Mihail Sadoveanu - scurta prezentare a evenimentelor in romanul Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Romanul isi are punctul de plecare in balada populara „Miorita” dupa cum a afirmat insusi G. Calinescu, sau probabil in mitul lui Ossiris dupa opinia mai recenta a arheologului Alexandru Paleologu. Ca roman al transhumantei, „Baltagul” evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. „Baltagul” se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu „Hanul Ancutei”, astfel coborand ca-n balade si romanul de astazi „Baltagul” pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate precum in „Baltagul” de se inrudesc prin accentul de epopee legendara care le proiecteaza intr-un grandios trecut. Aceasta lume deschide din mit si legenda caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleiasi fagasuri de la inceputul lumii. Aici oierii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. Primavara incepe ducerea turmelor la munte la pasune si toamna are loc intoarcerea la iernatic. Iarna e anotimpul descatuselilor si al petrecerilor. Actiunea romanului se petrece intr-un sat din Muntii Tarcaului numit Magura. 45791btk89ykr3c Actiunea romanului e simpla, prezinta viata locuitorilor de la munte cu obiceiurile si traditiile lor. Vitoria Lipan, sotie de oier din Muntii Tarcaului considerand ca sotul ei Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere si sa vanda oi, nu s-a mai intors si a depasit limitele de timp peste orice asteptari. Vitoria presimte ca s-a intamplat ceva rau si pleaca in cautarea lui impreuna cu fiul ei Gheorghita. Ea i-a trimis scrisoare fiului ei care era plecat la stana ca acesta sa vina acasa si impreuna hotarasc sa plece in cautarea lui Nechifor. Ei refac cu agerime si spontaneitate intregul itinerar parcurs de Nechifor Lipan. Ajung la Dorna. Aici se intereseaza despre sotul ei si afla ca a plecat cu inca doi tovarasi cu turmele. De la Dorna merge din han in han pe urmele turmelor. Asemenea unui specialist in criminologie, ea izbuteste sa adune date, sa confrunte intamplarile, identificandu-i pe cei doi criminali: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. La un han gaseste cainele lui Nechifor (Lupu), iar acesta ii conduce la locul unde se aflau osemintele acestuia. Ea descopera intr-o rapa dintre Suha si Sabaha osemintele sotului ei, precum si ale calului. Ea stie sasi faca dreptate singura, fara sa apeleze la autoritati, ii pune pe criminali in deruta, in situatia de a se autodemasca prin intrebarile puse lui Calistrat Bogza, provocandu-i acestuia un adevarat soc psihologic. Ea se comporta cu cinste si demnitate cand il are in fata pe ucigasul sotului ei, ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul, sa nu-l omoare, ci pentru a asigura linistea celui mort care dupa randuiala isi asteapta razbunarea. Pe ucigasi i-a dat pe mana legii. tk791b5489ykkr

1

Vitoria Lipan e chipul reprezentativ al femeii romance de la munte, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. In drumul ei, ea si fiul ei participa la un botez unde cinsteste copilul datina, participa la o nunta unde cinsteste mirii, iar dupa gasirea sotului mort ea infaptuieste dupa datina inmormantarea acestuia si pomenirea lui. In final hotaraste ca dupa 40 de zile sa se intoarca in acelasi loc sa-i faca praznic sotului ei cu carne de miel de la turma cea noua. Tot atunci hotaraste s-o aduca pe fiica sa Minodora sa cunoasca mormantul tatalui ei, iar apoi se vor intoarce la Magura unde va continua sa munceasca si sa traiasca ca pana atunci. Vitoria Lipan este comparata cu Antigona de Sofocle, care la randul ei era o pastratoare de traditie. George Calinescu in „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” in capitolul dedicat lui Sadoveanu vorbeste despre „Baltagul”, afirmand ca acesta se aseamana cu un roman politist, numind-o pe Vitoria Lipan un adevarat detectiv fiind considerata un Hamlet feminin. „Baltagul” este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si drumul parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie al datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii.

Romanul Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi Izvoare: La crearea trilogiei „Fratii Jderi” s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si „O sama de cuvinte” a lui Neculce, „Descrierea Moldovei” de Cantemir, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare („Toma Alimos”, „Corbea”, „Chira Chiralina”, „Serb sarac”, „Gruia lui Novac”) ori din basme precum si elemente de mitologie pagana si crestina. La acestea se adauga documentele aflate in arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea. Romanul istoric „Fratii Jderi” evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare intre anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, impletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei. Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta in stransa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

2

este un roman al cunoasterii primitive.Volumul I . pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman. culoarea locala ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii. situatiile epice limita. Dragostea pentru jupinita Nasta. salvand viata fiului domnesc. In el este concentrata puterea voievodului. Ucenicia lui Ionut . Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare.calugar care sub anteriul monahal poarta arme. Trilogia „Fratii Jderi” este alcatuita din romanele „Ucenicia lui Ionut (1935). Dumas. „Ucenicia lui Ionut” este deocamdata un roman al inocentei. Din povestea batranului staroste. Numita „bildungsroman”. Damian-negutator la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare.Scrisa in anii maturitatii. Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole . 3 . de la Ionaseni. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri. unde intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda. in anii dinaintea ultimului razboi mondial si in timpul acestuia. aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara randuiala”. al initierii. Intriga se invarteste. evident. mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. stare in care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron . dau. In felul acesta. il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda . Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului. investite cu sensuri simbolice. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat. Nicoara . aceea dintre serbi si exploatatorii lor. al credintelor in mituri si in minuni. pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. impresia de roman istoric. Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia. Ionut mezinul este chemat in slujba domneasca. Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti. empirice. Hramul Manastirii Neamt. sociala si culturala. cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata atat a destinului individual cat si cel colectiv. intr-o perioada de puternica instabilitate politica.Par Negru al carui feciori sunt cu totii inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el. care il numeste „manz”. Armasarul domnesc are insusiri magice. Tanarul cunoaste si prima criza erotica. epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si inceperii luptei pentru asigurarea independentei de stat. alcatuita din elemente care sprijineau domnia. Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de invatat. prin scuturarea vasalitatii fata de turci. dupa alte evocari istorice. plina de umor. Intriga complicata si imprevizibila.fiul domnitorului. unde poruncesc „multi stapani”.

Ionut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. bazata pe randuiala si dreptate. Dar jupanita. Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere. 4 . Initierea in cel mai inalt grad in tainele naturii o intalnim la mag sau la intelept. unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman. este scena vanatorii de la Izvorul Alb. conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului. feciorii starostelui Nechifor Caliman. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita. cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi. care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati. unde Stefan cel Mare apare in primplan. Onofrei (Sfarma .Alb este romanul cunoasterii magice. cum se intampla frecvent in acele vremi. Calauza in aceasta calatorie este legendarul bour. Expeditia recuperatoare la Volcinet. cand a avut loc lupta de la Podul Inalt. Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii. Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca. urmasa a vechilor Comneni. pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii. intreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului. Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva . ultimul volum este mai incarcat de istorie. Apoi. Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop.dar si Stefan cel Mare. Omul intra in corespondenta cu natura. arhimandritul Amfilohie Sendrea . Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii .tema epopeica si ea in roman.Piatra) si Samoila (Stramba . viata de toate zilele. Din nou faptul real este proiectat in mit. este un roman al cunoasterii rationale. el este incadrat cosmologic. Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine aparata. Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei).Lemne). Nucleul narativ al volumului.Izvorul . Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder. are loc o iesire in prada a tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta . deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor.prima dragoste a lui Ionut. care se intareste pentru razboiul cu turcii. este o fresca a intregii Moldove. retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca. Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie. avand in vedere provizoriul. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui serai. un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului . Volumul urmator . Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa. Romanul urmareste evenimentele petrecute intre 1474 si 15 ianuarie 1475. in Moldova. dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim.al domnitorului si altul colectiv al Moldovei. fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion.al solutiilor de implinire a unui destin individual . care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului. fiind in acelasi timp si o cronica sociala. in Polonia. Oamenii Mariei sale.

In scopul unei informari precise. Sunt mentionate de asemenea cultura. alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavarsita. care servesc pe Stefan Voda. pregatirea luptei. ii da comanda unor steaguri si-l incredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei. incheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupan Mihu si Agapie Ciornuhut. li se raspunde ca acesti ostasi sunt „Oamenii Mariei sale “(insusi titlul romanului). unde era inca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. ajunsi in targ la Roman. ceea ce justifica substituarea urdiei 5 . ridicat mai intai la rangul de postelnic. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea in continuare a tarii. cu pierderi grele insa din randurile ”oamenilor mariei sale”. dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. Aflam astfel despre intalnirea si sfatul lui Ionut cu inteleptul si viteazul sau frate. Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic. la Timis sunt prezentati apoi in roman capitanii luati prizonieri de Stefan in lupta cu Radu cel Frumos.Inalt. proiectandu-l in fantastic. Romanul se incheie cu lupta de la Podul . Insasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. rafinamentul. ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc. a celor ramasi in viata. desfasurarea si sfarsitul ei. cu Marusca. de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. In realizarea tabloului luptei de la Podul . despre calaretii moldoveni. Insusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice in care vesteste biruinta si noul pericol. Adevarate pagini de monografie cuprind in continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus. se indreapta spre implinirea datoriilor fata de viata. seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol. Stefan ii daruieste cu mosie. La mirarea si intrebarile oaspetilor. In frunte cu episcopul Tarasie. Morti sunt Manole Par . Ele dau o nota romantica acestui episod. in tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul. Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii intregului popor supus vicisitudinilor vietii. Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos. Compozitional intregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. fara plata. despre trecerea peste munti in Transilvania si apoi in Tara Romaneasca. Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut. finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. fata de Stefan cel Mare.Negru. Simion Jder. Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. mai mare. cuviosul Nicodim. despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos. Descrierea luptei se realizeaza in trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta. unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie. Era un lucru neobisnuit in acele vremuri. mai ales in Apus. de buna lor voie.E povestita in acest volum casatoria lui Simion Jder. iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. batranul Caliman si fiul sau Samoila pe care insusi Stefan cel Mare ii plange alaturi de intreg nordul. in scopul apararii patriei. Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder.Inalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric. pe care tanarul o aduce din casa parintilor ei. Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui. Ceilalti eroi. pentru care cere ridicarea intregii crestinatati. ca si Ionut Jderi. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. slujbas secret al lui Stefan.

Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi . Are calitate de mag.prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian. un personaj justitiar instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie. intre mit si istorie. calul lui este nazdravan. Intalnim constructii perifrastice cronicaresti. dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan. de-alungul intregului text capatand astfel o functie compozitionala de relatie intre cele trei parti ale acesteia. s. constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat. de invatat dar si atributele eroului. care misca direct si indirect fortele angajate in lupta. dar cand incrunta din sprancene ingheata toti. prin felul in care se rasfrange in constiinta celorlalte personaje. Procedeele sintaxei poetice. Geneza: 12158rzz23njn9r 6 . Sadoveanu vede in Stefan. Infaptuieste ordinea in planul uman dar si la nivel cosmic.prin imaginea unui balaur cu multe capete. folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia. Intalnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor. constructii metaforice. o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. in acelasi timp ii mentine intr-o aura de legenda. postura sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. El are pecete pe bratul drept si legamant sfant. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s. strasnic la manie si senin in iertare”. iar parintele lui l-a inchinat la muntele Athos. prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l inalte deasupra celorlalti. pentru ca transmite un sens universului. dar. concretizate in enumerari il ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic. prin povestile si intamplarile evocate. alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva. la fel ca Nicolae Iorga. ca sa-i stapaneasca pe pagani. Este. Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija in randuiala ce o instaureaza in tara. pentru functia lui evocatoare. Mesajul patriotic. Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija. Stefan cel Mare este un om al Renasterii. De multe ori. pe cel „mai cinstit si cel mai harnic domnitor. istorie si legenda. Domnul este apropiat de oamenii lui. un iluminist. Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real. z. Stefan este mitizat.

dar si familia Jderilor.Neculce. alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935). iar in figura lui Stefan cel Mare. Izvorul Alb (1936). o adevarata cronica a vietii sociale. care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului. Ureche. legende grupate in O sama de cuvinte. care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. Astfel intalnim: romanul 7 . economice. Structura: 12158rzz23njn9r Este o trilogie. Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala. In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea. Gruia lui Novac. Eminescu. personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. de stabilitate si de armonie. Delavrancea. intr-o perioada arhaica. El vede in acest timp o epoca de echilibru. slujbasi credinciosi ai domnitorului. Romancierul a consultat cronicile moldovene .La baza romanului sta o vasta documentatie. caracterizata prin stabilitate si armonie sociala. autentica. Aceste fapte. dialoguri. condusa de Stefan cel Mare. evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene. de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Bolintineanu. Faptele. romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia. epopeica. figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti. Chira chiralina. a creat personaje. controlabile documentar. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare. Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti. zj158r2123njjn Criticul literar Nicolae Manolescu considera. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele. toate dand senzatia de viata reala. In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare. Fratii Jderi este o constructie ampla. politice si culturale a acestei epoci. a reconstituit tabloul de epoca. Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Oamenii Mariei sale (1942). in care era evocata figura domnitorului. romancierul isi cauta refugiul in trecut. un conducator ideal.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare. care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri. De asemenea a mai folosit elemente reale. ca din acest punct de vedere. Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai.

in practici primitive. care se ingrijeste de toate problemele gospodariei. magica. Alexandrel. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei. ca si personajele din basme. Se pare ca in fruntea familiei sta femeia. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. care urmareste destinul individului (Jderii) in stransa legatura cu destinul colectiv.formarii unui caracter. In acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii. Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare. roman istoric. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor. oamenii cred in cai nazdravani. calul lui Stefan cel Mare. Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. roman al eroismului. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: • • • • • • nivelul social: in cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: in care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. drumul si aventurile reprezinta probe. ca de exemplu Catalan. Cu acest prilej Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder. ca prieten si slujitor al fiului sau. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului. rapita la porunca lui Soliman bei. semne. 8 . mitica. vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche. roman de aventuri. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare. dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune. incercari. au un caracter initiatic. Titlul este simbolic. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic. prin care Ionut Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii. ca despre o fiinta miraculoasa. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare.

Fata de volumul I. rapita de Niculaies Albu. ca un taram al imaginatiei. cu toate credintele 9 . Tot in acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. definind un spatiu intors asupra lui insusi. iar noaptea se inchid. Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara. Discursul domnitorului. si dusa in Polonia. Fata de volumul II. Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare.Timpul se transforma in spatiu . fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan . familia cea mare. prin semnificatii si prin functii . dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama. reala si mitica . care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism. comisul din Timiseni. ritmul epic este mai accelerat. Fratii Jderi pornesc intr-o expeditie de pedepsire a vinovatilor. povesti care au avut loc la han. fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han . hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . Spre desebire de alte hanuri. La razboi participa tot poporul. iar spatiul hanului . evidentiindu-i vechimea si continuitatea. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca intreaga forta sa se concentreze impotriva turcilor. Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui.Prin recurenta insa.Are deasemenea o dubla natura.. un univers si o istorie. care isi parasesc familia mica. ca motiv literar .” Hanul este topos central in lumeasadoveniana . hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. priceput in cresterea si ingrijirea cailor domnesti. acest volum este romanul cunoasterii rationale.Hanul Ancutei Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveniana “Hanul . spun povesti din tineretea lor.Acestea ii dau un caracter mitic. Sfarsitul romanului este cel mai incarcat de istorie. pentru a-si apara tara. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. Astfel Simion Jder se indragosteste de Marusca. Si in acest volum exista o aventura romantica. Povestirea Mihail Sadoveanu . care este romanul cunoasterii magice. Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder.calul lui Stefan cel Mare banuit ca are puteri magice. Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice.

Ei traiesc la modul Canaanului. au trecut. imtamplari .Si neschimbata a ramas si hangita. rasete si vorbe bune. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. petrecerea intru poveste. ospatand numai cu carne fripta si band vin .Ienache coropcarul.Frumusetea istorisirilor se datoreaza exclusiv harului innascut al povestitorilor. lucratori cu bratele. povestindu-si viata si inpartasindu-si secretele intr-un cadru intim.In doua din intamplarile istorisite “Balaurul “ si “Cealalta Ancuta”.a ramas insa neschimbat hanul. Ancuta. umbla ca un spiridus incolo si-ncoace. Un alt de aspect specific hanului sunt caracterele acestuia :deschis . saraci. cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancaruri ..Celelalte linii ale Ancutei batrane sunt “trase” prin comparatie cu Ancuta cea tanara:”Iar Ancuta cea tanara.tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana.transfera mancarea bautura . Mai toate istorisirile spuse la han sunt apreciate de catre ascultatori din doua puncte de vedere:al intamplarii povestite ..De fapt . creeand astfel emulatia . in cazul lui Sadoveanu.cu ceremonialul lor cu tot. 38198lpl81rpb4r Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. pentru ca mai apoi .Cealalta Ancuta .Neculai Isac.Ceremonialul e ritualic..Trezirea interesului ascultatorilor se face involuntar . fiind la rascruce de drumuri. inchis:”nu era han era cetate. destine. insa dupa o randuiala care cere initiere. porti ferecate.” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii ..Comisul Ionita promite sa spuna ceva” cu mult mai minunat si mai infricosat”. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli . hangita . ziduri groase.Ea este adevaratul spirit viu al hanului. in toate povestirile pe tema hanului este cea a stapanului locului.(George Calinescu). constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”.”Toate ale lumii” s-au daramat. preocuparea pentru felul “spunerii” precede istorisirea si dispare ca intentie constienta in momentul in care povestea incepe.traditiile . el creeaza o lume ..Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. de impulsuri si trairi.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti .”(Nicolae Manolescu) pp198l8381rppb O prima figura centrala .Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. mos Leonte. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti.Toti oaspetii hanului sunt prieteni. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. si a modului cum este istorisita intamplarea. rumena la obraji .. cea de demult . in sine. un univers al istorisirilor frumoase fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . descoperim un portret dinamic al hangitei de demult.” Sadoveanu nu scrie despre o lume . cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga.O afirmatie intamplatoare in sirul altora starneste curiozitatea ascultatorilor. superstitiile si eresurile lor.Semnificativ este faptul ca in imprejurari 10 .. a ramas vie in amintirea celor care au cunoscut-o:comisul Ionita .

Naratorul principal. Al zecelea. acesta fiind si unul din motivele pentru care nu pune un prea mare accent asupra descrierii hanului in acest prim capitol. impreuna cu postura de narator creditabil pe care o adopta. >>(George Calinescu) Hanul Ancutei . Mihail Sadoveanu stie cum sa pastreze interesul cititorilor. peste timp. aflandu-se la han. asigurand o “legatura” a acestora. putem deduce o impresie pozitiva lasata de acesta in fata “publicului”. In felul acesta . cele noua povestiri se dovedesc puternic si multiplu corelate. Pentru a capta interesul ascultatorilor. imbinandu-se cu diegeza. acest volum de povestiri isi are inceputul prin prezentare timpului si spatiului. ne ofera o privira de ansamblu asupra acestuia: “hanul acela al Ancutei nu era han-era cetate”.fiind unul dintre ascultatori.cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel. si anume tipul naratorului. melancolic sau trist. fiecare dintre ei punandu-si amprenta pe cate un capitol. el foloseste ca prim procedeu naratoric o imbinare a prezentarii si a reprezentarii. naratorul principal.prezentarea celor 9 istorisiri “Hanul Ancutei ” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole.Formal scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . el are posibilitatea de a crea un discurs cat mai elaborat. constituind o opera unitara si unica in literatura romana. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor. Fie ca sunt naratori personaj sau naratori martor.Ea este singura care aude unele istorisiri a doua oara(doar intamplarea cu Duca-Voda mai este stiuta de matusa Salomia).Ca si mama sa . reprezinta cauza pentru care comisul Ionita a ales sa “apere onoarea calului sau” . predominanad fiecare in functie de povestitor. ramanand ca apoi sa fie stabilite procedeele narative de care acestia s-au folosit.narator personaj sau narator martor . Faptul ca mos Leonte priveste spre calul sau cu o tenta ironica. Un alt aspect ce poate fi comentat este felul in care acestia isi aleg istorisirile. Initiatorul “turnirului naratoric” este comisul Ionita. insa din interesul celorlati de a asculta si o a doua intamplare povestita de comis. in sine foarte indiferente.oarecum similare. Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”. Acest procedeu. Caracterizarea comisului 11 . nu este specificat nimic deosebit. cel mai important. reuseste sa ocoleasca momentele de monotonie sau plictiseala ce ar fi putut sa apara pe parcurs. lasand diegeza in inferioritate. Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. Complexitatea istorisirii este redusa fara a diminua insa din farmecul acesteia. Razesul se dovedeste a fi un narator personaj. <<“ Hanu Ancutei “ este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. Alegand postura de personaj principal.De asemenea putem observa in fiecare capitol o (mai mult sau mai putin) scurta caracterizare a celui ce vine in lumina focului pentru a-si face cunoscuta intamplarea. Cei noua naratori sunt garantia faptului ca “Hanul Ancutei” nu va fi in totalitate nici plin de umor sau de prea multa seriozitate.asigura continuitatea dintre istorisiri. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor. discursul narativ va fi intotdeauna prezent. Cum era si de asteptat. la fel putem distinge si reactia ascultatorilor tinand cont de acelasi criteriu. plin sau lipsit de suspans.

Fiind calugar. elementul distinct: motivul infatisarii lui Gheorghe la Voda. mos Leonte este provocat si convins de catre Ancuta sa povesteasca cum a fost cand a vazut balaurul. atentia lor a fost concentrata complet asupra lui.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Paralelismul se realizeaza intre scenele in care sunt prezente ca personaje tufecci-basa Gheorghe si Voda. Spune repede mos Leonte. ducand chiar spre laudarosenie. si-a povestit propriul destin. Putem afla ca este un razes de la Daraganesti.prin a spune cateva cuvinte despre destinul sau. caci avem vreme 12 . In continuare acesta pare a povesti o intamplare la care o fost martor. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. decat discursului naratologic. Calugarul Gherman incepe acest capitol. Cu o vasta experienta de viata. Procedeele narative nu lipsesc nici din istorisirea acestuia: pentru prima oara putem observa ca procedeu folosirea gradatiei si a paralelismului. pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori. de aceea am putea spune ca isi asuma rolul de narator martor si doar intr-o foarte mica masura si de personaj. pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca. urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie. Zodierul are in aceasta intamplare o contributie minima. din tinutul Sucevei. discursul naratologic fiind aici in inferioritate. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Gradatia se observa prin simpla citire a textului.”. Calugarul si-a ales povestirea cea mai de pret. Cu toate acestea. de aici tragandu-se si numele acestui capitol: “Balaurul” . ca potarnichea in cangile soimului”. “Haralambie” . Emotia si nerabdarea comisului fiind chiar exprimata:”asemenea dihanie mie inca nu mi s-a aratat…marturisi el si glasul parca-I era slabit si fara curaj. cochet. mi-am mai simtit asa inima.”. facand ca finalul tragic sa aiba un efect si mai mare asupra ascultatorilor. Fiind binecunoscuta iscusinta zodierului la vorbe. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. pentru ca in finalul ei sa dezvaluie faptul ca personajul principal era chiar tatal sau. Insa nici reprezentarea nu este neglijata lipsind astfel textul de monotonie. Intarind spusele acestuia mos Leonte adauga: “va spun drept ca numai o data. Aceaasta este cauza pentru care calugarul poate fi considerat si un narator personaj. faptele au o variatie ascendenta usor de observat. cu o puternica incredere de sine. In ceea ce priveste istorisirea. ca este un om destul de batran. Prezentarea in acest capitol este evidentiata in prima parte cand Gherman povesteste care ii este destinul si de asemenea in ultima parte unde moartea lui Haralambie este prezentata prin fraze scurte si dinamice. Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma. Elementele comune din cele doua scene sunt spatiul si personajele. mos Leonte da o mai mare importanta diegezei si faptelor. reactia ascultatorilor poate fi anticipata. a spus ce avea pe inima. intrucat istorisirea se doveste a fi chiar povestea vietii lui. Cel de-al doilea narator ce-si va istorisi povestea va fi si el protagonistul acesteia.Ionita este realizata inca de la intarea acestuia in “scena”. Continuand seria istorisirilor cu final nefericit. obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima. de cand sunt. la fel si comisul: “razesul s-a aratat mirat de povestirea monahului s-a tacut de uimire o vreme.”. Din caracterizarea naratorului putem afla despre calugarul Gherman ca era pentru prima oara cand coboara din munte de la Durau pentru a se indrepta spre Sfanta Mitropolie si a se inchina la biserica marelui mucenic Haralambie.

Caracterizarea ni-l infatiseaza pe Mos Leonte ca fiind un “taran de pe la noi de pe Moldova. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. sa o auzi de la insusi personajul principal. si aici sunt alternate cu maiestrie. Prezentare este cea care predomina in acest caz. iar vestea acestei povesti s-a raspandit in tot tinutul. Din caracterizarea sa putem sa aflam ca avea”obrazul smad. Neculai alege aceasta istorisire la cererea naratorului principal ce este tot din Moldova. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. respectiv prezentarea si reprezentarea. Acest lucru nu inseamna ca prezentare lipseste. Acest nou tip de istorisire ii uimeste pe toti. Diegeza nu lipseste nici din acest capitol. Balabanesti. 55155vtf49cge2i Neculai Isac ajunge la han in momentul in care mos Leonte isi termina istorisirea. Rolul celui de-al patrulea narator este foarte bine stabilit si anume de a schimba sirul povestirilor. Zodier fiind este de asteptat ca povestitul sa fie una din calitatile acestuia. ca si in cazul precedent.”. momentele gen aparitia balaurului fiind prezentate intr-un mod unic. fiind desigur.destula” . In fata unei asemenea povesti tragice “am ramas tacuti si mahniti”aflam de la naratorul principal. Faptul ca a fost prezent la momentele cheie ale intamplarii reprezinta un motiv pentru care Ienache pune mai mult accent pe faptele ce s-au petrecut. nu putea fi ratata. “numai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie in juru-i. De asemenea se poate observa o usoara gradatie in scena petrecuta la han. dar in principal se incearca o depasire a tragismului capitolului anterior. Procedeele narative . In orice caz. mustacioara tunsa si barba rotunjita nas vulturesc si sprancene intunecate arata inca frumuseta si barbatie”. desi contributia coropcarului il transforma si fara sa vrea sa recunoasca intr-un personaj. intrucat Ancuta este cea care il roaga sa povesteasca aceasta intamplare. insa o sansa ca aceasta. In acest capitol apare pentru prima oara ca procedeu narativ naratorul necreditabil. sau poate doar prin natura ei este o poveste foarte emotionanta. dar de data aceasta cu un final fericit(cel putin pentru cei doi indragostiti…).cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele cele mai importante fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. ras si cu mustata alba. Poate acesta este si motivul pentru care “Fantana dintre plopi” are un impact atat de mare asupra ascultatorilor. Felul in care a ales aceasta istorisire nu ii apartine. In finalul acestui capitol o urma de melancolie s-a asternut. pentru ca trecerea sa nu fie prea brusca. a iubirii. dar se poate observa ca este un om obisnuit cu vorba si ca nu este pentru prima oara cand spune aceasta intamplare. Naratorul isi asuma scoaterea din acel moment de cumpana in care nimeni nu avea curajul sa rupa tacerea dupa povestirea lui Neculai. nicidecum. una ascendenta. Ocupatia nu ii influenteaza in nici un felul in care povesteste. dar de data aceasta(si pentru prima oara) va fi una de dragoste. Toate acestea ar putea constitui rationamenul pentru care a ales aceasta intamplare. Faptul ca va fi randul capitanului de mazali sa continuie turnirul este de la sine inteles. cert este ca Neculai Isac este un narator personaj. In acest capitol reactia ascultatorilor nu este precizata in nici un fel. El pastreaza tema. Naratorul este capitan de mazali din tinutul Tutovei. procedeele narative sunt imbinate in cel mai fericit mod. dar este si normal la o poveste de iubire sa predomine discursul narativ. Acesta va istorisi o intampalre pe care a patit-o chiar el. Dialogul dintre cei doi indragostiti fiind obligatoriu sa fie reprodus. plin la obraz. “Cealalta Ancuta” este povestita din perspeciva unui martor. Reprezentarea folosita in acest capitol se poate spune ca este vitala. o pauza de revenire a fost necesara si o reaprindere a focului. lasand sa se vada reactiile lor pe fata fiecaruia. lucru ce este confirmat in acest capitol. voinic si c-o leaca de pantece”. dialogul este prezent numai in fragmentul in care Ienache si 13 .

rar. coincidentele ne fac sa credem ca este defapt personajul principal al acestei istorisiri. dar rolul esential il are dialogul cu ascultatorii pe tot parcursul istorisirii. Rolul de narator personaj. spre deosebire de toate celelalte. si ma veseleam. negustorul este provocat sa povestesca din intamplarile si lucrurile pe care le-a vazut in drumul sau. istoria fiind mai importanta decat discursul. acum vine iar randul sa schimbam tematica povestirilor. in cazul sau. Constandin Motoc se diferentiaza de ceilalti naratori prin faptul ca desi incerca sa spuna intamplarea din perspectiva unui narator colportor . Si ochii mititei. pe care le va expune in acest capitol. Faptul ca este negustor si stie sa se tocmeasca cu oamenii si le-ntelege vorba nu face decat sa sporesca iscusinta povestirii. el nu divulga anumite fapte sau detalii. abia-I vedeam pe sub streasina fruntii si a sprancenelor. Avand aceleasi motive ca si calugarul(nu este obisnuit cu vorba). iar istorisirea unei fapte spuse de un prieten este mult mai usor de realizat si nu in ultimul rand recunoasterea faptului ca a omorat un om I-ar fi pus in pericol integritatea juridica. la acestea se adauga modul afectat in care povesteste ciobanul. s-ar fi putut cunoaste ca-I cioban. nici ascunzisi si mai ales. daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca in zodia leului si sub stapanirea plnetei soarelui…. Utilizeaza deasemenea prezentarea.Toderita merg pe acelasi drum. iar barba-I era rasa cu custura de coasa. el alege tot ca modalitate principala diegeza. la inceputul capitolului sapte naratorul principal isi manifesta dorinta de a auzi mai de graba istorisirea comisului. La randul lui. Motivul pentru care Damian alege aceasta modalitate este chiar ocupatia acestuia. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. unii fiind nemultumiti de schimbarile ce se produc. Tacuse si-si vazuse de vin. printre procedeele narative se numara si aspectul naratorului necreditabil. Printre coincidente se pot numara: atat ciobanul cat si personajul sunt de la Rarau.” Daca pana acum am avut doua serii de intamplari (luate trei cate trei). In afara de modalitatea in care este spusa istorisirea. dar el toata vremea statuse acolo cu noi. caci nu-mi era sila de omul cu chef”. Se vedea insa asta si dupa gluga[…]Purta toiag nalt pe care-l tinea de sus. este foarte bine delimitat pentru ca el este cel ce a intalnit in drumul sau atatea curiozitati. De aici si reactiile lor sunt din celel mai diferite. Avea plete crete unse cu unt. Din aceiasi cauza. capitolul. Motivul pentru care acesta alege istorisire se leaga tot de faptul ca se presupune a fi propria poveste pe care astepta de mult timp sa o imprtaseasca cuiva. Desi I-au ascultat povestea cu interes. Atitudinea ascultatorilor fata de cioban a fost diferita de cele pana in acel moment: “nici nu-l bagasem in seama pana atunci. nu contine caracterizarea naratorului. cosind cu ele parca. un alt lucru inedit este si modul in care este realizata caracterizarea. “Cealalta Ancuta” este constituita dintr-o povestire ampla. “dintre noi toti numai Ionita comisul il privea intr-o parte cu oasrecare nerabdare si dispret”. “imi venea a rade ascultandu-l cum zice subtire. si tacuse. altii sunt uimiti. Ca mod de prezentare foloseste in pricipal digeza. amandoi au ucenicit la ciobani. faptul ca nu are experienta intr-ale povestitului. fie el de la Rarau(in cazul nostru) sau nu:”numai dupa cum aducea picioarele. Damian Cristisor va istorisi in acest capitol ce si cate a vazut el la nemti. nu are intru sine nici viclenie. si abia acuma-I venise gustul de vorba si chef”. Caracterizarea este una ce ar putea apartine oricarui cioban. Intreg capitolul se bazeza pe schimbul de idei intre ascultatori. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. Mos Leonte isi face meseria de zodier si ii ghiceste naratorului: “omul care vorbeste si rade din cea dintai clipa cand te-a vazut.”. tg155v5549cgge 14 . momentele reprezentate fiind minime. ”Negustor lipscan”.

ajungand ca in final sa discute chiar cu naratorii. dar in acelasi timp oferind un sfarsit spectaculos volumului. Luand in considerare procedeele narative rapsodul este considerat a fi un narator creditabil. In “Haralambie” el povesteste cele intamplate din exteriorul cercului. insa cea a litei da: “baba purta broboada de stergar alb. cei doi reusesc sa starneasca curiozitatea lor. carausi si oameni de rand ne aflam acolo. Istorisirea a fost aleasa de lita Salomia. in istorisirea sa. care nu a fost deacord cu succesul povestirii rapsodului. Incheind aici comentariul asupra celor noua naratori. cu palarioara neagra si strai alb. El a inceput prin a canta o balada si apoi a istorisit. Faptul ca este rapsod nu poate fi decat considerat un atu din punct de vedere narativ. O caracterizare a fantanarului nu ne este prezentata. Insa pe tot parcursul 15 . Tinand cont de faptul ca in aceasta ultima parte intamplarea este povestita mai mult de lita Salomia. “am ramas insa dupa aceea loviti ca de o grea munca si abia ne puteam misca. nu mai ramane decat unul singur si anume cel principal. Comisul Ionita a strigat ca pofteste cantec. iar cojocelul il tinea numai pe umeri[…]lumina ii batea obrazul necluntut impresurat de barba alba”.este o sintaxa folosita de mai multe ori. Acest lucru starneste din parte ascultatorilor reactii din cele mai diferite: “la aceste vorbe s-a petrecut un lucru la care noi nu ne asteptam. povestirile si naratorii. Rapsodul Constantin foloseste cu predominanta discursul narativ.”. In acest ultim capitol predomina reprezentare ca o foma a procedeelor narative. rasplata fiindu-I pe masura. in al treilea capitol. focul se stinse. Se poate spune ca diegeza se combina cu discursul narativ. Ceea ce surprinde este faptul ca in “Cealalta Ancuta” naratorul nu isi face simtita prezenta. Ultimul capitol si cel mai complex de altfel. catrinta si sumaies scurt. hangita. Daca in primul capitol nu intervine decat pentru a face o scurta caracterizare a comisului. poarta numele de “Istorisirea Zahariei fantanarul”. el este cel ce il provoaca pe Neculai Isac sa-si spuna istorisirea. naratorul personaj este considerat Zaharia fantanarul. Motivul pentru care a ales aceasta poveste este pentru ca in acest fel era singurul mod in care I-ar fi fost permis sa ramana la han. fiind singura modalitate in care cei doi puteu povesti impreuna. Acesta este sfarsitul volumului.Incadrandu-se intr-o oarecare masura in noul stil naratologic. faptele sunt la fel de importante ca felul in care sunt prezentate. implicarea sa este intr-o gradatie ascendenta. tinand cont si ca ea era singura femeie din cercul naratorilor. tinand cont de modul in care este expusa intamplarea. fapt ce este confirmat si de Ancuta: “Am ascultat si de la mama intamplarea asta. Desi contributia ei este una substantiala in istorisire. negustori. Odata cu incheiarea cuvantarii litei. o intoarse si o saruta”. din care reiese suspansul creat si interesul celorlalti pentru ceea ce s-a intamplat. El este prezent la han de la inceput pana la sfarsit prezentand hanul. Din acest punct de vedere capitolul atinge cel mai inalt grad in erarhizarea povestirilor. se poate spune ca titlul capitolului este usor ironic. umbland dupa cotloane ferite si locuri de odihna”. Spuneam ca acesta asigura continuitatea istorisirilor. Modul in care sunt expuse intamplarile este inedit si surptinde pe toata lumea fiind ceva neasteptat. oricati razesi.[…] ea lua mana. Caracterizarea ii este realizata chiar in momentul aparitiei sale la han: “orbul era si el imbracat ca muntenii. cum nici o alta istorisire nu a facut-o: “ei si pe urma?”. ii confera o oarecare dezinvoltura. ca un simplu ascultator din afara. “Orb sarac” continua “turnirul”.Si in acest caz calitatea de narator personaj este la fel de bine definita intrucat acesta povesteste drumul sau de initiere. Drept urmare aceasta a garantat ascultatorilor ca Zaharia va povesti mai cu mestesug decat rapsodul. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor .” Faptul ca matusa Salomia a cutreuerat prin lume si a poposit de multe ori la han si a auzit multe povestiri. ia sfarsit si turnirul.

se vede si cine-i Vlacu Barladeanu. Capitolul II "Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten" Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea Sabaoani. ca timp privilegiat al povestirii.rezumat pe capitole Capitolul I: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele". de impletire a mai multor stiluri intracelasi spatiu ambivalent si intr-un timp fara secunde. Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz.”.deoarece a avut loc o lupta.volumului.care il incredinta pe abatele francez.Pan Vladislav. "Zodia Cancerului" sau "Vremea Ducai Voda" . peste apa. zile. ni se fac cunoscute si noua aceste capodopere narative. si a toamnei imbelsugate. dar in acelasi timp o sustine pe lita Salomia cand acesta vrea sa povestesca intamplarea fantanarului. In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati. el isi mai arata un interes deosebit fata de povestea rapsodului. Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten . Barladeanu . apoi incep s ase iveasca autohtonii" Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. o proprietate a lui.sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate. “ <<Hanu Ancutei>> (1928). 16 . ore. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne . Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata necredinciosilor. ca loc al povestirii. considerata <<capodopera de la rascruce>> (Nicolae Manolescu). naratorul principal isi manifesta dorinta de a asculta si a doua istorisire a comisului. Volumul constitue un exemplu de arta narativa. Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet. In afara de aceasta. Capitolul III "Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit. fiul domnitorului Antonie Voda.Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea. Prin intermediul naratorului. ce are posibilitatea sa lege cele noua intamplari. dar in schimb vor trece prin Harlau.

De fapt este Parintele Nicoara. iar oaspetii isi continua drumul Capitolul IX "Drum spre Iasi" Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet. El face cunostina cu abatele francez si ii invita pe acestia in casa sa.ale carui fapte sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu domnita Catrina. Capitolul VIII "Moldovenii cunosc leac pt mahmuri. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa Nicoara pt a se adaposti.Capitolul IV "Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate" Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine ploaia. mai ales sarmalele si potrocul. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca. altii dorm" Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu. Satrarul ii conduce cu lautari. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina. 17 .satrar" La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din satul pradat si pt muncitorii care ridica moara. Capitolul V "Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga. Capitolul VII "Unii sfatuiesc. Capitolul VI "Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias. simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza. Matias.. precum si despre niste lautari si niste sarmaletotul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne" Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau.. ori de ce natie ar fi" La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc. nepotul pivnicierului domnitorului. fiica domnitorului DucaVoda.

il ameninta cu schingiuirile clasice. maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa" Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni. El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede.Capitolul X "Scaunul tarii Moldovei. Capitolul XV "Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti" Lupu Sulgerul este prins. despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei s ase rascoale. Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul. Capitolul XIV "Veste de la domnita Catrina" Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda. Abatele este dus la misiunea franciscana. 18 . Capitolul XIII "Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici" Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. Ei sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic . Capitolul XI "Popas la Iasi" Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. Capitolul XII "Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica" Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte. pt a sta intre ai lui. Dupa ce Buga -gadea. Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan.

unde vinovatii isi recunosc faptele. Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare. abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor. Ei sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o ia pe alte drumuri Capitolul XX "Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna" In drumul lor. Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida Capitolul XXI "Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni" 19 . Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati. ci e planuita cu strasnici de dadaca Magdalina Capitolul XVIII "Hotararile cinstitului divan al mariei sale" Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. toti boierii sunt chemati la divan. iar domnita Catrina iese la plimbare. Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca Magdalina intr-o casa apropiata. dar Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. Acolo o asteapta Alecu Russet. pe alte drumuri fara pareche in lume" Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. Capitolul XIX "Abatele Paul iese din targul Iesilor. cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile" Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos. Pentru a putea reflecta la o pedeapsa. Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet. sa-i dascante. grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. voda merge la manastirea Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti. urmand calea spre imparatie. Voda il cheama pe logofatul Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu.Capitolul XVI "Mare masa domneasca" Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez. cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat. A doua zi. Capitolul XVII "Intalnirile de dragoste .

Acesta este al saselea. apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si o asteapta acolo unde sau intalnit si data trecuta. cum nimeni nu a mai vazut. Capitolul XXVI "Domnita Catrina incepe sa porunceasca" Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa fie prins. Primul semn apare la manastirea Neamtu. dar aceasta reuseste sa se prefaca. Capitolul XXV "Mila Ducai-voda" Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi sunt pe maini bune. al cincilea e o pasare straina. Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe Alecu Russet. al patrulea este o cometa care sta pe cer. Voda il elibereaza pe boierul Milescu. 20 . El studiaza reactia fetei. dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre sultanul Mehmet si crestini. Capitolul XXII "Alte puteri ale Magdalinei dadaca" Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti.Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni. al doilea e un cutremur. Russet il salveaza pe abate. iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt judecata. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte. Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. unde Icoana Maicii Domnului plange. iar Domnita Catrina se vede cu Alecu Russet. in zilele Ducai-Voda" Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. incendiu ce nu este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic. Capitolul XXIII "Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are despre asta Vilcu Barladeanu" Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf Paraschiva. Exact cand aceasta se indoieste. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. Al treilea este un vifor mare. Capitolul XXIV "Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna.

cu care se bat pana scapa." Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu. iar acum este exilata intr-o manastire de Duca Voda. dar cel ami cuminte dintre toti e altul. Capitolul XXVII "Departata cale spre rai" Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi Barladeanu. Capitolul XXXII "Pregatiri de amre nunta domneasca" 21 . ci si Barladeanu" Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe Alecu.Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad. Capitolul XXX "Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu" Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. Capitolul XXVIII "Arata ca. Capitolul XXIX "Nu numai abatele Paul filozofeaza. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli. uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o" Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul Mehmet cu ajutorul unei partide de sah. Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara. si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni. insa acesteia nu-i pasa. In cele din urma. in intimitate . In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni. disperat. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta.. afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan. si ca. Capitolul XXXI "Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau.

Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc.Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza alaiul domnesc in Moldova. ei sunt urmariri si in cele din urma Russet este prins. 22 . in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu" Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet. iar capul sau este atarnat de un gard. Acesta rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni. Capitolul XXXIII "Cel din urma.