Dr muncii – curs 1-04.10.2011- examen 13.12.

2011 Grila 20 intrebari cu mai multe variante Legislatia lg 62/2011 –lg dialogului social Lg 40 /2011 modificat codul muncii Principiile si izvoarele muncii (contestatie , intampinare, recurs) tb sa aiba motivatia in principii (nu se schimba) 1. Principiul „neingradirii muncii”- „libertatii muncii”. 2. Principiul „nediscriminarea in munca”-egalitatii de tratament OUG 137/2000 –sanctionarea btuturor formelor ale discriminare Lg 202/2002- egalitatea de sanse intre femei si barbati +Codul Muncii= egalitatea de tratament in munca, hartuirea sexuala la locul de munca: institutii Criterii de discriminare: sexul, orientarea sexuala, caracteristicile genetice, varsta, rasa, etnie, culoare, apartenenta sociala, handicap, situatie judiciara sau apartenta la un sindicat. Forme de discriminare: -Directa -Indirecta -Actiuni pozitive 3. Principiul negocierii 4. Principiul „buna credinta in munca”= s-a diminuat fara ctr de munca nedeterminat in timp –sunt protejate pt trecut Art 16 – cu cel putin o zi inainte de a debuta in munca 5.Principiul libertatii de asociere si organizare in sindicate respectiv in patronate 6. Dreptul la greva-salariatii si functionarii publici Izvoare specifice dr muncii 1. 2. 3. 4. Codul muncii lg 53/2003 Lg 62/2011- dialogul social Contractele colective aplicabile Directivele si regulamentele in

Dr Muncii Curs 2 .11.10.2011 Examen restanta: Trasaturile caracteristice ale ctr individual de munca sanctiunile disciplinare.

ce

Interdictiadiscriminarii in raporturile de munca Cadrul international al acestei reglementari este: OIM: Conventia 100/51 privitoare la remunerarea referitoare la remunerare, la munca egala. Conventia 111 din 58 cu privire la discriminare a definit pt prima oara ce se intelege prin aceasta notiune. Orice distinctie, excludere, referinta fondata pe rasa , culoare , religie, opinie politica, nationalitate sau origine sociala care are ca efect restrangerea sau inlaturarea egalitatii de tratament in materie de formare si angajare in munca Carta sociala europeana revizuita art 20 toti salariatii au dr la egalitate de sanse si tratament fara discriminare fara criterii de sens. Directiva 68/2000 in favoarea unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament. (pana in prezent la nivelui UE fiind reglementate 7 directive care au schimabat def termenului de discriminare) Respectarea demnitatii in munca “crearea unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament Egalitate de sanse –nu se poate niciodata Egalitate de tratament –aici este posibil Legislatie interna cod munci OUG 137/2000 lg 202/2000 Art 2 OUG-discriminare = orice deosebire, excludere , restrictie sau preferinta pe baza unui criteriu care are ca scop sau effect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii in cond de egalitate a dr omului si a libertatilor sale fundamentale. Discriminare –de 3 feluri Directa – o persoana este tratata de o maniera diferita Indirecta Pozitiva- statul incurajeaza discriminarea Prin lg 202 sunt reglem 2 notiuni O fapta de hartuire sexual are loc intre salariat si angajator sau un salariat poate sa hartuiasca un alt salariat Sanctiune penala doar dc angaj hartuieste angajatul Hartuire – aceea situatie in care se manifesta un comportam nedorit llegat de sexul persoanei avand ca obiect lezarea demnitatii persoanei si crearea unui mediu ostil , umilitor sau jignitor Hart sexuala –un comportament sexual –exprimat fizic, verbal sau neverbal avand ca obiect lezarea demnitatii persoanei.

ce

SDS.lg 62 Pt constituirea unui sindicate e necesara constituirea cel 15 angajati. se consulta si negociaza in vederea stabilirii unor acorduri in problemele de interes comun. Protectia maternitatii. Organizatia sindicala prezinta urmatoarele caracteristice: se deduc unele din celelate O PJ ce . economice si sociale ale membrilor sai. confederatia sindicala care se constituie in scopul apararii drepturilor prevazute in legislatia nationala in ctr collective si individuale de munca precum si pt promovarea intereselor profesionale . Nu ct discrim mas positive care vizeaza protectia unor gr defavorizate. personalul SRI. SIE. Art 3. unui gr de pers sau unei comunitati vizand asigurarea dezvoltarii lor si realizarea efectiva a egalitatii celeilate persoane. Curs 3 –Dr muncii -18. federatia.11. personalul militar. obiective specific postului fara ca ele sa constituie o discriminare. Prin informare se intelege transmiterea de date de catre angajator catre sindicat sau dupa caz catre reprezentantii alesi ai angajatorului . membrii cooperatori si agricultori au dr fara nici o ingradire sau autorizare sa constituie si/sau sa adere la un sindicat.2011 Dialogul social-lg 62/2011 Organizatia sindicala. Criteriile de discriminare prevazute de Codul Muncii –in momentul in care salariatul I se adduce atingere demnitatii.potrivit lg prin dialog social se intelege acel proces voluntar prin care partenerii sociali se informeaza .” Potrivit lg persoanele incadrate cu ctr de munca. nasterii si alaptarii nu ct discriminare Nu ct discr o dif de tratament bazata pe o caract de sex at cand datorita naturii activitatii profesionale prin care se desfasoara ct o cerinta profesionala si autentica. O persoana poate face parte dintr o singura organizatie sindicala odata cu implinirea varstei de 16 ani (in cazul reprezentantilor salariatiilor varsta este de 18 ani) Incompatibilitatii – nu pot sa ct sau sa adere la un sindicat persoanele care detin o demnitate publica .Nu ct discriminare masurile luare de autorit in fav unei persoane. SPP. Concluzie : Criteriul fundamental tb sa l constituie capacitatea profesionala. fc publici si fc cu statu special. alin 2. Prin consultare –acel schimb de opinii al dialogului social. Art 9 Oug 137 – nu se poate interpreta in sensul restrang dr angajatorului de a refuza angaj unei persoane care nu corespunde cerintelor ocupationale atata timp cat refuzul nu ct un act de discriminare iar masurile sunt justificate obiectiv de un scop legitim. angajatorul poate introduce anumite criteria . magistratii. Prin organizatie sindicala se intelege sindicatul.

sa editeze sis a tipareasca publicatii sa infinteze si administreze unitatii de cultura. Sa aibe statu de sindicat 2. statute . Organizatia sindicala dobandeste personalit jurid in virutea urmatoarei procedure: Imputernicitul membrilor fondatorii tb sa depuna o cerere de inscriere la Judecatoria in carei raza teritoriala isi are sediul. Pt asi putea apara membrii sindicatul poate intrprinde orice actiune prevazuta de lfg inclusive de a formula actiuni in justitie in baza unei imputerniciri scrise a salariatiilor. Sa posede oindependenta organizatorica si patrimoniala 3. Art 10-sunt interzise modif sau desfacerea ctr de munca ale membrilor organizatiilor sindicale pt motive care privesc apartenenta sindicala.- Un patrimonial propriu Independente fata de autoritatii publice. Patrimoniu organizatiei sindicale este ct din cotizatia membrilor sai care este de maxim 1%. Nr de mebrii sa fie de 50% +1 din nr salariatilor La nivel de grup de unitatii: 1. sa ct case de ajutor. La primirea cererii judecatoria este obligate ca in termen de 5 zile sa verifice daca s-au depus actele prevazute de lg si daca statul sindicatului este conform cu prevederile legale iar apoi in termen de 10 zile sa judece cauza. profesionale.poate : sa spijine material proprii membrii . Reprezentativitatea organizatiilor sindicale la nivel de unitate: 3 criterii cumulate: 1.Sa aibe statut legal de federatie sindicala ce . sociale si culturale Fara caracter politic Sunt institutii de dr privat Art 8 din lg prevede ca pot fi alese in organelle de conducere ale organizatiei sindicale persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie. -in scopul apararii acestor dr si promovarii intereselor organiz sindicala va primi de la angajator toate informatiile necesare in vederea negocierii ctr collective. Atributii: -apara dr membrilor care decurg din legislatia muncii . individuale de munca in fata instantelor . a altor institutii sau autoritatii ale statului. ctr collective. Actiunea in instanta nu va putea fi introdusa sau continuata daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata in mod expres. Termen de recurs 15 zile. (data inscrierii reprez data dobandirii personalitatii juridice) Patrimoniul organizatiei sindicale: bunuriele mobile si immobile din patrimoniu pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor fara a putea fi impartite intre acestia iar bunurile dobandite de la o autoritate publica cu titlu gratuit nu pot fi utilizate in scopuri patrimoniale. Hotararea se comunica semnatarului si este supusa doar recursului. Organizatia sindicala. sa organizeze sis a sprijine activitati cultural artistice sis a organiz sis a desf cursuri de pregatire profesionale. partied politice Isi stabilesc singuri statele de functionare Drepturile si interesele pe care le promovez Interese ec. organelor de jurisdictie. Judecat este obligate sa aiba un registru de evident al sindicatelor in care se va inscribe sindicatul admis. invatamant si cercetare in domeniul activitatii sindicale .

(in acelasi con ca si organizatia sindicala) Organ patronala in vederea realizarii scopului pt care s a ct poate promova urmatoarele aspect: 1. Sa aibe structure teritoriale in cel putin 50%+1 inclusiv Bucuresti Reprezentantii salariatiilor sunt alesi de catre adunarea generala a salaroiatiilor in urma majoritatii simple pt un mandate special ( cu caracter civil) pt solutionarea unei anumite problem a salariatiilor din unitatea respective.2. 3. Organiza sindicala sa cumuleze un nr de membrii de cel putin 7 procente din nr salariatiilor din grupul de unitatii. 2. fara caracter politic.2011 -Patronatele Organizatia patronala. La nivel national : 1. 4. Pot fi alesi reprezentanti incepand cu 18 ani . infintata in baza principiului liberei asocieri ca pj de dr privat fara scop patrimonial. Reprez salariatilor se bucura de protective numai pe durata mandatului si pt acesta durata li se va reduce programul de lucru pt a putea reduce programul de lucru pt a putea exercita atributiile mandatului.sa aibe statut legal de confederatie 2. Promoveaza concurenta loiala Isi desemneaza reprezentanti la negocierea ctr collective de munca Isi poate asista membrii la cerere in fata instantelor Eleboreaza strategii si politici de dezv ec sociala si de plasare a fortei de munca Toate bunurile mobile si immobile care apartin organizatiei patronale nu pot fi folosite decat in intereseul acestora. ct in scopul apararii si promovarii drepturilor prevazute de lege contractelor collective si individuale aplicabile. In momentul solutionarii problemei . Organizatiile sindicale component sa cumuleze un nr de cel putin 5% din totalul salariatiilor din Romania 4. Curs -25. sa aibe indep 3. reprezentantilor salariatilor li se va incheia acel mandate urmand ca pt o alta problema sa se reia procedura. Patronatul dobandeste personalitate juridica prin inscrierea intr –un registru special care se tine la judecatorie. Sa aibe independ 3. ce .10. Patronatul se poate organiza in federatii sau confederatii patronale organizate conform unui statut propriu.pj inmatriculata . autonoma.

Cele nefavorabile tb sa cuprinda obligatoriu motivarea acestora. Izvor de dr pt partile semnatare. de gr de unitati. 4. 3. Ces are urmatoarele atributii : 1. Prin inch acestor ctr se urmareste prevenirea /limitarea conflictelor de munca. patronale si reprezentantii soc civile organizate. autonoma . Avizeaza actel normative 2. 3. sanatate si cultura Pt oricare din aceste problem CES se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publica sau de orice organiz sindicala sau patronala reprezentativa precum si de membrii soc civile organizate. 5. Domeniile de competenta ale Cons ec soc: 1. Ctr numit 4. Contract colectiv de munca-conventia incheiata in forma scrisa intre angajator si organizatia patronala si reprezentantii salariatilor prin care se stabilesc clauze privind dr si oblig care decurg din relatiile de munca. regulamentar . deci nu mai exista obligativitatea existentei unui astfel de ctr colectiv) ce . La nivel de sector sau nivel national organizatia patronala tb sa indeplineasaca o serie de criteria de reprez prev de ar 72/lg 62 Consiliul ec si social: -institutia publica de interes national tripartida . In cazul in care nu se adopta un aviz CES va transmite punctele sale de vedere initiatorului actului normative. Avizele favorabile nu se motiveaza. 2. Semnaleza Guv sau Parlam aparitia unor fenomene sociale sau ec care impugn elaborarea unor acte normative. constituita in scopul realizarii dialogului tripartid la nivel national intre organizatiile sindicale . resp organiz sindicala . Sinalagmatic Se poate incheia cate unctr colectiv de munca la fiecare nivel : de unitate . 3. Avizul CES tb sa insoteasaca in mod obligatoriu proiectul de act normative. Politici ec Pole c fin si fiscal Relatiile de munca si politici salariale Politici in domeniul sanatatii educatiei . Eleboreaza la solicitarea Guv sau a Parlam analize privind realitatile ec si sociale. CES are obligatia de a aviza aceste proiecte intr un termen de 7 zile de la primirea lor.Depasirea acestui termen va dad r initiatorului de a transmite proiectul spre adoptare fara avizul CES cu mentionarea acestui aspect. 4. pe de alta parte org patronala. Trasaturi: 1. 2. ramura de activitate ( nu mai este reglem ctr colectiv la nivel national).Patronul la nivel de unitate nu tb sa indeplineasaca nici un criteriu de reprezentativitate. Bilateral –desfasurandu-se intodeauna intre 2 parti .

situatia ocuparii fortei de munca si orice alte inf necesare pt a se putea derula negocierea respective. In mod normal . In unitatile in care nu exista sindicate representative negocierea are loc: 1. La negocierea clauzelor ctr colectiv . Negocierea pp urmat aspect: 1. Se pot negocia si alte obligatii decat cele prevaz de Codul MUnci Efectele ctr colectiv: 1. Pt toti angajatii incadrati in unitatile cere fac parte din gr de unitati pt care s a incheiat ctr colectiv de munca 3. iar partile vor tb sa ajunga la un compromis pt a putea sa semneze ctr colectiv.entele aduse vor face obiectul negocierilor . Se va stabili durata max a negocierii ( pot dura max 60 zile-termen de recomandare) 6. Pt toti angajatii din unitate pt cazul ctr incheiat la acest nivel 2. Partile si reprezentarea acestora la negocierea colectiva: In toate cazurile un ctr colectiv nu poate avea decat 2 parti . IN termen de 10 zile calendaristice de la data comunicarii solicitarii angajatorul are obligatia sa porneasac aceste negocieri. 4. Pt toti angaj incadrati in sectorul de activitate pt care s a incheiat ctr colectiv si care fac parte din organizatiile patronale ale ctr. respective angajatorul sau organizatia patronala reprezentativa si organizatia sindicala reprezentativa sau reprezentantii salariatilor dupa caz. 5. in unit cu peste 21 salariati ( in cazul unit cu mai putin de 21 salariati se poate negocia si inch un astfel de ctr dar numai cu acordul partilor) Initiativa negocierii tb sa apartina in toate cazurile angajatorului. angajatorul va initia ac negogocieri cu cel putin 45 zile calander inaintea de a expira ctr colect de munca . 2. negocierea se va face de catre ce .Lg reglementeaza numai obligatia de a negocuia ctr colectiv la nivel de unitate . In caz contrar fapta reprez o contraventie. Clauze ctr colectiv pot stabili dr si obligatii doar in limitele prevaz de lg. 3. Se stabilesc datele si calendarul dp care partile se vor intalni Locul unde vor avea loc ac intalniri Partile care vor participa la negociere Angajatorul este obligat sa puna la dispoz organiz sindicale date referit la situatia ec si finance la zi . IN cazul in care angaj nu va avea ac initiative ea tb sa apartina organiz sindicale representative sau dp caz reprez salariatilor din unitate care va solicita acest lucru in scris angajatorului. Pe perioada negocierii partile isi vor prezenta reciproc proiectul de ctr colectiv de munca Amenda. Dc exista un sindicat constituit la nivel de unitate afiliat la o federatie sindicala reprezentativa in sectorul de activitate din care face parte unitatea.

Cu toate acestea prevederile lg 62 tb corroborate cu prevederile din codul muncii care afirma faptul ca salariul si cond de munca sunt 2 categorii de clauze tb sa se regaseasca in CCM Ctr colectiv si actele aditionale se incheie intodeauna in forma scrisa si se inreg fie la ITM cel la nivel de unitate fie la ministerul muncii cel la nivel de grup sau sector de activitate. Durata CCM-se incheie pe durata determinate Durata ctr nu poate fi mai mica de 12 luni si mai mare de 24 luni. Nu sunt semnate de catre organizatiile sindicale care reprezinta mai mult de jumatate din totalul angajatilor din sect din care s a negociat. 2. fie pt unitatile care sunt member ale grupului dar care nu au sindicat reprezentativ dar exista totusi un sindicat afiliat la o afiliatie reprezentativa . Lipsa unui raspuns impreuna cu prezentarea dovezii de invitare tb interpretatat ca fiind un refuz de a participa la negociere.reprezentantii federatiei sindicale la solicitarea si in baza mandatului sindicatului respectiv impreuna cu reprezentantii salariatilor din unitate.Partile pot hotara prelungrea ctr o singura data cel mult 12 luni. numai in cazul in care partea care a semnat reprezinta mai mult de 50% din totalul angajatilor. Partile au depus dosarul de inregistrare fara a respecta prevederile prevaz de lg. 2. In present legiuitorul numai prevede obligatia expresa ca in continutul ctr colectiv sa se regaseasaca o serie de clauze a I se elimina acel nivel minim de protective pt salariati. La nivel de grup de unitatii daca nu exista organizatie sindicala reprezentativa care sa reprez cel putin jumatate din nr de angajati ai grupului la necocierea CCM vor participa fie reprezentantii mandatati ai organizatiilor sindicale reprezentative din cadrul fiecarei unitati care au decis constituirea grupului. Neinvitatrea tuturor partilor la negociere ct un motiv de neinregistrare a acelui ctr. CCM nu vor fi inreg daca : 1. Aceasata invitatie se transmite intodeauna in forma scrisa cu cel putin 15 zile inainte de data inceperii negocierii. In toate cazurile numai partile prezente la negociere pot semna CCM CCM indifferent de nivel tb semnat de partile prezente si tb inregistrat in cel mai scurt timp posibil. ce . Reprezentantul oricarei parti care a participat nu a fost deacord cu orcare dintre clauzele ctr si acest fapt a fost consemnat in PV de negociere. 3. La nivel de unitate in mod exceptional ctr colectiv va fi inregistrat fara semnatura tuturor partilor . Dc sindicatul este legal constituit dar nu este afiliat la o federatie reprezentativa ca si in cazul in care nu exista un sindicat negocierea se va face de catre reprez salariatilor. In toate cazurile CCM se aplica de la data inregistrari lor sau de la o data ulterioara. Partile vor confirma in scris primirea si acceptarea sau refuzul de a participa. angajatii sunt reprezentati de catre aceea federatie si de catre membrii salariatilor din unitatile respective. In cazul in care intr o unitate nu exista un ctr colectiv de munca partile pot sa neg un astfel de ctr in orice moment.

organizatiile sindicale reprezentative Angajatorul. Prin acordul partilor 2. at cd s-au suspendat ctr individ de munca ale salariatilor din unitate. Partile pot stabili in continutul ctr colectiv intervalele de timp la care vor avea loc renegocieri ale ctr colectiv. Neindeplinirea obligatiilor stabilite atrage respunderea juridical a partii vinovate. dr salariale concrete se pot determina prin negociere colectiva dar numai intre aceste limite. conventie sau intelegere in forma scrisa care reprez lg partilor si ale caror prevederi sunt aplicabile doar membrilor organizatiilor sindicale. Suspendarea CCM: 1. ce . Indiferent de durata pt care a fost inch CCM poate fi supus modif la cererea oricarei parti interesata. Acest act additional isi produce efectele de la data inregistrarii lui. 2. In caz de forta majora 3.Prin acordul partilor Conform principiului recunoasterii reciproce orice organiz sindicala legal ct poate inc cu angajatorul orice alt tip de accord.Inceteaza de drept la finele termenului pt care a fost incheiat.Impotriva refuzului inregistrarii oricare dintre parti se poate adresa instantei judecatoresti competente in baza contenciosului administrativ. altele decat cele prevazute expres de legislatia in vigoare. Modificarea CCM: CCM se poate modifica numai prin acordul partilor oricand pe parcursul executarii lui printr –un act additional care imbraca forma scrisa si care tb semnat de toate partile care au participat la incheierea ctr. Incetarea CCM: 1. Pe durata grevei. Cu toate acestea in cazul in care dr salariale sunt stabilite prin lg speciala in lim minima si maxima. Elemente speciale privind negocierea ctr colectiv in sectorul bugetar In sectorul bugetar partile sunt reprez astfel: Angajatii. Dr salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise care nu pot ct obiect al negocierilor si care nu pot fi modificate prin ctr collective. Executarea CCM: CCM produce efecte pt toti salariatii din unitate indifferent de faptul daca sunt membri ai organizatiei sindicale representative sau daca au fost incadrati ulterior semnarii ctr.conducatorul institutiei bugetare Prin aceste ctr collective nu pot fi negociate sau impuse in ctr clauze referit la dr in bani sau in natura .

sau desi a raspuns . angajatorul fiind obligat sa inregistreze aceasta sesizare.Angajatorul nu accepta revendicarile formulate de angajati. sediul acestuia. In situatia in care angajatorul nu a raspuns la aceste revendicari sau nu a raspuns la toate . cum nu putem avea un conflict care sa urmareasca acele interese pt a caror rezolvare este necesara adoptarea unei lg. org sindicale tb sa sesizeze angajatorul in legatura cu aceasta situatie . desfasurarea sau incheierea negocierilor privind ctr sau acordurile collective de munca (pot aparea la un singur moment in timp) Salariatii au posibilitatea de a declansa conflictiul de munca . In toate cazurile sesizarea pt conciliere se va formula in scris si tb sa cuprinda : numele angajatorului. Conflictul se va declansa numai dup ace in prealabil a fost inregistrat .2011 Conflictul de munca –este acel conflict intre angajator si angajati.Curs 08. In termen de 3 zile ac sesizare este inreg fie la Ministerul muncii in cazul conflictelor la nivel de gr si sector de activitate. conflictele pot fi collective sau individuale . fie la itm fie la min muncii. Conflictul colectiv de munca –este acel conflict care intervine intre angajatii si angajatorii si care are ca obiect inceperea. privind interesele cu caracter ec. drept garantat de lg (de CM respective de Constitutie) Ac conflicte collective pot avea loc pt a apara interesele collective cu caracter economic . Potrivit 161 lg 62/2011. conflictul colectiv de munca se poate declansa. ce .Partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui ctr pana la data stabilita de comun accord.11.Angajatorul refuza sa inceapa negocierea unui ctr colectiv in conditiile in care nu are incheiat un astfel de ctr . Angajatorul este obligat de a raspunde in scris salariatilor intr –un termen de 2 zile de la primirea sesizarii cu precizarea punctului de vedere pt fiecare dintre revendicarile formulate de catre salariati. conflictele collective se pot declansa in urmat situatii: 1. dovada parcurgerii etapelor prealabile. 3. Potrivit lg . org sindicala nu este multumita . sau cel anterior a expirat. professional sau social sau drepturile rezultate din raporturile de munca. Deci nu putem avea un conflict colectiv care sa vizeze interesele politice ale salariatilor. In totate cazurile in care sunt intrunite ac conditii pt a se declansa un conflict . fie ITM –confl collective la nivel de unitate. professional sau social ale salariatilor . ob conflictului si motivarea lui . desemnarea pers care il reprezinta la conciliere org sindicala. Etapele solutionarii unui conflict colectiv de munca 1. 2. Concilierea – o etapa obligatorie in vederea solutionarii conflictului de munca.

Hotararea de a declansa se va lua de org cu acordul scris a cel putin jumatate din nr membrilor sindicatului respective.In vederea concilierii. Daca partile sunt partial multumite de rezultat ele vor decdaca vor continua conflictul de munca sau se va s tinge. 2. Chiar dc partile poate initial au ajuns la un compromise ele pot oricand sa declanseze ulterior greva. Greva de avertisment 2. Medierea sau arbitrajul sunt obligatorii dc partile de comun accord au decis aceste lucru inainte de declansarea grevei sau pe parcursul acesteia. Propriu-zisa 3. Este formata din 3 arbitri unul desemnat de fiecare parte: unul de organiza sindicala. Declansarea grevei sa fie adusa la cunostinta angajatorului de catre organizator cu cel putin 2 zile lucratoare inainte. Legiuitorul nu reglementeaza cat poate dura greva de avertisment dc nu are loc cu incetarea lucrului. El va asculta ambele parti si va media. 3. dc partile opteaza pt ac solutie se va ct o comisie de arbitraj care sa solutioneze acest conflict. ce . b. (o continuare a negocierii collective) REzultatul concilierii este consemnat printr –un PV care tb semnat de catre partile prezente la conciliere si rezultatul adus la cunostinta salariatiilor din unitate.Solutia propusa de mediator se inscribe in PV si este adusa la cunostinta partilor si nu este pt parti. 1. De solidaritate 1. Greva – orice forma de incetare colectiva si voluntarea a lucrului intr o unitate. Deci partile indifferent dc sunt sau nu multumite de solutie odata ce au apelat la arbitraj numai pot continua conflictul de munca sau greva. Poate fi declansata oricand dupa parcurgerea et obligatorii (a concilierii) si inceteaza in mod obligatoriu imediat ce partile au ajuns la o intelegere sau in momentul in care partile au ooptat pt arbitraj. IN unitatile in care nu avem organiz sindicala. rezolvat prin faptul ca pe toata durata grevei ctr CCM se suspenda iar salariatul nu beneficiaza de dr de asig de sanatate. unul de cea patronala si de minister. Potrivit lg calitatea de mediator o poate avea orice persoana care a absolvit cursurile de mediator. Concilierea loc are loc practice intre reprez salariatilor si angajator. ci poate doar sa puncteze cadrul legal de desfasurare. Ac aspect insa este implicit conditionat .Solutia la care va ajuge comisia de arbitraj este obligatorie pt partisi irevocabila. Arbitrajul: -facultativa . hot se ia de catre reprez salariatilor cu accord scris a cel putin ¼ al angaj din unitate. Reprez Min sau inspectoratului nu poate influenta in mod direct pr de conciliere. Partile sa fi epuizat posibilitatile de solutionare amiabila a conflictului colectiv de munca . Durata max de 2 ore dc se face cu intreruperea lucrului sit b sa preceada in toate cazurile cel putin 2 zile gerevei propriu zisa. In prealabil sa fi avut loc greva de avertisment c. Medierea-facultativa. inspectoratul va desemna o persoana care sa reprezinte institutia Guv cu rol de arbitru si care nu poate intervenii in mod direct in procesul concilierii. Procedura medierii pp : partile de comun accord isi aleg un mediator care sa incerce sa medieze conflictul. Pt a putea declansa greva tb indeplinite cumulativ o serie de conditii: a. Dc partile sunt multumite cu rezultatul . conflictul se va stinge si se va incheia ctr colectiv de munca. 4. In vederea promovarii solutionarii amiabile si cu celeritate a conflictelor collective se infinteaza un oficiu de mediere si arbitraj a conflictelor de munca.

5. impiedicandu-se astfel active celorlalti lucratori) -greva turnanta – tipul de greva prin care se intrerupe succesiv activitatea in diverse sectoare ale unitatii -greva japoneze – prin purtarea unei banderole -greva spontana-interzisa de lg romana -greva politica –interz de lg romana -greva cu caracter politic-forma de greva prin care salariatii pe fondul unor cerinte legate de raportul de munca manifesta impotriva unei forme de guvernamant In toate cazurile pe durata grevei salariatii pot apela la institutia medierii sau arbitrajului caz in care greva se suspenda si se asteapta Solutia data la mediere sau la arbitraj. reprezentatntii salariatilor nu pot declansa greva de solidaritate. Pt a putea declansa aceasta greva de solidaritate este nevoie de acordul scris a cel putin jumatte din nr membrilor sindicatului respectiv. Daca Solutia ii multumeste gr ce . deci acest tip de greva poate fi declansata cu indeplinirea cumulative a conditiilor 1.Sa avem un nr de salariati in greva propriu zisa 2.In cazul in care in unitatea resp nu avem organizatie sindicala reprezentativa .Salariatii respective sa fie angajati la un angajator care face parte din acelasi sector de activitate cu salariatii care declansaza greva de avertisment 3. Poate fi de mai multe feluri: -greva dezel (se desf prin accelararea ritmului de munca in unitate) -greva buson ( se intrerupe lucrul in unitate la un anumit utilaj. masina sau compartiment.2011-continuare ctr individ de munca Greva de avertisment poate avea loc numai inaintea grevei propriu –zise. Greva de avertisment nu poate dura mai mult de 2 ore daca se inceteaza lucrul.Curs 22. hotararea de declansare a grevei fiind luata de catre reprezentantii salariatiilor si numai dupa notificarea in scris a angajatorului.incetarea colectiva a lucrului prin care salariatii urmaresc stingerea conflictului colectiv de munca. Greva de solidaritate durata max o zi lucratoare Greva propriu zisa : .11. Greva de solidaritate –poate fi declansata numai pt sustinerea intereselor unor salariati grevisti care apartin aceluiasi grup de unitati sau sectior de activitate.Salariatii care au declansat greva de solidaritate tb sa l fi notificat in prealabil pe angajator 4.

angajatorul avand obligatia sa de a incheia cu salariatul ctr cu cel putin o zi inainte de inaceperea activitatii. ec . nici nu se poate declanasa greva din momentul plecarii in misiune pana la terminarea misiunii pers din transport aeriene. indifferent de nr mebrilor care participa efectiv la greva. Greva propriu zisa poate urmari numai interesele cu caracter social. Pe de alta parte greva inceteaza efectiv in momentul in care cei care participa la greva renunta sa si exercite acest drept. Pe toata durata grevei salariatii vor beneficia doar de dr la asigurari de sanatate Obligatiile angajatorului pe durata grevei 1 . In realitatea pe de o parte greva se considera declansata in momentul in care exista acordul scris al cel putin jumatate din nr membrilor sindicatului respective sau ¼ din nr salar din unitate. Drepturile salariatilor pe durata grevei 1. Pe toate durata grevei sindicatul reprez ii reprez pe salar grevisti in relatia cu angajatorul inclusive in fata instantelor judecatoresti in cazurile in care se solicita suspendarea sau incetarea grevei. In cazul in care dp declansarea grevei mai mult de jumatate din nr angajatilor care au hot declansarea grevei renunta in scris la greva aceasta inceteaza. se inreg in reg de evident a salariatiilor si va cuprinde urm ce . personalul military si pers cu statut special din cadrul Min Apararii. SIE. Ctr individual de munca. Toti salariatii sunt liberi sa participle sau nu la o greva. Tribunalul fixeaza un termen pt solutionarea cererii care nu poate fi mai mare de 2 zile lucratoare.. Solutia se ataca cu recurs. 2. SRI. Forma-in forma scrisa advaliditate. STS. onstrangerea unui salariat sau impied ac de a participa la greva ct infractiune 2. Pe durata grevei salariatilor grevisti li se pot alatura si alti salariati din unitate. Angajatorul are oblig de a continua negocierea cu salariatii In cazul in care angajatorul ct ca greva este ilegala ac se va putea adresa tribunalului in a carui circumscriptie se afla unitatea cu o cerere prin care solicita instantei incetarea grevei. Are obligatia de a asigura fc unitatii pe durata grevei ai salariati care nu participa la greva sa si poata desf active. Nu pot declara greva: procurorii. MAI.conventia prin care angajatorul incadreaza in munca un salariat in schimpul unei sume de bani denumita salariu iar salariatul se obliga sa presteze o active in folosul angajatorului.Angajatorul are obligatia ca pe toata durata grevei impreuna cu organizatorii grevei sa aiba grija de bunurile unitatii 3.inceteaza dc nu va continu. inclusive personalul din Adminstratia nationala a penitenc. navale si terestre de orice fel precum si personalul de pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc. MJ. professional ale angajatilor. judecatorii.

Avizul -acele inscrisuri obligatorii fara de care angajatorul nu isi poate desf activitatea . Cu toate acestea chiar daca nu a fost incheiat in forma scrisa el isi va produce efectele intre parti atata vreme cat nu va fi contesta de niciuna dintre parti. Retragerea acordului duce la incetarea ctr individ de munca. CNP . violent si leziunea) Trasaturi – un ctr bilateral Intuitu personae Consensual Comutativ Cu prestari successive Oneros Numit –reglemantat CTr indiv de munca Reprez lg partilor Cond prealabile incheierii ctrl indiv de munca 1. nici un raport de munca nu se poate desfasura fara ca salariatul sa faca dovada capacitatii sale psihice si fizice de a desfasura o anumita activitate. Lipsa acestui certificate medical la incadrarea in munca atrage dupa sine nulitatea ctr individ de munca. ce . 3. salariul brut tarifar.elemente: nume si prenume salariatului. 2.salariatul poate incheia un ctr individual de munca de la varsta de 16 ani . data incadrarii in munca. Consintamantul partilor. dolul. Capacitatea partilor. In mod exceptional Ct rind de munca pt anumite activ se poate incheia de la varsta de 18 ani iar in anumite cazuri de la 21 ani. interviul Inch ctr individual de munca este precedata de regula de supunerea candidatului la anumite probe teoretice si practice. lipsa duce la nulit ctr. In toate cazurile salariatul vat b sa beneficieza de respect pp egalitatii de tratament la incadrarea in munca. concursul. o singura pers – examenul. In mod exceptional salariatul poate incheia un ctr ind si de la 15 numai cu acordul parintilor sau autorit tutelare. Aceasta nulitate poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a acestei cerinte. In sectorul privat angaj poate apela si la solutia interviului. Oblig inch in forma scisa face ca acest ctr sa si produca efectele numai de la data incheierii sale. Ac pp tb privit si din perspective angajatorului care are posibilitatea de a selecta angajatii.Examenul. Angajatorul are obligatia de a scoate postul vacant la concurs prin respectarea procedurii de publiciatate. In cazul in care pe postul respective se prezinta mai multe persoanemodalit de examinare va fi concursul.pt a fi legal incheiat ctr nu tb sa fie afectat de nici un viciu de consintamant (eroare .Examenul medical Nici o activitate . sediul angajatorului.

2011 Perioada de proba La incheierea ctr individual de munca angajatorul poate sa prevada onperioada de proba pt a verifica aptitudinile professional ale salariatului sau pe o perioada de maxim 90 zile pt functiile de executie si 120 zile pt functiile de conducere.Curs 29.CNP 3.Data angajarii 4.Angajatorul nu este obligat sa I stabileasaca salariatului o per de proba la inceputul CIM insa daca o face ac lucru este posibil o singura data in mod exceptional salariatului . Per detasarii 10 Data incetarii ctr ce .Sporurile 8.Salariul 7. Pe toata aceasta perioada atat salariatul cat si angajatorul au posibilitatea de a denunta unilateral contractual printr o simpla notificare in scris adresata celeilalte parti . vatamator sau periculos. poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care debuteaza la acelasi angajator la o noua fc sau profesie sau urmeaza sa presteze active intr –un loc greu. dp care angajatorul va putea angaja o alta persoana dar aceasta nu va mai beneficia de perioada de proba. Perioada in care se pot face angajari successive de proba pt acelas post este de max 12 luni. La sfarsitul acestei perioade angajatorul va elibera o adeverinta vizata de ITM care atesta parcurgerea stagiului de pregatire.Nume si prenume salariat 2.11. Pe toata durata acestei perioade de proba salariatul va beneficia de toate dr si oblig prevazute in CIM. nu este nevoie de motivarea notificarii si poate avea loc oricand pana la finele perioadei de proba. Registru de evidenta al salariatiilor Potrivit art 16 alin 1 ctr individ de munca se inch in forma scrisa iar anterior inceperii activitatii ctr se va inregistra in registru de evident al salariatilor care se transmite ITM. pe de o parte : de a incheia ctr in forma scrisa si de a infinta registrul de evidenta al salariatilor= se completeaza de catre angajator in ordinea angajarii si va cuprinde urmatoarele elemente: 1. Angajatorul are in acest sens o dubla obligatie .Tipul ctr de munca 6.Perioada si cauzele de suspendare ale ctr 9.Fc ocupata 5. Tot in mod exceptional absolventii instit de invat superior sunt supusi unei per de stagiu in mod obligatoriu in primele 6 luni de la debutul in profesie. Deci nu este nevoie de preaviz .

5.In continutul ei sa se regaseasca active interzise salariat 2. sa fie stabilita aria geografica in care salariatul nu are voie sa si desf active 4. Clauzele individual de munca 2 categorii: esentiale si specific Esentiale: -regleme de Cmunci si care vizeaza: salariul. Toate aceste clauze tb sa se regaseasca in continutul ctr individual de munca. Clauza de confidentialitate-prin care partile stabilesc sa pastreze confidentialitatea unor date si informatii pe toata durata ctr individual de munca cat si dp incetarea ac ctr In cazul in care vreuna dintre parti nu respecta ac clauza poate fi oblig la daune interese. Cl de neconcurenta pt asi produce efectele tb sa indepl cumulative 5 onditii: 1. locul munci .Angajatorul are obligatia de a pune la dispozitie ac registru insp de munca sau oricarei alte autoritatii il solicita precum si de a elibera oricarui salariat un document din care sa rezulte toete elem cu privire la munca prestata. Instanta de judecata poate diminua fectele unei clauze de neconcurenta considerata ca fiind abuziva. Prin ac clauza salariatul se obliga sa nu presteze o activitate in favoarea unui alt angajator prin care sa face acte de concurenta neloiala. cond de munca. felul munci. Cumulul de functii Potrivit legislatiei munci orice salariat are dr de a muncii la angajatori diferiti sau la acelas angajator in baza mai multor ctr de munca si sa beneficiezze de salariul corespunz pt fiecare dintre acestea. Sa se regaseasca angajatorii la care salariatul nu poate presta activitatea 3. timpul de munca si timpul de odihna.Perioada In cazul in care salariatul nu respecta ac clauza el va fi obligat sa restituie indemniz de concurenta precum si daune interese. deci legislatia muncii nu limiteaza nr de ctr pe care un salariat le poate incheia. Datele si informatiile care fac ob clauzei nu se suprapun cu cele care fac ob obligatiei de fidelitate a salariatului ce . In toate cazurile indemnizatia de neconcurenta poate fi platita de angajator in 2 variante: fie integral la incetarea ctr de munca fie lunar pe toata perioada durate de neconcurenta. durata ctr. Clauzele specifice-prevazute de codul muncii= clauza de neconcurenta-isi produce efectele pe o perioada de maxim 2 ani de la incetarea ctr individ de munca. Ac lucru numai in cazul in care prin clauza se ingradeste dr la munca al salariatului. Lipsa oricareia dintre ac clauze nu atrge nulitatea ctr deoarece ele sunt prevazute implicit prin faptul ca legiuitorul a prevazut un nivel minim de protective pt salariat in lipsa oricareia dintre ele. sa fie stabilita indemnizatia de neconcurenta a carei valoare se negociaza dar nu poate fi mai mica de 50% din media ultimelor 6 salarii.

-care nu sunt prevazute de cod-specifice ce . Clauza de formare profesionala: -negocita de parti prin care salariatul va beneficia pe toata durata sa de munca. Prin inserarea ac clauze nu va avea de regula vreun beneficiu material. Ctr de adaptare profesionala care se incheie in vederea adapatarii salariatilor debutanti (subsecvent ctr de munca) la o functie noua. Clauza de mobilitate: . Se inch odata cu incheierea ctr induivid de munca sau nu de la inch ctr de munca de la debutul salariatului intr o anumita profesie. Salariatii care au inch un astfel de act additional la ctr indiv de munca pot primi in afara salariului corespunz si alte avantaje in natiura pt formarea profesionala. Durata maxim un an. Un formator poate pt maxim 3 salariati. E valabil si pt salariatii concediati ulterior pt motive disciplinare sau al caror ctr a incetat ca urmare a arestarii preventive .si nici cu cele care sunt reglementate de lg secretului de serviciu.Pe toata durata formarii profesionale salariatul va beneficia de vechime la acel loc de munca si va beneficia de toate dr salariale . In cazul in care este initiate de angajator toate cheltuielile sunt suportate de catre angajator. Participarea la ac formare profesionala poate avea loc fie la initiative angajatorului fie la initiative angajatorului. Durata de mini 6 luni max 2 ani. La expirarea ctr de adaptare profesionala salariatul va fi supus unei evaluari pt a vedea daca face fata locului funct sau sa adaptat colectivului la care lucreaza.Durata . Cm reglementeaza si 2 tipuri de ctr de formare profesionala:ctr de calificare profesionala in baza caruia salaritul se oblige sa urmeze cursurile de formare organizate de angajator pt a dobandi o calificare profesionala.acea clauza negociata intre parti prin care salariatul accepta modif locului muncii (a felului munci in mod execetional) in schimbul unei contraprestatii in bani sau in natura a angajatorului care are loc pe ndurata ctr indiv de munca. Angajatorii au obligatia de a participa la programe de de preg profess cel putin odata la 2 sau 3 ani in fc de nr salariatilor din unitate. In ambele cazuri pt ambele tipuri de ctr formarea se face de catre un formator numit de catre angajator dintre salariatii calificati cu o experienta de minim 2 ani in domeniul in care se va realiza formarea. precum orice alt aspect in legatura cu oblig salariatului se vor negocia si se vor regasi intr un act aditional la ctr individual de munca. Prin acordul partilor nici salariatul nu mai este tinut de obligatia sa de a plati aceste cheltuieli.Neresp de catre salariat a acestor dispozitii vor conduce la suportarea ac a cheltuielile pt curs proportional pe perooada nelucrata. la un loc de munca nous au in cadrul unui colectiv nou. a condam printr o hot jud definitive pt o infract in leg cu munca lor precum si in cazul in care instanta a decis interdictia de exercitare a profesiei temporar sau definitive. Salariatiii care au benef de un astfel de curs nu vor putea avea initiative incetarii ct rind de munca pt o perioada stabilita prin act additional. Ac ctr este un ctr auxiliar la ctr individ de munca care poate fi inch de o pers care a implinit 16 ani si care nu a dobandit o calificare sau are o calif si nui permite mentinerea locului de munca la acel angajator. In cazul in care formarea este initiate de salariat angajatorul nu va putea impune acestuia o perioada in care salariatul sa nu poata avea initiative ctr de munca chiar daca el este cel care a suportat chelt cu formarea profesionala.

02.fie prin vointa unilateral a angajatorului (fie in forma concedierii individuale. Salariatul resp numai are nici o posibilitate sa mai recupereze nici un drept. fie sub forma concedierii colective) 4. ce .fie de drept 3.12. acorda care tb sa imbrace intodeauna forma scrisa. 2012 Concedierea colectiva (art 74) Cf art 65-66 –concedierea in ambele sit trebuie sa fie seriasa . 2.2011 In cazul detasarii salariatului ctr de munca cu primul angajator se suspend ape toata durata suspendarii a I salariatul va fi platit de al doilea angajator.Incetarea ctr prin acordul partilor –pp acordul ambelor parti privind incetarea ctr ind de munca . Incetarea prin acordul partilor pp renuntarea atat a salariatului cat si a angajatorului la orice pretentii ar putea avea care sa rezulte din ctr ind de munca . Pe durata detasarii in cazul in care salariatul comite o abatere disciplinara el va fi tras la raspundere de catre cel de al 2 lea angajator.prin vointa unilaterala a salariatului 1. SEMESTRUL 2 Curs 21.02.Incetarea de dr a ctr de munca –art 56 CM –stabileste cazurile in care un ctr indiv poate inceta de dr A.fie prin acordul partilor 2. reala . Cu toate acestea salariatul nu va putea fi concediat de catre al doilea angajator ca sanctiune decat cu acordul primului angajator. Partile se pot intelege sa nu mai existe un termen de preaviz. La data decesului salariatului Curs 28.2012 Incetarea ctr indiv de munca -poate avea loc: 1. efectiva. Acordul mai presupune intelegerea celor 2 parti cu privire nu numai la incetarea ctr ci si la mom de cd salariatul numai este obligat sa vina la munca. Acordul nu trebueisa prevada motivele pt care partile nu vor sa mai colaboreze .Curs 06.

Nr total si categoriile de salariati 2. Daca aceste masuri propuse de org sind nu sunt pe placul angajatorului (masurile pt evitarea conced) ea va putea trimite eventualelor puncte de vedere ITM-ului. ITm poate dispune reducerea perioadei de 30 de zile celendaristice in care se dispune negocierea fara a afecta drepturile individuale ale salariatilor. Pe toata durata acestor consultari (conteaza inscrisurile)/negocieri cu organizatia sindicala . 2. ce .Metodele si mijloacele de evitare a concedierilor /de reducere a nr da salariati concediati. pentru a stabili nr de salariati concediati colectiv se vor avea in vedere si acei salariati concediati pt motive care NU tin de pers lor (art 65-66) sa existe minim 5 concedieri. Din momentul informarii org sind ac are la dispozitie un inteeval de 10 zile in care pot propune angajatorului masurile pt evitarea concedierii collective.La data de la care vor avea loc concedierile collective 7.Concedierea colectiva = concedierea intr –o perioada de 30 de zile din motive care nu tin de pers salariatului a unui nr de : a)min 10 salariati daca cel care disponibiliz are intre 20 –max 100 salariati b)minim 10% din salariati daca cel care disponibiliz are intre 100-300 salariati c)minim 30 salariati –daca are peste 300 salariati In toate cele 3 cazuri .Masurile avute in vedere pt limitarea nr concedierilor 5. angajatorul e obligat sa furnizeze toate informatiile relevante si sa notifice acesteia (org sindicale) min urmatoarele: (in tot scris) e ob de a oblig de diligenta) 1.Termenul in care sindicatele pot face propuneri pt evitarea concedierilor Toate aceste elemente . Daca angajatorul urmareste sa apeleze la inst concedierilor collective el va trebui sa initieze in timp util consultari cu sindicatul cu privire la cel putin urmatoarele elemente (cumulate si oblig) 1.Compensatiile ce vor fi acordate salariatilor (cf legii /contr aplicabile) 6. angajatorul tb sa le puna in mod cumulat la dispozitia org sindicale inainte de a declansa procedura de concediere colectiva Angajatorul are obligatia sa prezinte ac elemente si ITM-ului . La solicitarea motivate a oricareia din parti . deoarece ac are un rol activ in procedura concedierii collective.Motive care determina concedierea 3. Criteriile avute in vedere pt a stabili ordinea de prioritate la concediere 4. Atenuarea consecintelor concedierii prin masurile soc care vizeaza printre altele sprijin pt reconversia profesionala/reincadrare in munca.

Demisia nu tb atestata de angajator. odata inreg conduce la incet ctr de munca la finaliz termen de preaviz . Salariatul (in ac perioda de 45 zile)are posib sa refuse reincadrarea (in scris). urmand ca. doar inregistrata Demisia .ITM are obligatia de a informa in 3 zile lucrat angajatorul si sindicatul cu privire la reducerea /preliungirea perioadei de 30 de zile. *poate dispune amanarea momentului emiterii deciziei de concediere (cu max 10 zile calendaristice) In cazul in care lementele legate de concediere nu pot fi sanctionate in timp.Demisia se realiz in scris 2. In termenul de 45 de zile de la aplic mas. Procedura concedierii collective se aplica salariatilor incadrati cu ctr pe durata nelimitata. angajatorul poate angaja pe posture desfint orice pers in baza unui nou ctr de munca .a. Dupa expirarea term de 45 zile .(Nu salariatii sector public si cei angajati pe perioada determinata) Demisia =act unilateral de vointa al salariat prin care se doreste incetarea contr individ de munca de sal. Termenul de preaviz se poate intrerupe in conditiile prev de lege . salariatului sa I se reduca prog de lucru (de la 8 la 4 ore ). beneficiind in continuare de ac salariu . suspendare ce . angajatorul are posibilitatea de a reinfinta postul/posturile care au fost restructurate si de a reangaja fara concurs. Trasaturi caracteristice 1. Termenul de preaviz stab lg in favoarea sal (20 zile) e in realitate in favoarea angajatorului.Concediu maternitate b.Demisia nu tb motivate 3. in practica. examen/perioada de proba si in aceste conditii salariale persoanele concediate. pt asi cauta un alt loc de munca. la mom incet sit care a determ intreruperea .Concedierea =intrerupere Mai mult. el sa continue sa curga : 1. Pe toata durata perioadei de preaviz sal are aceste drepturi ca orice alt salariat. Ulterior angajatorul va putea pune in aplicare mas concedierii collective. caz in care angajatorul va putea incadra pe postul respective pe orice alta persoana. in conditii noi. partile pot conveni de comun accord ca pe durata preaviz .Concediu pt crestere copil 2.

Angajarea unui pensionar care poate cumuli pensia cu salariul. Partile pot incheia succesiv cel mult 3 ctr pe durata determinate. patronat .Cresterea si /sau modificarea temporara a activitatii angajatorului 3. De asemenea el poate fi supus unei perioade de proba ca poate dura intre 5 zile lucratoare si 45 zile lucratoare in functie de durata contr. In alte cazuri prev expres de lege sau pt desfasurarea unor proiecte /programe. 7. 2. Ct rind de munca pe durata determinate se incheie intodeauna in forma scrisa ad validitatem in lb romana si se inreg in Reg de evident al salariatilor cu cel putin o zi inainte de producerea principalelor efecte ale ctr –prestarea muncii. Munca prin agent de munca temporar –lg 40 ce . Angajarea unei pers care in termen de 3 ani de la data angajarii indeplineste conditiile de pensionare pt limita de varsta.Ctr individual de munca pe durata determinate(ctr precar) Are la baza contr pe durata nedeterm . 5.In situatia de a fovoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca . organizatie neguvernamentala pe toata durata mandatului. 6. parti pot renunta la ac perioada . Acest tip de ctr este o exceptie fiind reglementate expres in C Muncii cazurile in care se poate incheia un ctr pe durata determ. Ctr de munca incheiate la termen de 3 luni de la incetarea unui ctr incheiat pe durata determinate sunt considerate a fi successive si nu pot avea o duratamai mare de 12 luni. Cur 3-06.Deasemenea .2012.Inlocuirea unui salariat in cazul suspendariii ctr sau de munca exceptia cazului in care salariatul participa la greva. 8.Desfasurarea unor activitatii cu caracter sezonier 4.03. Toate celelalte elem sunt similar cu cele de la ctr indiv de munca pe durata nedeterminata. Acest ctr rep o forma precara de incadrare in munca deoarece el nu garanteaza stabilitatea in munca dublata de faptul ca actual reglementare numai prevede obligativitatea pt angajator ca la finele duratei ctr daca mai are nevoie de salariat sa-I transforme contr intr-unul pe durata nedeterninata.Ocuparea unei functii intr-un sindicat . caz in care contr munca va inceta de la data inreg demisie. Contr pe durata det se incheie pe o durata de max 36 luni (3 ani) pe durata determ de 5 ani Cazurile in care se pot incheia pe durata determinate: 1. tot de comun accord. In toate cazurile un salariat incadrat pe durata det beneficiaza de acelasi dr si are aceleasi obligatii ca orice alt salariat incadrat pe durata nedeterm.

Ag de munca temporara este pj autorizata de ministerul muncii fom si protectiei sociale care incheie ctr de munca temp cu salariatii temporarii pt ai pune la dispozitia unor utilizatori. Utilizatorul poate sa apeleze la un astfel de ctr pt orice tip de sarcina precisa si temp cu o sg exceptie pt inloc unui salariat care practic participa la greva. Utilizatorul este pf/pj pt care munceste temporar un salariat pus la dispozitia de ag de munca temp. Agentul de munca temp va incheia cu utilizatorul un ctr de punere la dispoz(ctr civ)care va trebui sa cuprinda cel putin urm clauze: -durata misiunii -caracterosticile specific postului -conditiile concrete de munca -echipamentul individual de protectie a muncii -orice alte servicii si facilitatii in fav salar temp -valoarea comisionului de care beneficiaza agenrtia.salariul de care benef salariatul -conditiile -orice clauza care sa vizeze angajarea salariatului de catre utilizator dupa terminarea misiunii temporare. Misiunea de munca temporara care nu poate fi mai mare de 24 luni si care reprez aceea perioada in care salariatul e pus la dispozitia utilizat pt a lucre pt acesta. Salariatul temporar este pers care a incheita un ctr de munca temporara si care este pus la dispozitia unui utilizator pt a lucre sub autoritatea acestuia.Munca prin ag de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un ctr de munca temporara pt a lucre temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. Salariatii temporari au urmatoarele dr : -au acces la toate serviciile /facultatile acordate de utilizator in aceleasi conditii ca si salariatii acestuia -au dr sa fie dotati cu echipamente (dotarea este asigurata de catre utilizator) si in mod exceptional de catre agentie in cazurile prevazute expres in contr de punere la sipozitie) Utilizatorul are urm obligatii: -sa asigure conditiile de munca pt salar temp pe parcursul misiunii in conformit cu legislatia Ro ce .

Tot agentia e cea care va plati toate contributiile si impozitele datorate de salariat catre bug de stat. ca medie lunara este inferior nr de ore lucrate de un salariat cu norma intreaga.-sa notifice agentia de orice accident de munca/imbolnavire profesionala de care a luat cunostinta a carui victim a fost un salariat temporar . Pentru fiecare noua misiune se va incheia un nou contr de muncape dur det in care se vor preciza toate elementele. Exceptie-in caz in care . ce . in lb romana si care vizeaza incadrarea in munca a unui salariat al carui nr de ore de lucru calculate saptamanal . Utilizatorul care a platit aceste sume se va putea indrepta impotriva agentiei pt a-si recupera sumele de bani si in cazul acestui tip de contr poate exista o perioada de proba care variaza intre 2 zile si 30 de zile lucratoare care variaza in fct de durata contr. durata misiunii. identitatea si sediul utilizatorului precum si cuantumul si modalitatile de plata ale salar temporar. Contractul cu timp partial -este acel contr care se incheie intodeauna in forma scrisa . Salariul pt fiecare misiune se negociaza =nu poate fi mai mic decat salariul minim garantat in plan. de regula. in termen de 15 zile de la data la care oblig prin plata salariului au devenit scadente. dar sip e durata mai multor misiuni /cu respectarea duratei max de 36 luni. Astfel se poate inch un contr cu timp partial cu durata de max 4 ore pe zi si minim o or ape luna. Contr de munca incheiat intre agentie si salariat se incheie in scris pe durata unei misiuni. In toate cazurile salariatul temp va fi platit de catre agentie-agent de munca temporar. Acest contr de munca temp se poate incheia pe durata unei misiuni determinate/pe durata nedeterminata. caz in care intre 2 misiuni salar se va afla la dispozitia agentiei. Contractul de munca temporar inceteaza la terminarea misiunii pt care a fost incheiata /daca utilizatorul renunta la serviciile sale inainte de inch misiunii. ac sit vor fi platite de catre utilizator. Ac contr se poate inch atat pe dur determ cat sip e durata nedeterm si va cuprinde inafara de elementele de clauze esentiakle specifice oricarui contr in mod oblig e urm cauze: -durata muncii si repartiz specificului muncii (dc nu e specif durata e norma intreaga) -interdictia de a efectua ore suplimentare In cazul in care nu exista ac 3 clauze specif contr se considera a fi inch pe norma intreaga . Aceste contracte vor prevedea peste elementele oricarui contr de munca pe durata nedet +conditiile in care se va desfasura misiunea .

Norma de munca= cantitatea de munca necesara pt efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana care lucreaza la intensitate normal in cond determinate.In principiu prezenta la ore suplimen nu este obligatorie. cat sip e durata nedeterm in forma scrisa ad validitatem. Normele se elaboreaza de catre angajator dp consultarea organizatiei sindicale iar indeplinirea normei reprez oblig de serviciu pt salariat.2012 Munca suplimentara Munca prestata de catre salariat la solicitarea angajatorului in afara duratei programului normal reprez ore suplimentare.Locul unde se desf active 2.Programul dupa care poate vizita angajatorul pe salar pe a verif …. ce . Munca la domiciliu -presupune desf active specific in alte locuri de munca de regula la domiciliul salariatului cu respectarea prevederilor legale fiind un ctr care se inch atat pe durata det..Modalit de transport a materiei prime de la sediul la domiciliul la sediul angajat. Salariatul incadrat in timp partial are aceleasi dr ca un salar cu norma intreaga.Salariatul incadrat in timp partial are aceleasi dr ca un salar cu norma intreaga. in lb Ro.toate ac dr salariale se acorda proportional in timpul efectiv lucrat. Prin exceptie are caracter obligatoriu: -in caz de forta majora -pt anumite lucrari urgent destinate prevenirii producerii unor accidente -pt rezolvarea unor problem ale angajatorului. 3.03. Tinerii sub 18 ani nu pot presta ore suplimentare iar in present in sectorul bugetar din lg speciala 284/2011 munca suplimentara se compenseaza print imp liber. Ac tip de contr va cuprinde pe lg cauzele esentiale ale unui contr de munca o serie de elem specific 1. Salar care lucreaza la domic va beneficia de aceleasi dr si obligatii ca orice alt salariat care lucreaza la sediul angajator el va trebui sa respecte clauzele pt prot muncii . Curs 13. Angajatorul e obligat (obligatie de diligent) sa tina cont de dorinta salar de a se transfera de la un loc de munca cunorma intreaga la unui partial si orice …. disciplina muncii sis a resp disciplinar/patrimonial pt faptele /prejudiciile sau in leg cu exercit atrib de serv.

In cazul in care ulterior efectuarii CO salariatul isi da demisia sau este concediat pt un motiv care tine de pers lui el va fi obligat sa restituie parte din indemnizatia de CO aferenta timpului de lucru ramas de efectuat pana la finele anului.2 zi de Craciun. Salariatul nu poate renunta la ac dr al sau 6. In cazul in care prin negociere colectiva sau individuala durata pauzei este mai mare de 30 minute ea nu va mai fi inclusa in programul de lucru. Angajatorul este obligat sa I plateasac CO sis a I acorde o transa de cel putin 10 zile consecutive. 1 .1 mai. Concediu pt formare profesionla (cel putin 10 zile lucratoare) Concedii fara plata –pt rezolv unor problem pers ale salariatului pot fi acordate de catre angajator Zilele libere considerate sarbatori legale(zile libere platite) 1. Ziua de duminica este ziua libera acordata in mod legal. 2 zi Rusali. 2. 15 august.2 zi dePaste. 2 zi de Anul nou –platite Alte 2 zile libere pt persoanele care sunt de o alta regilie pt a sarbatorii ce . 1. se acorda annual.Timpul de odihna 1. 5. Salariatul este obligat sa solicite CO printr o cerere in csris angajatorului.Zilele libere stabilite prin lege acordate salariatiilor sunt sambata si duminica (consecutiv) In cazul in care datorita specificului activitatii angaj nu poate acorda salariatiilor cele 2 zile libere consecutiv el vat b sa acorde alte 2 zile. 1 decembrie.CO = de minim 20 zile lucratoare si garantat prin plata. Sambata o zi libera acordata in mod conventional. 4.Concediu de maternitate-126 zile care se acorda inainte si dupa nastere la cererea salariatei. salariatul nu poate renunta la ac dr al sau iar in cazul in care angajatorul din motive obiective nu ia putut acorda ac concediu in anul respective el vor tb acordate in natura in primul trim din anul urmator prin negoc colectiva sau individ se poate stabili un nr mai mare de zile . iar cel putin odata pe luna salariatii vor tb sa beneficieze de sambata si duminica ca zile libere.CO pt cresterea copilului pana la2/3 ani se acorda de catre angajator in fc de modalitatea in care a fost solicitat de catre salariat existand in present 2 variante (ordonanta 2011 poate sa aiba o durata de pana la un an dp care salar se intoarce la locul de munca timp in care va beneficia de o suma de 700 si 3400 lei sau 2 ani maxim 1200 lei Concediu pt cresterea si ingrijirea cresterii copilului bolnav ordonanata 1 /2011pana la 7 resp 18 ani cel cu handicap Concediu medical –se acorda de catre angajator pe o durata de maxim 90 zile annual .Fiecare salariat beneficiaza de cel putin 12 ore libere dp programul de lucru 3. 1. respective 180 zile annual cu avizul medicului de specialitate si inca 90 zile cu avizul unei comisii medicale care garanteaza ca salariatul va putea reveni si nu tb pensionat pt invaliditate.Pauza de masa este de reguula inclusa in programul normal de lucru al salariatului av o durata de 30 minute.

2012 Rapunderea patrimoniala Raspunderea angaj pt paguba pricinuita salariatului. Angajatorul e oblig in temeiul normelor si principiilor rasp civ contractuala Daca persoana nu se angajaza in temeiul unui ctr de munca sau rap de serv acoperirea daunei se face prin urmarirwea bunurilor sale proprii. suspendarea si incetarea ctr indiv de munca.In cazul in care prin retinerea din salariu in termen de max 3 ani angajat se poate adresa jud exect in cond cpc. execut. sau dp caz collective de munca prevaz de lg precum si alta cerere privind rap juridice dintre partenerii sociali.Prin ctr colectiv de munca se pot stabili si alte zile libere platite de catre angajator pt celebrarea anumitor moment din viata salariatului (casatorie. Partile conflictului de munca : -salariatii -angajatorii pf sau pj Mostenitorii salariatului pot fi parti intr un conflict de munca in urmat situatii: -angajatorul tb sa l despagubeasaca pe salar decedat pt prejudiciile produse din vina sa ce . Premisele se afla in particularitatiile rap jur de munca iar reglementarea jurisdictiei muncii are la baza codul muncii si lg 62/2011 a dialog social. Jurisdictia munci are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la inch . nunta. botez) Curs 27. (cea de la moment platii) Jursidictia muncii Activitatea de jurisdictie are ca obiect solutionarea de catre anumite organe potrivit proedurii stabilite de lg a litigiilor care se ivesc intre subiectii raport juridice.03. In cazul in care bunurile nu mai pot fi restituite sau este vb de prestarea unui serviciu el este oblig sa plateasca contrav acelui bun sau serviciu. modif . In cazul in care salariatul a incasat de la angajator o anumita suma de bani nedatorata el este oblig sa o restituie.

Competenta teritoriala potrivit CMuncii cererile referitoare la conflictele de munca se adreseaza instantei in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau pe raza unde se gaseste sediul angajatorului. Pt a nu periclita punerea in executare a unei hot judecatoresti Curtea de apel poate decide suspend punerii in execut a unei hot jud definitive in schimbul platii unei cautiuni cf CPC pana cd solutia devine irevocabila. instanta fiind in dr sa decada din beneficiul probei partea care intarzie nejustif administer probei. O hor jud def si /sau irev pt a putea fi pusa in execut tb investita cu formula executorie. Procedura de citatare se consid legal indeplinita dc se realiz cu cel putin 24 ore inainte de judec. Sarcina probei apartine intodeauna angajatorului care este oblig sa depuna dovezile pana la prima zi de infatis. Neexecut unei hot judecat privind plata salariilor datorate si /sau reintegrarea in munca ct infractiune. Ele pot fi atacate numai cu recurs la Curtea de Apel unde decizia va revenii irevocabila. Terti pot participa intr –un conflict de munca in anumite conditii speciale reglem in CPC prin luarea in considerarea a rap specific de munca. Cererile referit la solution confl de munca se judeca in regim de urgenta . termenele de jud nu sunt mai mari de 10 zile. ce . Term de recurs 10 zile de la comunicare. Ac lucru se poate `face fie in mod direct de catre pers interesata fie prin execut judecat. Interven accesorie este o simpla cerere Organele competente sa judece conflictele de munca In prima instanta de regula –Tribunalul Hot pronuntate de trib sunt definitive si executorii. Interventia principal este o veritabila actiune civila deoarece prin ea se urmareste valorif unyui dr subiectiv. Administr probelor se face intodeauna cu respect regimului de urgemta . Interventia in litig de munca-aceea institutie procesuala care confera terstului posibilit de a participa din proprie initiative intr –un process in curs de judecat intre alte pers in scopil valorif unui dr propriu sau spre a spijini pe reclam sau pe parat.-in cazul oblig de restituire cd salar decedat a incasat o suma nedatorata Sindicate pot fi parte a conflict de munca avand dr de a formula actiunii in justitie fara mandate expres din partea salariatiilor.

ce .