PREGATIREA MECANICA A SUPRAFETELOR SABLAREA

Aspecte generale
Pregtirea suprafeei cuprinde toate activitile ntreprinse pentru a obine un grad de curenie si aderenta necesar si adecvat unor operaii ulterioare de vopsire, lipire, sudare, etc. Pregtirea suprafeei se poate realiza prin metode manuale sau automatizate, cu mijloace mecanice, termice sau chimice. Standardul ISO 8501-1:2007 prezint toate metodele de pregtire a suprafeelor metalice in vederea prelucrrilor ulterioare. Toate aceste metode sunt identificate printr-o litera sau grup de litere Sa, St or Fl pentru a indica tipul metodei de curare utilizat. Numrul care urmeaz dup grupul de litere, indica gradul de curare a underului, ruginii sau a vopselei vechi (parial, in mare parte, total, etc).

Starea fizica reala a suprafeelor metalice

7
1-2 mm ~ 5 mm

6 5 4 3 2 1

Fig 1. Starea fizica a suprafeei metalice. 1- metal nedeformat plastic; 2- strat deformat plastic cu incluziuni de oxid; 3- strat de oxid; 4- strat absorbit de ioni de oxigen; 5- strat de molecule neutre de apa; 6- strat de molecule de materii organice ( grsimi ); 7- strat de praf ionizat

0.2 mm

Starea fizica reala a suprafeelor metalice

Starea fizica a suprafeei metalice se caracterizeaz prin existenta si compoziia straturilor superficiale (fig. 1). Compoziia straturilor superficiale si grosimea lor depind de condiiile termodinamice (p, T) si de natura mediului nconjurtor. Suprafeele metalice ideal curate au o existenta foarte scurta (fraciuni de secunda) in ruptura materialului sau in primele momente dup prelucrarea mecanica. Apariia primului strat mono-molecular de oxid se produce instantaneu ( 10-9 s) in aer la temperatura camerei. Viteza de cretere a stratului de oxid scade, astfel incat, la grosimi de ordinal 10-2 10-3 m adugarea unui nou strat monomolecular se produce intr-un timp mai ndelungat ( 15 18 s).

Starea fizica reala a suprafeelor metalice

mm

Grosimea stratului de oxid

t (s)

Fig. 2 Variaia stratului de oxid

Starea fizica reala a suprafeelor metalice

Frnarea procesului de cretere a grosimii stratului de oxid se explica prin apariia unei bariere energetice in calea difuziei ionilor de metal ( M2+) si a atomilor de oxigen prin straturile de oxid anterior formate. Primul strat mono-molecular de oxid imita reeaua cristalina a metalului si din aceasta cauza devine sfrmicios. Fata de metal are un potenial electropozitiv, primul strat de oxid este electronegative. Urmatorul strat de oxid devine in acest caz electropozitiv. El absoarbe straturile electronegative de oxigen care nu au posibilitatea de a forma legturi chimice in absenta cationilor liberi ai metalului ( M2+) . Astfel, o suprafaa oxidata se acoper cu doua straturi electrice duble. In afara peliculei de oxid, suprafeele metalice sunt ntotdeauna acoperite si cu pelicule de grsimi, molecule de gaz si vapori de apa.

Rugozitatea suprafeelor
O suprafaa metalica reala este caracterizata printr-o anumita geometrie (rugozitate si ondulaii) si un anumit grad de impurificare. Geometria suprafeei este data de modul de prelucrare si apare datorita vibraiilor mainilor. Rugozitatea si ondulaia sunt intr-o oarecare dependenta; cu cat este mai mica rugozitatea cu att este mai pronunata ondulaia. Geometria suprafeei, care depinde de procesul de prelucrare si de natura materialului, implica o suprafaa reala de contact mult mai mica dect suprafaa totala.

Simboluri pentru rugozitatea suprafeelor

Masurarea rugozitatii
Masurarea Rugozitatii Suprafetelor cu Senzor Optic
mecanic (profilometre, scumpe, contact direct cu suprafata) optic (fara contact, componente ieftine, masurare "on line")

Figura 1.Suprafata perfect plana reflecta raza de lumina la un unghi de reflexie qr egal cu unghiul de incidenta qi. Reflexia pe alte directii este zero.

Figura 2. Suprafata "perfect rugoasa" imprastie in mod egal pe toate directiile lumina de la sursa. Lumina reflectata la unghiul qr va fi egala cu cea reflectata normal pe suprafata, 90grd. Gradul de rugozitate al unei suprafete reale in orice punct se determina comparand cantitatea de lumina reflectata la qr cu cea reflectata perpendicular (sau la alt unghi).

Masurarea rugozitatii

Figura 3. Componentele senzorului de rugozitate sunt o dioda luminiscenta ca sursa de lumina, doi fotodetectori si un computer. Un fotodetector simte lumina reflectata la qr iar celalalt lumina imprastiata la 90o. Computerul compara semnalele.

Rugozimetru

Aspectul suprafetelor contaminate

Pregtirea mecanica manuala

1. Pregtirea mecanica manuala a suprafeei se realizeaz cu diferite scule sau echipamente precum: perii de sarma, raclete, ciocane, polizoare, eficienta acestora fiind apreciata astfel: Perierea cu perii metalice nltura aproximativ 10% din stratul total de rugina; Utilizarea racletelor metalice - nltura aproximativ 40% din stratul total de rugina. Aceasta metoda poate deveni costisitoare in cazul suprafeelor foarte mari, datorita productivitii reduse si faptului ca nglobeaz multa manopera, avnd utilizri limitate in activitatea de producie. Pregtirea suprafeei prin metode manuale sau mecanizate precum: rachetarea, perierea, perierea mecanizata sau polizarea sunt identificate prin literele St. Gradul de pregtire St 1 se refera la operaii locale puin extinse si nu este inclus in standard, deoarece nu este considerata o metoda corespunztoare pentru pregtirea suprafeei nainte de vopsire. Cele doua grade de pregtire definite prin St 2 si St 3 sunt indicate pentru curarea suprafeei utiliznd echipamente manuale sau acionate electric.

Suprafete pregatite prin metode mecanice St2

Suprafete pregatite prin metode mecanice St3

Pregtirea mecanica automatizata

2. Pregtirea mecanica automatizata a suprafeei se efectueaz cel mai des la scara industriala prin sablare, simbolizata Sa. Sablarea este o metoda de ndeprtare a straturilor de oxizi si impuriti organice prin mprocare cu particule solide de mici dimensiuni. Tehnica se bazeaz pe utilizarea energiei cinetice ataate unor particule dure de mici dimensiuni (nisip, alice metalice, particule ceramice) pentru lovirea suprafeei, spargerea crustei de oxizi si ndeprtarea impuritilor mpreuna cu resturile rezultate prin fragmentarea acestora. In operaiile de sablare clasice se utilizeaz ca agent purttor fie aerul sub presiune fie efectul forei centrifuge, care determina antrenarea particulele spre suprafaa de curat si asigurarea unei rugoziti prescrise. Pentru sablare au fost definite patru grade de pregtire dup cum urmeaz: Sa 1, Sa 2, Sa 2 si Sa 3, in funcie de intensitatea operaiei.

SABLAREA
Sablarea usoara (Sa 1) se refera suprafete care nu trebuie sa fie contaminate cu pete vizibile de ulei, vaselina, praf, tunder neaderent, rugina, vopsea sau alti contaminanti. Sablarea profunda (Sa 2) se refera la suprafete care nu trebuie sa fie contaminate cu pete vizibile de ulei, vaselina, praf, rugina, vopsea sau alti contaminanti si la care mare parte din stratul de oxid de fier este eliminat. Alti contaminanti existenti trebuie sa fie aderenti pe suprafata. Sablarea foarte profunda (Sa 2) se refera la suprafete care nu trebuie sa fie contaminate cu pete vizibile de ulei, vaselina, praf, rugina, tunder, vopsea sau alti contaminanti. Alte reziduuri daca raman pe suprafata trebuie sa fie sub forma unor pete foarte fine distribuite zonal si de dimensiuni mici (nu pe toata suprafata). Sablarea foarte profunda pana la alb metalic (Sa 3) se refera la suprafete, care nu trebuie sa fie contaminate cu pete vizibile de ulei, vaselina, praf, rugina, tunder, vopsea sau alti contaminanti. Culoarea suprafetei trebuie sa fie metalica, lucioasa si uniform distribuita.

Suprafee pregtite prin sablare usoara - Sa 1

Suprafee pregtite prin sablare profunda -Sa2

Suprafee pregtite prin sablare foarte profunda-S2

Suprafete pregatite prin sablare foarte profunda la alb metalic - Sa3

Suprafete pregatite prin metode termice Fl1

2. MATERIALE PENTRU SABLARE

La inceput pentru sablare s-a utilizat nisipul obisnuit, deoarece era foarte ieftin. Din motive de protectie a mediului si operatorului (prezinta pericol pentru personalul sablator si poate cauza boli ale plamanilor de tip silicoza), utilizarea acestuia a fost interzisa. In prezent, tipurile de abraziv utilizate pentru sablare sunt: Materiale nemetalice
Minerale/naturale: nisip de olivine, zirconiu, nisip de granat; Minerale/artificiale: diferite tipuri de zgura: zgura de fier, de cupru, perle ceramice etc;

Materiale metalice: otel sub forma de alice, grid sau cilindrice, fonta dura, bronz; Materiale organice: perle de nylon, particule abrazive provenite din coaja de nuca de cocos, coaja de nuca, etc. Materialele de sablare trebuie sa fie uscate si sa nu contina contaminanti care pot avea efecte negative asupra materialelor de acoperire a suprafetei. Dimensiunile particulelor de abraziv trebuie sa corespunda cu cerintele sistemului de vopsire, prin asigurarea unui anumit profil al rugozitatii suprafetei sablate. Aspectul suprafetei sablate (rugozitatea) trebuie sa fie in conformitate cu standardul ISO 8503 iar gradul de curatare al suprafetelor sablate, indiferent de tipul de vopsea utilizat, va face referire la standardul ISO 8501-1:2007.

MATERIALE PENTRU SABLARE

Pentru piesele din otel inoxidabil se recomanda utilizarea de materiale pentru sablare nemetalice, care nu sunt impurificate cu cloruri. Aspectul suprafeei sablate este de regula rugos, valoarea rugozitii suprafeei depinznd de tipul de abraziv utilizat. Pentru a obine o calitate superioara a suprafeei sablate si o productivitate buna, particulele de abraziv utilizate trebuie sa aib dimensiuni diferite, mari si mici. Particulele mici asigura ndeprtarea rapida a ruginii si impuritilor in timp ce particulele mari asigura obinerea rugozitii dorite. De regula, prin sablare se obin suprafee curate care asigura o ancorare foarte buna a vopselei, dar determina in acelai timp creterea suprafeei specifice a piesei. In general se recomanda evitarea utilizrii materialelor abrazive de dimensiuni foarte mari, deoarece acestea determina obinerea unor rugozitati foarte mari si creterea consumului de grund pentru acoperirea denivelrilor.

Carburi

Particule Ceramice de alumina

Ceramica sferica

3. Prelucrarea suprafeelor dup operaii de semifabricare sau exploatare

Daca structura metalica a suferit anumite deteriorri superficiale in urma proceselor de semifabricare (crestturi, goluri, exfoliere, etc) sau in exploatare (coroziune, fisurare, rupere, etc) neconformitatile aprute trebuie remediate nainte de curatarea suprafetei otelului. Crestturile localizate si putin adnci pot fi eliminate prin polizare. In cazul crestturilor foarte adnci, dup eliminarea lor prin polizare, este necesar s se msoare grosimea metalului rmas pentru a fi evitate problemele legate de siguranta si capacitatea portanta a structurii metalice. Exfolierile prezente pe suprafata metalului pot fi eliminate tot prin polizare. Dup polizare este necesar ca suprafata remediata sa fie controlata cu atentie, mai ales in zona muchiilor si racordrilor care trebuie sa fie rotunjite. Majoritatea specificatiilor includ recomandri pentru rotunjirea muchiilor la o valoare de cel putin 2 mm. Dup finalizarea operatiilor de sudare, toate reziduurile prezente pe suprafata precum: funingine, stropi, cruste de zgura provenite de la sudura trebuie eliminate prin splare iar daca aspectul cordonului de sudura este foarte rugos, acesta trebuie prelucrat prin polizare. Toate zonele cu muchii ascutite trebuie rotunjite la o valoare a razei de cel putin 2 mm.

3. Prelucrarea suprafeelor dup operaii de semifabricare sau exploatare

Suprafeele afectate termic rezultate in urma tierii cu flacra trebuie ndeprtate prin polizare nainte de pregtirea suprafeei prin sablare. nainte de sablare, suprafeele trebuie sa nu fie impurificate cu substane strine precum funingine, stropi de sudura, achii de metal, ulei, vaselina, sruri etc. Pentru aceasta, toate suprafeele trebuie splate cu apa proaspta nainte de operaia de sablare. Toate discontinuitile majore prezente la nivelul suprafeei precum: exfolieri de metal, cruste, fisuri deschise, au efect negativ asupra rezistentei la coroziune a stratului protector depus (grund, vopsea, strat metalizat, strat depus electrochimic, etc) si din aceasta cauza trebuie eliminate printr-o metoda adecvata. In cazul in care astfel de discontinuitati sunt semnalate si dup sablare, se va proceda la eliminarea lor prin polizare urmata de o noua sablare a zonelor polizate. Toate sudurile trebuie controlate pentru a fi depistate discontinuitile inadmisibile nainte de sablare. Suprafeele cu pori, cavitati, fisuri etc. trebuie ndeprtate sau remediate prin polizare sau chiar resudare, dup care sunt curatate prin sablare locala.

4. ndeprtarea straturilor de rugina si tunder

nainte de sablare, suprafaa otelului trebuie pregtita att din punct de vedere mecanic (ndeprtarea resturilor metalice, a stropilor de sudura, rotunjirea colturilor, etc.) cat si a contaminanilor (sruri, uleiuri, vopsea). Acest lucru este important deoarece o pregtire slaba a suprafeei va conduce la diminuarea efectelor proteciei anticorozive, indiferent de sistemul de vopsire aplicat. Standardele menioneaz ca pe suprafaa metalica nu trebuie sa fie prezente substane strine precum: substane solubile in apa, arsuri sau stropi de sudura, vaselina, ulei, vopsea. Pentru unele din aceste impuritati care se indeparteaza mai greu printr-o metoda mecanica, se poate aplica splarea nainte de sablare sau hidro-sablarea.

Otel sablat cu alumina

Otel sablat cu ceramica sferica

Otel sablat cu nisip

Aluminiu sablat cu alumina

Aluminiu sablat cu ceramica

4.1. ndeprtarea petelor de ulei/vaselina

Uleiul si vaselina de pe o suprafata metalica pot fi evidentiate usor prin metoda penei de gsca. Aceasta metoda consta in pulverizarea de apa pe suprafata care este presupusa a fi contaminata, iar daca apa se cumuleaza sub forma de picaturi rezulta ca exista contaminanti grasi pe suprafata. Indepartarea uleiului sau a vaselinei se poate realiza cu solutii alcaline de degresare urmata de clatirea cu apa curata. Solutiile alcaline de degresare pot avea rol si in indepartarea altor contaminanti de tipul sarurilor solubile in apa. Pentru anumite situatii trebuie avut in vedere ca pH-ul solutiei degresante sa nu fie prea mare, mai ales in cazul aliajelor de zinc sau aluminiu. In unele unitati industriale mari degresarea se realizeaza utilizand bai de degresare, care de cele mai multe ori sunt nclzite. Aceasta metoda este mult mai eficienta comparativ cu pulverizarea de solutii alcaline pe suprafata contaminata. De asemenea, pentru ndeprtarea grsimilor se pot utiliza si solventi emulsionabili. Aceasta clasa de degresanti consta in amestecuri de solventi puternici cu un grad mare de dizolvare a grasimilor, pe baza de emulgatori si mai rar apa. In acest caz, dup ndeprtarea straturilor de contaminanti grasi este necesara o cltire cu apa curata. Trebuie avut in vedere faptul ca splarea cu solventi sau diluanti urmata doar de stergerea cu o crpa nu este suficienta, deoarece in acest mod se va obtine un strat forte fin de produsi grasi pe toata suprafata. Acesta metoda de indepartare a grasimilor trebuie evitata.

4.2. ndeprtarea srurilor solubile

Srurile solubile prezente pe suprafata metalica pot cauza aparitia de basici (blistere) sau exfolieri, chiar si dupa o perioada scurta de timp, de la aplicarea sistemului de vopsire, ducnd astfel la pierderea prematura a rolului anti-corosiv al acestuia. In astfel de cazuri, suprafata trebuie sa fie bine splata cu apa proaspta, lasata sa se usuce complet dupa care se aplica primul strat de protectie anti-coroziva. Trebuie tinut cont de faptul ca intre splare si aplicarea primului strat (grund), timpul trebuie sa fie cat mai scurt posibil pentru a evita recontaminarea suprafetei. Din aceleasi considerente, daca timpul intre aplicrile straturilor urmtoare este foarte lung, trebuie verificat de fiecare data daca s-a produs contaminare cu sruri solubile a suprafetei. Daca suprafata este considerata contaminata, este necesara din nou o spalare pana la obtinerea conditiilor conforme cu specificatiile de vopsire. Verificarea gradului de contaminare cu sruri solubile in apa se va realiza in conformitate cu standardul ISO 8502-6; daca exista suspiciuni ca pe suprafata exista contaminare cu sruri de fier, verificarea se va realiza in conformitate cu standardul ISO 8502-1; daca suprafata este contaminata cu praf, verificarea se va realiza in conformitate cu standardul ISO 8502-3. Micro-condensarea apei sau aparitia ghetii pe suprafata este uneori forte dificil de observat cu ochiul liber. Din aceasta cauza, daca exista suspiciuni referitoare la microcondensare sau prezenta gheatii pe suprafata, se poate utiliza un tampon de hrtie ca indicator al umiditatii. Hrtia trebuie presata aproximativ 30 secunde pe suprafata (in timpul operatiei se vor purta obligatoriu mnusi pentru a se evita reactia hrtiei cu transpiratia de pe mana) dup care se verifica daca a aprut schimbarea culorii acesteia, fapt care va indica prezenta apei. Aceasta metoda se utilizeaz si pentru a evidentia prezenta ghetii pe suprafata, deoarece cldura minii determina topirea acesteia.

Aluminiu decapat

(Almeco, 20 minute)

(Almeco, 60 minute)

Aluminiu decapat

Deoxidiser