Mihail Sadoveanu - scurta prezentare a evenimentelor in romanul Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Romanul isi are punctul de plecare in balada populara „Miorita” dupa cum a afirmat insusi G. Calinescu, sau probabil in mitul lui Ossiris dupa opinia mai recenta a arheologului Alexandru Paleologu. Ca roman al transhumantei, „Baltagul” evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. „Baltagul” se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu „Hanul Ancutei”, astfel coborand ca-n balade si romanul de astazi „Baltagul” pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate precum in „Baltagul” de se inrudesc prin accentul de epopee legendara care le proiecteaza intr-un grandios trecut. Aceasta lume deschide din mit si legenda caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleiasi fagasuri de la inceputul lumii. Aici oierii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. Primavara incepe ducerea turmelor la munte la pasune si toamna are loc intoarcerea la iernatic. Iarna e anotimpul descatuselilor si al petrecerilor. Actiunea romanului se petrece intr-un sat din Muntii Tarcaului numit Magura. 45791btk89ykr3c Actiunea romanului e simpla, prezinta viata locuitorilor de la munte cu obiceiurile si traditiile lor. Vitoria Lipan, sotie de oier din Muntii Tarcaului considerand ca sotul ei Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere si sa vanda oi, nu s-a mai intors si a depasit limitele de timp peste orice asteptari. Vitoria presimte ca s-a intamplat ceva rau si pleaca in cautarea lui impreuna cu fiul ei Gheorghita. Ea i-a trimis scrisoare fiului ei care era plecat la stana ca acesta sa vina acasa si impreuna hotarasc sa plece in cautarea lui Nechifor. Ei refac cu agerime si spontaneitate intregul itinerar parcurs de Nechifor Lipan. Ajung la Dorna. Aici se intereseaza despre sotul ei si afla ca a plecat cu inca doi tovarasi cu turmele. De la Dorna merge din han in han pe urmele turmelor. Asemenea unui specialist in criminologie, ea izbuteste sa adune date, sa confrunte intamplarile, identificandu-i pe cei doi criminali: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. La un han gaseste cainele lui Nechifor (Lupu), iar acesta ii conduce la locul unde se aflau osemintele acestuia. Ea descopera intr-o rapa dintre Suha si Sabaha osemintele sotului ei, precum si ale calului. Ea stie sasi faca dreptate singura, fara sa apeleze la autoritati, ii pune pe criminali in deruta, in situatia de a se autodemasca prin intrebarile puse lui Calistrat Bogza, provocandu-i acestuia un adevarat soc psihologic. Ea se comporta cu cinste si demnitate cand il are in fata pe ucigasul sotului ei, ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul, sa nu-l omoare, ci pentru a asigura linistea celui mort care dupa randuiala isi asteapta razbunarea. Pe ucigasi i-a dat pe mana legii. tk791b5489ykkr

1

Vitoria Lipan e chipul reprezentativ al femeii romance de la munte, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. In drumul ei, ea si fiul ei participa la un botez unde cinsteste copilul datina, participa la o nunta unde cinsteste mirii, iar dupa gasirea sotului mort ea infaptuieste dupa datina inmormantarea acestuia si pomenirea lui. In final hotaraste ca dupa 40 de zile sa se intoarca in acelasi loc sa-i faca praznic sotului ei cu carne de miel de la turma cea noua. Tot atunci hotaraste s-o aduca pe fiica sa Minodora sa cunoasca mormantul tatalui ei, iar apoi se vor intoarce la Magura unde va continua sa munceasca si sa traiasca ca pana atunci. Vitoria Lipan este comparata cu Antigona de Sofocle, care la randul ei era o pastratoare de traditie. George Calinescu in „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” in capitolul dedicat lui Sadoveanu vorbeste despre „Baltagul”, afirmand ca acesta se aseamana cu un roman politist, numind-o pe Vitoria Lipan un adevarat detectiv fiind considerata un Hamlet feminin. „Baltagul” este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si drumul parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie al datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii.

Romanul Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi Izvoare: La crearea trilogiei „Fratii Jderi” s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si „O sama de cuvinte” a lui Neculce, „Descrierea Moldovei” de Cantemir, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare („Toma Alimos”, „Corbea”, „Chira Chiralina”, „Serb sarac”, „Gruia lui Novac”) ori din basme precum si elemente de mitologie pagana si crestina. La acestea se adauga documentele aflate in arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea. Romanul istoric „Fratii Jderi” evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare intre anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, impletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei. Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta in stransa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

2

aceea dintre serbi si exploatatorii lor. salvand viata fiului domnesc. pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si inceperii luptei pentru asigurarea independentei de stat. in anii dinaintea ultimului razboi mondial si in timpul acestuia. culoarea locala ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii. Damian-negutator la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare. Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de invatat. al credintelor in mituri si in minuni. aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara randuiala”. Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole . Ucenicia lui Ionut . unde poruncesc „multi stapani”. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. 3 . intr-o perioada de puternica instabilitate politica. Tanarul cunoaste si prima criza erotica. investite cu sensuri simbolice. prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda. dau. evident. unde intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. „Ucenicia lui Ionut” este deocamdata un roman al inocentei. al initierii. Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia. Nicoara . Intriga se invarteste. In felul acesta. stare in care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron .Scrisa in anii maturitatii.fiul domnitorului. de la Ionaseni. Din povestea batranului staroste. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat. Numita „bildungsroman”. care il numeste „manz”. Hramul Manastirii Neamt. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri. impresia de roman istoric. Dumas. Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti.Volumul I . alcatuita din elemente care sprijineau domnia.Par Negru al carui feciori sunt cu totii inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el.este un roman al cunoasterii primitive. mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. Intriga complicata si imprevizibila. empirice. Dragostea pentru jupinita Nasta. cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata atat a destinului individual cat si cel colectiv. sociala si culturala. prin scuturarea vasalitatii fata de turci. Armasarul domnesc are insusiri magice. Trilogia „Fratii Jderi” este alcatuita din romanele „Ucenicia lui Ionut (1935). Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului. pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat. dupa alte evocari istorice. In el este concentrata puterea voievodului. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman. Ionut mezinul este chemat in slujba domneasca. il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda . Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare. situatiile epice limita. plina de umor.calugar care sub anteriul monahal poarta arme.

urmasa a vechilor Comneni. are loc o iesire in prada a tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta . Calauza in aceasta calatorie este legendarul bour. in Moldova.dar si Stefan cel Mare. care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati. in Polonia. care se intareste pentru razboiul cu turcii. Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere. Initierea in cel mai inalt grad in tainele naturii o intalnim la mag sau la intelept. Apoi.tema epopeica si ea in roman. fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion. este o fresca a intregii Moldove. Omul intra in corespondenta cu natura. este un roman al cunoasterii rationale. deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor.al solutiilor de implinire a unui destin individual . Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei). 4 . cum se intampla frecvent in acele vremi.Piatra) si Samoila (Stramba . el este incadrat cosmologic. conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui serai.Alb este romanul cunoasterii magice. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa. cand a avut loc lupta de la Podul Inalt. unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman. pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii. un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului . retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca. Volumul urmator . bazata pe randuiala si dreptate.Lemne). Nucleul narativ al volumului. avand in vedere provizoriul. Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca. cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi. Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii . Oamenii Mariei sale. Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie. arhimandritul Amfilohie Sendrea .Izvorul . Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. Dar jupanita. Onofrei (Sfarma . Expeditia recuperatoare la Volcinet. fiind in acelasi timp si o cronica sociala. feciorii starostelui Nechifor Caliman. care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului. Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder. ultimul volum este mai incarcat de istorie. viata de toate zilele.Ionut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita. Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva . dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim. Din nou faptul real este proiectat in mit. Romanul urmareste evenimentele petrecute intre 1474 si 15 ianuarie 1475. Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii. Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine aparata. este scena vanatorii de la Izvorul Alb. intreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului.al domnitorului si altul colectiv al Moldovei.prima dragoste a lui Ionut. unde Stefan cel Mare apare in primplan.

de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. ceea ce justifica substituarea urdiei 5 . despre calaretii moldoveni. finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. pentru care cere ridicarea intregii crestinatati. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. ca si Ionut Jderi. ajunsi in targ la Roman. Ceilalti eroi. cu pierderi grele insa din randurile ”oamenilor mariei sale”. rafinamentul.Inalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. Descrierea luptei se realizeaza in trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta. Insasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. unde era inca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. cuviosul Nicodim. Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii intregului popor supus vicisitudinilor vietii. Simion Jder. In realizarea tabloului luptei de la Podul . in tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul. In scopul unei informari precise. Insusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice in care vesteste biruinta si noul pericol. iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui. Era un lucru neobisnuit in acele vremuri. li se raspunde ca acesti ostasi sunt „Oamenii Mariei sale “(insusi titlul romanului). Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. Romanul se incheie cu lupta de la Podul . care servesc pe Stefan Voda. Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic. la Timis sunt prezentati apoi in roman capitanii luati prizonieri de Stefan in lupta cu Radu cel Frumos. de buna lor voie. ii da comanda unor steaguri si-l incredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei. Adevarate pagini de monografie cuprind in continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus. batranul Caliman si fiul sau Samoila pe care insusi Stefan cel Mare ii plange alaturi de intreg nordul. unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie. cu Marusca.Negru. mai ales in Apus.E povestita in acest volum casatoria lui Simion Jder. mai mare. Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder. Compozitional intregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. se indreapta spre implinirea datoriilor fata de viata. Aflam astfel despre intalnirea si sfatul lui Ionut cu inteleptul si viteazul sau frate. ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc.Inalt. pregatirea luptei. cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. Sunt mentionate de asemenea cultura. pe care tanarul o aduce din casa parintilor ei. La mirarea si intrebarile oaspetilor. Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos. Morti sunt Manole Par . Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea in continuare a tarii. ridicat mai intai la rangul de postelnic. incheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupan Mihu si Agapie Ciornuhut. Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric. seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol. desfasurarea si sfarsitul ei. In frunte cu episcopul Tarasie. despre trecerea peste munti in Transilvania si apoi in Tara Romaneasca. a celor ramasi in viata. alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavarsita. dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. in scopul apararii patriei. slujbas secret al lui Stefan. fara plata. fata de Stefan cel Mare. Ele dau o nota romantica acestui episod. Stefan ii daruieste cu mosie. despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos. proiectandu-l in fantastic.

prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian. Geneza: 12158rzz23njn9r 6 . Are calitate de mag. prin povestile si intamplarile evocate. t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia. calul lui este nazdravan. Sadoveanu vede in Stefan. dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan. Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real. constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat. pentru functia lui evocatoare. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie. Intalnim constructii perifrastice cronicaresti. z. iar parintele lui l-a inchinat la muntele Athos. Stefan este mitizat. Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s. in acelasi timp ii mentine intr-o aura de legenda. intre mit si istorie. constructii metaforice. dar. Stefan cel Mare este un om al Renasterii. strasnic la manie si senin in iertare”. ca sa-i stapaneasca pe pagani. prin felul in care se rasfrange in constiinta celorlalte personaje. De multe ori. un personaj justitiar instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. pentru ca transmite un sens universului. Este. s. de-alungul intregului text capatand astfel o functie compozitionala de relatie intre cele trei parti ale acesteia. la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija in randuiala ce o instaureaza in tara. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic. Infaptuieste ordinea in planul uman dar si la nivel cosmic. prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l inalte deasupra celorlalti. alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva. un iluminist. El are pecete pe bratul drept si legamant sfant. pe cel „mai cinstit si cel mai harnic domnitor. care misca direct si indirect fortele angajate in lupta. Intalnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor. Procedeele sintaxei poetice. Mesajul patriotic. o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. dar cand incrunta din sprancene ingheata toti. la fel ca Nicolae Iorga.prin imaginea unui balaur cu multe capete. Domnul este apropiat de oamenii lui. folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi . postura sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. concretizate in enumerari il ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. istorie si legenda. de invatat dar si atributele eroului.

zj158r2123njjn Criticul literar Nicolae Manolescu considera. figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti. alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935). politice si culturale a acestei epoci. toate dand senzatia de viata reala. economice. legende grupate in O sama de cuvinte. Ureche. Astfel intalnim: romanul 7 . ca din acest punct de vedere. de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri. condusa de Stefan cel Mare. a reconstituit tabloul de epoca. Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai.La baza romanului sta o vasta documentatie. controlabile documentar. Izvorul Alb (1936). Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele. Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala. De asemenea a mai folosit elemente reale. El vede in acest timp o epoca de echilibru.Neculce. care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului. un conducator ideal. a creat personaje. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Bolintineanu. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare. Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti. slujbasi credinciosi ai domnitorului. epopeica. de stabilitate si de armonie. autentica. In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare. Oamenii Mariei sale (1942). evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene. Chira chiralina. romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia. Delavrancea. Aceste fapte. Fratii Jderi este o constructie ampla. Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV. Romancierul a consultat cronicile moldovene . Structura: 12158rzz23njn9r Este o trilogie. Eminescu. Faptele. iar in figura lui Stefan cel Mare. in care era evocata figura domnitorului.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare. personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. Gruia lui Novac. intr-o perioada arhaica. o adevarata cronica a vietii sociale. romancierul isi cauta refugiul in trecut. dialoguri. dar si familia Jderilor. In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea. care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. caracterizata prin stabilitate si armonie sociala.

roman al eroismului. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: • • • • • • nivelul social: in cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: in care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. roman istoric. In acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. drumul si aventurile reprezinta probe.formarii unui caracter. ca prieten si slujitor al fiului sau. prin care Ionut Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii. semne. Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. ca de exemplu Catalan. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece. mitica. rapita la porunca lui Soliman bei. calul lui Stefan cel Mare. dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. care se ingrijeste de toate problemele gospodariei. Titlul este simbolic. Se pare ca in fruntea familiei sta femeia. Alexandrel. Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche. magica. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. au un caracter initiatic. roman de aventuri. Cu acest prilej Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder. ca si personajele din basme. 8 . Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica. oamenii cred in cai nazdravani. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei. Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic. incercari. ca despre o fiinta miraculoasa. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor. in practici primitive. care urmareste destinul individului (Jderii) in stransa legatura cu destinul colectiv. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare.

Sfarsitul romanului este cel mai incarcat de istorie. Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui. care este romanul cunoasterii magice. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca intreaga forta sa se concentreze impotriva turcilor. Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder. Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan .Hanul Ancutei Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveniana “Hanul . nu este o descoperire a lui Sadoveanu. priceput in cresterea si ingrijirea cailor domnesti. ca un taram al imaginatiei. Spre desebire de alte hanuri. reala si mitica . familia cea mare. Tot in acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. La razboi participa tot poporul. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu.Prin recurenta insa.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. prin semnificatii si prin functii . povesti care au avut loc la han. fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han . pentru a-si apara tara. Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama..Acestea ii dau un caracter mitic. Povestirea Mihail Sadoveanu . care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism.Are deasemenea o dubla natura. Astfel Simion Jder se indragosteste de Marusca. ca motiv literar . Si in acest volum exista o aventura romantica. care isi parasesc familia mica. Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare. Discursul domnitorului.” Hanul este topos central in lumeasadoveniana . rapita de Niculaies Albu. Fratii Jderi pornesc intr-o expeditie de pedepsire a vinovatilor. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc. spun povesti din tineretea lor. cu toate credintele 9 .Fata de volumul I. iar spatiul hanului . ritmul epic este mai accelerat. dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii. Fata de volumul II. acest volum este romanul cunoasterii rationale. si dusa in Polonia.calul lui Stefan cel Mare banuit ca are puteri magice. un univers si o istorie. Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice.Timpul se transforma in spatiu . iar noaptea se inchid. definind un spatiu intors asupra lui insusi. comisul din Timiseni.

inchis:”nu era han era cetate. de impulsuri si trairi. Mai toate istorisirile spuse la han sunt apreciate de catre ascultatori din doua puncte de vedere:al intamplarii povestite .Trezirea interesului ascultatorilor se face involuntar . imtamplari .. saraci.Semnificativ este faptul ca in imprejurari 10 . lucratori cu bratele. petrecerea intru poveste. povestindu-si viata si inpartasindu-si secretele intr-un cadru intim.De fapt . destine. cea de demult .” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii .Ienache coropcarul. 38198lpl81rpb4r Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane.transfera mancarea bautura . umbla ca un spiridus incolo si-ncoace. Un alt de aspect specific hanului sunt caracterele acestuia :deschis .”Toate ale lumii” s-au daramat. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancaruri . in cazul lui Sadoveanu..Comisul Ionita promite sa spuna ceva” cu mult mai minunat si mai infricosat”. au trecut.Ei traiesc la modul Canaanului.”(Nicolae Manolescu) pp198l8381rppb O prima figura centrala .Neculai Isac.O afirmatie intamplatoare in sirul altora starneste curiozitatea ascultatorilor.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta.tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . descoperim un portret dinamic al hangitei de demult.Ceremonialul e ritualic.Toti oaspetii hanului sunt prieteni. Ancuta. ospatand numai cu carne fripta si band vin . preocuparea pentru felul “spunerii” precede istorisirea si dispare ca intentie constienta in momentul in care povestea incepe.. in toate povestirile pe tema hanului este cea a stapanului locului. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave.Si neschimbata a ramas si hangita.. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga.traditiile . pentru ca mai apoi . ziduri groase.Frumusetea istorisirilor se datoreaza exclusiv harului innascut al povestitorilor. creeand astfel emulatia .cu ceremonialul lor cu tot.. rumena la obraji .(George Calinescu)..Cealalta Ancuta . in sine.Celelalte linii ale Ancutei batrane sunt “trase” prin comparatie cu Ancuta cea tanara:”Iar Ancuta cea tanara. mos Leonte. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.” Sadoveanu nu scrie despre o lume .. el creeaza o lume .asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli .a ramas insa neschimbat hanul. a ramas vie in amintirea celor care au cunoscut-o:comisul Ionita .”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti . superstitiile si eresurile lor. fiind la rascruce de drumuri. si a modului cum este istorisita intamplarea.In doua din intamplarile istorisite “Balaurul “ si “Cealalta Ancuta”. hangita . un univers al istorisirilor frumoase fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. insa dupa o randuiala care cere initiere. rasete si vorbe bune.Ea este adevaratul spirit viu al hanului. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. porti ferecate.

fiind unul dintre ascultatori. predominanad fiecare in functie de povestitor. In felul acesta . In ceea ce priveste reactia ascultatorilor.prezentarea celor 9 istorisiri “Hanul Ancutei ” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole. reuseste sa ocoleasca momentele de monotonie sau plictiseala ce ar fi putut sa apara pe parcurs.Ea este singura care aude unele istorisiri a doua oara(doar intamplarea cu Duca-Voda mai este stiuta de matusa Salomia). si anume tipul naratorului. Al zecelea.Ca si mama sa . discursul narativ va fi intotdeauna prezent. insa din interesul celorlati de a asculta si o a doua intamplare povestita de comis. cel mai important. nu este specificat nimic deosebit. fiecare dintre ei punandu-si amprenta pe cate un capitol. Complexitatea istorisirii este redusa fara a diminua insa din farmecul acesteia. Acest procedeu. Cei noua naratori sunt garantia faptului ca “Hanul Ancutei” nu va fi in totalitate nici plin de umor sau de prea multa seriozitate. <<“ Hanu Ancutei “ este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare.cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel. Mihail Sadoveanu stie cum sa pastreze interesul cititorilor.oarecum similare. Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. la fel putem distinge si reactia ascultatorilor tinand cont de acelasi criteriu. Caracterizarea comisului 11 . Faptul ca mos Leonte priveste spre calul sau cu o tenta ironica. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor. Naratorul principal. el foloseste ca prim procedeu naratoric o imbinare a prezentarii si a reprezentarii.narator personaj sau narator martor . ne ofera o privira de ansamblu asupra acestuia: “hanul acela al Ancutei nu era han-era cetate”. acesta fiind si unul din motivele pentru care nu pune un prea mare accent asupra descrierii hanului in acest prim capitol. Fie ca sunt naratori personaj sau naratori martor. naratorul principal.De asemenea putem observa in fiecare capitol o (mai mult sau mai putin) scurta caracterizare a celui ce vine in lumina focului pentru a-si face cunoscuta intamplarea. constituind o opera unitara si unica in literatura romana. Cum era si de asteptat. impreuna cu postura de narator creditabil pe care o adopta.Formal scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . Initiatorul “turnirului naratoric” este comisul Ionita. cele noua povestiri se dovedesc puternic si multiplu corelate. peste timp. aflandu-se la han. imbinandu-se cu diegeza. asigurand o “legatura” a acestora.asigura continuitatea dintre istorisiri. melancolic sau trist. putem deduce o impresie pozitiva lasata de acesta in fata “publicului”. reprezinta cauza pentru care comisul Ionita a ales sa “apere onoarea calului sau” . >>(George Calinescu) Hanul Ancutei . acest volum de povestiri isi are inceputul prin prezentare timpului si spatiului. Alegand postura de personaj principal. Pentru a capta interesul ascultatorilor. in sine foarte indiferente. ramanand ca apoi sa fie stabilite procedeele narative de care acestia s-au folosit. lasand diegeza in inferioritate. Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”. Razesul se dovedeste a fi un narator personaj. plin sau lipsit de suspans. el are posibilitatea de a crea un discurs cat mai elaborat. Un alt aspect ce poate fi comentat este felul in care acestia isi aleg istorisirile.

Continuand seria istorisirilor cu final nefericit. faptele au o variatie ascendenta usor de observat. Calugarul Gherman incepe acest capitol. de cand sunt. Aceaasta este cauza pentru care calugarul poate fi considerat si un narator personaj. ducand chiar spre laudarosenie. mi-am mai simtit asa inima. Din caracterizarea naratorului putem afla despre calugarul Gherman ca era pentru prima oara cand coboara din munte de la Durau pentru a se indrepta spre Sfanta Mitropolie si a se inchina la biserica marelui mucenic Haralambie. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. Insa nici reprezentarea nu este neglijata lipsind astfel textul de monotonie. cochet. pentru ca in finalul ei sa dezvaluie faptul ca personajul principal era chiar tatal sau.”. pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori. a spus ce avea pe inima. Calugarul si-a ales povestirea cea mai de pret. pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca. de aici tragandu-se si numele acestui capitol: “Balaurul” . decat discursului naratologic. discursul naratologic fiind aici in inferioritate. Gradatia se observa prin simpla citire a textului. “Haralambie” . cu o puternica incredere de sine. ca este un om destul de batran. reactia ascultatorilor poate fi anticipata.Fiind calugar. In continuare acesta pare a povesti o intamplare la care o fost martor. mos Leonte da o mai mare importanta diegezei si faptelor. Cu o vasta experienta de viata. din tinutul Sucevei. Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma. Spune repede mos Leonte. la fel si comisul: “razesul s-a aratat mirat de povestirea monahului s-a tacut de uimire o vreme. Emotia si nerabdarea comisului fiind chiar exprimata:”asemenea dihanie mie inca nu mi s-a aratat…marturisi el si glasul parca-I era slabit si fara curaj. ca potarnichea in cangile soimului”. Putem afla ca este un razes de la Daraganesti. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. Paralelismul se realizeaza intre scenele in care sunt prezente ca personaje tufecci-basa Gheorghe si Voda. facand ca finalul tragic sa aiba un efect si mai mare asupra ascultatorilor. Intarind spusele acestuia mos Leonte adauga: “va spun drept ca numai o data. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Procedeele narative nu lipsesc nici din istorisirea acestuia: pentru prima oara putem observa ca procedeu folosirea gradatiei si a paralelismului. Elementele comune din cele doua scene sunt spatiul si personajele. Cu toate acestea.”. Fiind binecunoscuta iscusinta zodierului la vorbe.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Prezentarea in acest capitol este evidentiata in prima parte cand Gherman povesteste care ii este destinul si de asemenea in ultima parte unde moartea lui Haralambie este prezentata prin fraze scurte si dinamice. intrucat istorisirea se doveste a fi chiar povestea vietii lui. si-a povestit propriul destin. atentia lor a fost concentrata complet asupra lui. urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie. Cel de-al doilea narator ce-si va istorisi povestea va fi si el protagonistul acesteia. In ceea ce priveste istorisirea.prin a spune cateva cuvinte despre destinul sau. caci avem vreme 12 .”. elementul distinct: motivul infatisarii lui Gheorghe la Voda. mos Leonte este provocat si convins de catre Ancuta sa povesteasca cum a fost cand a vazut balaurul. obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima. Zodierul are in aceasta intamplare o contributie minima.Ionita este realizata inca de la intarea acestuia in “scena”. de aceea am putea spune ca isi asuma rolul de narator martor si doar intr-o foarte mica masura si de personaj.

Zodier fiind este de asteptat ca povestitul sa fie una din calitatile acestuia. Acest nou tip de istorisire ii uimeste pe toti. 55155vtf49cge2i Neculai Isac ajunge la han in momentul in care mos Leonte isi termina istorisirea. dar de data aceasta cu un final fericit(cel putin pentru cei doi indragostiti…). dialogul este prezent numai in fragmentul in care Ienache si 13 . voinic si c-o leaca de pantece”. dar se poate observa ca este un om obisnuit cu vorba si ca nu este pentru prima oara cand spune aceasta intamplare. insa o sansa ca aceasta. Acesta va istorisi o intampalre pe care a patit-o chiar el. In acest capitol reactia ascultatorilor nu este precizata in nici un fel. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. a iubirii. lasand sa se vada reactiile lor pe fata fiecaruia. Procedeele narative . Toate acestea ar putea constitui rationamenul pentru care a ales aceasta intamplare. si aici sunt alternate cu maiestrie. Diegeza nu lipseste nici din acest capitol. momentele gen aparitia balaurului fiind prezentate intr-un mod unic. ras si cu mustata alba. In acest capitol apare pentru prima oara ca procedeu narativ naratorul necreditabil.destula” . Reprezentarea folosita in acest capitol se poate spune ca este vitala.cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele cele mai importante fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. Rolul celui de-al patrulea narator este foarte bine stabilit si anume de a schimba sirul povestirilor. fiind desigur. nicidecum. In finalul acestui capitol o urma de melancolie s-a asternut. De asemenea se poate observa o usoara gradatie in scena petrecuta la han. cert este ca Neculai Isac este un narator personaj. Caracterizarea ni-l infatiseaza pe Mos Leonte ca fiind un “taran de pe la noi de pe Moldova. Faptul ca va fi randul capitanului de mazali sa continuie turnirul este de la sine inteles. “Cealalta Ancuta” este povestita din perspeciva unui martor. Felul in care a ales aceasta istorisire nu ii apartine. o pauza de revenire a fost necesara si o reaprindere a focului. El pastreaza tema. plin la obraz. lucru ce este confirmat in acest capitol. sau poate doar prin natura ei este o poveste foarte emotionanta. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. In fata unei asemenea povesti tragice “am ramas tacuti si mahniti”aflam de la naratorul principal. dar in principal se incearca o depasire a tragismului capitolului anterior. dar de data aceasta(si pentru prima oara) va fi una de dragoste. Faptul ca a fost prezent la momentele cheie ale intamplarii reprezinta un motiv pentru care Ienache pune mai mult accent pe faptele ce s-au petrecut. In orice caz. Naratorul isi asuma scoaterea din acel moment de cumpana in care nimeni nu avea curajul sa rupa tacerea dupa povestirea lui Neculai. mustacioara tunsa si barba rotunjita nas vulturesc si sprancene intunecate arata inca frumuseta si barbatie”. Dialogul dintre cei doi indragostiti fiind obligatoriu sa fie reprodus. Neculai alege aceasta istorisire la cererea naratorului principal ce este tot din Moldova. desi contributia coropcarului il transforma si fara sa vrea sa recunoasca intr-un personaj. Naratorul este capitan de mazali din tinutul Tutovei. Ocupatia nu ii influenteaza in nici un felul in care povesteste. sa o auzi de la insusi personajul principal. “numai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie in juru-i.”. Acest lucru nu inseamna ca prezentare lipseste. Balabanesti. ca si in cazul precedent. una ascendenta. intrucat Ancuta este cea care il roaga sa povesteasca aceasta intamplare. Prezentare este cea care predomina in acest caz. procedeele narative sunt imbinate in cel mai fericit mod. pentru ca trecerea sa nu fie prea brusca. nu putea fi ratata. Poate acesta este si motivul pentru care “Fantana dintre plopi” are un impact atat de mare asupra ascultatorilor. respectiv prezentarea si reprezentarea. dar este si normal la o poveste de iubire sa predomine discursul narativ. iar vestea acestei povesti s-a raspandit in tot tinutul. Din caracterizarea sa putem sa aflam ca avea”obrazul smad.

Ca mod de prezentare foloseste in pricipal digeza. Motivul pentru care Damian alege aceasta modalitate este chiar ocupatia acestuia. este foarte bine delimitat pentru ca el este cel ce a intalnit in drumul sau atatea curiozitati. s-ar fi putut cunoaste ca-I cioban. Atitudinea ascultatorilor fata de cioban a fost diferita de cele pana in acel moment: “nici nu-l bagasem in seama pana atunci.” Daca pana acum am avut doua serii de intamplari (luate trei cate trei). Avand aceleasi motive ca si calugarul(nu este obisnuit cu vorba). si abia acuma-I venise gustul de vorba si chef”. cosind cu ele parca. printre procedeele narative se numara si aspectul naratorului necreditabil. si ma veseleam.”. spre deosebire de toate celelalte. Rolul de narator personaj. Utilizeaza deasemenea prezentarea. In afara de modalitatea in care este spusa istorisirea. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. in cazul sau. un alt lucru inedit este si modul in care este realizata caracterizarea. si tacuse. ”Negustor lipscan”. pe care le va expune in acest capitol. Motivul pentru care acesta alege istorisire se leaga tot de faptul ca se presupune a fi propria poveste pe care astepta de mult timp sa o imprtaseasca cuiva. Intreg capitolul se bazeza pe schimbul de idei intre ascultatori. acum vine iar randul sa schimbam tematica povestirilor. altii sunt uimiti. Din aceiasi cauza. nici ascunzisi si mai ales. fie el de la Rarau(in cazul nostru) sau nu:”numai dupa cum aducea picioarele. istoria fiind mai importanta decat discursul.Toderita merg pe acelasi drum. “imi venea a rade ascultandu-l cum zice subtire. “Cealalta Ancuta” este constituita dintr-o povestire ampla. Avea plete crete unse cu unt. Se vedea insa asta si dupa gluga[…]Purta toiag nalt pe care-l tinea de sus. iar istorisirea unei fapte spuse de un prieten este mult mai usor de realizat si nu in ultimul rand recunoasterea faptului ca a omorat un om I-ar fi pus in pericol integritatea juridica. De aici si reactiile lor sunt din celel mai diferite. Faptul ca este negustor si stie sa se tocmeasca cu oamenii si le-ntelege vorba nu face decat sa sporesca iscusinta povestirii. negustorul este provocat sa povestesca din intamplarile si lucrurile pe care le-a vazut in drumul sau. Damian Cristisor va istorisi in acest capitol ce si cate a vazut el la nemti. faptul ca nu are experienta intr-ale povestitului. abia-I vedeam pe sub streasina fruntii si a sprancenelor. Caracterizarea este una ce ar putea apartine oricarui cioban. coincidentele ne fac sa credem ca este defapt personajul principal al acestei istorisiri. nu are intru sine nici viclenie. la acestea se adauga modul afectat in care povesteste ciobanul. el alege tot ca modalitate principala diegeza. Si ochii mititei. Tacuse si-si vazuse de vin. Constandin Motoc se diferentiaza de ceilalti naratori prin faptul ca desi incerca sa spuna intamplarea din perspectiva unui narator colportor . iar barba-I era rasa cu custura de coasa. unii fiind nemultumiti de schimbarile ce se produc. Printre coincidente se pot numara: atat ciobanul cat si personajul sunt de la Rarau. “dintre noi toti numai Ionita comisul il privea intr-o parte cu oasrecare nerabdare si dispret”. daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca in zodia leului si sub stapanirea plnetei soarelui…. nu contine caracterizarea naratorului. rar. La randul lui. amandoi au ucenicit la ciobani. dar rolul esential il are dialogul cu ascultatorii pe tot parcursul istorisirii. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. Mos Leonte isi face meseria de zodier si ii ghiceste naratorului: “omul care vorbeste si rade din cea dintai clipa cand te-a vazut. Desi I-au ascultat povestea cu interes. el nu divulga anumite fapte sau detalii. la inceputul capitolului sapte naratorul principal isi manifesta dorinta de a auzi mai de graba istorisirea comisului. caci nu-mi era sila de omul cu chef”. momentele reprezentate fiind minime. tg155v5549cgge 14 . capitolul. dar el toata vremea statuse acolo cu noi.

Caracterizarea ii este realizata chiar in momentul aparitiei sale la han: “orbul era si el imbracat ca muntenii. Se poate spune ca diegeza se combina cu discursul narativ. O caracterizare a fantanarului nu ne este prezentata. Ultimul capitol si cel mai complex de altfel. “Orb sarac” continua “turnirul”. ajungand ca in final sa discute chiar cu naratorii. Daca in primul capitol nu intervine decat pentru a face o scurta caracterizare a comisului. cum nici o alta istorisire nu a facut-o: “ei si pe urma?”. el este cel ce il provoaca pe Neculai Isac sa-si spuna istorisirea. Istorisirea a fost aleasa de lita Salomia.[…] ea lua mana. “am ramas insa dupa aceea loviti ca de o grea munca si abia ne puteam misca. tinand cont de modul in care este expusa intamplarea. focul se stinse. iar cojocelul il tinea numai pe umeri[…]lumina ii batea obrazul necluntut impresurat de barba alba”. povestirile si naratorii. umbland dupa cotloane ferite si locuri de odihna”. ia sfarsit si turnirul. nu mai ramane decat unul singur si anume cel principal. in al treilea capitol.Incadrandu-se intr-o oarecare masura in noul stil naratologic. Insa pe tot parcursul 15 . Acest lucru starneste din parte ascultatorilor reactii din cele mai diferite: “la aceste vorbe s-a petrecut un lucru la care noi nu ne asteptam. Desi contributia ei este una substantiala in istorisire. Comisul Ionita a strigat ca pofteste cantec. Motivul pentru care a ales aceasta poveste este pentru ca in acest fel era singurul mod in care I-ar fi fost permis sa ramana la han. fapt ce este confirmat si de Ancuta: “Am ascultat si de la mama intamplarea asta. tinand cont si ca ea era singura femeie din cercul naratorilor. El este prezent la han de la inceput pana la sfarsit prezentand hanul. negustori. cei doi reusesc sa starneasca curiozitatea lor. Luand in considerare procedeele narative rapsodul este considerat a fi un narator creditabil.este o sintaxa folosita de mai multe ori. Drept urmare aceasta a garantat ascultatorilor ca Zaharia va povesti mai cu mestesug decat rapsodul. faptele sunt la fel de importante ca felul in care sunt prezentate. naratorul personaj este considerat Zaharia fantanarul. Acesta este sfarsitul volumului. se poate spune ca titlul capitolului este usor ironic.” Faptul ca matusa Salomia a cutreuerat prin lume si a poposit de multe ori la han si a auzit multe povestiri. El a inceput prin a canta o balada si apoi a istorisit. Faptul ca este rapsod nu poate fi decat considerat un atu din punct de vedere narativ. ca un simplu ascultator din afara. implicarea sa este intr-o gradatie ascendenta. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor . Odata cu incheiarea cuvantarii litei. carausi si oameni de rand ne aflam acolo. Tinand cont de faptul ca in aceasta ultima parte intamplarea este povestita mai mult de lita Salomia. poarta numele de “Istorisirea Zahariei fantanarul”. Spuneam ca acesta asigura continuitatea istorisirilor. dar in acelasi timp oferind un sfarsit spectaculos volumului. cu palarioara neagra si strai alb. Incheind aici comentariul asupra celor noua naratori. o intoarse si o saruta”. Rapsodul Constantin foloseste cu predominanta discursul narativ. Ceea ce surprinde este faptul ca in “Cealalta Ancuta” naratorul nu isi face simtita prezenta.Si in acest caz calitatea de narator personaj este la fel de bine definita intrucat acesta povesteste drumul sau de initiere. ii confera o oarecare dezinvoltura.”. din care reiese suspansul creat si interesul celorlalti pentru ceea ce s-a intamplat. catrinta si sumaies scurt. In acest ultim capitol predomina reprezentare ca o foma a procedeelor narative. insa cea a litei da: “baba purta broboada de stergar alb. In “Haralambie” el povesteste cele intamplate din exteriorul cercului. hangita. oricati razesi. rasplata fiindu-I pe masura. care nu a fost deacord cu succesul povestirii rapsodului. in istorisirea sa. Modul in care sunt expuse intamplarile este inedit si surptinde pe toata lumea fiind ceva neasteptat. fiind singura modalitate in care cei doi puteu povesti impreuna. Din acest punct de vedere capitolul atinge cel mai inalt grad in erarhizarea povestirilor.

zile. "Zodia Cancerului" sau "Vremea Ducai Voda" . Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata necredinciosilor. peste apa. dar in acelasi timp o sustine pe lita Salomia cand acesta vrea sa povestesca intamplarea fantanarului.Pan Vladislav. ce are posibilitatea sa lege cele noua intamplari. ni se fac cunoscute si noua aceste capodopere narative. el isi mai arata un interes deosebit fata de povestea rapsodului.sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate. In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati.”. Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz. Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne . Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten . In afara de aceasta. dar in schimb vor trece prin Harlau. de impletire a mai multor stiluri intracelasi spatiu ambivalent si intr-un timp fara secunde. ore. apoi incep s ase iveasca autohtonii" Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul.Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea. Volumul constitue un exemplu de arta narativa.care il incredinta pe abatele francez. Capitolul II "Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten" Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea Sabaoani.deoarece a avut loc o lupta. ca timp privilegiat al povestirii.volumului. Barladeanu . Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet. naratorul principal isi manifesta dorinta de a asculta si a doua istorisire a comisului. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. considerata <<capodopera de la rascruce>> (Nicolae Manolescu).se vede si cine-i Vlacu Barladeanu. 16 . ca loc al povestirii. fiul domnitorului Antonie Voda. o proprietate a lui. “ <<Hanu Ancutei>> (1928).rezumat pe capitole Capitolul I: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele". si a toamnei imbelsugate. Capitolul III "Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit. Prin intermediul naratorului.

Matias. Capitolul VI "Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa Nicoara pt a se adaposti. altii dorm" Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu. Satrarul ii conduce cu lautari.. precum si despre niste lautari si niste sarmaletotul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne" Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau.satrar" La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din satul pradat si pt muncitorii care ridica moara.Capitolul IV "Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate" Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine ploaia. ori de ce natie ar fi" La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc. nepotul pivnicierului domnitorului. iar oaspetii isi continua drumul Capitolul IX "Drum spre Iasi" Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet.ale carui fapte sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu domnita Catrina. fiica domnitorului DucaVoda. 17 . Capitolul VIII "Moldovenii cunosc leac pt mahmuri. simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza.. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina. De fapt este Parintele Nicoara. Capitolul V "Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca. mai ales sarmalele si potrocul. El face cunostina cu abatele francez si ii invita pe acestia in casa sa. Capitolul VII "Unii sfatuiesc.

Capitolul XV "Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti" Lupu Sulgerul este prins. Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte. Capitolul XII "Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica" Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan.Capitolul X "Scaunul tarii Moldovei. Capitolul XIV "Veste de la domnita Catrina" Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda. Capitolul XIII "Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici" Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul. Ei sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. pt a sta intre ai lui. Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic . El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede. Abatele este dus la misiunea franciscana. Dupa ce Buga -gadea. Capitolul XI "Popas la Iasi" Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa" Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni. despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei s ase rascoale.il ameninta cu schingiuirile clasice. 18 .

sa-i dascante. toti boierii sunt chemati la divan. cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile" Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos. cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat. Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca Magdalina intr-o casa apropiata. Ei sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o ia pe alte drumuri Capitolul XX "Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna" In drumul lor. Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida Capitolul XXI "Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni" 19 . A doua zi. pe alte drumuri fara pareche in lume" Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. Capitolul XIX "Abatele Paul iese din targul Iesilor. Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet. unde vinovatii isi recunosc faptele. ci e planuita cu strasnici de dadaca Magdalina Capitolul XVIII "Hotararile cinstitului divan al mariei sale" Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. voda merge la manastirea Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti. Acolo o asteapta Alecu Russet. abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor. Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare. Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati. Capitolul XVII "Intalnirile de dragoste . dar Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. Voda il cheama pe logofatul Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu. Pentru a putea reflecta la o pedeapsa. iar domnita Catrina iese la plimbare. urmand calea spre imparatie.Capitolul XVI "Mare masa domneasca" Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez.

unde Icoana Maicii Domnului plange. Capitolul XXII "Alte puteri ale Magdalinei dadaca" Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti. Acesta este al saselea. El studiaza reactia fetei. iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt judecata. Voda il elibereaza pe boierul Milescu. iar Domnita Catrina se vede cu Alecu Russet. al patrulea este o cometa care sta pe cer.Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni. Capitolul XXIV "Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna. Capitolul XXV "Mila Ducai-voda" Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi sunt pe maini bune. Capitolul XXIII "Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are despre asta Vilcu Barladeanu" Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf Paraschiva. apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si o asteapta acolo unde sau intalnit si data trecuta. dar aceasta reuseste sa se prefaca. Exact cand aceasta se indoieste. dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre sultanul Mehmet si crestini. Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. Capitolul XXVI "Domnita Catrina incepe sa porunceasca" Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa fie prins. Primul semn apare la manastirea Neamtu. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. in zilele Ducai-Voda" Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. Al treilea este un vifor mare. Russet il salveaza pe abate. al doilea e un cutremur. Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe Alecu Russet. incendiu ce nu este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic. cum nimeni nu a mai vazut. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte. al cincilea e o pasare straina. 20 .

Capitolul XXVIII "Arata ca. In cele din urma. In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni. Capitolul XXIX "Nu numai abatele Paul filozofeaza.Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad. dar cel ami cuminte dintre toti e altul. cu care se bat pana scapa. si ca. afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan." Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu.. Capitolul XXVII "Departata cale spre rai" Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi Barladeanu. ci si Barladeanu" Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe Alecu. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli. iar acum este exilata intr-o manastire de Duca Voda. Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara. uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o" Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul Mehmet cu ajutorul unei partide de sah. si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni. Capitolul XXXI "Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau. Capitolul XXXII "Pregatiri de amre nunta domneasca" 21 . insa acesteia nu-i pasa. Capitolul XXX "Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu" Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. in intimitate . disperat.

Capitolul XXXIII "Cel din urma.Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza alaiul domnesc in Moldova. ei sunt urmariri si in cele din urma Russet este prins. iar capul sau este atarnat de un gard. Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc. Acesta rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni. 22 . in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu" Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful