sentimentul ca si poate alege deliberat mediul destinatiilor de vacanta, stiind ca elasticitatea bugetului lor le permite si posibilitatea de a decide asupra perioadei si duratei sejurului asupra formelor de cazare si asupra organizarii "loisir"-ului lor. Desigur libertatile enumerate sunt relative, dar sentimentul deciziei de selectie este factor determinant al dimensiunilor consumului turistic. Mai trebuie reamintit si faptul ca o parte din acesti turisti activi manifesta s i aspiratia de a adera la practicile turistice ale paturilor sociale mai avantajate din punct d e vedere economic, iar preferintele lor pentru activitatile din timpul liber sunt inspirate, pe ct p osibil, de copierea modelelor elaborate de ristii de elita.

Turismul celor "pasivi" n termeni generali sunt catalogati turisti "pasivi" (sau "captivi") cei care ar d ori sa se deplaseze n calatorii de vacanta, dar nu dispun de suficiente posibilitati materi ale pentru a-si alege mijloacele preferate de transport si de cazare, ramnnd captivi, nevoiti sa accepte formulele forfetare de vacanta, gatite si comercializate de agentiile tour-operatoare sau de agentiile intermediare ale acestora. Nedispunnd de suficiente posibilitati pentru a-si real iza pe cont propriu sejurul turistic, acesti turisti se limiteaza la cmpul de selectie a ofertelor de produse turistice pe care le considera accesibile n limitele bugetelor modeste de vacanta. Cel mai bun exemplu n aceasta privinta este oferit de formele turismului rural, unde turistii accepta deliberat conditiile modeste de confort, compensat nsa cu satisfactiile cautate n mediul nca nepoluat al gospodariilor taranesti.

6.1.2. Comportamente generatoare de cerere turistica Motivatia turistica (vocatia, nclinatia) generatoare de cerere turistica este ntot deauna profund personala, subiectiva, determinata de impulsuri gene (psihologice) si ex ogene (influentate

de mediu). Impulsurile exogene pot fi: .. pozitive - manifestate printr-o atractie fata de un obiectiv turistic, o stat iune (o destinatie), o forma de turism etc. .. negative - manifestate prin retinerea fata de anumite forme de turism sau de o

formula de vacanta sa chiar prin respingerea unei destinatii. n dorinta de a completa problematica motivatiilor turistic prezinta interes grupa rea acestor motivatii n doua mari categorii: .. motivatii care exprima refuzul consecintelor negative ale mediului din centre le urbane si industriale n care traieste turistul virtual, de unde rezulta si aspira tiile de a cauta satisfactii si destinderea prin schimbarea temporara a acestui mediu. .. motivatii de tip pozitiv, care se identifica cu interesul bine definit pentru anumite obiective turistice sau cu anumite atractii de importanta deosebita (culturale, artistice, sportive etc), care se regasesc n afara locului de origine a cererii t uristice si care contribuie, cu efecte diferite, la concretizarea cererii pentru activita tile turistice preferentiale. n studierea comportamentului clientelei turistice analistul a emis unele ipoteze interesante de materializare a cererii, n functie de personalitatea turistului si de distante le apreciate de acesta ca fiind acceptabile pentru calatori spre o destinatie de vacanta. Aceste studii mpart clientela turistica n cinci categorii: psihocentrici; cvasipsihocentrici; mediocentrici; cvasialocentrici; alocentrici. Turistii "psihocentrici" sunt absorbiti de preocuparile lor marunte cu caracter personal si nu manifesta dect un interes limitat pentru lumea exterioara. Solicitarile lor pentr u destinatiile turistice cuprind: - destinatii care ofera caracteristici apropiate conditiilor din localitatile lo r de resedinta; - activitati de agrement general acceptate de toate categoriile de populatie; - odihna sedentara; - destinatii usor accesibile; - echipamente turistice traditionale; - calatorii programate si organizate n ntregime. Turistii "alocentrici" se intereseaza de atractiile turistice variate si inedite , sunt curiosi si dornici de a descoperi lumea nconjuratoare. Acesti turisti prefera:

'

- regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic; - experiente noi, de descoperire;

- destinatii mai greu accesibile; - forme simple de cazare; - contacte cu populatia locala si cu alti turisti; - calatorii simple, eventual numai semiorganizate si pe cont propriu. ntre aceste doua categorii extreme se situeaza majoritatea turistilor potentiali, ponderea cea mai mare revenind categoriei de turisti "mediocentrici". Pornind de la considerentul ca motivatiile turistice au ntotdeauna un caracter su biectiv si nu pot fi dect conditionat-generalizate, cercetatorii care se ocupa cu analiza ci rculatiei turistice sunt nevoiti sa recurga la elaborarea mor modele de evaluare a consumului turist ic, menite sa substituie insuficienta datelor si incertitudinea comparabilitatii lor. Astfel, marea diversitate a elementelor componente ale consumului turistic a dus la necesitatea elaborarii unor indicatori valorici de comparatie a acestui consum s pecific de marfuri si servicii. Astfel, cercetatorii recurg la asa-numitul "cos de consum turistic" (tourist basket), care exprima valoarea totala a serviciilor si a marfurilor (serviciilor) consumate de un turist mediu ntro unitate te timp de vacanta (zi de sedere, sejur mediu etc.) la o destinatie tu ristica. Se poate aprecia ca asemenea modele de fluxuri turistice includ doua efecte:

- un efect de formare a fluxurilor turistice: traficul turistic emis de diferite tari n functie de influenta factorilor legati de nivelul de trai (nivelul veniturilor disponibile, bugetul de cheltuieli alocabil pentru concediu etc), de posibilitatile de calatorie (durata calatoriilor, distanta parcursa, timpul disponibil si fractionarea vacantelor et c.) si de caracteristicile demografice particularizate (vrsta, sexul, situatia familiala et c); - un efect de dispersie a traficului, care depinde de atractivitatea turistica r elativa a diverselor destinatii posibile (n functie de tipul sejurului - organizat, semiorg anizat, pe cont propriu), de costul sejurului, de diversele mijloace de transport folosite etc. De asemenea, n estimarea cererii de servicii turistice va trebui luata n considera re si aparitia pe piata turistica a unor noi categorii de consumator priviti nu numai din punctul de vedere al volumului crescnd al cererii, ci si a diversificarii structurii sociale a cererii, caracteristice pentru segmentele de piata din care se recruteaza aceste noi cate gorii de clientela (turism pentru tineret, turism social, turism de tratament). Limitele rezultatelor obtinute prin asemenea modele, care simuleaza comportament

ul si motivatiile clientelei turistice potentiale, nu reprezinta nsa dect un prim stadiu al cercetarilor ntreprinse n domeniul studierii cereri turistice. Aceste limite sunt dictate de as pectul static al acestor modele, care oglindesc numai tendintele traficului turistic la un moment dat, si nu permit dect o aproximare a fluxurilor n evolutia lor cronologica, de unde deriva o serie de probleme

specifice n elaborarea si interpretarea modelelor retinute pentru analiza. Modificarile n consumul turistic, ca urmare a unor schimbari ale gusturilor clien telei (deci modificari de ordin motivational), pot provoca si ele diminuarea atractivi tatii turistice, dar aceste mutatii se vor repercuta cu o anumita ntrziere asupra numarului global al s osirilor ntr-o zona considerata. Aspectele analizate, care influenteaza sensibil volumul, structura si intensitat ea n timp si spatiu a curentelor turistice convergente spre anumite zone primitoare de turist i, reflecta din plin marea diversitate si complexitate a problemelor legate de cercetarea cererii tur istice.

6.2. Oferta turistica 6.2.1. Caracterizare conceptuala Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiv a vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei tari (zone, statiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistica se mparte n p rimara, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale si secundara, incluznd ansamblul resurselor create de mna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folcl orice etc.). Ansamblul ofertei primare si secundare constituie oferta turistica potentiala a unui teritoriu, care va deveni oferta reala (efectiva) numai n masura n care va ntruni o serie de caracteristici pentru stimularea consumului turistic, respectiv atunci cnd se vor dezvolta conditiile necesare de primirea turistilor si de petrecere a sejurului lor n ambi anta caracteristica a resurselor primare si secundare, ca rezultat al dezvoltarii bazei materiale a turismului si a infrastructurii sale tehnice. Oferta primara nu are valoare intrinseca: ea se distinge de oferta turistica sec undara (produsa de mna omului) prin faptul ca resursele naturale nu pot fi reproduse art ificial, ele fiind create de natura, att n spatiu, ct si n timp. Oferta turistica primara si secundara constituie deci "materia prima" pentru ind ustria

turismului, care se va modela n diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de munca vie, nglobata n prestatiile de servicii turistice specifice pentru fiecare p rodus turistic. n literatura de specialitate se regasesc si sub numele de resurse turistice antro pice. Aceasta "materie prima", desi abundenta n aparenta, devine din ce n ce mai limita ta, ceea ce ngusteaza "spatiul turistic" si deci posibilitatea folosirii unui teritor iu n scopuri preponderent sau exclusiv turistice. n acest context, se impune o identificare re alista a resurselor

turistice corespunznd motivatiilor efective, ca si evaluarea corecta a posibilita tilor de a transforma resursele potentiale si resursele utilizabile n scopuri turistice. Cererea si oferta turistica se gasesc n relatii de cauzalitate, att oferta, ct si c ererea putndu-se situa una fata de cealalta pe pozitie de factor determinant de evolutie sau pe pozitie de rezultanta a acestei evolutii. Din aceasta cauza, particularitatile produsului turistic imprima si ofertei turi stice anumite particularitati specifice, adaptate ca volum, structura si ca diversitate direct ionate spre satisfacerea cererii de consum a clientelei participante la diferite forme de tu rism, cu luarea n considerare a factorilor care stimuleaza sau limiteaza circulatia turistica. Oferta turistica se caracterizeaza printr-un ansamblu de bunuri si servicii, a c aror materializare este o functie a capacitatilor receptoare. Deoarece capacitatile d e primire limiteaza oferta turistica n spatiu, aceasta se caracterizeaza printr-o rigiditate relativa n comparatie cu elasticitatea cererii turistice. Oferta turistica are si anumite limite de ordin temporal, putnd avea caracter per manent sau sezonier, n functie de conditiile minime pe care le ntrunesc resursele natural e pentru a putea fi acceptate de turisti ntr-o anumita perioada din an. Interesul pentru consumatia turistica nu este ceva nnascut: el apare n contextul factorilor de influentare a cererii turistice la locul de origine a turistilor p otentiali. Aceste conditii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizat e) ale fiecarui consumator de servicii turistice, provoaca interesul turistic, cu alte cuvinte motivatiile turistice. Analiza interdependentei diferitilor factori motivationali care stimuleaza sau f rneaza circulatia turistica permite adaptarea mai operativa a ofertei turistice la nevo ile de consum ale populatiei pentru serviciile turistice. 6.2.2. Resursele turistice - naturale si antropice - ale Romniei A. Cadrul natural Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistica deose bit de armonioasa. Complexitatea potentialului turistic, ca si gradul sau de atractivit ate, n general, sunt n strnsa corelatie cu treapta de relief si cresc progresiv, de la cmpie catre munti - exceptie facnd Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. B. Potentialul turistic antropic.

De-a lungul existentei sale de peste doua mii de ani, poporul romn a creat un ex trem de variat si bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice. Romnia dispune de

monumente care, prin specificul lor pot fi (si sunt) considerate unicate mondial e. De exemplu: cetatile dacice din Muntii Orastiei care au rezistat multi ani atacurilor stralu citelor legiuni romane, cetatile taranesti si bisericile "fortificate" din Transilvania, biseric ile de lemn din Maramures, manastirile din Bucovina, Moldova si nordul Olteniei, monumentele sti lului brncovenesc din Muntenia si Oltenia etc., ca si creatiile lui Eminescu, Brncusi, E nescu sau ale lui Grigorescu s.a.m.d. Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deoseb ita. Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturi i si civilizatiei poporului nostru.

6.3. Capacitatea de cazare turistica Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativa n Romnia (280.000 locuri de cazare), comparativ cu alte tari cu realizari remarcabile n domeniul turismului ( Cehia, Croatia, Polonia, Ungaria s.a.). Practicarea unui turism de masa nsa, a facut sa predomine unitatile de cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul r omnesc depaseste 80%). Desi Romnia dispune de cea mai mare capacitate de primire turistica ntre tarile Europei Central-Estice (3.338 unitati de cazare), ea ocupa ultimul loc la indica torii numar turisti" cuprinsi n unitatile de cazare si numar nnoptari. Numarul unitatilor de cazare a crescut n ultimii zece ani cu aproximativ 25%, n special datorita aparitiei unor noi forme de cazare (pensiuni rurale, urbane si agroturistice, hoteluri pentru tineret). Cu toate acestea, numarul locurilor de cazare pe toate tipurile de unitati si categorii, n ultimii zece ani, a scazut cu aproape 7% datorita retrocedarii imobi lelor nationalizate (n special vile turistice) si schimbarii destinatiei unor structuri . n 2002, Romnia dispunea de 272.596 locuri de cazare. Un proces vizibil se poate observa n ceea ce priveste nivelul de confort, deoarec e multe capacitati de cazare turistica de trei pna la cinci stele au fost construit e n capitala, la mare si la munte. Analizele Peacock Hotels/Global Management arata ca, daca luam ca referinta tota lul celor circa 9.000 de camere de hotel prefigurate a exista n Bucuresti pna n 2012, a tunci minim 16-18% din aceasta capacitate ar trebui acoperita de hoteluri de doua stel e. n prezent, exista patru hoteluri de cinci stele n capitala, respectiv Marriot, Hilton, Crown

Plaza si Intercontinental si unsprezece hoteluri de patru stele, respectiv Majestic, Cont inental, Monte Nelly, Lido, Chrystal Palace, Howard Johnson, Sofitel, Stil Hotel, Sky Gate, Cla ss Hotel si Hotel 7.

6.3.1 Capacitatea de cazare pe forme de turism Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistica a Romniei se afla n statiunile d e pe litoralul Marii Negre, 16,3% n Bucuresti si orasele resedinta de judet (exclusiv Tulcea), 15,7% n statiunile balneare, 11,5% n statiuni montane, 0,8% n Delta Dunarii si 12,9 % din locurile de cazare n alte trasee si destinatii turistice. Fenomenul de sezonalita te este specific mai ales pentru turismul de litoral, chiar daca acesta nu este reflectat proport ional n indexul de utilizare a capacitatii de cazare (41,3%), datorita contributiei asa-numitului t urism social. Pe litoralul Marii Negre si n Bucuresti, ambele locatii deservite de cte un aerop ort international (Bucuresti - Henri Coanda si Constanta), unitatile de cazare au o capacitate mult mai mare dect n celelalte zone turistice (147 paturi este media capacitatii hotelu rilor de la Marea Neagra, n timp ce n zonele montane media aceasta este de numai 48). Acest lu cru face ca Bucurestiul si litoralul Marii Negre sa fie favorabile practicarii turismului de grup si sa fie destinatiile preferate de tur-operatorii internationali. Turismul de litoral Iesirea Romniei la Marea Neagra a creat conditii pentru dezvoltarea turismului d e litoral. Statiunile de pe litoral concentreaza aproape jumatate din capacitatea de cazare existenta la nivelul ntregii tari (42,7%). Datorita faptului ca s-a practicat un turism de masa, ponderea hotelurilor de 12 stele depaseste 80%, n timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte scazuta. Structurile de cazare pe litoralul Marii Negre sunt concentrate cu precadere n zo na de coasta, avnd oportunitati limitate de expansiune. Prin urmare, investitiile au ca scop n special reorientarea actualelor structuri. Turismul montan n Romnia, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor. ntre t ipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potential natural ridicat pentru dezv oltare. Pentru ca Romnia sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turist ica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara mbunatatirea infrastructuri i generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii tur istice pentru turismul

montan (amenajarea de noi prtii de schi cu instalatiile de transport pe cablu afe rente, instalatii si echipamente de producere a zapezii artificiale si de ntretinere a pr tiilor), precum si dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire. Turismul balnear Romnia are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelo r boli,

dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romnesti n momentul de fata c ontin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie ntreaga de resurse m inerale unice sau cu o slaba raspndire pe plan european: - gazele de mofeta din zona Carpatilor Orientali, - namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol. Climatul Romniei este n mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incl uznd arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin si de mine sarate. Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura s unt similare si chiar superioare celor existente n statiunile balneare consacrate pe plan mond ial, n toate cele 14 categorii de afectiuni cuprinse n Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanata tii. Dezvoltarea extensiva a segmentului de turism balnear pna n anul 1989 a fost real izata att n vederea practicarii unui turism de masa de tip social pe plan intern, ct si p entru accesul international. Astfel, n Romnia, dintr-un total de 160 de statiuni balneare, si de circa 232 localitati si puncte balneare, doar un numar de 24 sunt de interes national, cel elalte avnd un rol mai redus pe piata turistica interna si europeana. O problema specifica societatilor de turism balnear este cea legata de proprieta tea asupra bazei de tratament. Se ntlnesc situatii complexe care genereaza nereguli n ncheierea contractelor de servicii balneare: baza de tratament fie se afla n proprietatea unitatii de cazar e pe care o deserveste (Covasna, Sovata, Lacul Sarat, Voineasa), fie deserveste mai multe un itati de cazare, sau numai unitatea n care este integrata, fiind nsa proprietate de stat (Calimanes ti, Caciulata, Felix, Herculane, SC Mangalia SA). Desi statiunile balneare romnesti se bucura de un renume international incontestabil n tratarea unei largi game de boli si afectiuni, multe dintre amena jarile de tratament se afla ntr-o stare precara de functionare. Datorita calitatii infrastructurii de cazare si a serviciilor furnizate, numaru l turistilor straini n statiunile balneare a scazut. Romnii reprezinta 95% dintre turistii nregi strati n structurile balneare, si peste 97% din numarul nnoptarilor n aceste structuri. Num arul mare de turisti romni este nregistrat n special datorita programelor sociale si sindicale. n cazul turistilor straini, Germania ocupa primul loc, cu o treime din totalul nnoptarilo r, urmata de

Israel si Ungaria. Aceasta forma de turism este sustinuta de o capacitate de cazare care reprezint a 12,9 % din totalul locurilor existente la nivelul ntregii tari, n ultimii ani nregistrndu-s e o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbarii destinatiilor unor unitati de cazare. Numarul t uristilor straini n turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.

Turismul Rural si Agroturismul Dezvoltarea si promovarea turismului rural romnesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie non-guv ernamentala nfiintata n 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural - EUROGITES. ANTREC are 32 de filiale judetene (din cele 41 de judete din tara) aproape n toata Romnia, un numar de 2500 membri si pensiuni turistice si agroturistice n 770 de sate romnesti. Cu toate ca turismul rural are o oferta de cazare si alimentatie deosebita, de la cabane si pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu este bine dezvoltat deocamdata, avnd n vedere ca prezinta o mare cerere pe piata de desfacer e turistica, implica investitii reduse si grad de risc scazut si totodata reprezinta o resurs a pentru forta de munca rurala. Turismul rural ar putea fi practicat n toata perioada anului si de asemenea ar p utea fi mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vnatorii, drumetiilor. Prin Prog ramul Vacanta la tara" demarat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se urmareste promovarea turismului rural si atragerea turistilor straini n pensiunile agroturi stice romnesti.

6.3.2. Capacitatea si calitatea structurilor de cazare turistica Romnia dispunea n anul 2002 de 3.250 capacitati de cazare turistica, continnd 105.425 camere care pot gazdui pna la 282.806 persoane. Capacitatile de cazare tu ristica includ hoteluri, hanuri (moteluri), vile si cabane turistice, pensiuni agro-turistice, campinguri, sate de vacante, bungalouri, tabere de elevi si prescolari si spatii de cazare pe nave. Hotelurile detin cea mai mare pondere n capacitatile de cazare, respectiv 161.528 locuri (57,1%), urmate de taberele de elevi si prescolari cu 41.400 locuri (14,6%), campingurile cu 25.774 locuri (9,1%) si vilele turistice cu 21.205 (7,5%). Tabel nr. 3: Clasificarea calitatii capacitatilor de cazare Nivelul calitatii Capacitatea de cazare totala Procentul numarului de camere

Numarul de paturi % 5 Stele 1,032 0.4 4 Stele 4,233 1.5 3 Stele 21,285 7.5 2 Stele 108,436 38.3 1Stea 80,521 28.5 Neclasificat 67,299 23.8

Sursa: Romnia Factbook 2005 n ceea ce priveste calitatea facilitatilor de cazare turistica, cel mai mare num ar de locuri

(58,4%) l detin nivelurile de doua si trei stele, ceea ce indica un nivel mediu a l calitatii structurilor de cazare. Nivelurile de o stea si cele neclasificate detin o ponde re de 39,1% din numarul camerelor si sunt considerate necompetitive la nivel international. Conf ortul superior oferit de camerele de patru si cinci stele este foarte mic, de numai 2,5%. Statul detine mai mult de jumatate din structurile de cazare sau unitatile de c azare turistica (53%), reprezentnd 69,8% din capacitatea de cazare a numarului de perso ane, iar sectorul privat detine numai 35,3% din unitati, respectiv 19,1% din capacitatea de cazare a numarului de persoane. Avnd n vedere densitatea hotelurilor si a capacitatilor de cazare, zona litoralului, exceptnd Constanta, detine cel mai mare numar de unitati de cazare t uristica, respectiv 41,8%

6.4. Turismul si economia n tara noastra n ceea ce priveste economia Romniei, sectorul serviciilor a fost cel mai dinamic factor care a contribuit la economia tarii, dupa cum sugereaza Institutul National de S tatistica si Studii Economice (INSSE): sectorul serviciilor a fost de aproximativ 15 ori mai mare ca valoare n 1997 dect n 1993. Datele INSSE arata ca turismul a reprezentat unul din cele mai m ari parti ale industriei de servicii n 1997 cu o valoare de 716 bilioane lei. S-a estimat ca, n acelasi timp, turismul a contribuit cu 5,2% la Produsul Intern Brut al tarii n 1999, nsemnnd 17.2 50 bilioane lei. Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 bilioane lei) n 2004 si se asteapta sa creasca la 88.067,6 bilioane lei pna n 2014. Contributia serviciilor turistice la economia tarii va creste de la 5,9% n 2004 la 6,4% n 2014. Turismul personal al Romniei este estimat la 72.422,7 bilioane lei (US$2.014 mii ) sau 4,2% din totalul consumului individual n anul 2004. Pna n 2014 acesta ar trebui sa ajunga la nivelul de 217.304 bilioane lei. Turismul n scop de afaceri este estimat la 19.96 7,1 bilioane lei (US$555,3 mii) n anul 2004, cifra ce va creste la 58.787,0 bilioane lei (US$934,1 mii).

CAPITOLUL VII TURISMUL SI MEDIUL

7.1. Protectia si conservarea mediului, necesitate obiectiva a dezvoltarii turis mului Calitatea mediului este afectata, n general, de doua grupe de factori esentiali: factori cu caracter obiectiv, rezultati prin manifestarea unor fenomene naturale nefavor abile si factori subiectivi, cauzati de activitati umane. Printre multiplele activitati p rin care omul poate contribui la distrugerea mediului se includ si activitatile turistice, des fasurate nerational si necontrolat, n teritoriu. Spre deosebire nsa de rezultatele nocive p entru mediu, pe care le genereaza unele ndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale c aror efecte pot fi, n cel mai fericit caz, limitate, turismul si poate aduce o contributie pro prie, semnificativa, nu numai la stoparea degradarii cadrului natural, cauzata de acti vitatile desfasurate, dar si n directia protejarii si conservarii mediului, prin adoptarea unor reglementari specifice si eficiente. Relieful, reteaua hidrografica, peisajul, resursele naturale de factura balneara , monumentele naturii etc, la care se adauga si resursele antropice ca monumente d e arhitectura si arta, siturile arheologice si istorice s.a. reprezinta componente ale mediului ambiant si se constituie n resurse de oferta si atractie turistica, favorizante p entru desfasurarea unor multiple forme de turism: de la drumetie, odihna si recreere, ia turismul de sanatate sau cel cultural etc. Cu ct aceste resurse sunt mai variate si complexe, dar mai ales nealterate si neafectate de activitati distructive, cu att atractia lor devine mai puternica si genereaza activitati diversificate, raspunznd, astfel, unor foarte v ariate motivatii turistice. Rezulta ca relatia turism-mediu ambiant are o importanta deosebita, ocrotirea si conservarea mediului ambiant reprezentnd conditia primordiala de desfasurare si d ezvoltare a turismului. Orice interventie distructiva sau de modificare a proprietatilor pri mare ale acestuia aduce prejudicii potentialului turistic, care constau n diminuarea sau anularea r esurselor sale, dar si a echilibrului ecologic, putndu-se periclita, n ultima instanta, sanatatea sau chiar existenta generatiilor viitoare. Acest aspect a fost subliniat, n repetate rnduri, n cadrul unor reuniuni consacrate

ocrotirii si conservarii mediului ca, de exemplu: Conferinta Uniunii Internation ale de Conservare a Naturii (U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Hyn - Cehoslovacia, simpozioa nele internationale avnd ca tema ocrotirea naturii, organizate la Cluj-Napoca (1968), Arles (1971) si Copenhaga (1973), conferinta Natiunilor Unite pentru mediul nconjurator de la Sto ckholm (1972), conferinta pentru Securitate si Cooperare n Europa de la Helsinki (1977), conferinta Mondiala a Turismului de la Manila (1986) s.a.

ncepnd cu anul 1980, dupa publicarea "Strategiei mondiale de protectie a mediului" de catre U.I.C.N., multe tari au nceput sa coopereze pentru satisfacerea unor cer inte n acest domeniu. Astfel, n 1987, s-a nfiintat Comisia Mondiala pentru Mediul nconjurator si Dezvoltare", a carei strategie principala a fost conceputa la nivel global si, u lterior, orientata, pe noi baze, la nivel national, pe diferite niveluri de catre administratiile guver namentale. Dezvoltarea aparuta n domeniul managementului viabil pentru resurse a fost (accep tata ca o modalitate logica de atingere a dorintei de conservare si totodata de dezvoltare a mediului ambiant. O noua etapa referitoare la mediul ambiant, n viziunea acestei strategii, are o r elevanta deosebita n toate tarile, n principal n cele din Europa de Vest. Mediul ambiant, co nsiderat alaturi de mediul socioeconomic si fenomenele culturale, prezinta anumite restri ctii pentru dezvoltarea turistica. Turismul modern ne demonstreaza nsa ca activitatile umane de profil, ncep sa se modifice sau sa "manipuleze" mediul att n sens pozitiv, ct si negativ, ia r consecintele nu sunt usor de prevazut. Turismul necontrolat poate contribui la d ezvoltarea mediului si implicit, la autodistrugerea sa. Tocmai de aceea, profesorul elvetia n J. Krippendorf sublinia: "Daca putem sa pierdem si apoi sa ne reconstituim capitalul n alte dome nii ale economiei, nu acelasi lucru se ntmpla n turism, unde substanta de baza - peisajul s i pamntul o data pierduta, este iremediabil pierduta". Este tot mai evident ca perpetuarea unui turism ce considera legitima ignorarea mediului ambiant este imposibil sa ramna valabila pe termen lung.

7.2. Aspecte ale degradarii mediului prin turism Actiunile distructive ale unor activitati turistice se manifesta, n principal pri n folosirea necorespunzatoare a mediului ambiant, n scopuri recreative si de agrement, dublat a de o interventie brutala a omului asupra peisajului si resurselor naturale. Aceste practici nociv e se ntlnesc mai ales n zonele {sau la obiectivele) de mare atractivitate, situate n spatiile populate, s au n imediata apropiere a marilor aglomerari urbane. De asemenea, absenta unor reglementari privind compor tamentul vizitatorilor, nsotite de o monitorizarea zonei sau obiectivelor, favorizeaza des fasurarea activitatilor care afecteaza calitatea mediului si pun n pericol integritatea si conservarea ob iectivelor. Astfel de cazuri se ntlnesc, mai frecvent, n urmatoarele situatii:

1. n zonele sau la obiectivele turistice situate n afara traseelor marcate si spec ial amenajate, care atrag fluxuri importante de vizitatori, n principal n perioadele d e week-end, si unde se deruleaza o circulatie turistica necontrolata. Prejudiciile pricinuite sunt p rofunde si, adesea, pot avea un caracter ireversibil. Dintre acestea pot fi mentionate: distrugerea vege tatiei si florei, ruperea copacilor si n special a puietilor, distrugerea semintisului natural, desprindere a de roci, braconajul

s.a., care, n final, au ca rezultat mpiedicarea regenerarii plantelor, terasarea s olului, tulburarea biotopurilor specifice vnatului si, n general, a faunei, mergnd uneori pna la dispar itia unor specii. Este de semnalat, de asemenea, disparitia unor specii floristice, cauzata de col ectarea abuziva a florei, n special a plantelor declarate monumente ale naturii, si totodata de nec unoasterea, de catre turisti, a gravelor implicatii pe care le pot avea actiunile necontrolate asupra factorilor de mediu. n aceasta situatie se afla o serie de specii de plante ocrotite de lege si aflate pe cale de disparitie, cum sunt: Floarea de Colt, Garofita de Munte cu varietatea ei Garofita de Piatra Cra iului s.a. Circulatia turistica necontrolata efectuata la obiectivele turistice naturale sa u antropice provoaca, de cele mai multe ori, distrugerea ireversibila a unora dintre element ele care le-au consacrat ca atractii turistice, dar care Iesi asigura valoarea intrinseca, uneo ri avnd caracter de unicat. Vizitarea intensiva a unor monumente istorice, arhitectonice si de arta, n condit ii improprii (iluminat cu lumnari, lipsa dotarilor tehnice de aerisire sau de poluare etc.) a condus la degradarea frescelor de mare valoare a unor manastiri, a picturilor din cadrul unor monumen te istorice si de arta, distrugerea formatiilor carstice din interiorul pesterilor etc. Tot la acest capitol se nscrie si inexistenta n zonele (sau de-a lungul traseelor) turistice, a unor demarcari precise a locurilor de popas si campare. Stationarea pentru picnic sau instalarea de corturi n zone de mare atractivitate provoaca, inevitabil, degr adarea peisajului si a altor componente ale mediului ambiant, ca urmare a tasarii solul ui si, n special, a urmelor reziduale lasate la ntmplare de turisti la locurile de popas. A stfel de situatii de ntlnesc, de obicei, n zonele destinate turismului de odihna si recreere , n preajma statiunilor si a centrelor urbane si, n special, pe pajistile montane, n a propierea cabanelor, pe malul rurilor sau lacurilor etc. 2. Fenomenul poluarii naturii s-a amplificat o data cu patrunderea turismului automobilistic n locuri pna nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transpor t. Abatndu-se de la traseele amenajate de acces, turistii patrund pe, drumuri ocolit e, oprindu-se n poieni pitoresti si provocnd distrugerea pajistilor, a arbustilor si a florei, n general, prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de esapament, scurger ilor de ulei etc. Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit si prin intensificar ea

circulatiei n statiunile balneoclimaterice. n absenta unor restrictii le acces n st atiuni, a unor zone amenajate de parcare, turismul automobilistic altereaza calitatile aerului ori ale factorilor de cura, influentnd negativ si tratamentele balneare specifice. 3. Conceptia gresita de valorificare a resurselor naturale si, n special a factor ilor naturali de cura afecteaza potentialul turistic, prin exploatarea stiintifica si nerationala a acestuia si realizarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracte r turistic, care

se concretizeaza prin: - supradimensionarea statiunilor din punctul de vedere al capacitatilor de primire si tratament, comparativ cu capacitatea potentialului resurselor destina te unei exploatari rationale; - nerespectarea principiilor generale de protectie si exploatare a substantelor minerale balneare, cu deosebire a apelor minerale si termominerale, cum fi: limi tarea zacamintelor n raport cu rezervele omologate de substante minerale balneare, executarea lucrarilor geologice n conformitate cu prevederile cercetarilor si proiectelor de specialitate, evitarea exploatarii zacamintelor pna la epuizare, p rotejarea si evitarea altor actiuni care pot conduce la degradarea factorului de cura (exe mplu, namolurile terapeutice), asigurarea perimetrelor hidrogeologice si sanitare ale resurselor mpotriva unor agenti poluanti etc. 4. Dezvoltarea nesistematizata a localitatilor turistice, n special a statiunilor , neajuns ce se caracterizeaza prin: - proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turisti c; - stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistica; - realizarea de constructii inestetice, neadaptate specificului arhitectonic tra ditional sau specificului etnografic si natural al zonei; - ocuparea intensiva a spatiului cu constructii turistice etc. Toate aceste actiuni au ca rezultat o suprancarcare a teritoriului cu instalatii turistice, afecteaza echilibrul ecologic, conduc la urbanizarea statiunilor. 5. Amenajari deficitare pentru vizitarea pesterilor - obiective de mare atractiv itate turistica, executate fara respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrari. Efectele rezultate constau n degradarea totala sau partiala acestora, cum este cazul pesterilor Muie rii (Muntii Parng), Ialomitei (Muntii Bucegi) s.a.

7.3. Conceptul de dezvoltare durabila n turism n ultima perioada a fost adoptat si n ramura turismului conceptul de "dezvoltare d urabila", utilizat deja n alte sectoare de activitate. Pentru turism, acest concept a fost enuntat de U.I.C.N. astfel: "Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoara fara a distruge sau a ep uiza resursele, asigurnd dezvoltarea. Resursele trebuie valorificate ntr-un ritm identi c cu cel de

rennoire a lor, renuntndu-se la exploatare atunci cnd resursa se regenereaza foarte lent, pentru a o nlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. Toate resursele trebuie exploata te n asa fel, nct de ele sa beneficieze si generatiile viitoare".

Exista trei principii majore de dezvoltare durabila: -durabilitatea ecologica, asiguratoare a unei dezvoltari suportabile cu mentiner ea tuturor proceselor ecologice esentiale, mai ales a diversitatii resurselor biologice; - durabilitatea sociala si culturala, ce garanteaza o dezvoltare economica favor abila membrilor societatii, compatibila cu cultura si valorile de cultura si civilizat ie existente, cu pastrarea identitatilor comunitare; - durabilitatea economica, avnd rol n asigurarea unei dezvoltari economice eficiente, resursele fiind astfel gestionate, nct sa existe si n viitor. Altfel spus, durabilitatea economica a turismului se defineste ca un model de dezvoltare care asigura: ameliorarea calitatii vietii n asezarile umane care primesc turisti; posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiente de prima calitate; pastrarea calitatii mediului ambiant, element esential pentru vizitatori si gazd e. Din punctul de vedere al protejarii mediului, avantajele promovarii unui turism durabil rezida n urmatoarele aspecte: - turismul durabil favorizeaza ntelegerea efectelor activitatilor de turism asupra mediului natural, cultural si uman; - asigura realizarea unei planificari si zonari a teritoriului care sa permita o dezvoltare turistica adaptata la capacitatea de suport a ecosistemelor; - orienteaza realizarea unor dotari si instalatii de agrement, care poate fi benefica si pentru populatia locala si poate contribui astfel cu fonduri la cons ervarea siturilor arheologice, cladirilor si vestigiilor istorice; - favorizeaza utilizarea rentabila a terenurilor cu randament agricol scazut; - respecta si asigura cerintele de protectie a mediului, dovedind astfel importa nta resurselor naturale si cultural-istorice, pentru cresterea bunastarii economice si sociale a comunitatilor locale. La Conferinta Globala pentru Afaceri si Mediul nconjurator care a avut loc la Vancouver (Canada) n anul 1992, specialisti din peste 60 de tari au prezentat schimbarile majore care au avut loc n sectorul industriei turistice, n ultimul dec eniu. Aceste schimbari au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria turismului, si anume: 1. Politici, legislatie, reglementari: - realizarea institutiilor si cadrului necesar pentru implementarea turismului d urabil; - asigurarea conservarii si protectiei resurselor turistice de baza;

- mobilizarea sectoarelor industriei turistice pentru practicarea ui turism dura bil n

concordanta cu cerintele de mediu; - stabilirea unui cadru legislativ-juridic care sa vina n sprijinul agentilor de turism, autoritatilor regionale si locale, pentru corijarea atitudinilor turistilor fata de mediu. 2. n domeniul cercetarii si tehnologiei: - identificarea resurselor naturale de baza, cu valente turistice; - identificarea resurselor culturale, cu valente turistice; - stabilirea cererii turistice viitoare si compararea acesteia cu capacitatile o fertei de a o asigura; - realizarea unei banci de date si a unei monitorizari prin indicatori specifici care sa evidentieze noile oportunitati si sa sprijine noile decizii de planificare si de zvoltare a industriei turistice n conditiile protejarii mediului; - utilizarea tehnologiilor performante pentru proiectarea unui turism receptiv l a problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginer ie a constructiilor si de dotare a acestora, fara afectarea mediului si n conformitate cu specificul fiecarei zone; - asigurarea unui management tehnic si practic al circulatiei turistice pentru p rotejarea echilibrului ecologic si evitarea degradarii mediului 3. n domeniul economico-financiar: - includerea costului de mediu n ncasarile percepute pentru activitati turistice, n ideea ca poluatorul trebuie sa suporte anumite taxe legate de formele de poluare, prin care sa contribuie indirect la conservarea mediului ambiant; - elaborarea unor rapoarte privind gradul de implementare a proiectelor propuse (la nivel international, national, regional), a unor actiuni ntreprinse si a schimbar ilor legate de adaptarea la cerintele de mediu ale industriei turistice; - utilizarea influentei pietei interne si internationale pentru identificarea de noi piete turistice, cu respectarea cerintelor de mediu si realizarea de parteneriate comu ne pentru punerea n practica a noului concept de ecoturism - element de sustinere a turismului dura bil; - obtinerea de beneficii din marketingul de mediu, prin dezvoltarea si vnzarea un or produse turistice compatibile cu valoarea acestora. 4. n domeniul comunicarii si formarii: - realizarea unei atitudini deschise n rndul angajatilor firmelor de turism si a populatiei locale fata de problemele de mediu; - elaborarea codurilor de practica pentru industria turistica, a standardelor pe

ntru creditul de mediu, n vederea atenuarii impactelor; - influentarea cererii turistice si a motivatiilor de calatorie, prin largirea o fertei si a unei mai bune informari a turistilor, prin aplicarea codurilor de etica turistic a;

- evaluarea rezultatelor pozitive din trecut, n vederea stabilirii de noi propune ri de dezvoltare durabila, cu transmiterea proiectelor si experientelor pozitive prin intermediul organismelor nationale si internationale. 5. Alte aspecte: - practicarea unei educatii active de protectie si n alte sectoare care beneficia za de resursele naturale si culturale ale industriei turistice, cu ntelegerea si a prob lemelor de mediu; - stabilirea de relatii de colaborare cu alte sectoare de activitate implicate n protectia mediului (silvicultura, agricultura, planificare regionala etc); - realizarea de modele si proiecte care sa sprijine dezvoltarea durabila a turis mului, cu prezentarea modelelor si posibilitatilor de aplicare.

7.4. Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant, a cresterii volumului de info rmatii privind stiintele economice si sociale, a aprofundarii cercetarii n aceste domenii de act ivitate, conexiunile acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-cap acitate de suport pentru turism: - Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor si activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant, p rin procesul de degradare a componentelor acestuia. Se au n vedere componentele naturale (aer, ap a, sol, vegetatie, fauna) si procesul de productie si refacere economica, care sa nu imp lice costuri de investitii deosebite, determinate de degradarea unor destinatii turistice; - Capacitatea fizica are rol esential n stabilirea nivelului de saturatie pe care l pot atinge activitatile turistice, dincolo de care ncep sa aparii probleme legate de mediu. Dezvoltarea ascendenta a turismului, manifestata n ultimele decenii, ridica problema aparitie i multor forme de poluare (de litoral, a zonelor montane etc). Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se poate face prin investitii n tehnologie performanta si printr-o prestare de ridic at nivel calitativ al serviciilor turistice; - Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta n pastrarea unor bune relatii nt re gazde (populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul n care populati a locala constata

ca activitatile turistice contribuie si degradarea mediului natural si cultural, pot aparea din partea acesteia reactii ostile, de respingere, nregistrndu-se totodata o diminuare a prag ului de toleranta. Pentru evitarea unor astfel de situatii, dezvoltarea unei zone sau lo calitati turistice trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor, de obiceiuri le acestora etc; - Capacitatea economica pune n evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente , prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turi stice a unui teritoriu

dat. Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii, iar ponderea beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. Nivelu l costurilor este dat si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale, culturale, for ta de munca, infrastructura generala etc); - Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica, n urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone. Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita des tinatie si mentinerii satisfactiei lor personale. Aplicarea acestuia este conditionata si d e calitatea activitatii manageriale care poate determina, n final, fidelizarea cererii. Toate aceste tipuri de capacitati de suport, aflate n strnsa legatura cu activitat ile turistice, determina limita tangibila sau netangibila, masurabila sau nemasurabi la, a unui spatiu care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica. Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard, ca urmare a fa ptului ca unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat p rin serii de date statistico-matematice, totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltari i durabile a turismului. n acelasi timp, tipurile de capacitati de suport indica si masura niv elului la care poate ajunge impactul turismului asupra mediului, dnd posibilitatea de a identifica cai le de reducere a degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.

7.5. Principalele actiuni de protectie si conservare a mediului si a potentialul ui turistic Protectia si conservarea potentialului turistic si a mediului se contureaza ca o activitate distincta, avnd probleme specifice, care solicita colaborarea specialistilor din domenii variate. Aceasta actiune poate avea o eficienta satisfacatoare, numai n conditiile asigura rii unui cadru de desfasurare juridico-administrativ adecvat, care impune organizarea administrati va, existenta unor resurse economice, un suport legislativ eficient si o sustinuta activitate de ed ucatie cetateneasca. Pe plan international, tari cu vechi traditii turistice adopta o planificare tur istica la nivel national fundamentata pe aspectul protejarii resurselor turistice proprii. n vede rea dezvoltarii unui turism durabil, ele au luat n calcul trei obiective principale:

- economic - esential n identificarea, valorificarea si cresterea gradului de exp loatare a resurselor turistice; - social - deosebit prin permanentizarea populatiei, cresterea gradului de ocupa re a fortei de munca, sustinerea practicarii unor meseni traditionale si atragerea populatie i n practica turismului; - ecologic - important pentru evitarea degradarii, a poluarii mediului si asigur area unei

exploatari echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice. n concordanta cu aceste cerinte, a aparut necesitatea elaborarii si adoptarii uno r planuri nationale de dezvoltare a turismului, menite sa permita conjugarea experientei s i pozitiilor principalilor agenti economici: administratie publica, organizatiile patronale, asociatii si organizatii profesionale, sociale, sindicale, specialisti n cercetarea de profil etc. Planurile de dezvoltare turistica care au Ia baza prognoze pe termen lung, globa le, pe forme de turism, n concordanta cu tendintele pietelor externe si planuri concrete , realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unu-trei ani), elaborate pe regiuni, zone sau forme de turism, sunt fundamentate pe standardele si normele europene privind exploatarea resurselor t uristice, dezvoltarea si modernizarea structurilor si serviciilor turistice. Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistica reprezinta princi palul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune, ntre altele: - conservarea resurselor turistice naturale si antropice n scopul unei utilizari continue si n perioada viitoare; - cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale; - mai buna cunoastere si constientizare, att de populatia locala, ct si de vizitat ori, a ideii de conservare a mediului. Planificarea turismului reprezinta o forma de control al viitorului, legat de st rategia de planificare a mediului. Planificarea ecologica presupune supravegherea si analiz a tuturor elementelor de mediu, n scopul determinarii celor mai adecvate modele de dezvolta re si amenajare teritoriala. Principalele prognoze si planuri de dezvoltare la nivel national au rol orientat iv, de informare si estimare a perspectivelor viitorului. Prin sprijinul direct al stat ului se poate aprecia cadrul general de protectie a resurselor, de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a unor investitii deosebite. Planurile pe termen mediu si scurt sunt benefice, ndeosebi pentru sprijinirea dezvoltarii-locale si regionale. Practic, legat de specificul potentialului turistic al Romniei, principalele acti uni ce vizeaza protejarea si conservarea mediului si a resurselor turistice se concreti zeaza n adoptarea urmatoarelor masuri:

- exploatarea stiintifica, rationala a resurselor turistice, astfel nct ritmul de exploatare a acestora sa nu depaseasca ritmul lor de reciclare si regenerare, iar intensita tea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capa citatii de suport ale acestora; - valorificarea n turism a resurselor cu valente turistice sa fie solutionata n co ntextul

valorificarii tuturor resurselor naturale si a protectiei mediului ambiant, pe b aza studiilor de amenajare teritoriala, componente ale planului de amenajare stiintifica, rationa la si eficienta a teritoriului - instrument principal al organelor de decizie locale; - amenajarea si organizarea adecvata si la nivel superior a zonelor, traseelor s i obiectivelor de interes turistic; - organizarea si exploatarea turistica rationala a parcurilor nationale si rezer vatiilor naturale, cu asigurarea protectiei lor. n mod similar se va proceda si la amenaja rea, pentru vizitare si exploatare, a pesterilor, ca obiective de atractie deosebita, menite sa mbogateasca si sa diversifice oferta turistica romneasca cu noi produse turistice; - organizarea corespunzatoare a zonelor montane, pentru dezvoltarea n perspectiva a turismului de munte, prin localizarea tuturor peisajelor atractive si a domeniilor schiabile, menite sa ofere baza de proiectare a amenajarilor turistic e viitoare (poteci, marcaje, conditii de accesibilitate n portiunile mai dificile, amenajarea unor puncte de belvedere, dotari pentru practicarea sporturilor de iarna, cabane si refugii montane, instalatii de transport pe cablu etc.) n conditii de conservare si repla ntare a padurilor; - realizarea de amenajari cu caracter turistic n zone, localitati si pe trasee turistice, menite care sa asigure o echipare turistica adecvata unui turism comp etitiv si ecologic; - dezvoltarea unei constiinte ecologice n rndul populatiei si a sentimentului de dragoste si respect pentru natura, pentru locuri istorice si monumente de art a si arhitectura create de-a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o sus tinuta actiune de educatie cu privire la mediu si la potentialul turistic, actiune ce t rebuie ntreprinsa ia nivelul ntregii tari, prin insuflarea unei atitudini de respect si c omportament responsabil fata de resursele naturale, n vederea ocrotirii lor. Educatia ecologica pentru ocrotirea naturii si a potentialului turistic trebuie sa aiba caracter permanent, sa debuteze nca din perioada copilariei si sa fie consol idata n institutiile de nvatamnt de toate genurile si gradele. Ulterior, ea se poate perfe ctiona prin intermediul mass-media n cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii", prin diver se publicatii de specialitate sau de catre ghizi si nsotitori, pe perioada desfasurarii unor ex cursii etc.

CAPITOLULVIII ROMNIA CA DESTINATIE TURISTICA ANALIZA S.W.O.T.

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al Romniei este necesara o analiza a situatiei actuale a Romniei, ca destinatie turis tica internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica zonele de actiune si modalitatile de interventie. Analiza SWOT reprezinta o sinteza a auditului de marketing care prezinta punctel e forte si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintarile mediulu i extern. Se realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si negative ale organizat iei analizate, care o diferentiaza de organizatiile concurente. n realizarea analizei SWOT, Romnia trebu ie privita ca o destinatie turistica unitara care detine att puncte slabe, ct si puncte forte si care actioneaza pe o piata n miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si d e amenintarile inerente unei piete imperfecte.

8.1 Puncte forte. Puncte slabe Acestea tin n primul rnd de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de car e dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de prom ovare este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe. 8.1.1 Puncte forte Dupa o analiza a resurselor turistice romnesti am decis ca principalele puncte ta ri sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si dive rsificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi produse turist ice, potentialul balnear. Iata care sunt argumentele noastre n acest sens. Potentialul natural Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a turismu lui asigurnd totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varie tatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, cmpii, delta, Romnia se situeaza printre cele ma i frumoase si apreciate destinatii ale Europei. Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa 35%

din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii au cteva pa rticularitati care i deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra): diversitatea peisagistica - asociata structurilor geologice si alternantei tipur ilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parng), peisaje carstice (Anine i, BihorVladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei si de filee (Bicazului,

Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunarii); accesibilitate - datorita pozitiei centrale, configuratiei, numeroaselor vai si defilee, dar si datorita altitudinii mai reduse; potentialul speologic bogat: peste 10000 de pesteri (care situeaza Romnia pe locu l 3 n Europa), dintre care unele au o valoare stiintifica exceptionala; complexitate - varietatea formelor de relief, o bogata retea hidrografica, fond cinegetic, domeniu schiabil, asezari umane. Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin bogatia si varietatea resurselor balneare. In Romnia exista factori naturali de cura, de o mare diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, emanatii de gaze terapeutice de tipul mofetelor, saline, aeroionizarea predominant negativa), n peste 200 de loca litati, sitund Romnia pe unul din primele locuri n Europa. Zona de cmpie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi n interes turisti c prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele balneare (lacu ri sarate, namoluri, ape minerale). Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie de caracteristici: orientarea spre est si sud-est; coborrea n mare cu o panta lina; calitatea nisipului; latimea plajei. Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Romnia si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei n zona europeana. Cele mai importante atractii ale Deltei sunt: plajele ntinse n zona litorala (Sulina, Petrisor); dunele de nisip (Caraorman, Saraturile); vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinznd peste 1150 de specii de plant e; fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de s pecii de pesti); fond cinegetic si piscicol. Hidrografia cuprinde o vasta retea de ruri, numeroase lacuri de diferite tipuri ( glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane. Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviometric, g

radul de nebulozitate la crearea ambiantei favorabile calatoriilor, dar constituie si un motiv special

de deplasare prin calitatea de factor de cura (climat excitant-solicitant n zonel e de litoral, sedativ n zonele de deal si podis, tonic-stimulent n zonele montane). Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentr u organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta. Trebuie totodata menti onate si plantele medicinale care constituie un factor natural de cura (fitoterapia) foarte apreci at. Fauna - Romnia dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele au o nsemnatate cinegetica deosebita (ursul brun, cerbul, rsul, cocosul de munte, rata salbatica) . Bogatia faunei si fondul cinegetic deosebit prezinta interes pentru turismul de vnatoare si pesc uit sportiv, dar si pentru turismul stiintific. Potentialul antropic Romnia dispune de un bogat si diversificat potential antropic, rezultat al istori ei de peste 2000 de ani pe aceste meleaguri, dar si al factorilor politici care au inf luentat dezvoltarea tarii. Printre cele mai interesante resurse ale potentialului antrop ic se numara: Vestigiile arheologice: cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis; cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti; cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca; cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti. Monumentele istorice, de arta si arhitectura: manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita, Arbore; bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud; bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari, Biertan , Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula Greceanu de la Maldarasti; castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni; edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano- catolica din Alba-Iu lia, biserica Sf. Trei Ierarhi - Iasi, Biserica Neagra - Brasov, biserica Stavropoleo s - Bucuresti, biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din Constanta, Turnul Chindiei Trgoviste, Arcul de Triumf - Bucuresti, Ansamblul sculptural C. Brncusi - Tg. Jiu.

Institutiile si evenimentele cultural-artistice: edificiile unor institutii culturale: Atheneul Romn, Palatul Culturii-Iasi, Casa Sfatului- Brasov;

reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si circa 1000 de case memoriale de interes local, national sau international;

evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur), a le filmului, trguri, serbari (Serbarile zapezii, Serbarile marii). Arta si traditia populara: arhitectura si tehnica populara; creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu, Corund, Marginea, Vama - centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara Motilor, tara Zarndului, tara Maramuresului), creatia literara; manifestari traditionale: Smbra Oilor, trgul de fete, Festivalul Narciselor, Cocos ul de Horez. Pot constitui resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari hidroenergetice (baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroenergetice), canale de navigatie si ecluze, drumuri transmontane nalte (Transfagarasan), defilee (Jiului, Oltului, Dunarii), precum si localitatile urbane sau rurale pentru arhitectura specifica, cultura, civilizati e. Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de unitati de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestora a crescut de la 16 unitati n 1993 la 492 unitati n 2002), pensiunile agroturistice (de la 61 unitati n 1996 la 461 unitati n 2002), hostelurile (11 unitati n 2002), spatii de cazare pe nave (6 unitati n 2002), dar si prin dezvoltarea unui segment hotelier de lux (4-5 stele). Acesta s-a dezvoltat prin intrarea pe piata din Romnia, prin contracte de management sau de franciza, a unor mari lanturi hoteliere internationale precum: Sofitel, Hilton, Howard Johnson, Marriott, dar si prin proiecte de investitii autohtone: Club Sca ndinavia din Mamaia, Complexul Europa si hotelul Astoria din Eforie Nord. Se remarca o tendin ta tot mai accentuata de dezvoltare a segmentului de 2-3 stele la nivel urban prin aparitia multor unitati de primire de dimensiuni mici, adresate n special turismului de afaceri. Acestea sunt investitii noi care ofera o alternativa, din ce n ce mai cautata, la hotelurile de mari dime nsiuni. Dezvoltarea unitatilor de alimentatie s-a realizat att pe baza dezvoltarii unitat ilor de cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unitati care vin sa acopere cer erea rezidentilor din localitatile de resedinta. S-au dezvoltat att lanturile de alimentatie rapida (McDonald's, SpringTime, PizzaHut), n special n marile orase ale tarii, dar si restaurantele cl asice, restaurantele

cu specific national (italienesc, francez, german, indian, chinez), ct si cele sp ecializate (restaurante vnatoresti, pescaresti, rotiserii, pensiuni) care ofera o gama sortimentala varia ta si care tenteaza prin noutate. Crearea de noi produse turistice n ultimii ani, Romnia a avut o prezenta mai activa pe pietele internationale prin

dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de turis ti: Romnia tara Vinurilor, Dracula, Croaziere pe Dunare, SuperSki n Carpati, Agroturism n Romnia. A ceste programe turistice, la nivel national, au fost promovate la manifestarile intern ationale de profil pentru diferite segmente de clientela, dar fara evidentierea clara a unuia dintr e ele la care celelalte sa fie considerate adiacente. Este un prim pas pe care Romnia l-a facut pentru recstigarea pietelor internationa le, pas care va trebui sustinut de politica turistica interna referitoare la moderni zarea unitatilor de primire turistica, la sustinerea investitiilor n turism si chiar la coordonarea a ctivitatii turistice la nivel guvernamental. Potentialul balnear Potentialul balnear, chiar daca a fost amintit n cadrul potentialului natural - z ona dealurilor si podisurilor, merita o atentie deosebita att datorita factorilor de cura (unii dintre ei unici n Europa), ct si datorita bazei tehnico-materiale aferente. Romnia dispune de un potential balnear unic n zona Europei; au fost identificate p este 200 localitati cu factori naturali de cura de o mare diversitate. ntr-o clasificare succinta, factorii naturali de cura se mpart astfel: Ape: oligominerale (termale, mezotermale, reci) cu o concentratie mai mica de 1 g/lit ru; carbogazoase (>1 g/litru); alcaline (>lg NaCo2litru): Poiana Negri, Bodoc, Borsec, Zizin, Slanic Moldova, Sngeorz Bai, Covasna; alcalino-feroase (CO2, Ca, Mg): Borsec, Lipova, Biborteni, Zizin; feruginoase (>10mg Fe/litru): Covasna, Brasov, Vatra Dornei, Buzias; arsenicale (>0,7mg arsenic/litru): Covasna, Salu Dornei; clorurate-sodice (>lgNaCl/litru): Baile Herculane, Malnas Bai; iodurate (>lmg iod/litru): Govora, Bazna; sulfuroase (>lmg sulf/litru): Baile Herculane, Pucioasa, Calimanesti; sulfatate: Amara, Vatra de jos; radioactive (~10-7 sare de uraniu/litru): Baile Herculane, Borsec. Namoluri terapeutice: sapropelice (sulfuroase); namoluri minerale de izvor: Carpatii Orientali; namoluri de turba: Poiana Stampei, Borsec, Tusnad, Semenic. Emanatii naturale de gaze terapeutice: CO2: Muntii Oas, Calimani, Harghita;

hidrogen sulfurat (unic n lume): Sugag Bai, Sntimbru Bai. Salinele: Slanic Prahova, Tg. Ocna, Praid, Turda si Cacica. Lacuri terapeutice: Ocna Sugatag, Bazna, Ocna Dej, Lacul Mangalia, Lacul Sarat, Sovata. Bioclimatul, care poate fi: excitant n zonele de cmpie si litoral, sedativ n zonele de deal si podis si tonico-stimulent n zonele montane. Cu ajutorul acestor factori naturali de cura se pot trata o gama larga de afecti uni: reumatism, boli ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos central, bo li respiratorii, dermatologice, boli ale sistemului renal, afectiuni ORL (sinuzite, laringite), a le aparatului respirator (bronsite, astm), afectiuni neurologice, endocrinologice, boli profes ionale, afectiuni cardiovasculare (tensiune arteriala, cardiopatie ischemica, stari post infarct), reumatism, afectiuni ale sistemului neurolocomotor, boli ale sistemului digestiv, boli de nutritie, h epato-biliare, renale, de metabolism (diabet, obezitate), astenii, afectiuni dermatologice. Turismul balnear are sansa sa-si recstige locul pe care-1 detinea nainte de 1989 p rin investitii n dezvoltarea si modernizarea bazei de tratament si diversificarea pro cedurilor folosite. Una dintre problemele de care se loveau statiunile de tratament era le gata de personalul medical; problema a fost rezolvata si societatile de turism balnear a u dreptul de a-si angaja personal medical propriu si de a ncheia contracte cu casele de asigurari, dar si de a presta servicii medicale.

8.1.2 Puncte slabe n dezacord cu nivelul asteptarilor clientelei turistice consideram a fi: Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales n zone le rurale. Daca n marile orase ale tarii exista modalitati diverse de petrecere a ti mpului liber: cinematografe, baruri, cluburi, sali si terenuri de sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru excursii la obiective din zona, n orasele mai mici sau statiunile turistice, aceste servic ii se regasesc doar partial. Este un punct slab, care odata eliminat va dezvolta mai ales indus triile conexe, asigurnd o dezvoltare armonioasa a zonelor turistice. Lipsa unei infrastructuri la nivel ct mai apropiat de cel european reprezinta unu l dintre punctele slabe ale Romniei, un dezavantaj al tarii nu numai la nivelul turismului

, dar si la nivelul investitiilor generale n alte sectoare de activitate. Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romnia este de 78.836 km (din ca re 25,3% sunt drumuri publice modernizate), distributia acestora fiind relativ unif orma pe ntreg teritoriul tarii, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov. Aceasta dispune de o den sitate mai mare a drumurilor publice, aproape jumatate dintre acestea fiind modernizate. Desi n per ioada 1995-

2002 reteaua drumurilor publice modernizate din Romnia a nregistrat cresteri, dens itatea drumurilor publice (33 km/100 km2) continua sa fie foarte scazuta comparativ cu media tarilor UE (116 km/100 km2). Tabel nr. 4: Reteaua de drumuri publice din Romnia, n perioada 1995-2002

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Lungimea retelei de drumuri publice (km) 72859 73160 73161 73260 73435 78479 78492 78896 Lungimea retelei de drumuri publice modernizate (km) 17608 17716 17813 18031

18084 19418 19868 19958 Densitatea drumurilor publice (km/100 km2) 30,6 30,7 30,7 30,7 30,8 32,9 32,9 33,0

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2002, Buletine Statistice INS 2003 Principalele orase ale Romniei sunt legate printr-o retea de aproximativ 20.000 k m de drum principal, incluznd aproape 1.000 km de sosea cu trei sau patru benzi de circulatie si doar 160 km de autostrada. (prin inaugurarea n iunie 2004 a primului segment, n lu ngime de 55,7 km, al autostradei Bucuresti-Constanta). n 2005 au fost inaugurati alti 92 k m de autostrada pe tronsoanele Lehliu-Drajna, Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda, tr ebuind ca ultimul tronson, Cernavoda-Constanta, sa fi fost finalizat pna n anul 2006. Printre avanta jele unei autostrazi se numara: capacitatea mare de circulatie, viteza mare de deplasare d e circa 120 km/h, siguranta sporita a traficului, crearea de noi locuri de munca, accelerarea dezv oltarii socioeconomice a regiunilor traversate, atu pentru integrarea europeana si pentru tur ism. Rapoartele organismelor financiare internationale sugereaza ca doua treimi din r etea (n jurul a 10.000 km) au ajuns n starea care necesita reparatii urgente, iar aproape jumatate se afla n conditii precare. Lipsa ntretinerii a aproape 2.000 de poduri a provocat al te probleme 40% dintre acestea sunt sub nivelul de standardizare privind greutatea admisa, i mplicnd restrictii de greutate pentru autovehicule.

Starea drumurilor variaza foarte mult pe teritoriul Romniei, n vreme ce strazile principale din orasele mai mari si principalele sosele care fac legatura ntre ora se sunt ntr-o stare acceptabila pna la buna, majoritatea celorlalte sosele sunt n stare proasta, sunt slab iluminate, nguste si deseori nu au benzi marcate. Multe sosele, n special n zonele rurale, sunt folosite si de pietoni, animale, biciclisti, carute trase de cai care sunt foarte greu de vazut, n special noaptea. Circulatia pe sosele poate sa fie deosebit de periculoasa atunc i cnd carosabilul este umed sau acoperit cu zapada sau gheata. Aceasta este situatia n special pe d rumurile

montane. Acest fapt a dus la devierea vehiculelor pe drumuri secundare, cauznd congestionarea traficului si cresterea concentratiei poluantilor, alaturi de sca derea sigurantei circulatiei. Reteaua de drumuri judetene si locale se gaseste de asemenea ntr-o s tare proasta. Estimarile arata ca aproximativ 60% din lungimea drumurilor acoperite c u asfalt au depasit timpul de viata, n timp ce o treime se afla ntr-un stadiu avansat de uzura . Site-ul oficial al Ambasadei SUA n Romnia apreciaza astfel situatia drumurilor din Romnia: Siguranta transportului public: Buna; Starea/ntretinerea drumurilor n mediu urban: Acceptabila; Starea/ntretinerea drumurilor n mediu rural: Proasta; Posibilitati de asistenta tehnica/ambulanta pe sosea: Acceptabile. Tabel nr. 4: Principalele zone n care se va investi n infrastructura

Faza Sector Lungime (km) Cost Bucuresti-Ploiesti 70 350 Centura Bucuresti Nord 50 250 Lugoj-Nadl ac 120 560 Comarnic- Brasov 65 319 Brasov-Sibiu 110 165

Comarnic-Brasov* 65 300 Centura Bucuresti Sud 40 112 Sibiu-Lugoj * 210 662 Bucuresti-Fundulea 26 48,4

Sursa: Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului * constructia celei de-a doua benzi pe fiecare sens. n anul 2002 reteaua de cai ferate din Romnia avea 11.002 km de linii n exploatare, din care 3.950 km (35,9%) sunt electrificati si 2.965 km (26,9%) sunt linii dubl e. Reteaua de cai ferate si-a diminuat lungimea cu 3,2% n 2002 fata de 1995. Lungimea desfasurata a liniilor este de 22.298 km, clasnd Romnia pe locul 7 n Europa, dupa Germania, Frant a, Italia, Spania, Polonia si Ucraina. Densitatea cailor ferate n exploatare este de circa 46,2 km/1000 km2 de teritoriu, fiind n scadere fata de anul 1997 si aflndu-se sub media tarilor UE (65km/1000 km2). n Romnia exista 17 aeroporturi. Cele mai importante aeroporturi sunt Bucuresti Otopeni (aproape 75% din traficul total), Bucuresti Baneasa (9,3%), Timisoara (5 ,2%) si Constanta (2,2%). Aceste patru aeroporturi functioneaza sub autoritatea Minister ului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, n timp ce celelalte 13 functioneaz a sub autoritatea Consiliilor Judetene. Cel mai important aeroport international este Bucuresti-Otopeni (deschis n 1970), situat

la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile externe de la vechiul aeroport civ il de la Baneasa). 15 orase au aeroporturi: Constanta-Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Ara d, Sibiu, Suceava (toate si pentru trafic international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cl uj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea, Satu Mare, Trgu Mures, Tulcea. Toate cele 17 aeroporturi sunt deschise traficului international. In prezent, pe 9 din aeroporturi se efectueaza curse internationale n mod regulat. Lipsa utilitatilor reprezinta un handicap n concurenta cu alte state din regiune. Turistii straini veniti n Romnia doresc sa beneficieze de conditii de cazare rezonabile car e sa le asigure un minim de confort. Exista nca, n mileniul trei, ntr-o tara care se pretin de a fi pe deplin europeana, localitati neelectrificate n zona muntilor Apuseni. La acestea se adauga lipsa unei alimentari curente cu apa, lipsa canalizarii si numarul mic de postur i telefonice din localitatile rurale. Toate acestea nu creeaza premisele unei dezvoltari adevarate a turismului rural, ci doar impresia unei ntoarceri n timp care poate distra turistul strain obisnuit cu facil itatile vietii moderne. Reteaua de utilitati (alimentare cu apa, cu gaze si canalizare) este in suficient dezvoltata n raport cu suprafata si populatia tarii, dar mai ales n comparatie cu situatia ta rilor dezvoltate din Europa. ntr-o abordare de ansamblu, situatia utilitatilor n Romnia se prezinta astfel: Reteaua de alimentare cu apa 15,98 km retea/100 km2 suprafata 1,70 km retea potabila/1000 loc Reteaua de canalizare 0,73 km retea canalizare/1000 loc Reteaua de gaz metan 0,96 km retea gaz metan/1000 loc 9,06 km retea gaz metan/100 km2 Cultura si turismul au o relatie simbiotica. Lipsa investitiilor pentru punerea n valoare a resurselor culturale ale tarii va avea efecte negative asupra turistilor, dar si asupra populatiei rezidente. Arta si mestesugurile, dansurile, ritualurile, legendele risca sa fie uitate de catre generatiile tinere, dar pot fi revitalizate atunci cnd turistii si arata interesul

asupra lor. Monumentele si obiectivele culturale pot fi valorificate prin utilizarea fonduri lor provenite tocmai din activitatea turistica. De fapt, aceste monumente abandonate sufera to cmai din lipsa de vizitatori. Cultura si turismul trebuie sa se sustina reciproc si sa de zvolte o relatie sustinuta de ntrajutorare pe termen lung. Aceasta cooperare se poate realiza prin implicarea att a sectorului guvernamental, ct si a sectorului privat ntr-un parteneriat recipr oc avantajos. Ca promovare, Romnia nu si-a creat o imagine clara si puternica pe piata

internationala deoarece nu a adoptat o politica sistematica si sustinuta de atra gere a turistilor straini. ntr-un an a fost promovat litoralul si Dracula, n anul urmator s-a promov at Delta Dunarii si turismul rural, toate acestea crend o imagine confuza n mintea strainilor inter esati de Romnia. Actiunea de promovare trebuie sa fie puternica si concertata, sa prezinte elementele care ne diferentiaza de tarile din regiune, trebuie sa prezinte un element unic de atractie care sa stimuleze ct mai multi turisti straini sa viziteze Romnia. La fel cum Grecia este tara vacantelor nsorite, Ungaria este tara tratamentelor balneare, Croatia prezinta Me diterana asa cum a fost odata", Portugalia este singura tara din Europa cu iesire numai la Oc eanul Atlantic si Romnia trebuie sa gaseasca un element unic de atractie n jurul caruia sa graviteze celelalte oferte turistice nationale. Din analiza punctelor forte si slabe ale Romniei se pot identifica directiile de actiune pe care va trebui sa le urmeze strategia de relansare a turismului international al Romniei: .. dezvoltarea infrastructurii generale, .. dezvoltarea infrastructurii turistice, .. crearea si promovarea intensiva a unor produse turistice competitive care sa valorifice att potentialul antropic, ct si cel natural, .. mbunatatirea serviciilor oferite turistilor, .. crearea unei imagini coerente pe pietele externe, imagine care trebuie sa fie total diferita de cea a concurentilor directi: Ungaria, Bulgaria.

8.2 Oportunitatile si amenintarile Oportunitatile si amenintarile, tinnd mai mult de mediul extern al tarii nu pot f i dect anticipate si sustinute sau prevenite prin masuri de natura sa maximizeze efecte le benefice si sa minimizeze rezultatele negative. Trebuie desfasurata o analiza permanenta a evolutiilor economice, sociale si politice din pietele tinta pentru a observa schimbarile ca re apar, schimbari care pot influenta pozitiv sau negativ activitatea turistica international-recep toare a Romniei.

8.2.1 Oportunitati Prin pozitia geopolitica pe care o detine n cadrul continentului, Romnia beneficia za de un mare avantaj fata de tarile concurente. Romnia se afla la ntretaierea celor mai importante

rute comerciale ale continentului: se gaseste la jumatatea distantei ntre nordul si sudul Europei, precum si pe drumul care leaga Europa de Vest de Asia. Acest avantaj se poate de zvolta din perspectiva turismului de tranzit, ct si din perspectiva turismului de odihna si relaxare prin distantele relativ reduse ntre Romnia si tarile vestice. Dezvoltarea unei infrastr ucturi rutiere

de nivel occidental va reduce timpul parcurs n conditiile n care calatoriile rutie re detin cea mai importanta pondere n preferintele de transport ale turistilor straini sositi n Romni. Daca se mentioneaza si posibilitatea ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de la Marea Caspica sa tranziteze Romnia se accentueaza si mai mult importanta geopolitica a tarii n z ona centraleuropeana. Intrarea Romniei n NATO nu creeaza oportunitati imediate asa cum gresit se crede de multe ori. Acest eveniment are o semnificatie importanta att pentru noi - ca s tat - printr-o despartire clara de trecut, ct si pentru noii aliati, prin afirmarea clara a valo rilor democratiei. Pentru straini, aderarea Romniei la NATO nseamna siguranta, stabilitate, nseamna garantia unei tari care, chiar n reconstructie economica, crede n valorile democratiei mondiale si al e carei interese sunt legate de interesele tarilor aderante. Generalul Wesley Clark, fostul conducator al trupelor americane din Irak, declar a cu prilejul unei vizite la Bucuresti: Aderarea Romniei la NATO va aduce miliarde si m iliarde de dolari din investitii straine, educatie pentru mii de oameni si zeci de mii d e locuri de munca, o adevarata transformare n plan economic, militar si cultural /.../ oamenii de af aceri occidentali vor veni sa investeasca n Romnia, pentru ca stiu ca acum investitiile lor sunt n siguranta, dar si pentru ca vor putea participa la transformarea societatii romne sti, astfel nct aceasta sa fie compatibila cu cele din vest". Din punct de vedere turistic, intrarea n NATO nu poate aduce beneficii imediate dect prin amplasarea unor baze militare straine (americane) pe teritoriul Romniei n zonele de interes (litoral, Timisoara, Trgoviste), baze militare care vor aduce un impor tant aport valutar care, prin efectele induse, vor dezvolta mai multe ramuri ale economiei. Siguranta Romniei, comparativ cu alte state europene receptoare de turisti, poate fi o oportunitate care poate fi exploatata n conditiile n care atentatele teroriste s-a u facut simtite si n tari care, pna nu demult, nu prezentau nici un fel de pericol. Printre tarile ca re s-au confruntat cu astfel de atacuri se numara Turcia si Spania, ambele fiind destina tii importante pentru turismul de litoral. La 15 noiembrie 2003, n Turcia, la doua sinagogi din Istanbul, au avut loc atenta te cu bomba, soldate cu 25 de morti si 300 de raniti. La doar cinci zile, la consulatu l britanic si la birourile bancii britanice HSBC, ambele situate pe malul european al Bosforului, au izbucnit alte

explozii sngeroase n care si-au pierdut viata consulul britanic mpreuna cu alte 26 de victime si au fost ranite peste 450 de persoane. Conform administratiei de la An kara, atacul a fost revendicat de gruparea Al Qaida si de Frontul Islamic al Combatantilor din Marele Orient (IBDA) - o retea turca, narmata, al carei lider este condamnat la nchisoare pe via ta. Aceste atentate au avut rezultate negative imediate nu numai asupra economiei Tu rciei.

Tranzactiile lirei turcesti au fost suspendate, dupa ce moneda s-a devalorizat c u peste 7 procente, imediat dupa explozii. Tranzactiile la bursa din Londra s-au prabusit imediat dupa aflarea vestii ca at entatele au vizat obiective britanice din metropola turca. Vestea atentatelor a provocat si scaderea cotatiilor la actiunile firmelor de turism si asigurari. Investitorii au preferat sa vnda aceste actiuni si sa cumpere obligatiuni sau aur . In Germania, unde Turcia este una dintre cele mai bine vndute destinatii turistice, actiunile firmelor de turism au scazut cu aproape sase procente. O lovitura serioasa au primit si c ompaniile aeriene si cele hoteliere care au afaceri n Turcia. Analistii spun ca evenimente tragice ca cele de la Instanbul nu vor avea un impact economic major n urmatoarele luni. Daca se vor ma i produce noi atentate este foarte probabil ca o parte din fluxurile turistice catre Turci a sa se orienteze catre alte destinatii considerate mai sigure. Atentatele de la Madrid, din 11 martie 2004, soldate cu 199 de morti si 1.400 de raniti, au fost comise cu trei zile nainte de alegerile parlamentare din Spania si sunt cele mai sngeroase din istoria Spaniei moderne si din Europa, dupa atentatul de la Lockerbie (Scoti a), care n 1988 s-a soldat cu 270 de morti. Astfel, o tara membra att a UE, ct si a NATO a fost lo vita de un atentat ale carui efecte se vor extinde asupra tuturor tarilor membre UE. Atentatul de la Madrid a condus la scaderea ritmului de crestere economica a UE datorita scaderii ponderilor cheltuielilor si a cresterii economiilor. Printre c ele mai afectate sectoare ale economiei se numara aeronautica, turismul si bunurile de lux, dar n u sunt excluse scaderi nici n domeniul electrocasnicelor si al autoturismelor. Printre expertii n domeniu se numara si Herve Goulletquer, coordonatorul pentru studii europene la Credit Lyon nais, care afirma: Nu trebuie sa asteptam o reactie patriotica precum n Statele Unite, unde a mericanii au consumat n mod fortat pentru a sustine economia dupa atentate". Valorificarea relatiilor de cooperare n anumite domenii economice, cu anumite tari precum SUA si China se pot extinde si asupra turismului.

8.2.2 Amenintari Printre amenintarile cu care se poate confrunta Romnia se numara si deteriorarea situatiei economice a tarilor Europei de Vest si n special a marilor emitatori de turisti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta, Italia, Austria la care se adauga amen intarile unor

noi atentate teroriste (dupa cele din Turcia si Spania), care vor contracta si m ai mult cererea turistica. Raportul FMI evidentiaza slabiciunea economiilor din zona euro n rapor t cu restul lumii. Uniunea Europeana a nregistrat o tendinta de crestere economica pe baza un ei cereri externe mai viguroase, consumul intern pastrndu-se la un nivel foarte redus. Cres terea

consumului se lasa nca asteptata, cu toate ca rata somajului da semne de scadere. nsa ultimii indicatori macroeconomici la nivelul UE mentin incertitudinea unei depas iri clare a perioadei de recesiune. Astfel, mentinerea consumului la un nivel scazut, chiar n conditiile unei cresteri economice, nu este de natura sa favorizeze calatoriile, ci mai degraba investitiile si asteptarea unor momente mai prielnice. Cresterea pretului petrolului pe plan international va avea efecte negative si a supra fluxurilor turistice, prin cresterea pretului la biletele de avion datorita pond erii ridicate a costurilor legate de combustibil n totalul costurilor de operare a unei companii aeriene. Pretul petrolului influenteaza si situatia economica a tarilor emitatoare de turisti, nc etinind ritmul de crestere economica cu efecte negative asupra consumului. Daca la conditiile de incertitudine economica n care se gasesc majoritatea economiilor din zona UE se adauga si perspectivele unor atentate teroriste sau r eactivarea unor focare de agitatie din Balcani (Kosovo) este mai mult ca sigur ca vom asist a la o mentinere constanta sau chiar o scadere a cererii turistice la nivel european. n conditiile n care toate tarile din regiune (Bulgaria, Ungaria, Romnia, Turcia, Grecia) doresc o cre stere a fluxurilor international-receptor, ntre ele se va manifesta o concurenta acerba d in care Romnia poate iesi dezavantajata datorita politicii turistice manifestate pna n aces t moment. Globalizarea poate aduce, la rndul ei, pe lnga efectele pozitive legate de sporire a investitiilor, cresterea numarului de locuri de munca si efecte negative. Aceste a din urma se vor resimti mai ales n planul cultural prin deteriorarea, de dragul profiturilor mai mari, a obiceiurilor si a modului de viata traditional. Astfel, mncarurile traditionale se vor adapta gusturilor turistilor, obiceiurile si datinile populare vor fi n pericol de a deveni sinonim e kitchului, iar valorile culturale ale poporului se vor schimba dupa valorile culturii dominante , n prezent cultura americana. Spre exemplu, desi avem o sarbatoare specifica dedicata ndragostitilor Dragobetele" (24 februarie), sarbatorita de sute de ani n Romnia, noi o nlocuim cu o sarbatoare de import Valentine's Day" (14 februarie), datorita profitului aferent : mici sau mari cadouri ntre persoanele ndragostite, flori, petreceri. In traditia populara, acesta sarbatoare si are originea n ciclurile naturii, mai ales n lumea pasarilor. Nu ntmpla tor, pasarea era considerata una din cele mai vechi divinitati ale naturii si dragost ei.

Acesta este unul dintre efectele negative ale globalizarii, turistul fiind inter esat nu numai de resursele naturale si antropice ale unei tari, dar si de aspecte ce tin de valori culturale, obiceiuri si datini, sarbatori specifice. Prin combinarea celor patru elemente prezentate n analiza SWOT si gruparea lor cte doua se pot obtine patru strategii:

S-0 (Puncte tari-Oportunitati): urmarirea oportunitatilor care se potrivesc cel mai bine punctelor tari; W-0 (Puncte slabe-Oportunitati): depasirea punctelor slabe n urmarirea oportunitatilor; S-T (Puncte tari-Amenintari): identificarea modalitatilor de utilizare a punctel or tari pentru a reduce vulnerabilitatea la amenintarile externe; W-T (Puncte slabe-Amenintari): stabilirea unui plan defensiv pentru a preveni situatia cnd punctele slabe devin foarte vulnerabile la amenintarile externe.

Teste grila

1. b. c. d. e.

ntre formele derivate de turism se include: Turismul international receptor; Turismul international emitent; Turismul intern; Turism international.

2. a. b. c. d.

Dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem: Turismul itinerant; Turismul de tranzit; Turismul social; Turismul mixt.

3. a. b. c. d.

n functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii exista: Turism pentru tineret; Turism de sejur; Turism de tranzit; Turism particular.

4. Teoria X se bazeaza pe urmatoarele aprecieri: a. n conditiile vietii industriale moderne, potentialul uman este utilizat numai partial; b. consumul de eforturi fizice si intelectuale sunt tot att de firesti ca si joac a si odihna; c. n general, fiintele umane manifesta aversiune fata de munca si deci pe ct posib il vor evita sa munceasca; d. gradul de implicare fata de obiectivele organizationale este proportional cu marimea recompenselor ce vor rezulta din realizarea lor.

5. a. b. c. d.

Etimologic, cuvntul turism provine din: termenul englez tour termenul francez tour termenul latin turnus termenul englez tourism

6. Turismul intern la nivelul unei tari reprezinta: a. rezidentii unei tari care calatoresc n propria tara b. numarul tuturor celor care viziteaza o tara

c. vizitarea unei tari date de catre no-rezidenti

7. a. b. c. d.

Dupa gradul de mobilitate al turistului, turismul poate fi: turismul de sejur turismul social turismul de masa turism de mixt

8. a. b. c. d.

Soldul pozitiv al contului calatorii poate contribui: la reducerea deficitului balantei de plati la dezechilibrarea balantei de plati la reducerea excedentului balantei de plati externe la cresterea deficitului balantei de plati

9. a. b. c. d.

Contul calatorii cu sold negativ contribuie la: cresterea excedentului balantei de plati cresterea ncasarilor din sectorul tertiar al economie reducerea deficitului balantei de plati dezechilibrarea balantei de plati

10. Ministerul Turismului a luat fiinta: a. n anul 1971 b. n anul 1974 c. n anul 1990 d. n anul 1960

11. Riscul (atacurilor teroriste) asumat de turistii care vin n Romnia este: a. Este zero b. foarte mare c. la fel ca si n celelalte state europene d. foarte mic

12. Industria turistica este influentata de mediul economic: a. din punct de vedere al cererii , ct si al ofertei; b. doar din punct de vedere al ofertei; c. doar din punctul de vedere al cererii; d. din punct de vedere a volumului de produse turistice consumate

13. Turismul este influentat de o serie de factori de natura politica si guverna mentala: a. dezvoltarea bazei de date de consumatori n sistemele informatice de marketing b. schimbari n structura familiei si reducerea natalitatii; c. orientarea partidelor de la guvernare d. sistemele de rezervare on-line

14. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nu are ca responsabilita ti: a. modul n care turistii respecta normele de poluare a peisajului turistic; b. monitorizarea factorilor ecologici; c. promovarea masurilor stricte de protectie a mediului nconjurator; d. reprezentarea Guvernului n relatie cu organizatii internationale de specialita te.

15. Calitatea mediului este afectata de: a. factori obiectivi b. factori subiectivi c. factori derivati d. actiunile unor categorii de turisti

16.Sa se defineasca notiunea de agentie de turism si sa se precizeze n cte categor ii se mpart acestea.

Agentiile de turism private formeaza veriga de baza a institutiilor care active aza n industria turismului. Pot fi considerate ca agentii de turism unitatile economic e care dispun de mijloace de productie si fonduri circulante adecvate pentru conceperea si presta rea de servicii n vederea satisfacerii cererii turistice. ntreprinderile economice care activeaza n turism, se mpart n doua categorii principale: - firme turistice primare, care se consacra exclusiv sau preponderent activitati i de turism si, n consecinta, existenta lor este direct dependenta de rezultatele economice ale ac estei activitati. - firmele secundare sau indirecte, a caror activitate principala de prestari de servicii are un caracter general, subordonata intereselor si cerintelor populatiei locale, dar c are ntr-o anumita masura presteaza si servicii turistice.

17. Mentionati care sunt criteriile conform carora cererea turistica se manifest a diferit de la un client la altul?

Cererea turistica se manifesta practic ntr-un numar infinit de variante, nuantate de la un client potential la altul, n functie de: tipologia socioprofesionala, familia si forma de turism n care se desfasoara cala toria turistica a clientului interesat;

- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport, modalitatile de cazare etc); - sursele financiare si sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turis tice n functie de structura serviciilor; - motivatiile clientelei si preferintele turistilor pentru atractiile oferite.

18. Sa se defineasca conceptul de dezvoltare durabila n turism.

Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoara fara a distruge sau a epu iza resursele, asigurnd dezvoltarea acestora. Resursele trebuie valorificate ntr-un ri tm identic cu cel de rennoire a lor, renuntndu-se la exploatare atunci cnd resursa se regenereaza foarte lent, pentru a o nlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. Toate resursele trebuie exploata te n asa fel, nct de ele sa beneficieze si generatiile viitoare.

19. Care sunt principalele directii de urmat pentru relansarea turismului romnesc la nivel international? Din analiza punctelor forte si slabe ale Romniei se pot identifica urmatoarele di rectiile de actiune pe care va trebui sa le urmeze strategia de relansare a turismului in ternational al Romniei: .. dezvoltarea infrastructurii generale,

.. dezvoltarea infrastructurii turistice, .. crearea si promovarea intensiva a unor produse turistice competitive care sa valorifice att potentialul antropic, ct si cel natural, .. mbunatatirea serviciilor oferite turistilor, .. crearea unei imagini coerente pe pietele externe, imagine care trebuie sa fie total diferita de cea a concurentilor directi: Ungaria, Bulgaria.

20. Sa se defineasca oferta turistica, si sa se precizeze de cte feluri este acea sta? Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiv a vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei tari (zone, statiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistica poate fi: - primara, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale - secundara, ce include ansamblul resurselor create de mna omului (valori istoric e, arhitecturale, culturale, folclorice etc.).

21. Sa se precizeze si sa se explice principalele tipologii de cerere turistica n practica turistica, analistii disting trei categorii principale de turisti, - turisti pentru care constrngerile economice nu sunt de natura sa influenteze n s ens restrictiv alegerea formulelor si destinatiilor de vacanta si care constituie ca tegoria clientelei de "lux"; - turistii "activi", care dispun de resursele financiare necesare sau sunt n caut area unor resurse pentru a stabili un echilibru financiar ntre mijloacele lor economice si cererile pentru calatoriile de vacanta; - turistii "pasivi" (sau, dupa unii analisti, asa-numitii turisti "captivi"), al e caror aspiratii pentru achizitionarea produselor turistice nu depasesc limitele conditiilor lor economice.

Raspunsuri teste grila: 1.d

2.d 3.d 4.c 5.a 6.a 7.a 8.a 9.d 10.a 11.d 12.a 13.d 14.a 15.d

BIBLIOGRAFIE

Alexandru, D.,Negut, S.,Istrate, Geografia turismului, Bucuresti, Editura Academiei, Angelescu, C., Jula, D. Timpul liber Conditionari si implicatii economice, Editura Economica, 1997. Bran, F. , Nistoreanu, P. Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2000 Brown, R.L. Eco-economie, Bucuresti, Editura Tehnica, 2001 Cooper, C, Fletcher, J., Gilbert, D., Wanhill Tourism, Principies and Practice, Harlow, Longman, 1998 Cosmescu, I. Turismul - Fenomen complex contemporan, Bucuresti, Editura Economica, 1998 Cosmescu, L, Ilie, L Economia serviciilor, Sibiu, Editura Universitatii Lucian Blaga", 1999 Diaconu Mihaela Turism prin Internet, Bucuresti, Editura Tribuna Economica, 2004 Emilian, R.(coord.) Initiere n managementul serviciilor, Bucuresti, Editura Expert, 2001 Ioncica, M. Economia serviciilor, Bucuresti, Editura Uranus, 2000 Ionescu, I. Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000 Isachen, A. J.,Hamilton, B. C,Gylfason,

Th. Sa ntelegem Economia de piata, Bucuresti, Editura Oscar Print, 1992 Istrate, L,Bran, F.,Rosu, A. G. Economia turismului si mediului nconjurator, Bucuresti, Editura Economica, 1996 Lanquar, R. Le tourisme international, Paris, Presses Universitaires de France, 1989 Lupu, N. Hotelul - economie si management, Bucuresti, Editura ALL Beck, 2002 Minciu, R. Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2001 Minciu, R., Economia si tehnica serviciilor de alimentatie publica si turism, Bucuresti, Lito ASE, 1984 Neacsu, N Turismul si dezvoltarea durabila, Bucuresti, Editura Expert, 2000 Nedelea Al. Piata turistica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2003 Nicolescu, R Serviciile n turism- alimentatia publica, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1988 Nistoreanu, P Management n turism si servicii, Bucuresti, Editura ASE, 2005 Nistoreanu, P. Ecoturism si turism rural, Bucuresti, Editura ASE, 2003 Nistoreanu, P Turismul rural, o afacere mica cu perspective

mari, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1999 Nistoreanu, P.,,Dinu, V.,Nedelea, Al. Productia si comercializarea serviciilor turistice Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2004 Nita, L, Nita, C-tin Piata turistica a Romniei, Brasov, Editura Ecran Magazin, 2000 Snak, O. Economia si organizarea turismului, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1975

Snak, O.,Baron, P.,Neacsu, N. Turismul n economia nationala, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1981 Stanciulescu, G. Economia Turismului, Bucuresti, Editura Expert, 2001 Stanciulescu, G. Tehnica operatiunilor de turism, Bucuresti, Editura ALL Educational, 1998 Stanciulescu, G. (coord.) Managementul agentiei de turism, Bucuresti, Editura ASE, 2002 Vellas,Fr., Becherel, L. Turismul - tendinte si previziuni, Bucuresti, Editura Walforth, 1994 * * * Colectia Revistei de Comert, 2000-2004 * * * DEX, editia a II-a, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 1996 www.abc-netmarketing.com

www.amadeus.com

www.cyberatas.com

www. economia, ci

www.ecotourisme2002.org

S-ar putea să vă placă și