P. 1
Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu

|Views: 436|Likes:
Published by gigikent4456

More info:

Published by: gigikent4456 on May 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/16/2014

pdf

text

original

Mihail Sadoveanu - scurta prezentare a evenimentelor in romanul Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Romanul isi are punctul de plecare in balada populara „Miorita” dupa cum a afirmat insusi G. Calinescu, sau probabil in mitul lui Ossiris dupa opinia mai recenta a arheologului Alexandru Paleologu. Ca roman al transhumantei, „Baltagul” evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. „Baltagul” se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu „Hanul Ancutei”, astfel coborand ca-n balade si romanul de astazi „Baltagul” pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate precum in „Baltagul” de se inrudesc prin accentul de epopee legendara care le proiecteaza intr-un grandios trecut. Aceasta lume deschide din mit si legenda caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleiasi fagasuri de la inceputul lumii. Aici oierii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. Primavara incepe ducerea turmelor la munte la pasune si toamna are loc intoarcerea la iernatic. Iarna e anotimpul descatuselilor si al petrecerilor. Actiunea romanului se petrece intr-un sat din Muntii Tarcaului numit Magura. 45791btk89ykr3c Actiunea romanului e simpla, prezinta viata locuitorilor de la munte cu obiceiurile si traditiile lor. Vitoria Lipan, sotie de oier din Muntii Tarcaului considerand ca sotul ei Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere si sa vanda oi, nu s-a mai intors si a depasit limitele de timp peste orice asteptari. Vitoria presimte ca s-a intamplat ceva rau si pleaca in cautarea lui impreuna cu fiul ei Gheorghita. Ea i-a trimis scrisoare fiului ei care era plecat la stana ca acesta sa vina acasa si impreuna hotarasc sa plece in cautarea lui Nechifor. Ei refac cu agerime si spontaneitate intregul itinerar parcurs de Nechifor Lipan. Ajung la Dorna. Aici se intereseaza despre sotul ei si afla ca a plecat cu inca doi tovarasi cu turmele. De la Dorna merge din han in han pe urmele turmelor. Asemenea unui specialist in criminologie, ea izbuteste sa adune date, sa confrunte intamplarile, identificandu-i pe cei doi criminali: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. La un han gaseste cainele lui Nechifor (Lupu), iar acesta ii conduce la locul unde se aflau osemintele acestuia. Ea descopera intr-o rapa dintre Suha si Sabaha osemintele sotului ei, precum si ale calului. Ea stie sasi faca dreptate singura, fara sa apeleze la autoritati, ii pune pe criminali in deruta, in situatia de a se autodemasca prin intrebarile puse lui Calistrat Bogza, provocandu-i acestuia un adevarat soc psihologic. Ea se comporta cu cinste si demnitate cand il are in fata pe ucigasul sotului ei, ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul, sa nu-l omoare, ci pentru a asigura linistea celui mort care dupa randuiala isi asteapta razbunarea. Pe ucigasi i-a dat pe mana legii. tk791b5489ykkr

1

Vitoria Lipan e chipul reprezentativ al femeii romance de la munte, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. In drumul ei, ea si fiul ei participa la un botez unde cinsteste copilul datina, participa la o nunta unde cinsteste mirii, iar dupa gasirea sotului mort ea infaptuieste dupa datina inmormantarea acestuia si pomenirea lui. In final hotaraste ca dupa 40 de zile sa se intoarca in acelasi loc sa-i faca praznic sotului ei cu carne de miel de la turma cea noua. Tot atunci hotaraste s-o aduca pe fiica sa Minodora sa cunoasca mormantul tatalui ei, iar apoi se vor intoarce la Magura unde va continua sa munceasca si sa traiasca ca pana atunci. Vitoria Lipan este comparata cu Antigona de Sofocle, care la randul ei era o pastratoare de traditie. George Calinescu in „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” in capitolul dedicat lui Sadoveanu vorbeste despre „Baltagul”, afirmand ca acesta se aseamana cu un roman politist, numind-o pe Vitoria Lipan un adevarat detectiv fiind considerata un Hamlet feminin. „Baltagul” este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si drumul parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie al datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii.

Romanul Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi Izvoare: La crearea trilogiei „Fratii Jderi” s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si „O sama de cuvinte” a lui Neculce, „Descrierea Moldovei” de Cantemir, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare („Toma Alimos”, „Corbea”, „Chira Chiralina”, „Serb sarac”, „Gruia lui Novac”) ori din basme precum si elemente de mitologie pagana si crestina. La acestea se adauga documentele aflate in arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea. Romanul istoric „Fratii Jderi” evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare intre anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, impletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei. Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta in stransa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

2

plina de umor.Volumul I . cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. Ucenicia lui Ionut . Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia. Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti. Dumas. Armasarul domnesc are insusiri magice. Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata atat a destinului individual cat si cel colectiv. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri. evident. In felul acesta. Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de invatat. Trilogia „Fratii Jderi” este alcatuita din romanele „Ucenicia lui Ionut (1935). Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat. Intriga se invarteste. de la Ionaseni. alcatuita din elemente care sprijineau domnia. 3 . epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si inceperii luptei pentru asigurarea independentei de stat. il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda . unde intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al.Scrisa in anii maturitatii. al initierii. mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. al credintelor in mituri si in minuni. empirice. aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara randuiala”. Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului.fiul domnitorului. Hramul Manastirii Neamt. prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. situatiile epice limita. Nicoara . stare in care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron . pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat. Ionut mezinul este chemat in slujba domneasca. Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare. in anii dinaintea ultimului razboi mondial si in timpul acestuia. Dragostea pentru jupinita Nasta. Din povestea batranului staroste. salvand viata fiului domnesc. „Ucenicia lui Ionut” este deocamdata un roman al inocentei. intr-o perioada de puternica instabilitate politica.Par Negru al carui feciori sunt cu totii inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el.calugar care sub anteriul monahal poarta arme. aceea dintre serbi si exploatatorii lor. impresia de roman istoric. prin scuturarea vasalitatii fata de turci. Damian-negutator la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare. sociala si culturala. unde poruncesc „multi stapani”. investite cu sensuri simbolice. dupa alte evocari istorice.este un roman al cunoasterii primitive. Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole . care il numeste „manz”. Intriga complicata si imprevizibila. In el este concentrata puterea voievodului. culoarea locala ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman. dau. pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. Numita „bildungsroman”. Tanarul cunoaste si prima criza erotica.

conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului. feciorii starostelui Nechifor Caliman. cum se intampla frecvent in acele vremi. urmasa a vechilor Comneni. care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului. pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii. dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim. Volumul urmator . Romanul urmareste evenimentele petrecute intre 1474 si 15 ianuarie 1475. el este incadrat cosmologic. avand in vedere provizoriul. este un roman al cunoasterii rationale. retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca. Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie. Apoi. Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca. este scena vanatorii de la Izvorul Alb. Oamenii Mariei sale. fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion. cand a avut loc lupta de la Podul Inalt. cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi. fiind in acelasi timp si o cronica sociala. 4 . in Moldova. unde Stefan cel Mare apare in primplan. in Polonia. arhimandritul Amfilohie Sendrea .Piatra) si Samoila (Stramba .prima dragoste a lui Ionut. unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman. Din nou faptul real este proiectat in mit. care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati. care se intareste pentru razboiul cu turcii. Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine aparata. Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder. Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva . Onofrei (Sfarma . intreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului. Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei). Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii. un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului . Calauza in aceasta calatorie este legendarul bour. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui serai. Expeditia recuperatoare la Volcinet. deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor. viata de toate zilele. Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. Nucleul narativ al volumului. Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii . Initierea in cel mai inalt grad in tainele naturii o intalnim la mag sau la intelept.tema epopeica si ea in roman. ultimul volum este mai incarcat de istorie. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa.Ionut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. bazata pe randuiala si dreptate. Omul intra in corespondenta cu natura. are loc o iesire in prada a tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta .Alb este romanul cunoasterii magice.al domnitorului si altul colectiv al Moldovei.Lemne). este o fresca a intregii Moldove.al solutiilor de implinire a unui destin individual . Dar jupanita.Izvorul .dar si Stefan cel Mare. Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere.

Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui. unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie. cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. ca si Ionut Jderi.Inalt. li se raspunde ca acesti ostasi sunt „Oamenii Mariei sale “(insusi titlul romanului). a celor ramasi in viata. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. Romanul se incheie cu lupta de la Podul . slujbas secret al lui Stefan. unde era inca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. de buna lor voie. Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut. incheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupan Mihu si Agapie Ciornuhut. batranul Caliman si fiul sau Samoila pe care insusi Stefan cel Mare ii plange alaturi de intreg nordul. desfasurarea si sfarsitul ei. Adevarate pagini de monografie cuprind in continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus. in tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul. In frunte cu episcopul Tarasie. Ceilalti eroi. alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavarsita. Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii intregului popor supus vicisitudinilor vietii.Inalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. Ele dau o nota romantica acestui episod. cu pierderi grele insa din randurile ”oamenilor mariei sale”. Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder. Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric. rafinamentul. Morti sunt Manole Par . Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. Compozitional intregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. la Timis sunt prezentati apoi in roman capitanii luati prizonieri de Stefan in lupta cu Radu cel Frumos. fara plata. In realizarea tabloului luptei de la Podul . La mirarea si intrebarile oaspetilor. Aflam astfel despre intalnirea si sfatul lui Ionut cu inteleptul si viteazul sau frate. Stefan ii daruieste cu mosie. Sunt mentionate de asemenea cultura. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea in continuare a tarii. pe care tanarul o aduce din casa parintilor ei. despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos. Insasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. ridicat mai intai la rangul de postelnic. ceea ce justifica substituarea urdiei 5 .E povestita in acest volum casatoria lui Simion Jder. ii da comanda unor steaguri si-l incredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei. Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic. seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol. Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos.Negru. ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc. pregatirea luptei. iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. pentru care cere ridicarea intregii crestinatati. Simion Jder. despre calaretii moldoveni. ajunsi in targ la Roman. In scopul unei informari precise. se indreapta spre implinirea datoriilor fata de viata. finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. mai mare. Insusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice in care vesteste biruinta si noul pericol. fata de Stefan cel Mare. cu Marusca. cuviosul Nicodim. despre trecerea peste munti in Transilvania si apoi in Tara Romaneasca. care servesc pe Stefan Voda. mai ales in Apus. proiectandu-l in fantastic. Descrierea luptei se realizeaza in trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta. in scopul apararii patriei. Era un lucru neobisnuit in acele vremuri.

calul lui este nazdravan. prin povestile si intamplarile evocate. Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi . constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat. istorie si legenda. un personaj justitiar instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. Sadoveanu vede in Stefan. constructii metaforice. dar. dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan. postura sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva. Este. o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. Infaptuieste ordinea in planul uman dar si la nivel cosmic.prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian. intre mit si istorie.prin imaginea unui balaur cu multe capete. El are pecete pe bratul drept si legamant sfant. un iluminist. De multe ori. Mesajul patriotic. care misca direct si indirect fortele angajate in lupta. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s. Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real. strasnic la manie si senin in iertare”. concretizate in enumerari il ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l inalte deasupra celorlalti. pentru functia lui evocatoare. ca sa-i stapaneasca pe pagani. Geneza: 12158rzz23njn9r 6 . Intalnim constructii perifrastice cronicaresti. Are calitate de mag. pe cel „mai cinstit si cel mai harnic domnitor. iar parintele lui l-a inchinat la muntele Athos. t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia. Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija. z. la fel ca Nicolae Iorga. Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija in randuiala ce o instaureaza in tara. Intalnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor. de-alungul intregului text capatand astfel o functie compozitionala de relatie intre cele trei parti ale acesteia. Stefan este mitizat. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie. prin felul in care se rasfrange in constiinta celorlalte personaje. dar cand incrunta din sprancene ingheata toti. Domnul este apropiat de oamenii lui. Stefan cel Mare este un om al Renasterii. de invatat dar si atributele eroului. la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. s. Procedeele sintaxei poetice. pentru ca transmite un sens universului. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic. in acelasi timp ii mentine intr-o aura de legenda.

Neculce. un conducator ideal. condusa de Stefan cel Mare. In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare. o adevarata cronica a vietii sociale. de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. epopeica. toate dand senzatia de viata reala. El vede in acest timp o epoca de echilibru. slujbasi credinciosi ai domnitorului. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele. Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala. Aceste fapte. Romancierul a consultat cronicile moldovene . romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia. zj158r2123njjn Criticul literar Nicolae Manolescu considera. Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai. Faptele. figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti. De asemenea a mai folosit elemente reale. a creat personaje. In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea. politice si culturale a acestei epoci. ca din acest punct de vedere. in care era evocata figura domnitorului. dialoguri. Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti. romancierul isi cauta refugiul in trecut. alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935). Gruia lui Novac. personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. Structura: 12158rzz23njn9r Este o trilogie. economice. Delavrancea. care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri. legende grupate in O sama de cuvinte.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare. care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare. Bolintineanu. Fratii Jderi este o constructie ampla.La baza romanului sta o vasta documentatie. intr-o perioada arhaica. Chira chiralina. evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene. Izvorul Alb (1936). Oamenii Mariei sale (1942). controlabile documentar. a reconstituit tabloul de epoca. Ureche. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. iar in figura lui Stefan cel Mare. dar si familia Jderilor. Eminescu. Astfel intalnim: romanul 7 . Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV. autentica. de stabilitate si de armonie. caracterizata prin stabilitate si armonie sociala. care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului.

formarii unui caracter. calul lui Stefan cel Mare. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. care urmareste destinul individului (Jderii) in stransa legatura cu destinul colectiv. in practici primitive. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. magica. semne. mitica. Se pare ca in fruntea familiei sta femeia. Alexandrel. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare. In acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii. roman al eroismului. roman istoric. prin care Ionut Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii. incercari. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. oamenii cred in cai nazdravani. ca de exemplu Catalan. care se ingrijeste de toate problemele gospodariei. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei. Titlul este simbolic. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: • • • • • • nivelul social: in cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: in care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche. roman de aventuri. ca despre o fiinta miraculoasa. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare. au un caracter initiatic. dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune. 8 . Cu acest prilej Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder. rapita la porunca lui Soliman bei. Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare. ca si personajele din basme. ca prieten si slujitor al fiului sau. drumul si aventurile reprezinta probe.

” Hanul este topos central in lumeasadoveniana . Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca intreaga forta sa se concentreze impotriva turcilor. Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui. iar noaptea se inchid. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. povesti care au avut loc la han. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama.Acestea ii dau un caracter mitic. La razboi participa tot poporul. fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han .ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane.Timpul se transforma in spatiu . ca un taram al imaginatiei. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. Tot in acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop.Fata de volumul I. ca motiv literar . nu este o descoperire a lui Sadoveanu. rapita de Niculaies Albu. spun povesti din tineretea lor. care isi parasesc familia mica. Sfarsitul romanului este cel mai incarcat de istorie. Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . Povestirea Mihail Sadoveanu . Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare. Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan . un univers si o istorie. si dusa in Polonia. prin semnificatii si prin functii . care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism. pentru a-si apara tara. Fratii Jderi pornesc intr-o expeditie de pedepsire a vinovatilor. acest volum este romanul cunoasterii rationale. iar spatiul hanului . dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii.. Fata de volumul II. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc. cu toate credintele 9 . reala si mitica . Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara. Si in acest volum exista o aventura romantica. priceput in cresterea si ingrijirea cailor domnesti. care este romanul cunoasterii magice.calul lui Stefan cel Mare banuit ca are puteri magice.Are deasemenea o dubla natura. Astfel Simion Jder se indragosteste de Marusca. ritmul epic este mai accelerat.Prin recurenta insa. comisul din Timiseni. Discursul domnitorului.Hanul Ancutei Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveniana “Hanul . Spre desebire de alte hanuri. definind un spatiu intors asupra lui insusi. familia cea mare. evidentiindu-i vechimea si continuitatea.

porti ferecate. descoperim un portret dinamic al hangitei de demult.Ceremonialul e ritualic.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. petrecerea intru poveste. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . el creeaza o lume . de impulsuri si trairi.cu ceremonialul lor cu tot.Cealalta Ancuta . si a modului cum este istorisita intamplarea. mos Leonte. 38198lpl81rpb4r Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. cea de demult .transfera mancarea bautura .(George Calinescu). umbla ca un spiridus incolo si-ncoace. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga.Neculai Isac. in sine..Semnificativ este faptul ca in imprejurari 10 . preocuparea pentru felul “spunerii” precede istorisirea si dispare ca intentie constienta in momentul in care povestea incepe.a ramas insa neschimbat hanul.traditiile . superstitiile si eresurile lor. Un alt de aspect specific hanului sunt caracterele acestuia :deschis . Mai toate istorisirile spuse la han sunt apreciate de catre ascultatori din doua puncte de vedere:al intamplarii povestite . insa dupa o randuiala care cere initiere.”Toate ale lumii” s-au daramat.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun.” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii . au trecut. a ramas vie in amintirea celor care au cunoscut-o:comisul Ionita . inchis:”nu era han era cetate.Toti oaspetii hanului sunt prieteni.De fapt .O afirmatie intamplatoare in sirul altora starneste curiozitatea ascultatorilor. cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancaruri . povestindu-si viata si inpartasindu-si secretele intr-un cadru intim. in toate povestirile pe tema hanului este cea a stapanului locului.Ea este adevaratul spirit viu al hanului..Si neschimbata a ramas si hangita. un univers al istorisirilor frumoase fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. lucratori cu bratele.. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane..tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana. fiind la rascruce de drumuri. ospatand numai cu carne fripta si band vin . Ancuta. rasete si vorbe bune. imtamplari .Ienache coropcarul..” Sadoveanu nu scrie despre o lume .Comisul Ionita promite sa spuna ceva” cu mult mai minunat si mai infricosat”. destine. hangita .asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli .Celelalte linii ale Ancutei batrane sunt “trase” prin comparatie cu Ancuta cea tanara:”Iar Ancuta cea tanara. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti... si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave.Frumusetea istorisirilor se datoreaza exclusiv harului innascut al povestitorilor.Ei traiesc la modul Canaanului.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. rumena la obraji . saraci. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. in cazul lui Sadoveanu.In doua din intamplarile istorisite “Balaurul “ si “Cealalta Ancuta”. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”. pentru ca mai apoi .”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti . creeand astfel emulatia . ziduri groase.”(Nicolae Manolescu) pp198l8381rppb O prima figura centrala .Trezirea interesului ascultatorilor se face involuntar .

Naratorul principal. Cum era si de asteptat. >>(George Calinescu) Hanul Ancutei .Ea este singura care aude unele istorisiri a doua oara(doar intamplarea cu Duca-Voda mai este stiuta de matusa Salomia). ne ofera o privira de ansamblu asupra acestuia: “hanul acela al Ancutei nu era han-era cetate”. Mihail Sadoveanu stie cum sa pastreze interesul cititorilor. impreuna cu postura de narator creditabil pe care o adopta. Cei noua naratori sunt garantia faptului ca “Hanul Ancutei” nu va fi in totalitate nici plin de umor sau de prea multa seriozitate. melancolic sau trist. si anume tipul naratorului. reuseste sa ocoleasca momentele de monotonie sau plictiseala ce ar fi putut sa apara pe parcurs. insa din interesul celorlati de a asculta si o a doua intamplare povestita de comis. ramanand ca apoi sa fie stabilite procedeele narative de care acestia s-au folosit. acest volum de povestiri isi are inceputul prin prezentare timpului si spatiului. Initiatorul “turnirului naratoric” este comisul Ionita. cel mai important. Acest procedeu. in sine foarte indiferente. Faptul ca mos Leonte priveste spre calul sau cu o tenta ironica. Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. predominanad fiecare in functie de povestitor. Caracterizarea comisului 11 . discursul narativ va fi intotdeauna prezent. fiecare dintre ei punandu-si amprenta pe cate un capitol. acesta fiind si unul din motivele pentru care nu pune un prea mare accent asupra descrierii hanului in acest prim capitol. Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”. nu este specificat nimic deosebit.prezentarea celor 9 istorisiri “Hanul Ancutei ” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole.De asemenea putem observa in fiecare capitol o (mai mult sau mai putin) scurta caracterizare a celui ce vine in lumina focului pentru a-si face cunoscuta intamplarea. Al zecelea. cele noua povestiri se dovedesc puternic si multiplu corelate. la fel putem distinge si reactia ascultatorilor tinand cont de acelasi criteriu. <<“ Hanu Ancutei “ este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. reprezinta cauza pentru care comisul Ionita a ales sa “apere onoarea calului sau” . asigurand o “legatura” a acestora. constituind o opera unitara si unica in literatura romana.Formal scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . imbinandu-se cu diegeza. aflandu-se la han. Alegand postura de personaj principal. putem deduce o impresie pozitiva lasata de acesta in fata “publicului”. el are posibilitatea de a crea un discurs cat mai elaborat. Razesul se dovedeste a fi un narator personaj. plin sau lipsit de suspans.narator personaj sau narator martor . In ceea ce priveste reactia ascultatorilor. Complexitatea istorisirii este redusa fara a diminua insa din farmecul acesteia. lasand diegeza in inferioritate. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor.Ca si mama sa . peste timp. Fie ca sunt naratori personaj sau naratori martor.fiind unul dintre ascultatori. naratorul principal. el foloseste ca prim procedeu naratoric o imbinare a prezentarii si a reprezentarii.asigura continuitatea dintre istorisiri. Pentru a capta interesul ascultatorilor.cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel.oarecum similare. In felul acesta . Un alt aspect ce poate fi comentat este felul in care acestia isi aleg istorisirile.

Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma. ca este un om destul de batran. urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie. Cu toate acestea.prin a spune cateva cuvinte despre destinul sau. de aceea am putea spune ca isi asuma rolul de narator martor si doar intr-o foarte mica masura si de personaj. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. mos Leonte este provocat si convins de catre Ancuta sa povesteasca cum a fost cand a vazut balaurul. Calugarul si-a ales povestirea cea mai de pret. cu o puternica incredere de sine. Continuand seria istorisirilor cu final nefericit.”. intrucat istorisirea se doveste a fi chiar povestea vietii lui. Paralelismul se realizeaza intre scenele in care sunt prezente ca personaje tufecci-basa Gheorghe si Voda. Insa nici reprezentarea nu este neglijata lipsind astfel textul de monotonie. din tinutul Sucevei. Elementele comune din cele doua scene sunt spatiul si personajele. In ceea ce priveste istorisirea. Din caracterizarea naratorului putem afla despre calugarul Gherman ca era pentru prima oara cand coboara din munte de la Durau pentru a se indrepta spre Sfanta Mitropolie si a se inchina la biserica marelui mucenic Haralambie. pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori. Prezentarea in acest capitol este evidentiata in prima parte cand Gherman povesteste care ii este destinul si de asemenea in ultima parte unde moartea lui Haralambie este prezentata prin fraze scurte si dinamice. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. mos Leonte da o mai mare importanta diegezei si faptelor. Cel de-al doilea narator ce-si va istorisi povestea va fi si el protagonistul acesteia. cochet. Gradatia se observa prin simpla citire a textului. faptele au o variatie ascendenta usor de observat.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. de cand sunt. de aici tragandu-se si numele acestui capitol: “Balaurul” .Fiind calugar. ca potarnichea in cangile soimului”. Intarind spusele acestuia mos Leonte adauga: “va spun drept ca numai o data. mi-am mai simtit asa inima. discursul naratologic fiind aici in inferioritate. Emotia si nerabdarea comisului fiind chiar exprimata:”asemenea dihanie mie inca nu mi s-a aratat…marturisi el si glasul parca-I era slabit si fara curaj. la fel si comisul: “razesul s-a aratat mirat de povestirea monahului s-a tacut de uimire o vreme.Ionita este realizata inca de la intarea acestuia in “scena”. atentia lor a fost concentrata complet asupra lui. caci avem vreme 12 . pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca. reactia ascultatorilor poate fi anticipata. decat discursului naratologic. Cu o vasta experienta de viata. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. Procedeele narative nu lipsesc nici din istorisirea acestuia: pentru prima oara putem observa ca procedeu folosirea gradatiei si a paralelismului. obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima. pentru ca in finalul ei sa dezvaluie faptul ca personajul principal era chiar tatal sau. In continuare acesta pare a povesti o intamplare la care o fost martor. Fiind binecunoscuta iscusinta zodierului la vorbe. elementul distinct: motivul infatisarii lui Gheorghe la Voda. ducand chiar spre laudarosenie. si-a povestit propriul destin. facand ca finalul tragic sa aiba un efect si mai mare asupra ascultatorilor. “Haralambie” . Zodierul are in aceasta intamplare o contributie minima. Spune repede mos Leonte. a spus ce avea pe inima. Putem afla ca este un razes de la Daraganesti. Calugarul Gherman incepe acest capitol.”.”. Aceaasta este cauza pentru care calugarul poate fi considerat si un narator personaj.

In orice caz. momentele gen aparitia balaurului fiind prezentate intr-un mod unic. Caracterizarea ni-l infatiseaza pe Mos Leonte ca fiind un “taran de pe la noi de pe Moldova. Rolul celui de-al patrulea narator este foarte bine stabilit si anume de a schimba sirul povestirilor. dar este si normal la o poveste de iubire sa predomine discursul narativ. Poate acesta este si motivul pentru care “Fantana dintre plopi” are un impact atat de mare asupra ascultatorilor. De asemenea se poate observa o usoara gradatie in scena petrecuta la han. Din caracterizarea sa putem sa aflam ca avea”obrazul smad. una ascendenta. Procedeele narative . plin la obraz. Toate acestea ar putea constitui rationamenul pentru care a ales aceasta intamplare. insa o sansa ca aceasta. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. In finalul acestui capitol o urma de melancolie s-a asternut. lasand sa se vada reactiile lor pe fata fiecaruia. dar se poate observa ca este un om obisnuit cu vorba si ca nu este pentru prima oara cand spune aceasta intamplare. Prezentare este cea care predomina in acest caz. cert este ca Neculai Isac este un narator personaj. fiind desigur. In acest capitol apare pentru prima oara ca procedeu narativ naratorul necreditabil. pentru ca trecerea sa nu fie prea brusca. Felul in care a ales aceasta istorisire nu ii apartine. In fata unei asemenea povesti tragice “am ramas tacuti si mahniti”aflam de la naratorul principal. ras si cu mustata alba. 55155vtf49cge2i Neculai Isac ajunge la han in momentul in care mos Leonte isi termina istorisirea. Faptul ca va fi randul capitanului de mazali sa continuie turnirul este de la sine inteles. dar de data aceasta cu un final fericit(cel putin pentru cei doi indragostiti…). o pauza de revenire a fost necesara si o reaprindere a focului. “numai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie in juru-i. dar in principal se incearca o depasire a tragismului capitolului anterior. intrucat Ancuta este cea care il roaga sa povesteasca aceasta intamplare. dialogul este prezent numai in fragmentul in care Ienache si 13 . sa o auzi de la insusi personajul principal. Faptul ca a fost prezent la momentele cheie ale intamplarii reprezinta un motiv pentru care Ienache pune mai mult accent pe faptele ce s-au petrecut. nu putea fi ratata. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. Zodier fiind este de asteptat ca povestitul sa fie una din calitatile acestuia. Acest nou tip de istorisire ii uimeste pe toti. iar vestea acestei povesti s-a raspandit in tot tinutul. sau poate doar prin natura ei este o poveste foarte emotionanta. Neculai alege aceasta istorisire la cererea naratorului principal ce este tot din Moldova.cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele cele mai importante fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. procedeele narative sunt imbinate in cel mai fericit mod. voinic si c-o leaca de pantece”. Balabanesti. Dialogul dintre cei doi indragostiti fiind obligatoriu sa fie reprodus. desi contributia coropcarului il transforma si fara sa vrea sa recunoasca intr-un personaj. Acest lucru nu inseamna ca prezentare lipseste. Ocupatia nu ii influenteaza in nici un felul in care povesteste. Naratorul isi asuma scoaterea din acel moment de cumpana in care nimeni nu avea curajul sa rupa tacerea dupa povestirea lui Neculai. Naratorul este capitan de mazali din tinutul Tutovei. ca si in cazul precedent. a iubirii. lucru ce este confirmat in acest capitol. si aici sunt alternate cu maiestrie.destula” . nicidecum. mustacioara tunsa si barba rotunjita nas vulturesc si sprancene intunecate arata inca frumuseta si barbatie”. “Cealalta Ancuta” este povestita din perspeciva unui martor. Acesta va istorisi o intampalre pe care a patit-o chiar el. respectiv prezentarea si reprezentarea. Diegeza nu lipseste nici din acest capitol. In acest capitol reactia ascultatorilor nu este precizata in nici un fel. El pastreaza tema. Reprezentarea folosita in acest capitol se poate spune ca este vitala.”. dar de data aceasta(si pentru prima oara) va fi una de dragoste.

la acestea se adauga modul afectat in care povesteste ciobanul. este foarte bine delimitat pentru ca el este cel ce a intalnit in drumul sau atatea curiozitati. capitolul.”. Caracterizarea este una ce ar putea apartine oricarui cioban.Toderita merg pe acelasi drum. negustorul este provocat sa povestesca din intamplarile si lucrurile pe care le-a vazut in drumul sau. Avand aceleasi motive ca si calugarul(nu este obisnuit cu vorba). ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. acum vine iar randul sa schimbam tematica povestirilor. fie el de la Rarau(in cazul nostru) sau nu:”numai dupa cum aducea picioarele. “Cealalta Ancuta” este constituita dintr-o povestire ampla. si abia acuma-I venise gustul de vorba si chef”. Se vedea insa asta si dupa gluga[…]Purta toiag nalt pe care-l tinea de sus. rar.” Daca pana acum am avut doua serii de intamplari (luate trei cate trei). ”Negustor lipscan”. spre deosebire de toate celelalte. in cazul sau. Faptul ca este negustor si stie sa se tocmeasca cu oamenii si le-ntelege vorba nu face decat sa sporesca iscusinta povestirii. Printre coincidente se pot numara: atat ciobanul cat si personajul sunt de la Rarau. nu contine caracterizarea naratorului. el nu divulga anumite fapte sau detalii. iar barba-I era rasa cu custura de coasa. Damian Cristisor va istorisi in acest capitol ce si cate a vazut el la nemti. s-ar fi putut cunoaste ca-I cioban. unii fiind nemultumiti de schimbarile ce se produc. dar el toata vremea statuse acolo cu noi. caci nu-mi era sila de omul cu chef”. In afara de modalitatea in care este spusa istorisirea. Desi I-au ascultat povestea cu interes. el alege tot ca modalitate principala diegeza. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. istoria fiind mai importanta decat discursul. daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca in zodia leului si sub stapanirea plnetei soarelui…. Si ochii mititei. abia-I vedeam pe sub streasina fruntii si a sprancenelor. si ma veseleam. amandoi au ucenicit la ciobani. Ca mod de prezentare foloseste in pricipal digeza. nu are intru sine nici viclenie. Motivul pentru care acesta alege istorisire se leaga tot de faptul ca se presupune a fi propria poveste pe care astepta de mult timp sa o imprtaseasca cuiva. iar istorisirea unei fapte spuse de un prieten este mult mai usor de realizat si nu in ultimul rand recunoasterea faptului ca a omorat un om I-ar fi pus in pericol integritatea juridica. printre procedeele narative se numara si aspectul naratorului necreditabil. nici ascunzisi si mai ales. dar rolul esential il are dialogul cu ascultatorii pe tot parcursul istorisirii. La randul lui. Motivul pentru care Damian alege aceasta modalitate este chiar ocupatia acestuia. un alt lucru inedit este si modul in care este realizata caracterizarea. Constandin Motoc se diferentiaza de ceilalti naratori prin faptul ca desi incerca sa spuna intamplarea din perspectiva unui narator colportor . faptul ca nu are experienta intr-ale povestitului. Atitudinea ascultatorilor fata de cioban a fost diferita de cele pana in acel moment: “nici nu-l bagasem in seama pana atunci. Intreg capitolul se bazeza pe schimbul de idei intre ascultatori. la inceputul capitolului sapte naratorul principal isi manifesta dorinta de a auzi mai de graba istorisirea comisului. Din aceiasi cauza. momentele reprezentate fiind minime. coincidentele ne fac sa credem ca este defapt personajul principal al acestei istorisiri. Mos Leonte isi face meseria de zodier si ii ghiceste naratorului: “omul care vorbeste si rade din cea dintai clipa cand te-a vazut. “dintre noi toti numai Ionita comisul il privea intr-o parte cu oasrecare nerabdare si dispret”. Tacuse si-si vazuse de vin. Rolul de narator personaj. cosind cu ele parca. tg155v5549cgge 14 . altii sunt uimiti. De aici si reactiile lor sunt din celel mai diferite. pe care le va expune in acest capitol. “imi venea a rade ascultandu-l cum zice subtire. Utilizeaza deasemenea prezentarea. si tacuse. Avea plete crete unse cu unt.

umbland dupa cotloane ferite si locuri de odihna”. poarta numele de “Istorisirea Zahariei fantanarul”. Spuneam ca acesta asigura continuitatea istorisirilor. tinand cont si ca ea era singura femeie din cercul naratorilor. Din acest punct de vedere capitolul atinge cel mai inalt grad in erarhizarea povestirilor. dar in acelasi timp oferind un sfarsit spectaculos volumului. el este cel ce il provoaca pe Neculai Isac sa-si spuna istorisirea. ia sfarsit si turnirul. care nu a fost deacord cu succesul povestirii rapsodului. Comisul Ionita a strigat ca pofteste cantec. Desi contributia ei este una substantiala in istorisire.”. In “Haralambie” el povesteste cele intamplate din exteriorul cercului. El a inceput prin a canta o balada si apoi a istorisit. Insa pe tot parcursul 15 . negustori. oricati razesi. ii confera o oarecare dezinvoltura. Tinand cont de faptul ca in aceasta ultima parte intamplarea este povestita mai mult de lita Salomia. Istorisirea a fost aleasa de lita Salomia. iar cojocelul il tinea numai pe umeri[…]lumina ii batea obrazul necluntut impresurat de barba alba”.este o sintaxa folosita de mai multe ori. nu mai ramane decat unul singur si anume cel principal. rasplata fiindu-I pe masura. Caracterizarea ii este realizata chiar in momentul aparitiei sale la han: “orbul era si el imbracat ca muntenii. El este prezent la han de la inceput pana la sfarsit prezentand hanul. tinand cont de modul in care este expusa intamplarea. cum nici o alta istorisire nu a facut-o: “ei si pe urma?”. se poate spune ca titlul capitolului este usor ironic. O caracterizare a fantanarului nu ne este prezentata. fapt ce este confirmat si de Ancuta: “Am ascultat si de la mama intamplarea asta. Se poate spune ca diegeza se combina cu discursul narativ. Acest lucru starneste din parte ascultatorilor reactii din cele mai diferite: “la aceste vorbe s-a petrecut un lucru la care noi nu ne asteptam. implicarea sa este intr-o gradatie ascendenta. catrinta si sumaies scurt. cei doi reusesc sa starneasca curiozitatea lor. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor . “am ramas insa dupa aceea loviti ca de o grea munca si abia ne puteam misca. carausi si oameni de rand ne aflam acolo. Faptul ca este rapsod nu poate fi decat considerat un atu din punct de vedere narativ. Odata cu incheiarea cuvantarii litei. Luand in considerare procedeele narative rapsodul este considerat a fi un narator creditabil. insa cea a litei da: “baba purta broboada de stergar alb. Motivul pentru care a ales aceasta poveste este pentru ca in acest fel era singurul mod in care I-ar fi fost permis sa ramana la han. Incheind aici comentariul asupra celor noua naratori.Si in acest caz calitatea de narator personaj este la fel de bine definita intrucat acesta povesteste drumul sau de initiere. Daca in primul capitol nu intervine decat pentru a face o scurta caracterizare a comisului. Acesta este sfarsitul volumului. Ceea ce surprinde este faptul ca in “Cealalta Ancuta” naratorul nu isi face simtita prezenta.[…] ea lua mana.Incadrandu-se intr-o oarecare masura in noul stil naratologic. Rapsodul Constantin foloseste cu predominanta discursul narativ. in al treilea capitol. In acest ultim capitol predomina reprezentare ca o foma a procedeelor narative. ajungand ca in final sa discute chiar cu naratorii. din care reiese suspansul creat si interesul celorlalti pentru ceea ce s-a intamplat. fiind singura modalitate in care cei doi puteu povesti impreuna. o intoarse si o saruta”. naratorul personaj este considerat Zaharia fantanarul. hangita. povestirile si naratorii. “Orb sarac” continua “turnirul”.” Faptul ca matusa Salomia a cutreuerat prin lume si a poposit de multe ori la han si a auzit multe povestiri. cu palarioara neagra si strai alb. Modul in care sunt expuse intamplarile este inedit si surptinde pe toata lumea fiind ceva neasteptat. focul se stinse. Drept urmare aceasta a garantat ascultatorilor ca Zaharia va povesti mai cu mestesug decat rapsodul. in istorisirea sa. Ultimul capitol si cel mai complex de altfel. ca un simplu ascultator din afara. faptele sunt la fel de importante ca felul in care sunt prezentate.

rezumat pe capitole Capitolul I: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele". considerata <<capodopera de la rascruce>> (Nicolae Manolescu). este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului.Pan Vladislav. “ <<Hanu Ancutei>> (1928).se vede si cine-i Vlacu Barladeanu. Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne . ca timp privilegiat al povestirii. ni se fac cunoscute si noua aceste capodopere narative. el isi mai arata un interes deosebit fata de povestea rapsodului. dar in acelasi timp o sustine pe lita Salomia cand acesta vrea sa povestesca intamplarea fantanarului. de impletire a mai multor stiluri intracelasi spatiu ambivalent si intr-un timp fara secunde. peste apa. "Zodia Cancerului" sau "Vremea Ducai Voda" .Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea.volumului. Volumul constitue un exemplu de arta narativa. Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz. naratorul principal isi manifesta dorinta de a asculta si a doua istorisire a comisului. ore. zile. apoi incep s ase iveasca autohtonii" Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. ca loc al povestirii. dar in schimb vor trece prin Harlau. o proprietate a lui. In afara de aceasta. Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata necredinciosilor.sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate.deoarece a avut loc o lupta. fiul domnitorului Antonie Voda. Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten . In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati.”. Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet. Barladeanu . Prin intermediul naratorului. si a toamnei imbelsugate. Capitolul III "Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit.care il incredinta pe abatele francez. 16 . ce are posibilitatea sa lege cele noua intamplari. Capitolul II "Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten" Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea Sabaoani.

fiica domnitorului DucaVoda. El face cunostina cu abatele francez si ii invita pe acestia in casa sa. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa Nicoara pt a se adaposti. Capitolul VI "Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias.. Capitolul V "Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga.ale carui fapte sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu domnita Catrina..Capitolul IV "Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate" Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine ploaia. simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza. Capitolul VIII "Moldovenii cunosc leac pt mahmuri. De fapt este Parintele Nicoara. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca. altii dorm" Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu. nepotul pivnicierului domnitorului. 17 . Satrarul ii conduce cu lautari. mai ales sarmalele si potrocul. Matias. Capitolul VII "Unii sfatuiesc. iar oaspetii isi continua drumul Capitolul IX "Drum spre Iasi" Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet. ori de ce natie ar fi" La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc. precum si despre niste lautari si niste sarmaletotul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne" Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina.satrar" La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din satul pradat si pt muncitorii care ridica moara.

maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa" Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni. Capitolul XI "Popas la Iasi" Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan. Capitolul XIV "Veste de la domnita Catrina" Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda. pt a sta intre ai lui. Capitolul XIII "Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici" Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul.Capitolul X "Scaunul tarii Moldovei. Capitolul XII "Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica" Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. Ei sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei s ase rascoale. 18 . El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede. Abatele este dus la misiunea franciscana. Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte.il ameninta cu schingiuirile clasice. Dupa ce Buga -gadea. Capitolul XV "Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti" Lupu Sulgerul este prins. Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic .

A doua zi. Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca Magdalina intr-o casa apropiata. Capitolul XVII "Intalnirile de dragoste . unde vinovatii isi recunosc faptele. Capitolul XIX "Abatele Paul iese din targul Iesilor. sa-i dascante. abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor. dar Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. voda merge la manastirea Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti. ci e planuita cu strasnici de dadaca Magdalina Capitolul XVIII "Hotararile cinstitului divan al mariei sale" Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc.Capitolul XVI "Mare masa domneasca" Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez. iar domnita Catrina iese la plimbare. urmand calea spre imparatie. Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare. Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet. toti boierii sunt chemati la divan. cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile" Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos. Pentru a putea reflecta la o pedeapsa. cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat. Voda il cheama pe logofatul Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu. Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati. Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida Capitolul XXI "Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni" 19 . pe alte drumuri fara pareche in lume" Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. Acolo o asteapta Alecu Russet. Ei sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o ia pe alte drumuri Capitolul XX "Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna" In drumul lor.

El studiaza reactia fetei. al doilea e un cutremur. in zilele Ducai-Voda" Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. iar Domnita Catrina se vede cu Alecu Russet. al patrulea este o cometa care sta pe cer. Capitolul XXV "Mila Ducai-voda" Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi sunt pe maini bune. unde Icoana Maicii Domnului plange. Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe Alecu Russet. Exact cand aceasta se indoieste. Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. Capitolul XXII "Alte puteri ale Magdalinei dadaca" Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti. Primul semn apare la manastirea Neamtu. apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si o asteapta acolo unde sau intalnit si data trecuta. Capitolul XXIII "Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are despre asta Vilcu Barladeanu" Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf Paraschiva. Russet il salveaza pe abate. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte. Al treilea este un vifor mare. dar aceasta reuseste sa se prefaca. iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt judecata. incendiu ce nu este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic. cum nimeni nu a mai vazut. Capitolul XXVI "Domnita Catrina incepe sa porunceasca" Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa fie prins. al cincilea e o pasare straina.Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni. dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre sultanul Mehmet si crestini. Voda il elibereaza pe boierul Milescu. 20 . Capitolul XXIV "Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna. Acesta este al saselea.

" Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli.Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad. Capitolul XXIX "Nu numai abatele Paul filozofeaza. Capitolul XXXII "Pregatiri de amre nunta domneasca" 21 .. si ca. afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan. cu care se bat pana scapa. insa acesteia nu-i pasa. Capitolul XXX "Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu" Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o" Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul Mehmet cu ajutorul unei partide de sah. iar acum este exilata intr-o manastire de Duca Voda. ci si Barladeanu" Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe Alecu. Capitolul XXVIII "Arata ca. Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara. si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni. disperat. In cele din urma. dar cel ami cuminte dintre toti e altul. Capitolul XXXI "Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau. in intimitate . Capitolul XXVII "Departata cale spre rai" Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi Barladeanu. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta. In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni.

Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc. iar capul sau este atarnat de un gard. in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu" Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet. Acesta rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni. Capitolul XXXIII "Cel din urma. ei sunt urmariri si in cele din urma Russet este prins. 22 .Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza alaiul domnesc in Moldova.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->