Mihail Sadoveanu - scurta prezentare a evenimentelor in romanul Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Romanul isi are punctul de plecare in balada populara „Miorita” dupa cum a afirmat insusi G. Calinescu, sau probabil in mitul lui Ossiris dupa opinia mai recenta a arheologului Alexandru Paleologu. Ca roman al transhumantei, „Baltagul” evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. „Baltagul” se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu „Hanul Ancutei”, astfel coborand ca-n balade si romanul de astazi „Baltagul” pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate precum in „Baltagul” de se inrudesc prin accentul de epopee legendara care le proiecteaza intr-un grandios trecut. Aceasta lume deschide din mit si legenda caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleiasi fagasuri de la inceputul lumii. Aici oierii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. Primavara incepe ducerea turmelor la munte la pasune si toamna are loc intoarcerea la iernatic. Iarna e anotimpul descatuselilor si al petrecerilor. Actiunea romanului se petrece intr-un sat din Muntii Tarcaului numit Magura. 45791btk89ykr3c Actiunea romanului e simpla, prezinta viata locuitorilor de la munte cu obiceiurile si traditiile lor. Vitoria Lipan, sotie de oier din Muntii Tarcaului considerand ca sotul ei Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere si sa vanda oi, nu s-a mai intors si a depasit limitele de timp peste orice asteptari. Vitoria presimte ca s-a intamplat ceva rau si pleaca in cautarea lui impreuna cu fiul ei Gheorghita. Ea i-a trimis scrisoare fiului ei care era plecat la stana ca acesta sa vina acasa si impreuna hotarasc sa plece in cautarea lui Nechifor. Ei refac cu agerime si spontaneitate intregul itinerar parcurs de Nechifor Lipan. Ajung la Dorna. Aici se intereseaza despre sotul ei si afla ca a plecat cu inca doi tovarasi cu turmele. De la Dorna merge din han in han pe urmele turmelor. Asemenea unui specialist in criminologie, ea izbuteste sa adune date, sa confrunte intamplarile, identificandu-i pe cei doi criminali: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. La un han gaseste cainele lui Nechifor (Lupu), iar acesta ii conduce la locul unde se aflau osemintele acestuia. Ea descopera intr-o rapa dintre Suha si Sabaha osemintele sotului ei, precum si ale calului. Ea stie sasi faca dreptate singura, fara sa apeleze la autoritati, ii pune pe criminali in deruta, in situatia de a se autodemasca prin intrebarile puse lui Calistrat Bogza, provocandu-i acestuia un adevarat soc psihologic. Ea se comporta cu cinste si demnitate cand il are in fata pe ucigasul sotului ei, ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul, sa nu-l omoare, ci pentru a asigura linistea celui mort care dupa randuiala isi asteapta razbunarea. Pe ucigasi i-a dat pe mana legii. tk791b5489ykkr

1

Vitoria Lipan e chipul reprezentativ al femeii romance de la munte, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. In drumul ei, ea si fiul ei participa la un botez unde cinsteste copilul datina, participa la o nunta unde cinsteste mirii, iar dupa gasirea sotului mort ea infaptuieste dupa datina inmormantarea acestuia si pomenirea lui. In final hotaraste ca dupa 40 de zile sa se intoarca in acelasi loc sa-i faca praznic sotului ei cu carne de miel de la turma cea noua. Tot atunci hotaraste s-o aduca pe fiica sa Minodora sa cunoasca mormantul tatalui ei, iar apoi se vor intoarce la Magura unde va continua sa munceasca si sa traiasca ca pana atunci. Vitoria Lipan este comparata cu Antigona de Sofocle, care la randul ei era o pastratoare de traditie. George Calinescu in „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” in capitolul dedicat lui Sadoveanu vorbeste despre „Baltagul”, afirmand ca acesta se aseamana cu un roman politist, numind-o pe Vitoria Lipan un adevarat detectiv fiind considerata un Hamlet feminin. „Baltagul” este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si drumul parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie al datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii.

Romanul Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi Izvoare: La crearea trilogiei „Fratii Jderi” s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si „O sama de cuvinte” a lui Neculce, „Descrierea Moldovei” de Cantemir, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare („Toma Alimos”, „Corbea”, „Chira Chiralina”, „Serb sarac”, „Gruia lui Novac”) ori din basme precum si elemente de mitologie pagana si crestina. La acestea se adauga documentele aflate in arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea. Romanul istoric „Fratii Jderi” evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare intre anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, impletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei. Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta in stransa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

2

este un roman al cunoasterii primitive. al initierii. Dumas. empirice. „Ucenicia lui Ionut” este deocamdata un roman al inocentei. Ucenicia lui Ionut . Armasarul domnesc are insusiri magice. Dragostea pentru jupinita Nasta. evident. epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si inceperii luptei pentru asigurarea independentei de stat. aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara randuiala”. il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda . cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia. pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat. pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. culoarea locala ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri. unde poruncesc „multi stapani”. Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului. unde intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. Ionut mezinul este chemat in slujba domneasca. aceea dintre serbi si exploatatorii lor. Hramul Manastirii Neamt. impresia de roman istoric. Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare. salvand viata fiului domnesc. 3 .Volumul I . investite cu sensuri simbolice. in anii dinaintea ultimului razboi mondial si in timpul acestuia. sociala si culturala.calugar care sub anteriul monahal poarta arme. Trilogia „Fratii Jderi” este alcatuita din romanele „Ucenicia lui Ionut (1935). Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata atat a destinului individual cat si cel colectiv. de la Ionaseni. prin scuturarea vasalitatii fata de turci. al credintelor in mituri si in minuni.fiul domnitorului. In felul acesta. Intriga complicata si imprevizibila. Nicoara . Intriga se invarteste.Par Negru al carui feciori sunt cu totii inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el. Numita „bildungsroman”. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat. dau. mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. alcatuita din elemente care sprijineau domnia. plina de umor. Damian-negutator la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare. Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole . intr-o perioada de puternica instabilitate politica. Tanarul cunoaste si prima criza erotica. situatiile epice limita. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman.Scrisa in anii maturitatii. Din povestea batranului staroste. care il numeste „manz”. prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda. In el este concentrata puterea voievodului. stare in care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron . Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de invatat. dupa alte evocari istorice. Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti.

cand a avut loc lupta de la Podul Inalt. bazata pe randuiala si dreptate. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita. el este incadrat cosmologic. Romanul urmareste evenimentele petrecute intre 1474 si 15 ianuarie 1475. este un roman al cunoasterii rationale. fiind in acelasi timp si o cronica sociala. Initierea in cel mai inalt grad in tainele naturii o intalnim la mag sau la intelept. este scena vanatorii de la Izvorul Alb. Expeditia recuperatoare la Volcinet. Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder. Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii . in Moldova. in Polonia. unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman. Dar jupanita. Volumul urmator .al solutiilor de implinire a unui destin individual . Din nou faptul real este proiectat in mit. Apoi. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui serai. retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca. cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi.Ionut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. feciorii starostelui Nechifor Caliman. viata de toate zilele. intreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului. Calauza in aceasta calatorie este legendarul bour. unde Stefan cel Mare apare in primplan. ultimul volum este mai incarcat de istorie.Lemne). Nucleul narativ al volumului. pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii. are loc o iesire in prada a tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta .al domnitorului si altul colectiv al Moldovei. Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii.prima dragoste a lui Ionut. deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor. conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului. este o fresca a intregii Moldove. care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului. dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim. Oamenii Mariei sale. Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca. Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop.Alb este romanul cunoasterii magice. avand in vedere provizoriul. Omul intra in corespondenta cu natura. care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati. cum se intampla frecvent in acele vremi. arhimandritul Amfilohie Sendrea . Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie. fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion.dar si Stefan cel Mare.Izvorul . care se intareste pentru razboiul cu turcii.Piatra) si Samoila (Stramba . Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere. Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine aparata. Onofrei (Sfarma .tema epopeica si ea in roman. Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva . urmasa a vechilor Comneni. un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului . Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei). 4 .

despre calaretii moldoveni. Insasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. desfasurarea si sfarsitul ei. In scopul unei informari precise. care servesc pe Stefan Voda. Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui. Romanul se incheie cu lupta de la Podul . In realizarea tabloului luptei de la Podul . iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. Stefan ii daruieste cu mosie. Insusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice in care vesteste biruinta si noul pericol.Inalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric. Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder. rafinamentul. Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie. la Timis sunt prezentati apoi in roman capitanii luati prizonieri de Stefan in lupta cu Radu cel Frumos. mai mare. Morti sunt Manole Par . se indreapta spre implinirea datoriilor fata de viata. seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol. Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos. alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavarsita. de buna lor voie. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea in continuare a tarii. ceea ce justifica substituarea urdiei 5 . Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii intregului popor supus vicisitudinilor vietii. despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos. Descrierea luptei se realizeaza in trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta. cuviosul Nicodim.Negru. Era un lucru neobisnuit in acele vremuri. Simion Jder. cu pierderi grele insa din randurile ”oamenilor mariei sale”. finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. pregatirea luptei. mai ales in Apus. li se raspunde ca acesti ostasi sunt „Oamenii Mariei sale “(insusi titlul romanului). slujbas secret al lui Stefan. in scopul apararii patriei. pentru care cere ridicarea intregii crestinatati. ridicat mai intai la rangul de postelnic. unde era inca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. in tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul. de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. despre trecerea peste munti in Transilvania si apoi in Tara Romaneasca. pe care tanarul o aduce din casa parintilor ei. batranul Caliman si fiul sau Samoila pe care insusi Stefan cel Mare ii plange alaturi de intreg nordul. Ceilalti eroi. incheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupan Mihu si Agapie Ciornuhut. Ele dau o nota romantica acestui episod. Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic. Aflam astfel despre intalnirea si sfatul lui Ionut cu inteleptul si viteazul sau frate. cu Marusca. a celor ramasi in viata. Compozitional intregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. In frunte cu episcopul Tarasie. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. La mirarea si intrebarile oaspetilor. Adevarate pagini de monografie cuprind in continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus. cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. fata de Stefan cel Mare. Sunt mentionate de asemenea cultura. dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut. ajunsi in targ la Roman. fara plata.E povestita in acest volum casatoria lui Simion Jder. proiectandu-l in fantastic. ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc.Inalt. ii da comanda unor steaguri si-l incredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei. ca si Ionut Jderi.

Intalnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor. z. Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija in randuiala ce o instaureaza in tara. pentru ca transmite un sens universului. Domnul este apropiat de oamenii lui. dar. care misca direct si indirect fortele angajate in lupta. De multe ori. concretizate in enumerari il ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. istorie si legenda.prin imaginea unui balaur cu multe capete. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s. Infaptuieste ordinea in planul uman dar si la nivel cosmic. postura sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan. Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real. prin felul in care se rasfrange in constiinta celorlalte personaje. Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi . s. Mesajul patriotic. pe cel „mai cinstit si cel mai harnic domnitor. Stefan este mitizat. la fel ca Nicolae Iorga. la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. Are calitate de mag. de invatat dar si atributele eroului. Geneza: 12158rzz23njn9r 6 . un personaj justitiar instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. un iluminist. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic. intre mit si istorie. Procedeele sintaxei poetice. t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia. constructii metaforice. Sadoveanu vede in Stefan. o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare.prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian. pentru functia lui evocatoare. de-alungul intregului text capatand astfel o functie compozitionala de relatie intre cele trei parti ale acesteia. Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija. Intalnim constructii perifrastice cronicaresti. strasnic la manie si senin in iertare”. prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l inalte deasupra celorlalti. prin povestile si intamplarile evocate. calul lui este nazdravan. constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat. Stefan cel Mare este un om al Renasterii. folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. ca sa-i stapaneasca pe pagani. Este. iar parintele lui l-a inchinat la muntele Athos. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie. dar cand incrunta din sprancene ingheata toti. in acelasi timp ii mentine intr-o aura de legenda. El are pecete pe bratul drept si legamant sfant. alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva.

o adevarata cronica a vietii sociale. a creat personaje. economice. Astfel intalnim: romanul 7 . Bolintineanu. In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare. Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti. Izvorul Alb (1936). Aceste fapte. condusa de Stefan cel Mare. zj158r2123njjn Criticul literar Nicolae Manolescu considera. alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935). Structura: 12158rzz23njn9r Este o trilogie. slujbasi credinciosi ai domnitorului. Chira chiralina. Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai. Eminescu. Gruia lui Novac.La baza romanului sta o vasta documentatie. romancierul isi cauta refugiul in trecut. dar si familia Jderilor. Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV. epopeica. El vede in acest timp o epoca de echilibru. de stabilitate si de armonie. care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri. ca din acest punct de vedere. care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului. iar in figura lui Stefan cel Mare. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare. un conducator ideal.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare. Fratii Jderi este o constructie ampla. de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. dialoguri. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. Ureche. De asemenea a mai folosit elemente reale. figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti. care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. Romancierul a consultat cronicile moldovene . Oamenii Mariei sale (1942). romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia. a reconstituit tabloul de epoca. Delavrancea. legende grupate in O sama de cuvinte. In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea.Neculce. in care era evocata figura domnitorului. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele. evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene. controlabile documentar. politice si culturale a acestei epoci. caracterizata prin stabilitate si armonie sociala. intr-o perioada arhaica. Faptele. Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala. autentica. toate dand senzatia de viata reala.

magica. Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic. Cu acest prilej Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece. au un caracter initiatic. ca prieten si slujitor al fiului sau. in practici primitive. dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare. prin care Ionut Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii. ca si personajele din basme. roman istoric. rapita la porunca lui Soliman bei. roman al eroismului. vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare. semne. ca despre o fiinta miraculoasa. mitica. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: • • • • • • nivelul social: in cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: in care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei.formarii unui caracter. 8 . calul lui Stefan cel Mare. care urmareste destinul individului (Jderii) in stransa legatura cu destinul colectiv. Alexandrel. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. ca de exemplu Catalan. Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. drumul si aventurile reprezinta probe. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare. Titlul este simbolic. oamenii cred in cai nazdravani. roman de aventuri. Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. incercari. Se pare ca in fruntea familiei sta femeia. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica. care se ingrijeste de toate problemele gospodariei. In acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului.

Fata de volumul I. Astfel Simion Jder se indragosteste de Marusca. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca intreaga forta sa se concentreze impotriva turcilor. La razboi participa tot poporul. povesti care au avut loc la han. ca un taram al imaginatiei. care isi parasesc familia mica. Sfarsitul romanului este cel mai incarcat de istorie. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc. Fratii Jderi pornesc intr-o expeditie de pedepsire a vinovatilor. Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui. Fata de volumul II. nu este o descoperire a lui Sadoveanu.Acestea ii dau un caracter mitic.. priceput in cresterea si ingrijirea cailor domnesti. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. iar spatiul hanului . spun povesti din tineretea lor.Are deasemenea o dubla natura. reala si mitica . definind un spatiu intors asupra lui insusi. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama. familia cea mare. dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii. Spre desebire de alte hanuri. Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan . Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice. Discursul domnitorului.” Hanul este topos central in lumeasadoveniana . hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume .Prin recurenta insa. care este romanul cunoasterii magice. si dusa in Polonia. Tot in acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. Si in acest volum exista o aventura romantica. acest volum este romanul cunoasterii rationale.Timpul se transforma in spatiu .ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han . ritmul epic este mai accelerat. cu toate credintele 9 . prin semnificatii si prin functii . Povestirea Mihail Sadoveanu . Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara. care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism. ca motiv literar . un univers si o istorie. Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. comisul din Timiseni. iar noaptea se inchid. Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare. pentru a-si apara tara.calul lui Stefan cel Mare banuit ca are puteri magice. rapita de Niculaies Albu.Hanul Ancutei Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveniana “Hanul .

mos Leonte. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor .Si neschimbata a ramas si hangita. umbla ca un spiridus incolo si-ncoace. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.traditiile . Un alt de aspect specific hanului sunt caracterele acestuia :deschis . ziduri groase.transfera mancarea bautura . creeand astfel emulatia .” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii . de impulsuri si trairi. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”.Celelalte linii ale Ancutei batrane sunt “trase” prin comparatie cu Ancuta cea tanara:”Iar Ancuta cea tanara. lucratori cu bratele.Ea este adevaratul spirit viu al hanului. porti ferecate.Toti oaspetii hanului sunt prieteni. povestindu-si viata si inpartasindu-si secretele intr-un cadru intim.Ei traiesc la modul Canaanului.Neculai Isac.Trezirea interesului ascultatorilor se face involuntar . descoperim un portret dinamic al hangitei de demult. insa dupa o randuiala care cere initiere.De fapt .tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana.Ceremonialul e ritualic.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. in toate povestirile pe tema hanului este cea a stapanului locului..cu ceremonialul lor cu tot.”(Nicolae Manolescu) pp198l8381rppb O prima figura centrala . preocuparea pentru felul “spunerii” precede istorisirea si dispare ca intentie constienta in momentul in care povestea incepe.. rumena la obraji . rasete si vorbe bune. fiind la rascruce de drumuri. superstitiile si eresurile lor.a ramas insa neschimbat hanul. 38198lpl81rpb4r Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. Ancuta. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga..Cealalta Ancuta .Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun.Ienache coropcarul. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane.O afirmatie intamplatoare in sirul altora starneste curiozitatea ascultatorilor. inchis:”nu era han era cetate.(George Calinescu)..Comisul Ionita promite sa spuna ceva” cu mult mai minunat si mai infricosat”.”Toate ale lumii” s-au daramat. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. in cazul lui Sadoveanu. cea de demult . Mai toate istorisirile spuse la han sunt apreciate de catre ascultatori din doua puncte de vedere:al intamplarii povestite . pentru ca mai apoi .. hangita .In doua din intamplarile istorisite “Balaurul “ si “Cealalta Ancuta”.” Sadoveanu nu scrie despre o lume . imtamplari .Frumusetea istorisirilor se datoreaza exclusiv harului innascut al povestitorilor.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii.Semnificativ este faptul ca in imprejurari 10 .asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli . saraci. au trecut.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti . un univers al istorisirilor frumoase fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni... cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancaruri . destine. in sine. petrecerea intru poveste. el creeaza o lume . ospatand numai cu carne fripta si band vin . a ramas vie in amintirea celor care au cunoscut-o:comisul Ionita . si a modului cum este istorisita intamplarea.

predominanad fiecare in functie de povestitor. Acest procedeu. discursul narativ va fi intotdeauna prezent. acest volum de povestiri isi are inceputul prin prezentare timpului si spatiului. la fel putem distinge si reactia ascultatorilor tinand cont de acelasi criteriu. si anume tipul naratorului.fiind unul dintre ascultatori. imbinandu-se cu diegeza. Razesul se dovedeste a fi un narator personaj. nu este specificat nimic deosebit. el are posibilitatea de a crea un discurs cat mai elaborat. reuseste sa ocoleasca momentele de monotonie sau plictiseala ce ar fi putut sa apara pe parcurs. >>(George Calinescu) Hanul Ancutei . Initiatorul “turnirului naratoric” este comisul Ionita. cele noua povestiri se dovedesc puternic si multiplu corelate. Caracterizarea comisului 11 . Cei noua naratori sunt garantia faptului ca “Hanul Ancutei” nu va fi in totalitate nici plin de umor sau de prea multa seriozitate.narator personaj sau narator martor . aflandu-se la han. naratorul principal. asigurand o “legatura” a acestora. lasand diegeza in inferioritate. melancolic sau trist.Formal scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . in sine foarte indiferente. Faptul ca mos Leonte priveste spre calul sau cu o tenta ironica. ramanand ca apoi sa fie stabilite procedeele narative de care acestia s-au folosit. Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. Un alt aspect ce poate fi comentat este felul in care acestia isi aleg istorisirile. acesta fiind si unul din motivele pentru care nu pune un prea mare accent asupra descrierii hanului in acest prim capitol. Pentru a capta interesul ascultatorilor.oarecum similare.cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel. insa din interesul celorlati de a asculta si o a doua intamplare povestita de comis. Al zecelea. impreuna cu postura de narator creditabil pe care o adopta. fiecare dintre ei punandu-si amprenta pe cate un capitol. peste timp.Ca si mama sa . Alegand postura de personaj principal. putem deduce o impresie pozitiva lasata de acesta in fata “publicului”. Mihail Sadoveanu stie cum sa pastreze interesul cititorilor.Ea este singura care aude unele istorisiri a doua oara(doar intamplarea cu Duca-Voda mai este stiuta de matusa Salomia). Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”. plin sau lipsit de suspans. cel mai important.prezentarea celor 9 istorisiri “Hanul Ancutei ” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole.asigura continuitatea dintre istorisiri. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor. In felul acesta . el foloseste ca prim procedeu naratoric o imbinare a prezentarii si a reprezentarii. ne ofera o privira de ansamblu asupra acestuia: “hanul acela al Ancutei nu era han-era cetate”. Naratorul principal. Fie ca sunt naratori personaj sau naratori martor. Complexitatea istorisirii este redusa fara a diminua insa din farmecul acesteia. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor. reprezinta cauza pentru care comisul Ionita a ales sa “apere onoarea calului sau” . constituind o opera unitara si unica in literatura romana. Cum era si de asteptat. <<“ Hanu Ancutei “ este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare.De asemenea putem observa in fiecare capitol o (mai mult sau mai putin) scurta caracterizare a celui ce vine in lumina focului pentru a-si face cunoscuta intamplarea.

sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Continuand seria istorisirilor cu final nefericit.”. Gradatia se observa prin simpla citire a textului. cochet. Paralelismul se realizeaza intre scenele in care sunt prezente ca personaje tufecci-basa Gheorghe si Voda. mos Leonte este provocat si convins de catre Ancuta sa povesteasca cum a fost cand a vazut balaurul. Prezentarea in acest capitol este evidentiata in prima parte cand Gherman povesteste care ii este destinul si de asemenea in ultima parte unde moartea lui Haralambie este prezentata prin fraze scurte si dinamice. mos Leonte da o mai mare importanta diegezei si faptelor. atentia lor a fost concentrata complet asupra lui. si-a povestit propriul destin. la fel si comisul: “razesul s-a aratat mirat de povestirea monahului s-a tacut de uimire o vreme. Calugarul Gherman incepe acest capitol. Cu toate acestea. intrucat istorisirea se doveste a fi chiar povestea vietii lui. Emotia si nerabdarea comisului fiind chiar exprimata:”asemenea dihanie mie inca nu mi s-a aratat…marturisi el si glasul parca-I era slabit si fara curaj. Fiind binecunoscuta iscusinta zodierului la vorbe. pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca.”. din tinutul Sucevei.”. de aceea am putea spune ca isi asuma rolul de narator martor si doar intr-o foarte mica masura si de personaj. a spus ce avea pe inima. caci avem vreme 12 . In continuare acesta pare a povesti o intamplare la care o fost martor. faptele au o variatie ascendenta usor de observat. Procedeele narative nu lipsesc nici din istorisirea acestuia: pentru prima oara putem observa ca procedeu folosirea gradatiei si a paralelismului.prin a spune cateva cuvinte despre destinul sau.Fiind calugar. Putem afla ca este un razes de la Daraganesti. ca potarnichea in cangile soimului”. Din caracterizarea naratorului putem afla despre calugarul Gherman ca era pentru prima oara cand coboara din munte de la Durau pentru a se indrepta spre Sfanta Mitropolie si a se inchina la biserica marelui mucenic Haralambie. Spune repede mos Leonte. urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie. discursul naratologic fiind aici in inferioritate. Cu o vasta experienta de viata. decat discursului naratologic. pentru ca in finalul ei sa dezvaluie faptul ca personajul principal era chiar tatal sau.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Intarind spusele acestuia mos Leonte adauga: “va spun drept ca numai o data. In ceea ce priveste istorisirea. Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. Cel de-al doilea narator ce-si va istorisi povestea va fi si el protagonistul acesteia. ca este un om destul de batran. Zodierul are in aceasta intamplare o contributie minima. obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima. Insa nici reprezentarea nu este neglijata lipsind astfel textul de monotonie. reactia ascultatorilor poate fi anticipata. pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori. cu o puternica incredere de sine.Ionita este realizata inca de la intarea acestuia in “scena”. Elementele comune din cele doua scene sunt spatiul si personajele. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. “Haralambie” . ducand chiar spre laudarosenie. de aici tragandu-se si numele acestui capitol: “Balaurul” . Calugarul si-a ales povestirea cea mai de pret. elementul distinct: motivul infatisarii lui Gheorghe la Voda. de cand sunt. facand ca finalul tragic sa aiba un efect si mai mare asupra ascultatorilor. Aceaasta este cauza pentru care calugarul poate fi considerat si un narator personaj. mi-am mai simtit asa inima.

De asemenea se poate observa o usoara gradatie in scena petrecuta la han. El pastreaza tema. Naratorul isi asuma scoaterea din acel moment de cumpana in care nimeni nu avea curajul sa rupa tacerea dupa povestirea lui Neculai. pentru ca trecerea sa nu fie prea brusca. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. Dialogul dintre cei doi indragostiti fiind obligatoriu sa fie reprodus. respectiv prezentarea si reprezentarea. Acest lucru nu inseamna ca prezentare lipseste. Diegeza nu lipseste nici din acest capitol. insa o sansa ca aceasta. voinic si c-o leaca de pantece”. In acest capitol reactia ascultatorilor nu este precizata in nici un fel.cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele cele mai importante fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. fiind desigur. lucru ce este confirmat in acest capitol. plin la obraz. a iubirii. cert este ca Neculai Isac este un narator personaj. nu putea fi ratata. Naratorul este capitan de mazali din tinutul Tutovei. Caracterizarea ni-l infatiseaza pe Mos Leonte ca fiind un “taran de pe la noi de pe Moldova. mustacioara tunsa si barba rotunjita nas vulturesc si sprancene intunecate arata inca frumuseta si barbatie”. dar este si normal la o poveste de iubire sa predomine discursul narativ. lasand sa se vada reactiile lor pe fata fiecaruia. Acest nou tip de istorisire ii uimeste pe toti. “numai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie in juru-i. dar in principal se incearca o depasire a tragismului capitolului anterior. momentele gen aparitia balaurului fiind prezentate intr-un mod unic. o pauza de revenire a fost necesara si o reaprindere a focului. Neculai alege aceasta istorisire la cererea naratorului principal ce este tot din Moldova. Felul in care a ales aceasta istorisire nu ii apartine. “Cealalta Ancuta” este povestita din perspeciva unui martor. dar de data aceasta(si pentru prima oara) va fi una de dragoste. Procedeele narative . Rolul celui de-al patrulea narator este foarte bine stabilit si anume de a schimba sirul povestirilor. In finalul acestui capitol o urma de melancolie s-a asternut. Balabanesti.destula” . In orice caz. Zodier fiind este de asteptat ca povestitul sa fie una din calitatile acestuia. Faptul ca va fi randul capitanului de mazali sa continuie turnirul este de la sine inteles. sa o auzi de la insusi personajul principal. sau poate doar prin natura ei este o poveste foarte emotionanta. Faptul ca a fost prezent la momentele cheie ale intamplarii reprezinta un motiv pentru care Ienache pune mai mult accent pe faptele ce s-au petrecut. 55155vtf49cge2i Neculai Isac ajunge la han in momentul in care mos Leonte isi termina istorisirea. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. una ascendenta. si aici sunt alternate cu maiestrie. intrucat Ancuta este cea care il roaga sa povesteasca aceasta intamplare.”. dar de data aceasta cu un final fericit(cel putin pentru cei doi indragostiti…). ca si in cazul precedent. In acest capitol apare pentru prima oara ca procedeu narativ naratorul necreditabil. iar vestea acestei povesti s-a raspandit in tot tinutul. Poate acesta este si motivul pentru care “Fantana dintre plopi” are un impact atat de mare asupra ascultatorilor. Acesta va istorisi o intampalre pe care a patit-o chiar el. Prezentare este cea care predomina in acest caz. dar se poate observa ca este un om obisnuit cu vorba si ca nu este pentru prima oara cand spune aceasta intamplare. Ocupatia nu ii influenteaza in nici un felul in care povesteste. In fata unei asemenea povesti tragice “am ramas tacuti si mahniti”aflam de la naratorul principal. desi contributia coropcarului il transforma si fara sa vrea sa recunoasca intr-un personaj. Reprezentarea folosita in acest capitol se poate spune ca este vitala. Toate acestea ar putea constitui rationamenul pentru care a ales aceasta intamplare. Din caracterizarea sa putem sa aflam ca avea”obrazul smad. ras si cu mustata alba. dialogul este prezent numai in fragmentul in care Ienache si 13 . nicidecum. procedeele narative sunt imbinate in cel mai fericit mod.

abia-I vedeam pe sub streasina fruntii si a sprancenelor. rar. momentele reprezentate fiind minime. Avand aceleasi motive ca si calugarul(nu este obisnuit cu vorba). coincidentele ne fac sa credem ca este defapt personajul principal al acestei istorisiri. faptul ca nu are experienta intr-ale povestitului. daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca in zodia leului si sub stapanirea plnetei soarelui…. altii sunt uimiti. in cazul sau. s-ar fi putut cunoaste ca-I cioban. un alt lucru inedit este si modul in care este realizata caracterizarea. Atitudinea ascultatorilor fata de cioban a fost diferita de cele pana in acel moment: “nici nu-l bagasem in seama pana atunci. Damian Cristisor va istorisi in acest capitol ce si cate a vazut el la nemti. Desi I-au ascultat povestea cu interes. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. Tacuse si-si vazuse de vin. printre procedeele narative se numara si aspectul naratorului necreditabil. el alege tot ca modalitate principala diegeza. el nu divulga anumite fapte sau detalii. la inceputul capitolului sapte naratorul principal isi manifesta dorinta de a auzi mai de graba istorisirea comisului. Avea plete crete unse cu unt. Si ochii mititei. tg155v5549cgge 14 . Caracterizarea este una ce ar putea apartine oricarui cioban. Constandin Motoc se diferentiaza de ceilalti naratori prin faptul ca desi incerca sa spuna intamplarea din perspectiva unui narator colportor .Toderita merg pe acelasi drum. Motivul pentru care Damian alege aceasta modalitate este chiar ocupatia acestuia. iar barba-I era rasa cu custura de coasa. Din aceiasi cauza. Faptul ca este negustor si stie sa se tocmeasca cu oamenii si le-ntelege vorba nu face decat sa sporesca iscusinta povestirii. capitolul. cosind cu ele parca. Ca mod de prezentare foloseste in pricipal digeza. unii fiind nemultumiti de schimbarile ce se produc. iar istorisirea unei fapte spuse de un prieten este mult mai usor de realizat si nu in ultimul rand recunoasterea faptului ca a omorat un om I-ar fi pus in pericol integritatea juridica. fie el de la Rarau(in cazul nostru) sau nu:”numai dupa cum aducea picioarele. “dintre noi toti numai Ionita comisul il privea intr-o parte cu oasrecare nerabdare si dispret”.”. spre deosebire de toate celelalte. In afara de modalitatea in care este spusa istorisirea. si ma veseleam. “Cealalta Ancuta” este constituita dintr-o povestire ampla. Rolul de narator personaj. si abia acuma-I venise gustul de vorba si chef”. La randul lui. la acestea se adauga modul afectat in care povesteste ciobanul. Utilizeaza deasemenea prezentarea. Mos Leonte isi face meseria de zodier si ii ghiceste naratorului: “omul care vorbeste si rade din cea dintai clipa cand te-a vazut. si tacuse. nici ascunzisi si mai ales. este foarte bine delimitat pentru ca el este cel ce a intalnit in drumul sau atatea curiozitati. De aici si reactiile lor sunt din celel mai diferite. dar el toata vremea statuse acolo cu noi. nu contine caracterizarea naratorului. pe care le va expune in acest capitol. ”Negustor lipscan”.” Daca pana acum am avut doua serii de intamplari (luate trei cate trei). amandoi au ucenicit la ciobani. caci nu-mi era sila de omul cu chef”. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. nu are intru sine nici viclenie. istoria fiind mai importanta decat discursul. Intreg capitolul se bazeza pe schimbul de idei intre ascultatori. Motivul pentru care acesta alege istorisire se leaga tot de faptul ca se presupune a fi propria poveste pe care astepta de mult timp sa o imprtaseasca cuiva. dar rolul esential il are dialogul cu ascultatorii pe tot parcursul istorisirii. negustorul este provocat sa povestesca din intamplarile si lucrurile pe care le-a vazut in drumul sau. Se vedea insa asta si dupa gluga[…]Purta toiag nalt pe care-l tinea de sus. acum vine iar randul sa schimbam tematica povestirilor. “imi venea a rade ascultandu-l cum zice subtire. Printre coincidente se pot numara: atat ciobanul cat si personajul sunt de la Rarau.

Insa pe tot parcursul 15 . ajungand ca in final sa discute chiar cu naratorii. Odata cu incheiarea cuvantarii litei. din care reiese suspansul creat si interesul celorlalti pentru ceea ce s-a intamplat. poarta numele de “Istorisirea Zahariei fantanarul”.” Faptul ca matusa Salomia a cutreuerat prin lume si a poposit de multe ori la han si a auzit multe povestiri. Acesta este sfarsitul volumului. Modul in care sunt expuse intamplarile este inedit si surptinde pe toata lumea fiind ceva neasteptat. nu mai ramane decat unul singur si anume cel principal. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor . Desi contributia ei este una substantiala in istorisire. Comisul Ionita a strigat ca pofteste cantec. “am ramas insa dupa aceea loviti ca de o grea munca si abia ne puteam misca. Incheind aici comentariul asupra celor noua naratori. in istorisirea sa. Motivul pentru care a ales aceasta poveste este pentru ca in acest fel era singurul mod in care I-ar fi fost permis sa ramana la han. Tinand cont de faptul ca in aceasta ultima parte intamplarea este povestita mai mult de lita Salomia. se poate spune ca titlul capitolului este usor ironic. fiind singura modalitate in care cei doi puteu povesti impreuna. Daca in primul capitol nu intervine decat pentru a face o scurta caracterizare a comisului. cum nici o alta istorisire nu a facut-o: “ei si pe urma?”. El a inceput prin a canta o balada si apoi a istorisit. tinand cont de modul in care este expusa intamplarea. ca un simplu ascultator din afara. “Orb sarac” continua “turnirul”. rasplata fiindu-I pe masura.[…] ea lua mana. care nu a fost deacord cu succesul povestirii rapsodului.este o sintaxa folosita de mai multe ori. faptele sunt la fel de importante ca felul in care sunt prezentate. cu palarioara neagra si strai alb. insa cea a litei da: “baba purta broboada de stergar alb. Caracterizarea ii este realizata chiar in momentul aparitiei sale la han: “orbul era si el imbracat ca muntenii. umbland dupa cotloane ferite si locuri de odihna”. Rapsodul Constantin foloseste cu predominanta discursul narativ. el este cel ce il provoaca pe Neculai Isac sa-si spuna istorisirea. Istorisirea a fost aleasa de lita Salomia. Ceea ce surprinde este faptul ca in “Cealalta Ancuta” naratorul nu isi face simtita prezenta. negustori. In “Haralambie” el povesteste cele intamplate din exteriorul cercului. o intoarse si o saruta”. ii confera o oarecare dezinvoltura.”. Spuneam ca acesta asigura continuitatea istorisirilor. iar cojocelul il tinea numai pe umeri[…]lumina ii batea obrazul necluntut impresurat de barba alba”. Luand in considerare procedeele narative rapsodul este considerat a fi un narator creditabil. focul se stinse. Ultimul capitol si cel mai complex de altfel. fapt ce este confirmat si de Ancuta: “Am ascultat si de la mama intamplarea asta. catrinta si sumaies scurt. tinand cont si ca ea era singura femeie din cercul naratorilor. naratorul personaj este considerat Zaharia fantanarul. Se poate spune ca diegeza se combina cu discursul narativ. Faptul ca este rapsod nu poate fi decat considerat un atu din punct de vedere narativ. Drept urmare aceasta a garantat ascultatorilor ca Zaharia va povesti mai cu mestesug decat rapsodul. cei doi reusesc sa starneasca curiozitatea lor. El este prezent la han de la inceput pana la sfarsit prezentand hanul. oricati razesi. In acest ultim capitol predomina reprezentare ca o foma a procedeelor narative.Si in acest caz calitatea de narator personaj este la fel de bine definita intrucat acesta povesteste drumul sau de initiere. carausi si oameni de rand ne aflam acolo. O caracterizare a fantanarului nu ne este prezentata. ia sfarsit si turnirul. Din acest punct de vedere capitolul atinge cel mai inalt grad in erarhizarea povestirilor. in al treilea capitol. dar in acelasi timp oferind un sfarsit spectaculos volumului. hangita.Incadrandu-se intr-o oarecare masura in noul stil naratologic. implicarea sa este intr-o gradatie ascendenta. Acest lucru starneste din parte ascultatorilor reactii din cele mai diferite: “la aceste vorbe s-a petrecut un lucru la care noi nu ne asteptam. povestirile si naratorii.

In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati.care il incredinta pe abatele francez.se vede si cine-i Vlacu Barladeanu. Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten . naratorul principal isi manifesta dorinta de a asculta si a doua istorisire a comisului.Pan Vladislav. Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet. ca timp privilegiat al povestirii. ca loc al povestirii. si a toamnei imbelsugate. Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata necredinciosilor. Barladeanu .volumului. “ <<Hanu Ancutei>> (1928). dar in acelasi timp o sustine pe lita Salomia cand acesta vrea sa povestesca intamplarea fantanarului.Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea. ce are posibilitatea sa lege cele noua intamplari. peste apa. considerata <<capodopera de la rascruce>> (Nicolae Manolescu). de impletire a mai multor stiluri intracelasi spatiu ambivalent si intr-un timp fara secunde. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. Capitolul II "Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten" Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea Sabaoani.”.deoarece a avut loc o lupta. o proprietate a lui. ni se fac cunoscute si noua aceste capodopere narative. 16 . Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz. Volumul constitue un exemplu de arta narativa. zile. "Zodia Cancerului" sau "Vremea Ducai Voda" . dar in schimb vor trece prin Harlau. Capitolul III "Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit. In afara de aceasta.sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate. fiul domnitorului Antonie Voda.rezumat pe capitole Capitolul I: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele". apoi incep s ase iveasca autohtonii" Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. ore. el isi mai arata un interes deosebit fata de povestea rapsodului. Prin intermediul naratorului. Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne .

precum si despre niste lautari si niste sarmaletotul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne" Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau. iar oaspetii isi continua drumul Capitolul IX "Drum spre Iasi" Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet. nepotul pivnicierului domnitorului. altii dorm" Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu.satrar" La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din satul pradat si pt muncitorii care ridica moara. De fapt este Parintele Nicoara. Capitolul VII "Unii sfatuiesc. Capitolul V "Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga.. simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza.. ori de ce natie ar fi" La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc.Capitolul IV "Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate" Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine ploaia. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina. Matias. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa Nicoara pt a se adaposti. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca. Capitolul VIII "Moldovenii cunosc leac pt mahmuri. fiica domnitorului DucaVoda. El face cunostina cu abatele francez si ii invita pe acestia in casa sa. Capitolul VI "Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias. Satrarul ii conduce cu lautari. mai ales sarmalele si potrocul.ale carui fapte sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu domnita Catrina. 17 .

Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte.il ameninta cu schingiuirile clasice. Capitolul XV "Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti" Lupu Sulgerul este prins. maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa" Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni. 18 . Capitolul XIV "Veste de la domnita Catrina" Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda. Ei sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede. Dupa ce Buga -gadea. Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic . Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan. Capitolul XI "Popas la Iasi" Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet.Capitolul X "Scaunul tarii Moldovei. Abatele este dus la misiunea franciscana. despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei s ase rascoale. Capitolul XII "Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica" Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. Capitolul XIII "Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici" Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. pt a sta intre ai lui. Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul.

Capitolul XVI "Mare masa domneasca" Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez. sa-i dascante. Acolo o asteapta Alecu Russet. cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat. cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile" Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos. pe alte drumuri fara pareche in lume" Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati. ci e planuita cu strasnici de dadaca Magdalina Capitolul XVIII "Hotararile cinstitului divan al mariei sale" Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. Capitolul XVII "Intalnirile de dragoste . voda merge la manastirea Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti. toti boierii sunt chemati la divan. Capitolul XIX "Abatele Paul iese din targul Iesilor. dar Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet. Ei sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o ia pe alte drumuri Capitolul XX "Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna" In drumul lor. urmand calea spre imparatie. Voda il cheama pe logofatul Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu. Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca Magdalina intr-o casa apropiata. Pentru a putea reflecta la o pedeapsa. A doua zi. Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida Capitolul XXI "Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni" 19 . iar domnita Catrina iese la plimbare. grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. unde vinovatii isi recunosc faptele. Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare. abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor.

iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt judecata.Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte. El studiaza reactia fetei. Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe Alecu Russet. 20 . unde Icoana Maicii Domnului plange. Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. Al treilea este un vifor mare. Primul semn apare la manastirea Neamtu. Capitolul XXVI "Domnita Catrina incepe sa porunceasca" Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa fie prins. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. Capitolul XXV "Mila Ducai-voda" Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi sunt pe maini bune. apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si o asteapta acolo unde sau intalnit si data trecuta. Acesta este al saselea. in zilele Ducai-Voda" Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. al cincilea e o pasare straina. Capitolul XXIV "Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna. iar Domnita Catrina se vede cu Alecu Russet. Russet il salveaza pe abate. al doilea e un cutremur. incendiu ce nu este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic. Capitolul XXII "Alte puteri ale Magdalinei dadaca" Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti. Exact cand aceasta se indoieste. cum nimeni nu a mai vazut. dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre sultanul Mehmet si crestini. al patrulea este o cometa care sta pe cer. Capitolul XXIII "Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are despre asta Vilcu Barladeanu" Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf Paraschiva. dar aceasta reuseste sa se prefaca. Voda il elibereaza pe boierul Milescu.

Capitolul XXX "Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu" Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. insa acesteia nu-i pasa.Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad. disperat. si ca.. afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan. Capitolul XXVIII "Arata ca. Capitolul XXXI "Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau. Capitolul XXVII "Departata cale spre rai" Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi Barladeanu. dar cel ami cuminte dintre toti e altul." Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu. In cele din urma. ci si Barladeanu" Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe Alecu. Capitolul XXXII "Pregatiri de amre nunta domneasca" 21 . In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni. iar acum este exilata intr-o manastire de Duca Voda. uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o" Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul Mehmet cu ajutorul unei partide de sah. cu care se bat pana scapa. si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni. in intimitate . Capitolul XXIX "Nu numai abatele Paul filozofeaza. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta. Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara.

Acesta rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni. in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu" Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet. Capitolul XXXIII "Cel din urma. 22 . iar capul sau este atarnat de un gard. ei sunt urmariri si in cele din urma Russet este prins. Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc.Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza alaiul domnesc in Moldova.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful