Sunteți pe pagina 1din 23

Tema nr.

34
Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001 8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


F1234001. Alegeti din enunturile urmatoare pe cel care se refera la parametrii care definesc biodisponibilitatea medicamentelor: A. cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceutica B. concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozei C. volumul de distributie D. cantitatea biotransformata in metabolit activ E. cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtie
(pag. 157-194, [8])

inventatorului, prin forma chimica, prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta medicamentoasa: A. echivalent farmaceutic B. alternativ farmaceutic C. bioechivalent D. echivalent terapeutic E. variatie simpla
(pag. 119, [7])

F1234005. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii A. cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase B. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta C. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal D. solubilizarea micelara E. stimularea secretiei biliare
(pag. 157-194, [8])

F1234002. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica administrata pe o cale de administrare: A. structura sa chimica B. timpul de injumatatire biologica C. doza administrata D. variabilele de formulare si tehnologia de preparare E. caracteristicile ambalajului primar
(pag. 157-194, [8])

F1234006. Starea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate influenta viteza de dizolvare A. polimorfismul B. pKa C. forma de sare sau ester D. coeficientul de difuziune E. starea anhidra
(pag. 157-194, [8])

F1234003. Care sunt proprietatile fizicochimice ale unei substante medicamentoase care pot influenta biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata: A. cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmatice B. pKa si coeficientul de repartitie lipide/apa C. volumul de distributie si clearance-ul D. clearanceul total E. constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminarii
(pag. 157-194, [8])

F1334007. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen: A. folosirea de cosolventi B. solubilizare micelara C. complexare D. modificarea structurii chimice E. hidrotropie
(pag. 423)

F1234004. Cum se defineste in acceptia europeana, un medicament care contine aceeasi entitate terapeutica (substanta medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta, al

F1434008. Obiectivul formularii medicamentelor consta in: conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect terapeutic previzibil A. conferirea unor calitati nereproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect terapeutic previzibil B.

conferirea unor calitati reproductibile pe scara restransa, astfel incat medicamentul sa produca un efect terapeutic previzibil C. conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect terapeutic imprevizibil D. conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa nu produca un efect terapeutic previzibil E.
(pag. 386, [7])

(pag. 72, [8])

F1534013. n formularea medicamentelor intervin urmtorii factori cu excepia: A. substanei medicamentoase B. substanelor auxiliare C. formei farmaceutice D. materialelor de condiionare E. fabricii productoare
(pag. 72, [8])

F1534014. Principalele forme farmaceutice destinate administrrii orale sunt: A. supozitoare B. unguente C. linimente D. sisteme transdermice E. comprimate
(pag. 73, [8])

F1534009. Alegerea cii de administrare depinde de: A. forma anhidr a substanei medicamentoase B. forma hidratat a substanei medicamentoase C. biodisponibilitatea substanei medicamentoase D. doza substanei medicamentoase E. formele polimorfe
(pag. 73, [8])

F1634015. Biodisponibilitatea absoluta compara forma farmaceutica cu o forma administrata: A. pe cale orala B. pe cale intravenoasa C. pe cale nazala D. pe cale rectala E. pe cale perorala
(pag. 119)

F1534010. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc substanele auxiliare folosite n formele farmaceutice cu eliberare imediat sunt: A. inerie B. biocompatibilitate C. biodegradabilitate D. antigenitate E. toate variantele de mai sus
(pag. 74, [8])

F1634016. Ce se ntelege prin "randomizare"? A. administrarea de placebo B. comparatia efectelor obtinute pe grupe de bolnavi tratati paralel C. studii clinice controlate D. alegerea la ntmplarea bolnavilor E. cercetare ncrucisata
(pag. 109)

F1534011. Dac pentru anumite preparate farmaceutice forma fizic final este cea solid, cele mei ntlnite tipuri de formulare sunt: A. soluie B. crme C. comprimate D. unguente E. spray
(pag. 73, [8])

F1634017. Cea mai precisa, sensibila si reproductibila modalitate de evaluare a bioechivalentei: A. test in vivo la animal B. test in vitro C. test in vivo pe subiecti umani, masurnd concentratia substantei active n snge n functie de timp D. test in vivo la om masurnd un efect farmacologic intens corespunzazor substantei active n functie te timp E. determinari clinice comparative
(pag. 123)

F1534012. Formularea unui medicament nu determin: A. compoziia calitativ a sa B. compoziia cantitativ a sa C. cantitile aproximative ale fiecrui component D. cantitile exacte ale substanelor medicamentoase E. cantitile exacte ale substanelor auxiliare

F1634018. Din cte etape este alcatuit studiul clinic al unui nou medicament? A. trei B. patru C. cinci D. doua E. zece
(pag. 108)

F1634019. n general se considera bioechivalente doua formulari a caror viteza si marime a absorbtiei nu difera cu mai mult de: A. 5% B. 10% C. 20% D. 0,5% E. 1%
(pag. 136)

F1634020. Numarul de subiecti la studii de bioechivalenta nu poate fi mai mic dect: A. 25 B. 20 C. 6 D. 12 E. 10


(pag. 125)

F2134021. Care din urmatoarele substante auxiliare actioneaza datorita tensiunii de vapori ? A. plasticizanti B. hidrofobizanti C. emulgatori D. agenti propulsori E. solubilizanti
(pag. (8) 78)

70 % sau cu o eliminare presistemica mai mare de 70 % A. produsul este cu eliberare imediata si contine o substanta cunoscuta cu viteza de dizolvare mica sau care prezinta instabilitate B. C. produsul este cu eliberare modificata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta produsul este cu eliberare modificata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta cu domeniu terapeutic larg D. E. produsul contine o noua substanta medicamentoasa
(pag. 121, [7])

F2134022. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia: A. substantei medicamentoase si a substantelor auxiliare B. formei farmaceutice C. caii de administrare D. procedeului de fabricatie E. cronofarmacocineticii substantei medicamentoase
(pag. 72 - 73, [7])

F2134025. Agentii tensioactivi pot influenta biodisponibilitatea substantei active prin urmatoarele, in afara de: A. favorizarea umectarii B. includerea in micele C. modificarea timpului de evacuare din stomac D. modificarea permeabilitatii celulare E. micsorarea constantei dielectrice a mediului
(pag. 191, [8])

F2134023. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia: A. substantei medicamentoase si a substantelor auxiliare B. formei farmaceutice C. caii de administrare D. procedeului de fabricatie E. cronofarmacocineticii substantei medicamentoase
(pag. 72 - 73, [7])

F2134026. Un polimorf metastabil al unei substante farmaceutice se diferentiaza de forma cristalina stabila prin aceea ca prezinta: A. un continut mai mic de energie libera B. viteza mai mica de dizolvare in apa C. un continut mai mare in energie libera D. biodisponibilitate inferioara E. stabilitate mai mare
(pag. 188, [8])

F2134024. Pentru medicamentele administrate pe cale orala, studiile de biodisponibilitate sunt necesare totdeauna, cu exceptia cazului cand: produsul este cu eliberare imediata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta, cu o absorbtie sub

F2134027. Prin micronizarea substantei medicamentoase se mareste atat biodisponibilitatea cat si toleranta comprimatelor care contin urmatoarele substante active, cu exceptia celor cu: A. griseofulvina B. aspirina C. nitrofurantoina D. sulfametin E. digoxina
(pag. 187, [8])

F2234028. Care este elementul esential in etapa biofarmaceutica , dupa administrarea medicamentului

A. mentinerea integritatii formei farmaceutice B. dizolvarea substantei medicamentoase C. evitarea efectului primului pasaj intestinal D. absorbtia E. metabolizarea
(pag. I.Popovici, 164)

(pag. I.Popovici,186)

F2234029. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la posibilitatea influentarii cedarii substantei medicamentoase din forma farmaceutica administrata pe o cale de administrare A. structura receptorilor biologici B. timpul de injumatatire biologica C. doza administrata D. variabilele de formulare si tehnologia de preparare E. caracteristicile ambalajului primar
(pag. I.Popovici,163)

F2234033. Care este proprietatea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate influenta viteza de dizolvare A. polimorfismul B. pKa C. forma de sare sau ester D. coeficientul de difuziune E. starea anhidra
(pag. I.Popovici,186)

F2234030. Care dintre enunturile urmatoare se refera la parametrii care definesc biodisponibilitatea medicamentelor A. cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceutica B. concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozei C. volumul de distributie D. cantitatea biotransformata in metabolit activ E. cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtie
(pag. I.Popovici,178)

F2234034. Ce este un medicament "generic" sau multisursa interschimbabil un produs la care autorizatia de comercializare sa obtinut pe baza unui dosar complet, farmaceutic, toxicologic, clinic A. B. o specialitate careia I s-a determinat biodisponibilitatea o specialitate care este un echivalent farmaceutic la care s-a dovedit bioechivalenta cu produsul inventatorului C. D. un medicament oficinal E. un medicament magistral
(pag. Leucuta,120)

F2234031. Care sunt proprietatile fizicochimice ale unei substante medicamentoase care pot influenta biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata A. cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmatice B. pKa si coeficientul de repartitie lipide/apa C. volumul de distributie si clearance-ul D. clearanceul total E. constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminarii
(pag. I.Popovici,186)

F2234035. Cum poate fi dovedita bioechivalenta a doua medicamente A. nu este necesar, ci se asuma, daca sint echivalente sau alternative farmaceutic B. dovedind ca biodisponibilitatile lor ( viteza si marimea absorbtiei) sint similare C. dovedind ca au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei clinice D. s-au supus testului de dizolvare in vitro E. s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,120)

F2234032. Care este influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii A. cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase B. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta C. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal D. solubilizarea micelara E. stimularea secretiei biliare

F2234036. Cum se defineste un medicament care contine aceeasi entitate terapeutica (substanta medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta , al inventatorului, prin forma chimica, prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta medicamentoasa A. echivalent farmaceutic B. alternativ farmaceutic C. bioechivalent D. echivalent terapeutic E. variatie simpla
(pag. Leucuta,120)

F2234037. Cum se calculeaza aria de sub curba concentratiilor medicamentoase plasmatice in functie de timp, in vederea aprecierii marimii absorbtiei sistemice se face suma ariei de sub curba de la timpul zero la timpul ultimei prelevari, cu aria extrapolata de la timpul ultimei prelevari de proba biologica pina la infinit A. B. se determina aria de sub curba prin metoda trapezelor, pina la timpul ultmei prelevari de probe biologice C. se face raportul concentratiei plasmatice la ultima prelevare, cu constanta de viteza a eliminarii D. se determina fractia dozei absorbite prin masurarea efectului fiziologic E. se determina timpul de rezidenta mediu
(pag. Leucuta,114)

cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita nemodificat, comparativ cu aceeasi doza administrata intravenos C. D. cantitatea de substanta medicamentoasa care ajunge la receptori E. cantitatea de substanta medicamentoasa care intra in circulatia enterohepatica
(pag. Popovici, 179)

F2234038. In ce caz exista proportionalitate intre doza administrata si marimea ariei de sub curba concentratiilor medicamentoase plasmatice A. cinetica de ordinul zero B. cinetica de ordinul intii C. cind intervin enzimele de metabolizare in procesul de absorbtie D. cind medicamentul se administreaza pe o cale extravasculara E. cind eliminarea medicamentului se face prin biotransformare
(pag. Popovici, 170)

F2234041. Ce este biodisponibilitatea relativa A. cantitatea de medicament administrata subiectilor care participa la studiul de biodisponibilitate B. viteza de absorbtie a substantei medicamentoase cantitatea de substanta medicamentoasa care ajunge in circulatia generala dupa administrarea unei solutii apoase a acesteia, pe cale intravenoasa C. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita in circulatia generala dintr-un produs farmaceutic testat,administrat pe cale extravasculara,in comparatie cu un produs de referinta (standard) D. E. biodisponibilitatea realizata in biofaza, comparativ cu cea sistemica
(pag. Leucuta,114)

F2234039. In ce caz timpul la care se realizeaza concentratia maxima dupa administrare extravasculara (Tmax), are o valoare mare A. cind viteza de absorbtie este mare B. cind viteza de absorbtie este mica C. dupa administrarea preparatelor cu cedare imediata D. dupa administrarea preparatelor cu cedare prelungita E. cind constanta de viteza a absorbtiei este mica
(pag. Popovici,173)

F2234042. In ce cazuri este justificata evaluarea biodisponibilitatii medicamentelor A. in cazul solutiilor medicamentoase injectabile B. in cazul perfuziilor C. cind se urmareste un efect topic cind absorbtia sistemica poate fi micsorata de natura, cantitatea si reactivitatea excipientilor formei farmaceutice D. E. in cazul comprimatelor si capsulelor
(pag. Leucuta,111)

F2234040. Ce este biodisponibilitatea absoluta A. cantitatea de substanta medicamentoasa cedata din forma farmaceutica la locul de administrare B. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita din forma farmaceutica in circulatia generala

F2234043. Care sunt variabilele tehnologice care pot influenta biodisponibilitatea A. marimea particulelor B. prezenta excipientilor in cantitate mare intr-un comprimat C. polimorfismul particulelor substantei medicamentoase D. utilizarea unor substante medicamentoase usor solubile in apa

E. forta de comprimare la masinile de comprimat


(pag. Leucuta,112)

F2234044. Criteriul statistic de apreciere a bioechivalentei in cazul marimii absorbtiei si a concentratiei plasmatice maxime testul t dublu unilateral (Schuirman) pentru intervalul de incredere 90% sa fie in domeniul de bioechivalenta admis de organismul de reglementare (Agentia Nationala a Medicamentului) A. B. marimea absorbtiei determinata prin metoda trapezelor C. constanta de viteza a absorbtiei D. diferenta intre valorile medii ale produsului test si a celui de referinta E. raportul valorilor medii logaritmice ale parametrilor analizati, intre produsul testat si cel de referinta
(pag. Leucuta,142)

F2234048. Forme farmaceutice cu administrare cutanata care sunt destinate doar absorbtiei sistemice a substantelor medicamentoase A. unguente B. paste C. geluri D. crme E. sisteme terapeutice transdermice
(pag. Popovici,161)

F2234049. Care este procesul cinetic in care transferul moleculelor substantei medicamentoase este posibil doar in prezenta unui transportor A. ordinul unu B. ordinul zero C. ordinul doi D. monocompartimentat E. bicompartimentat
(pag. Popovici,169)

F2234045. Care dintre mecanismele de transport prin membranele biologice este intilnit mai frecvent la absorbtia substantelor medicamentoase A. pinocitoza B. fagocitoza C. transportul activ D. transportul prin perechi de ioni E. transportul pasiv
(pag. Popovici,176)

F2234046. Care dintre formele farmaceutice de uz oral are o biodisponibilitate mai mare in comparatie cu toate celelalte A. solutie B. emulsie C. suspensie D. capsula E. comprimat
(pag. Popovici,186)

F2234050. Cind se poate substitui un medicament cu altul A. cind contin aceeasi substanta medicamentoasa B. cind doza substantei medicamentoase este aceeasi C. cind s-a determinat biodisponibilitatea unuia dintre produse D. cind s-a dovedit existenta bioechivalentei celor doua produse E. cind s-a dovedit prin studii de farmacologie clinica eficienta si siguranta clinica a ambelor produse
(pag. Popovici,185)

F2234047. In cazul substantelor medicamentoase care prezinta polimorfism, solubilitatea si viteza de dizolvare mai mari se intilnesc in unul din urmatoarele cazuri A. forma amorfa B. forma cubica C. forma paralelipipedica D. forma aciculara E. forma metastabila
(pag. Popovici,188)

F2234051. In ce caz bioechivalenta a doua produse farmaceutice este imperios necesar sa fie cunoscuta A. solutii apoase B. comprimate C. comprimate care contin o substanta medicamentoasa usor solubila in apa D. comprimate care contin o substanta medicamentoasa cu domeniu terapeutic ingust E. solutii injectabile
(pag. Popovici,185)

F2234052. Ce proprietate biofarmaceutica a unor comprimate care contin o substanta medicamentoasa greu solubila in apa, se determina in mod special, spre a putea aprecia comportamentul la absorbtie A. continutul in substanta activa B. uniformitatea masei C. prezenta germenilor saprofiti

D. viteza de dizolvare in apa E. sarcina electrostatica


(pag. Popovici,187)

F2234053. Ce reprezinta dispersiile solide ale unor substante medicamentoase, din punct de vedere biofarmaceutic A. un sistem farmaceutic in care substanta medicamentoasa este complexata B. o dispersie microcristalina sau o solutie solida cu viteza de dizolvare crescuta C. o pulbere sau un amestec de pulberi D. un granulat cu particule aproape sferice E. pelete
(pag. Popovici,187)

F2334057. Care factori nu sunt luati in consideratie in studiile de biodisponibilitate ale unui medicament: A. factori fizici B. factori chimici C. factori farmaceutici D. factori tehnologici E. factori climaterici
(pag. 111)

F2234054. Cum poate fi asigurata absorbtia orala a eritromicinei, substanta care se degradeaza chimic la pH acid A. se administreaza cu alimente B. se administreaza pe stomacul gol C. se administreaza sub forma unor comprimate acoperite gastrorezistente, enterosolubile D. se administreaza sub forma unor esteri ( stearat) care au coeficient de repartitie lipide apa foarte mare E. nu se poate administra pe cale orala
(pag. Popovici,190)

F2534058. Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia: A. toxicitate marcata, B. forma farmaceutica stabila, C. forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient, D. forma farmaceuticasa asigure un dozaj corect, E. sa fie activ terapeutic.
(pag. Popovici/72)

F2234055. Care este organismul de reglementare a modului de efectuare a studiilor de bioechivalenta in tara noastra, si care poate inregistra si aproba spre fabricatie produsele generice bioechivalente cu ale inovatorilor A. ministerul sanatatii B. facultatile de farmacie C. facultatile de medicina D. colegiul farmacistilor din Romania E. agentia nationala a medicamentului
(pag. Leucuta,118)

F2534059. Formularea nu este definita ca: A. selectionarea calitativa a substantei medicamentoase, B. selectionarea cantitativa a substantei medicamentoase, C. selectionarea calitativa a substantelor auxiliare, D. selectionarea cantitativa a substantelor auxiliare, E. alegerea substantelor medicamentoase in functie de culoarea lor.
(pag. Popovici/72)

F2534060. Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt: A. instabilitatea, B. sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, C. sa fie iritant, D. toxicitatea, E. lipsa efectelor adverse.
(pag. Popovici/72)

F2334056. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen: A. folosirea de cosolventi B. solubilizare micelara C. complexare D. modificarea structurii chimice E. hidrotropie
(pag. 423)

F2534061. In formularea unui medicament intervin urmatoarii factori, cu exceptia: A. caii de administrare, B. formei farmaceutice, C. metodei de obtinere a materialelor de ambalaj, D. substantelor auxiliare, E. substantei medicamentoase.
(pag. Popovici/72)

F2534062. Nu se administreaza oral: A. comprimate, B. sisteme terapeutice transdermice, C. solutii, D. emulsii U/A,

E. suspensii apoase.
(pag. 72/Popovici)

F2534063. Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila, sunt adevarate afirmatiile: A. este biodegradabila, B. este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil, C. nu este inerta fata de moleculele ionizate, D. nu este inerta fata de moleculele neionizate, E. nu se hidrateaza cu apa.
(pag. 75/Popovici)

D. inerie, E. toate variantele de mai sus.


(pag. 74/Popovici)

F2534069. Nu reprezinta tipuri de echivalen: A. echivalenta farmaceutic, B. echivalena farmacologic, C. echivalena chimic, D. echivalena sublim, E. bioechivalena.
(pag. 179/Popovici)

F2534064. Nu intervin in formularea medicamentelor: A. substanta medicamentoasa, B. forma farmaceutica, C. fabrica producatoare, D. materialele de conditionare, E. substantele auxiliare.
(pag. 72/Popovici)

F2634070. Ipratropiul: A. Este utilizat n bronit cronic obstructiv, cu hipersecreie de mucus B. Se administreaz oral C. Are aciune anticolinesterazic D. Fluidific secreia bronic (mucolitic) E. Stimuleaz receptorii M1-colinergici
(pag. 198)

F2534065. Se tine seama la alegerea cii de administrare depinde de: A. formele polimorfe B. forma hidratat a substanei medicamentoase C. forma anhidr a substanei medicamentoase D. biodisponibilitatea substanei medicamentoase E. doza substanei medicamentoase
(pag. 73/Popovici)

F2634071. Acioneaz prin inhibarea 5lipoxigenazei: A. Montelukast B. Pranlukast C. Zileuton D. Abciximabul E. Zafirlukast
(pag. 203)

F2534066. Sunt destinate administrarii pe cale orala: A. unguente, B. comprimate, C. supozitoare, D. sisteme transdermice, E. linimente.
(pag. 73/Popovici)

F2634072. Sunt antagoniti compettitivi ai receptorilor Cys LT-1: A. Dinoprostul B. Misoprostolul C. Montelukastul D. Fluticazona E. Salbutamolul
(pag. 203)

F2534067. Precizati care din urmataotrele forme farmaceutice sunt solide: A. soluie, B. spray, C. unguente, D. crme, E. comprimate.
(pag. 73/Popovici)

F2634073. Care dintre urmtoarele antiastmatice acioneaz prin blocarea receptorilor M-colinergici A. Cromoglicatul de sodiu B. Ipratropiu C. Nedocromilul D. Ketotifenul E. Izoprenalina
(pag. 201)

F2534068. Substanele auxiliare folosite n formele farmaceutice cu eliberare imediat indeplinesc aceste conditii: A. biocompatibilitate, B. biodegradabilitate, C. antigenitate,

F2634074. Sunt alfa, beta-adrenomimetice neselective: A. Terbutalina B. Clenbuterolul C. Bambuterolul D. Izoprenalina E. Adrenalina
(pag. 196)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


F1234075. Bioechivalenta a doua medicamente este dovedita daca:

A. sint echivalente sau alternative farmaceutic; B. biodisponibilitatile lor ( viteza si marimea absorbtiei) sint similare; C. dupa administrarea in aceleasi doze molare au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei clinice D. s-au supus testului de dizolvare in vitro E. s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoase
(pag. 120, [7])

C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. natura si cantitatea excipientilor E. procedeul de fabricare a medicamentului
(pag. 111, [7])

F1234076. Care dintre factorii enumerati, favorizeaza cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. forma neionizata a substantei medicamentoase B. forma ionizata a substantei medicamentoase C. structuri moleculare cu un coeficient mic de repartitie lipide / apa D. structuri moleculare cu un coeficient mare de repartitie lipide / apa E. indicele terapeutic mare al substantei medicamentoase
(pag. 157-194, [8])

F1234080. In ce cazuri din cele enumerate mai jos, are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
(pag. 157-194, [8])

F1234077. Etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organism A. absorbtia B. distributia C. metabolizarea D. excretia E. interactiunea cu receptorii
(pag. 157-194, [8])

F1234081. Pentru calcularea biodisponibilitatii medicamentelor avem nevoie sa cunoastem concentratia substantei medicamentoase A. din organism B. din singe C. legata de proteinele plasmatice D. din vecinatatea receptorilor E. din urina
(pag. 112, [7])

F1234078. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. solubilitatea substantei medicamentoase D. utilizarea unui precursor medicamentos E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
(pag. 22, [7])

F1234082. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate influenta viteza de dizolvare A. polimorfismul B. pKa C. forma de sare sau ester D. coeficientul de difuziune E. starea anhidra
(pag. 157-194, [8])

F1234079. Factori specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. lipofilia substantei medicamentoase B. tipul formei farmaceutice

F1334083. Care afirmatii sunt corecte privind relatia intre testele in vitro si biodisponibilitate: A. mici modificari in formulare nu determina diferente in absorbtie B. diferente sesizabile "in vitro" nu se regasesc in diferente la fel de mari "in vivo" C. nu exista teste "in vitro" care sa prevada biodisponibilitatea D. studiile de biodisponibilitate asigura reproductibilitatea caracteristicilor biologice ale formei farmaceutice E. diferentele individuale si patologice intre pacient nu vor determina modificari ale posologiei
(pag. 117)

F1334084. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. caracteristici de varsta, sex
(pag. 386-400)

C. substante asociate cu cantitati mari de excipient D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. substante cu solubilitate crescuta in apa
(pag. 112)

F1334085. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. realizarea solubilitatii dorite B. asigurarea stabilitatii chimice C. evitarea contaminarii microbiene D. asigurarea aspectului E. asigurarea caracteristicilor organoleptice
(pag. 422)

F1334090. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. in cunoasterea reactiilor secundare E. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase
(pag. 111)

F1334086. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase: A. marimea particulelor B. curgerea pulberii C. proprietati de comprimare D. compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientii E. punctul de topire
(pag. 388)

F1334091. Diferenta de mai mult de 20% in orice parametru este considerata semnificativ statistic pentru substante medicamentoase cu domeniu terapeutic ingust ca: A. diazepam B. digoxina C. fenitoina D. carbamazepina E. teofilina
(pag. 117)

F1334087. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. infuzii B. decocturi C. tincturi D. extracte fluide E. extracte moi
(pag. 111)

F1334092. Ineficienta produsului testat fata de cel de referinta se caracterizeaza prin: A. ariile de sub curba egale B. marimea absorbtiei egala C. viteza de absorbtie este mica la produsul testat D. neatingerea valorii concentratiei minime eficace E. activitatea farmacologica crescuta pentru produsul testat
(pag. 116-117)

F1334088. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta: A. se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v. B. 100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemica C. se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicament D. se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoase E. este o biodisponibilitate comparativa
(pag. 111)

F1334093. Produsul de referinta sau standard poate fi: A. o solutie apoasa a substantei medicamentoase B. o suspensie apoasa a substantei medicamentoase C. produsul inventatorului, primul introdus pe piata D. o alta forma farmaceutica E. o noua forma farmaceutica
(pag. 113)

F1334089. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. substante cu domeniu terapeutic ingust B. substante cu solubilitate redusa in apa

F1434094. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. recipientul de conditionare primara B. constanta de disociere a substantei medicamentoase

10

C. cantitatea excipientilor D. eliminarea presistemica E. locul de aplicare


(pag. 112, [7])

F1434095. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. de variabilele fluxului tehnologic E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare
(pag. 386, [7])

F1534100. Factorii fiziologici care influeneaz biodisponibilitatea la absorbia pe cale oral: A. tehnologia de preparare B. gradul de umplere al tractului gastrointestinal C. irigarea cu snge a mucoasei gastrointestinale D. motilitatea tractului gastro-intestinal E. compoziia sucurilor digestive
(pag. 186, [8])

F1434096. Preformularea: A. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E. presupune prepararea unei forme farmaceutice
(pag. 388, [7])

F1534101. Farmacistul poate influena biodisponibilitatea unui medicament alegnd: A. starea fizic a substanei medicamentoase B. forma farmaceutic C. starea chimic a substanei medicamentoase D. culoarea medicamentului E. tehnologia de preparare
(pag. 186, [8])

F1434097. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A. solubilitatea B. marimea particulelor C. punctul de topire D. compresibilitatea E. unghiul de repaus
(pag. 388, [7])

F1534102. n cazul administrrii extravasculare biodisponibilitatea este influenat de: A. factori specifici substanei medicamentoase B. culoarea substanei medicamentoase C. factori specifici formei farmaceutice D. factori fiziologici E. factori patologici
(pag. 186, [8])

F1534098. Determinarea biodisponibilitii n lichidele biologice se realizeaz prin: A. determinarea efectului pe oameni B. testul de dizolvare C. determinri n snge D. determinri efectuate pe animale E. determinri n urin
(pag. 181, [8])

F1534103. Nu se recomand substituirea unui medicament cu altul cnd: A. substana medicamentoas are indice terapeutic ngust B. se utilizeaz antiaritmice C. se utilizeaz antianginoase D. se utilizeaz antidiabetice E. se folosesc n tratament analgeziceantipiretice
(pag. 185, [8])

F1534099. Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influena: A. realizarea formei farmaceutice B. stabilitatea formei farmaceutice C. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. toxicitatea formei farmaceutice E. numai variantele a i c sunt corecte
(pag. 75, [8])

F1534104. Polimerii hidrofili folosii pentru obinerea comprimatelor cu matri hidrofil sunt: A. biocompatibili B. biodegrababili C. inerie fa de moleculele din tractul gastro-intestinal D. de culoare verde E. foarte solubili n ap
(pag. 75, [8])

F1534105. Tipurile de biodisponibilitate existente n plan tiinific sunt: A. absolut B. static C. relativ

11

D. optimizaional E. relativ optim


(pag. 179, [8])

F1634106. Biodisponibilitatea este data de: A. compozitia formei farmaceutice B. natura excipientilor C. viteza absorbtiei substantei ative D. marimea absorbtiei substantei active E. forma cristalina a substantei active
(pag. 111)

F1634107. Criterii de validare a metodelor de dozare folosite la studii de bioechivalenta: A. precizie B. stabilitate C. sensibilitate D. specificitate E. inexactitate
(pag. 129-130)

medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta A. B. medicamente alternative farmaceutice medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta C. D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. pro-droguri
(pag. 120)

F1634108. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A. chimice B. farmacocinetice C. biologice D. toxicologice E. clinice
(pag. 107)

F1634113. Studiile clinice controlate pot fi: A. paralele B. ncrucisate C. lineare D. secventiale E. relative
(pag. 109-110)

F1634109. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A. solubilitatea B. lipofilia C. forma cristalina D. constanta de disociere E. cantitatea excipientilor folositi
(pag. 111)

F1634114. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: A. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. la vaccinuri C. la siropuri D. la unguente E. la capsule
(pag. 122)

F1634110. n studii de bioechivalenta se determina concentratia metabolitilor cnd, substanta activa: A. este un precursor B. nu se poate determina datorita absentei unei metode analitice corespunzatoare C. sufera o conversie rapida si completa D. este o molecula chirala E. are un timp de njumatatire lunga
(pag. 128)

F2134115. Prin formularea unui medicament se determina: A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. activitatea terapeutica a compusului activ D. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. compozitia cantitativa a formei farmaceutice
(pag. (8) 72)

F1634111. La prelevarea probelor biologice n studiile de bioechivalenta sunt importante: A. frecventa prelevarilor B. durata prelevarilor C. cauza prelevarilor D. modalitatea prelevarilor E. conditiile prelevarilor
(pag. 129)

F2134116. Alegerea caii de administrare depinde de: A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. viteza de actiune dorita C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. durata tratamentului E. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice
(pag. (8) 73)

F1634112. Medicamente "generice" sunt:

12

F2134117. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. agenti de acoperire neenterica B. solubilizanti C. agenti de ingrosare D. dezagreganti E. pseudoemulgatori
(pag. (8) 78)

D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata
(pag. (8) 185)

F2134118. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizicochimice: A. antioxidanti B. chelatanti C. conservanti antimicrobieni D. substante pentru ajustarea pH-ului E. izotonizanti
(pag. (8) 79)

F2134122. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea preparatelor orale sunt: A. pH-ul sucurilor digestive B. irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinale C. interactiunea cu medicamente prezente in organism D. prezenta alimentelor E. motilitatea gastrointestinala
(pag. (8) 193)

F2134119. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. preparate solide orale cu substante usor solubile B. preparate solide orale cu substante greu solubile C. forme solide enterosolubile D. solutii perfuzabile E. suspensii orale
(pag. (8) 180)

F2134123. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. reducerea dimensiunii particulelor B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. utilizarea de polimorfi stabili D. folosirea formei anhidre E. folosirea substantei amorfe
(pag. 72 - 73, [7])

F2134120. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A. solubilitate mica in fluidele digestive B. instabilitate in sucul gastric C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. efect redus al primului pasaj hepatic
(pag. (8) 180)

F2134124. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. reducerea dimensiunii particulelor B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. utilizarea de polimorfi stabili D. folosirea formei anhidre E. folosirea substantei amorfe
(pag. 72 - 73, [7])

F2134121. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substantele auxiliare este mai mare de 1:5 C.

F2134125. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. continut mai ridicat in energie interna B. viteza mai mare de dizolvare C. eficacitate terapeutica inferioara D. biodisponibilitate mai mica E. stabilitatea cea mai mare
(pag. 189, [8])

F2134126. In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala, parcurge urmatoarele etape: A. eliberarea din forma farmaceutica B. dizolvarea C. absorbtia D. distributia E. eliminarea

13

(pag. 163, [8])

F2134127. biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de : A. perfuzii B. solutii de uz intern C. injectii intramusculare D. injectii subcutanate E. injectii intravenoase
(pag. 158, [8])

E. subcutanata
(pag. 165, [8])

F2134128. Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament prin: A. alegerea starii fizice si chimice a substantei medicamentoase B. alegerea adjuvantilor C. formulare corecta D. preparare corespunzatoare E. corectarea unor parametri fiziologici
(pag. 186, [8])

F2134132. Factorii specifici substanei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. solubilitatea, viteza de dizolvare B. tipul de forma farmaceutica C. marimea particulelor substantei solide D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. polimorfismul
(pag. 168 - 188, [8])

F2134129. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in: obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea, constanta de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.) A. B. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. alegerea optima a parametrilor fizicochimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului
(pag. 72, [8])

F2134133. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A. folosirea de polimorfi stabili B. marirea gradului de dispersie C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. acoperirea cu pelicule E. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba
(pag. 189 - 190, [8])

F2234134. Care sunt etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organism A. absorbtia B. distributia C. metabolizarea D. excretia E. interactiunea cu receptorii biologici
(pag. I.Popovici,Lupuleasa,163)

F2134130. Dupa administrarea perorala, substanta medicamentoasa parcurge in faza biofarmaceutica urmatoarele etape: A. eliberarea din forma farmaceutica B. dizolvarea si difuziunea in mediul de cedare C. absorbtia D. distributia E. eliminarea
(pag. 163, [8])

F2234135. Care este locul din care se preleveaza probe biologice in vederea calcularii biodisponibilitatii A. organism B. singe C. proteinele plasmatice D. vecinatatea receptorilor E. urina
(pag. I.Popovici,181)

F2134131. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A. intravenoasa B. orala C. intramusculara D. intraarteriala

F2234136. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. solubilitatea substantei medicamentoase D. utilizarea unui precursor medicamentos E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
(pag. I.Popoici,186)

F2234137. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele

14

biologice A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
(pag. I.Popovici,189)

(pag. Leucuta,112)

F2234138. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. lipofilia substantei medicamentoase B. tipul formei farmaceutice C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. natura si cantitatea excipientilor E. procedeul de fabricare a medicamentului
(pag. I.Popovici,186)

F2234142. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente, asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A. concentratia maxima este mai mica B. concentratia maxima este mai mare C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente
(pag. Leucuta,115)

F2234139. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate influenta viteza de dizolvare A. polimorfismul B. pKa C. forma de sare sau ester D. coeficientul de difuziune E. starea anhidra
(pag. I.Popovici,186)

F2234143. Care sunt parametrii utilizati in mod obisnuit la evaluarea farmacocinetica a biodisponibilitatii si a bioechivalentei produselor farmaceutice solide de uz oral cu cedare imediata A. aria de sub curba B. concentratia plasmatica maxima C. timpul necesar realizarii concentratiei plasmatice maxime D. constanta de viteza a eliminarii E. clearance-ul
(pag. Leucuta,112,131)

F2234140. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
(pag. I.Popovici,186)

F2234144. Care sunt factorii care pot influenta absorbtia substantelor medicamentoase prin difuzie pasiva A. grosimea membranei B. suprafata de absorbtie C. gradientul de concentratie D. coeficientul de difuzie al substantei E. gradul de saturare al transportorilor
(pag. Popovici,176)

F2234141. Care sunt factorii fiziologici care pot micsora biodisponibilitatea unor medicamente administrate oral A. viteza evacuarii continutului stomacal in intestin si motilitatea intestinala B. circulatia enterohepatica C. fluxul sanguin local D. eliminarea presistemica prin efectul primului pasaj hepatic E. natura,cantitatea si reactivitatea excipientilor

F2234145. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea A. solubilitatea B. viteza de dizolvare C. marimea particulelor D. forma cristalina sau amorfa E. starea anhidra sau hidratata
(pag. Popovici,186)

F2234146. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament, poate influenta biodisponibilitatea A. acid sau baza neionizate, ori sare solubila

15

B. tensiunea interfaciala C. ester D. complex E. precursor medicamentos bioreversibil


(pag. Popovici,186)

C. rectala D. cutanata E. peridurala


(pag. Popovici,157)

F2234147. Care dintre substantele medicamentoase enumerate sufera un important efect al primului pasaj, cu reducerea semnificativa a biodisponibilitatii A. pentazocina B. lidocaina C. propranololul D. clorpromazina E. fierul
(pag. Popovici,194)

F2234152. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala
(pag. Popovici,158)

F2234148. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. metoda cu flux continuu e solvent B. metoda paharului C. metoda cu mai multe compartimente D. metoda cosuletului rotativ E. metoda agitatorului cu paleta
(pag. Popovici,197)

F2234153. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. sublinguala B. orala C. nazala D. vaginala E. rectala
(pag. Popovici,159)

F2234149. Care sunt parametrii empirici independenti de model pentru evaluarea profilului de dizolvare in vitro a medicamentelor A. procentul de substanta medicamentoasa dizolvat pina la o anumita perioada de timp B. timpul mediu de dizolvare C. viteza de dizolvare D. solubilitatea intrinseca E. temperatura de lucru
(pag. Popovici,199)

F2234154. Care sunt factorii de formulare ai unui medicament care pot influenta cedarea substantei medicamentoase A. reologia produsului B. vehiculul sau excipientii C. substantele auxiliare D. variabilele tehnologice E. recipientul de ambalare
(pag. Popovici,163)

F2234150. Care sunt parametri ai absorbtiei , mai frecvent folositi, care se pot folosi la corelarea cu rezultatele testului de dizolvare in vitro A. clearance-ul B. volumul de distributie C. marimea ariei de sub curba D. concentratia maxima si timpul maximului E. constantele de viteza ale schimbului intre compartimente
(pag. Popovici,199)

F2234155. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata
(pag. Popovici,192)

F2234151. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. orala B. parenterala

F2234156. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj
(pag. Popovici,193)

16

F2234157. Ce particularitati are studiul incrucisat de administrare a medicamentelor in vederea determinarii biodisponibilitatii/bioechivalentei A. creste numarul de subiecti fiecare subiect primeste fiecare din cele doua produse cercetate, la un anumit interval de timp, intr-o ordine intimplatoare B. C. fiecare subiect este propriul martor al celor doua produse testate D. este un studiu orb E. este un studiu dublu orb
(pag. Leucuta,113)

medicamentoase in probele biologice, in vederea determinarii bioechivalentei medicamentelor A. specificitate B. sensibilitate C. stabilitate D. precizie si acuratete E. in acest tip de studii se foloseste doar metoda radioimunodozarii, pentru care nu se solicita validarea
(pag. Leucuta,130)

F2234158. Care sunt prevederi ale protocolului cu subiectii voluntari in studiile de biodisponibilitate/bioechivalenta A. se vor reduce la minimum diferentele de virsta si greutate corporala B. se vor folosi subiecti in virsta de peste 50 ani C. se vor folosi voluntari sanatosi, pe baza examinarii medicale si a testelor de laborator clinic D. administrarea medicamentelor se face pe stomacul gol E. regimul de viata si alimentar va fi standardizat in ziua prelevarii probelor biologice
(pag. Leucuta,113)

F2334161. Diferenta de mai mult de 20% in orice parametru este considerata semnificativ statistic pentru substante medicamentoase cu domeniu terapeutic ingust ca: A. diazepam B. digoxina C. fenitoina D. carbamazepina E. teofilina
(pag. 117)

F2334162. Ineficienta produsului testat fata de cel de referinta se caracterizeaza prin: A. ariile de sub curba egale B. marimea absorbtiei egala C. viteza de absorbtie este mica la produsul testat D. neatingerea valorii concentratiei minime eficace E. activitatea farmacologica crescuta pentru produsul testat
(pag. 115)

F2234159. Care este frecventa si durata prelevarii probelor biologice ( singe) in determinarile de biodisponibilitate/bioechivalenta cu administrarea unor doze unice pe o perioada de timp egala cu trei pina la cinci timpi de injumatatie biologica ai substantei medicamentoase cercetate A. B. trei prelevari, in faza absorbtiei, a maximului si a eliminarii C. cite 3-4 prelevari in faza absorbtiei, in jurul concentratiei maxime si in faza eliminarii D. se fac recoltari doar in perioada absorbtiei, caci aceasta conteaza in biodisponibilitate E. se fac recoltari doar in faza eliminarii caci esential este sa se determine constanta de viteza a eliminarii
(pag. Leucuta,113)

F2334163. Un medicament poate fi substituit cu altul atunci cand: A. ambele contin aceeasi substanta medicamentoasa B. substanta medicamentoasa are un indice terapeutic ingust C. substanta medicamentoasa este utilizata in tratamentul bolilor cu morbidiitate ridicata D. cele doua medicamente sunt bioechivalente E. substantele medicamentoase sunt instabile in tractul gastrointestinal
(pag. 185)

F2234160. Ce criterii de validare se aplica la metoda de determinare cantitativa a substantei

F2334164. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtie pe cale orala sunt: A. agentii de viscozitate B. enzimele si flora bacteriana C. irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinale D. tehnologia de fabricare E. solubilitatea si viteza de dizolvare

17

(pag. 193)

F2334165. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii consta in: A. cresterea vitezei de golire a stomacului B. descresterea motilitatii intestinale C. scaderea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase D. micsorarea vitezei de golire a stomacului E. scaderea vitezei de deplasare a moleculei de substanta dizolvata catre membranele de absorbtie
(pag. 191)

F2334170. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. realizarea solubilitatii dorite B. asigurarea stabilitatii chimice C. evitarea contaminarii microbiene D. asigurarea aspectului E. asigurarea caracteristicilor organoleptice
(pag. 422)

F2334166. Stabilirea efectelor farmacologice la om se face avand ca subiecti: A. persoane mature, sanatoase, intre 20-40 de ani B. persoane peste 60 de ani C. o singura persoana D. persoane care sufera de afectiuni cronice E. persoane a caror greutate corporala nu are abateri mai mari de 10% fata de cea ideala
(pag. 184)

F2334171. Ce caracteristici sunt urmarite la agentii de crestere a viscozitatii folositi in formularea unei solutii: A. imbunatatirea gustului B. imbunatatirea curgerii C. prelevarea dozelor D. formarea de complecsi cu substantele medicamentoase E. coloratia
(pag. 425)

F2334167. Proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. efectul primului pasaj hepatic B. marimea particulelor C. polimorfismul D. hrana E. lipofilia
(pag. 186)

F2334172. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. infuzii B. decocturi C. tincturi D. extracte fluide E. extracte moi
(pag. 430, 435)

F2334168. Prezinta biodisponibilitate superioara: A. substantele necristalizate, amorfe B. substantele cu apa de cristalizare C. substantele anhidre D. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. substantele aflate in forma polimorfa metastabila
(pag. 188-189)

F2334173. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta: A. se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v. B. 100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemica C. se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicament D. se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoase E. este o biodisponibilitate comparativa
(pag. 111)

F2334169. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase: A. marimea particulelor B. curgerea pulberii C. proprietati de comprimare D. compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientii E. punctul de topire
(pag. 388)

F2334174. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. in cunoasterea reactiilor secundare E. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase
(pag. 111)

F2334175. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. substante cu domeniu terapeutic ingust B. substante cu solubilitate redusa in apa C. substante asociate cu cantitati mari de excipient

18

D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. substante cu solubilitate crescuta in apa
(pag. 112)

F2334176. Care afirmatii sunt corecte in ceea ce priveste protocolul experimental: A. fiecare subiect este propriul sau martor B. numarul de subiecti este de cel putin 6 C. numarul de subiecti este de cel putin 12 D. numarul de subiecti este de cel putin 20 E. subisctii sa aiba greutatea corporala in jur de 60-70 kg
(pag. 113)

F2534181. Promotorii de absorbtie: A. amelioreaza eliberarea substantei active, B. impiedica dizolvarea substantei active, C. cresc viteza de dizolvare a substatei active, D. cresc absorbtia substantei active, E. impiedica pasajul transmembranar.
(pag. 77-78/Popovici)

F2334177. Care afirmatii sunt corecte privind relatia intre testele in vitro si biodisponibilitate: A. mici modificari in formulare nu determina diferente in absorbtie B. diferente sesizabile "in vitro" nu se regasesc in diferente la fel de mari "in vivo" C. nu exista teste "in vitro" care sa prevada biodisponibilitatea D. studiile de biodisponibilitate asigura reproductibilitatea caracteristicilor biologice ale formei farmaceutice E. diferentele individuale si patologice intre pacient nu vor determina modificari ale posologiei
(pag. 117)

F2534182. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au: A. puncte de topire ridicate, B. puncte de topire scazute, C. solubilitate mica in apa, D. solubilitate mai mare in apa, E. activitate biologica superioara.
(pag. 79/Popovici)

F2534183. Formularea unui medicament determin: A. cantitile exacte ale substanelor auxiliare B. cantitile aproximative ale fiecrui component C. compoziia calitativ a sa D. cantitile exacte ale substanelor medicamentoase E. compoziia cantitativ a sa
(pag. 72/Popovici)

F2534178. Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor organoleptice: A. aromatizantii, B. conservantii antimicrobieni, C. edulcorantii, D. antispumantii, E. colorantii.
(pag. 79/Popovici)

F2534184. Pentru obinerea comprimatelor cu matri hidrofil nu se folosesc polimeri hidrofili: A. foarte solubili n ap B. inerie fa de moleculele din tractul gastro-intestinal C. biocompatibili D. de culoare verde E. biodegrababili
(pag. 75/Popovici)

F2534179. Promotorii de absorbtie: A. sunt substante auxiliare, B. sunt substante active, C. scad biodisponibilitatea unor substante active, D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare, E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.
(pag. 77/Popovici)

F2534185. Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influena: A. numai variantele b) i c) sunt corecte, B. realizarea formei farmaceutice, C. stabilitatea formei farmaceutice, D. toxicitatea formei farmaceutice, E. biodisponibilitatea formei farmaceutice.
(pag. 75/Popovici)

F2534180. Excipientii influenteaza: A. realizarea formei farmaceutice, B. stabilitatea formei farmaceutice, C. biodisponibilitatea substantei active, D. toxicitatea substantei active, E. sunt corecte raspunsurile a) si c).
(pag. 75/Popovici)

F2534186. In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate: A. optimizaional B. static C. relativ optim D. relativ E. absolut
(pag. 179/Popovici)

F2534187. Determinarea biodisponibilitii n lichidele biologice nu se realizeaz prin: A. determinri n urin

19

B. testul de dizolvare C. determinri n snge D. determinarea efectului pe oameni E. determinri efectuate pe animale
(pag. 181/Popovici)

(pag. 178/Popovici)

F2534188. Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul cnd: A. se folosesc n tratament antiinflamatoare, B. se folosesc n tratament analgezice, C. se utilizeaz antidiabetice, D. se utilizeaz antiaritmice, E. substana medicamentoas are indice terapeutic ngust.
(pag. 185/Popovici)

F2534189. Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata alegnd: A. mirosul formei farmaceutice B. starea chimic a substanei medicamentoase C. tehnologia de preparare D. culoarea medicamentului E. forma farmaceutic
(pag. 186/Popovici)

F2534193. Biodisponibilitatea absoluta este raportul intre: A. concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute cu forma farmaceutica de testat B. concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea s.c. C. concentratia in urina a substantei medicamentoase obtinute cu forma farmaceutica de testat D. concentratia in urina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea s.c. E. concentratia sanguina a substantei medicamentoase dupa administrarea injectiei i.v.
(pag. 179/Popovici)

F2534190. La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de: A. factori specifici formei farmaceutice, B. factori fiziologici, C. factori patologici, D. factori specifici substanei medicamentoase, E. culoarea substanei medicamentoase.
(pag. 186/Popovici)

F2534194. Echivalenta chimica presupune: A. doua forme farmaceutice destinate unei cai de administrare comune B. doua forme farmaceutice destinate unor cai de administrare diferite C. de exemplu comprimate si capsule D. doze identice ale aceleiasi substante medicamentoase E. doze identice din substante medicamentoase diferite
(pag. 179/Popovici)

F2534191. Factorii fiziologici care influeneaz biodisponibilitatea la absorbia pe cale oral: A. compoziia sucurilor digestive B. irigarea cu snge a mucoasei gastrointestinale C. tehnologia de preparare D. motilitatea tractului gastro-intestinal E. gradul de umplere al tractului gastrointestinal
(pag. 186/Popovici)

F2534195. Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp: A. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatie B. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urina C. se folosete la determinarea biodisponibilitatii D. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceutica E. este utilizata in calculele farmacocinetice
(pag. 181/Popovici)

F2534192. Biodisponibilitatea se carecterizeaza prin urmatorii parametri: A. cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina B. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina C. viteza cu care se produce absorbtia D. viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active E. viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism

F2634196. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A. Penicilinele B. Barbiturice C. Parasimpatoliticele D. Parasimpatomimeticele E. -simpatolitice
(pag. 195-196)

F2634197. Care dintre urmtoarele antiastmatice se poate administra oral: A. Salbutamolul B. Terbutalina C. Montelukastul sodic

20

D. Izoprenalina E. Teofilina
(pag. 197)

F2634198. Mecanismul de aciune al xantinelor const n: A. Inhibarea fosfodiesterazei, cu creterea AMPc B. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C. Stimularea receptorilor alfa adrenergici D. Blocarea fosfolipazei A2 E. Inhibarea selectiv a recaptrii serotoninei
(pag. 198)

B. Fenoterol C. Isoxsuprina D. Salbutamol E. Orciprenalin


(pag. 196)

F2634199. Aciuneaz sinergic cu teofilina: A. Parasimaptomimeticele B. Alopurinolul C. Probenecidul D. Simpatomimeticele E. Colchicina


(pag. 200)

F2634205. n tratamentul strii de ru astmatic se folosesc: A. Teofilina i.v. B. Clemastina C. Nedocromilul sodic D. Corticosteroizii i.v. E. Zileuton
(pag. 195)

F2634200. Acioneaz ca inhibitori ai degranulrii mastocitare: A. Cromoglicatul de sodiu B. Montelukast C. Zileuton D. Ketotifenul E. Nedocromilul
(pag. 200)

F2634201. Urmtoarele efecte adverse apar la administrarea corticosteroizilor pe cale inhalatorie: A. Atrofia mucoasei respiratorii B. Candidoze orale C. Distrugerea smalului dentar D. Hipertrofia tonsilelor palatine E. Sngerri gingivale
(pag. 202)

F2634202. Dozele de teofilin trebuie reduse n urmtoarele situaii: A. La hipertiroidieni B. La diabetici C. La obezi D. La fumtori E. La bolnavii cu insuficien hepatic
(pag. 200)

F2634203. Sunt medicamente care interfer cu producerea sau efectul leucotrienelor: A. Zileutonul B. Motelukastul sodic C. Misoprostolul D. Enprostilul E. Sumatriptanul
(pag. 203)

F2634204. Sunt antiastmatice cu structur de saligenin: A. Salmeterol

21

Tema nr. 34
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1234001. E F1234002. D F1234003. B F1234004. B F1234005. B F1234006. C F1334007. E F1434008. A F1534009. C F1534010. A F1534011. C F1534012. C F1534013. E F1534014. E F1634015. B F1634016. D F1634017. C F1634018. B F1634019. C F1634020. D F2134021. D F2134022. E F2134023. E F2134024. D F2134025. E F2134026. C F2134027. C F2234028. B F2234029. D F2234030. E F2234031. B F2234032. B F2234033. C F2234034. C F2234035. B F2234036. B F2234037. A F2234038. B F2234039. B F2234040. C F2234041. D F2234042. D F2234043. E F2234044. A F2234045. E F2234046. A F2234047. E F2234048. E F2234049. B F2234050. D F2234051. D F2234052. D F2234053. B

F2234054. D F2234055. E F2334056. E F2334057. E F2534058. A F2534059. E F2534060. E F2534061. C F2534062. B F2534063. B F2534064. C F2534065. D F2534066. B F2534067. E F2534068. D F2534069. D F2634070. A F2634071. C F2634072. C F2634073. B F2634074. E
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1234075. B,C F1234076. A,D F1234077. A,B,C,D F1234078. B,C,E F1234079. B,D,E F1234080. A,D F1234081. B,E F1234082. A,E F1334083. B,C,D F1334084. D,E F1334085. A,B,C F1334086. A,B,C,D F1334087. A,B,C,D F1334088. A,B,C,D F1334089. A,B,C,D F1334090. A,B F1334091. B,C,D,E F1334092. A,B,C,D F1334093. A,B,C,D F1434094. B,C,D,E F1434095. A,B,C,D F1434096. B,C F1434097. A,C F1534098. C,E F1534099. A,B,C,D F1534100. B,C,D,E F1534101. A,B,C,E F1534102. A,C,D,E F1534103. A,B,C,D F1534104. A,C F1534105. A,C,E F1634106. C,D

22

F1634107. A,B,C,D F1634108. A,B,C,D F1634109. B,D F1634110. A,B,C F1634111. A,B F1634112. A,D F1634113. A,B,D F1634114. A,B F2134115. D,E F2134116. B,C,D F2134117. C,D,E F2134118. A,B,D F2134119. B,C,E F2134120. C,D F2134121. B,C,E F2134122. A,B,E F2134123. A,D,E F2134124. A,D,E F2134125. A,B F2134126. C,D,E F2134127. A,E F2134128. A,B,C,D F2134129. C,D,E F2134130. A,B F2134131. A,D F2134132. A,C,E F2134133. B,C F2234134. A,B,C,D F2234135. B,E F2234136. B,C,E F2234137. A,D F2234138. B,D,E F2234139. A,E F2234140. A,D F2234141. A,B,C,D F2234142. A,C,E F2234143. A,B,C F2234144. A,B,C,D F2234145. C,D,E F2234146. A,C,D,E F2234147. A,B,C,D F2234148. D,E F2234149. A,B,C F2234150. C,D F2234151. A,B F2234152. A,D,E F2234153. A,C,D,E F2234154. B,C,D,E F2234155. A,B,C,D F2234156. A,B,C,D

F2234157. B,C F2234158. A,C,D,E F2234159. A,C F2234160. A,B,C,D F2334161. B,C,D,E F2334162. A,B,C,D F2334163. A,D F2334164. B,C F2334165. B,C,D,E F2334166. A,E F2334167. B,C,E F2334168. A,C,E F2334169. A,B,C,D F2334170. A,B,C F2334171. A,B,C,D F2334172. A,B,C,D F2334173. A,B,C,D F2334174. A,B F2334175. A,B,C,D F2334176. A,C,E F2334177. B,C,D F2534178. B,D F2534179. A,E F2534180. A,B,C,D F2534181. A,C,D F2534182. B,D,E F2534183. A,C,D,E F2534184. A,D,E F2534185. B,C,D,E F2534186. C,D,E F2534187. B,D,E F2534188. A,B F2534189. B,C,E F2534190. B,C,D F2534191. A,B,D,E F2534192. A,C F2534193. A,E F2534194. A,C,D F2534195. A,C,E F2634196. A,B,D,E F2634197. A,B,C,E F2634198. A,B F2634199. B,C,D F2634200. A,D,E F2634201. A,B F2634202. A,E F2634203. A,B F2634204. A,D F2634205. A,D

23