Mihail Sadoveanu - scurta prezentare a evenimentelor in romanul Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Romanul isi are punctul de plecare in balada populara „Miorita” dupa cum a afirmat insusi G. Calinescu, sau probabil in mitul lui Ossiris dupa opinia mai recenta a arheologului Alexandru Paleologu. Ca roman al transhumantei, „Baltagul” evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. „Baltagul” se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu „Hanul Ancutei”, astfel coborand ca-n balade si romanul de astazi „Baltagul” pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate precum in „Baltagul” de se inrudesc prin accentul de epopee legendara care le proiecteaza intr-un grandios trecut. Aceasta lume deschide din mit si legenda caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleiasi fagasuri de la inceputul lumii. Aici oierii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. Primavara incepe ducerea turmelor la munte la pasune si toamna are loc intoarcerea la iernatic. Iarna e anotimpul descatuselilor si al petrecerilor. Actiunea romanului se petrece intr-un sat din Muntii Tarcaului numit Magura. 45791btk89ykr3c Actiunea romanului e simpla, prezinta viata locuitorilor de la munte cu obiceiurile si traditiile lor. Vitoria Lipan, sotie de oier din Muntii Tarcaului considerand ca sotul ei Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere si sa vanda oi, nu s-a mai intors si a depasit limitele de timp peste orice asteptari. Vitoria presimte ca s-a intamplat ceva rau si pleaca in cautarea lui impreuna cu fiul ei Gheorghita. Ea i-a trimis scrisoare fiului ei care era plecat la stana ca acesta sa vina acasa si impreuna hotarasc sa plece in cautarea lui Nechifor. Ei refac cu agerime si spontaneitate intregul itinerar parcurs de Nechifor Lipan. Ajung la Dorna. Aici se intereseaza despre sotul ei si afla ca a plecat cu inca doi tovarasi cu turmele. De la Dorna merge din han in han pe urmele turmelor. Asemenea unui specialist in criminologie, ea izbuteste sa adune date, sa confrunte intamplarile, identificandu-i pe cei doi criminali: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. La un han gaseste cainele lui Nechifor (Lupu), iar acesta ii conduce la locul unde se aflau osemintele acestuia. Ea descopera intr-o rapa dintre Suha si Sabaha osemintele sotului ei, precum si ale calului. Ea stie sasi faca dreptate singura, fara sa apeleze la autoritati, ii pune pe criminali in deruta, in situatia de a se autodemasca prin intrebarile puse lui Calistrat Bogza, provocandu-i acestuia un adevarat soc psihologic. Ea se comporta cu cinste si demnitate cand il are in fata pe ucigasul sotului ei, ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul, sa nu-l omoare, ci pentru a asigura linistea celui mort care dupa randuiala isi asteapta razbunarea. Pe ucigasi i-a dat pe mana legii. tk791b5489ykkr

1

Vitoria Lipan e chipul reprezentativ al femeii romance de la munte, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. In drumul ei, ea si fiul ei participa la un botez unde cinsteste copilul datina, participa la o nunta unde cinsteste mirii, iar dupa gasirea sotului mort ea infaptuieste dupa datina inmormantarea acestuia si pomenirea lui. In final hotaraste ca dupa 40 de zile sa se intoarca in acelasi loc sa-i faca praznic sotului ei cu carne de miel de la turma cea noua. Tot atunci hotaraste s-o aduca pe fiica sa Minodora sa cunoasca mormantul tatalui ei, iar apoi se vor intoarce la Magura unde va continua sa munceasca si sa traiasca ca pana atunci. Vitoria Lipan este comparata cu Antigona de Sofocle, care la randul ei era o pastratoare de traditie. George Calinescu in „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” in capitolul dedicat lui Sadoveanu vorbeste despre „Baltagul”, afirmand ca acesta se aseamana cu un roman politist, numind-o pe Vitoria Lipan un adevarat detectiv fiind considerata un Hamlet feminin. „Baltagul” este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si drumul parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie al datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii.

Romanul Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi Izvoare: La crearea trilogiei „Fratii Jderi” s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si „O sama de cuvinte” a lui Neculce, „Descrierea Moldovei” de Cantemir, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare („Toma Alimos”, „Corbea”, „Chira Chiralina”, „Serb sarac”, „Gruia lui Novac”) ori din basme precum si elemente de mitologie pagana si crestina. La acestea se adauga documentele aflate in arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea. Romanul istoric „Fratii Jderi” evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare intre anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, impletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei. Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta in stransa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

2

salvand viata fiului domnesc. impresia de roman istoric. Numita „bildungsroman”. unde intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. Hramul Manastirii Neamt. Tanarul cunoaste si prima criza erotica. sociala si culturala. cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata atat a destinului individual cat si cel colectiv. Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului. mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. Dumas. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri. Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti. prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda. stare in care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron . unde poruncesc „multi stapani”.calugar care sub anteriul monahal poarta arme. al initierii. de la Ionaseni. culoarea locala ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii.este un roman al cunoasterii primitive. aceea dintre serbi si exploatatorii lor. Ucenicia lui Ionut . situatiile epice limita. Damian-negutator la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare. Trilogia „Fratii Jderi” este alcatuita din romanele „Ucenicia lui Ionut (1935). plina de umor.Scrisa in anii maturitatii. aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara randuiala”. evident. Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole . Din povestea batranului staroste. In el este concentrata puterea voievodului. care il numeste „manz”.Volumul I . Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de invatat. Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia. Intriga se invarteste. 3 . Ionut mezinul este chemat in slujba domneasca. Nicoara . dupa alte evocari istorice. epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si inceperii luptei pentru asigurarea independentei de stat. Intriga complicata si imprevizibila. pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. Dragostea pentru jupinita Nasta. „Ucenicia lui Ionut” este deocamdata un roman al inocentei.Par Negru al carui feciori sunt cu totii inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el. investite cu sensuri simbolice. prin scuturarea vasalitatii fata de turci. Armasarul domnesc are insusiri magice. al credintelor in mituri si in minuni. empirice. in anii dinaintea ultimului razboi mondial si in timpul acestuia. il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda . intr-o perioada de puternica instabilitate politica. alcatuita din elemente care sprijineau domnia. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat.fiul domnitorului. dau. pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat. In felul acesta. Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare.

cum se intampla frecvent in acele vremi. este un roman al cunoasterii rationale. Dar jupanita. unde Stefan cel Mare apare in primplan. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui serai. Din nou faptul real este proiectat in mit. cand a avut loc lupta de la Podul Inalt.tema epopeica si ea in roman. Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie. fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion. conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului.Alb este romanul cunoasterii magice. pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii. Omul intra in corespondenta cu natura. este scena vanatorii de la Izvorul Alb. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa. Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei). Initierea in cel mai inalt grad in tainele naturii o intalnim la mag sau la intelept. Romanul urmareste evenimentele petrecute intre 1474 si 15 ianuarie 1475. urmasa a vechilor Comneni.dar si Stefan cel Mare. arhimandritul Amfilohie Sendrea .prima dragoste a lui Ionut. Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca. este o fresca a intregii Moldove. care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului. fiind in acelasi timp si o cronica sociala. deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor. Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. Expeditia recuperatoare la Volcinet. retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca. Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder. viata de toate zilele.Lemne). Apoi. intreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului. Oamenii Mariei sale.Piatra) si Samoila (Stramba . Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii. avand in vedere provizoriul. Calauza in aceasta calatorie este legendarul bour. Volumul urmator . un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului . care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita. unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman. bazata pe randuiala si dreptate.al domnitorului si altul colectiv al Moldovei. ultimul volum este mai incarcat de istorie. care se intareste pentru razboiul cu turcii. dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim. cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi.Ionut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. Nucleul narativ al volumului. Onofrei (Sfarma . el este incadrat cosmologic.Izvorul .al solutiilor de implinire a unui destin individual . Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine aparata. feciorii starostelui Nechifor Caliman. Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii . in Polonia. in Moldova. Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere. are loc o iesire in prada a tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta . Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva . 4 .

proiectandu-l in fantastic. in scopul apararii patriei. Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii intregului popor supus vicisitudinilor vietii. Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut. cuviosul Nicodim. care servesc pe Stefan Voda. de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. Romanul se incheie cu lupta de la Podul . de buna lor voie.Inalt. Insasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea in continuare a tarii. ridicat mai intai la rangul de postelnic. pe care tanarul o aduce din casa parintilor ei. unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie. Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui. Morti sunt Manole Par . Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder. desfasurarea si sfarsitul ei.Inalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. Adevarate pagini de monografie cuprind in continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. pentru care cere ridicarea intregii crestinatati. ca si Ionut Jderi. la Timis sunt prezentati apoi in roman capitanii luati prizonieri de Stefan in lupta cu Radu cel Frumos.Negru. incheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupan Mihu si Agapie Ciornuhut. Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric. se indreapta spre implinirea datoriilor fata de viata. ceea ce justifica substituarea urdiei 5 . li se raspunde ca acesti ostasi sunt „Oamenii Mariei sale “(insusi titlul romanului). seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol. La mirarea si intrebarile oaspetilor. despre calaretii moldoveni. pregatirea luptei. finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. a celor ramasi in viata. Ceilalti eroi. In scopul unei informari precise. Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos. ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc. rafinamentul. fata de Stefan cel Mare. ii da comanda unor steaguri si-l incredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei. fara plata. Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic. iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. in tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul. Compozitional intregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos. Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. Era un lucru neobisnuit in acele vremuri. unde era inca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. mai ales in Apus. Simion Jder. In frunte cu episcopul Tarasie. Insusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice in care vesteste biruinta si noul pericol. slujbas secret al lui Stefan. despre trecerea peste munti in Transilvania si apoi in Tara Romaneasca. Sunt mentionate de asemenea cultura. ajunsi in targ la Roman. alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavarsita. Ele dau o nota romantica acestui episod. batranul Caliman si fiul sau Samoila pe care insusi Stefan cel Mare ii plange alaturi de intreg nordul. cu pierderi grele insa din randurile ”oamenilor mariei sale”. cu Marusca. Descrierea luptei se realizeaza in trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta.E povestita in acest volum casatoria lui Simion Jder. In realizarea tabloului luptei de la Podul . Stefan ii daruieste cu mosie. Aflam astfel despre intalnirea si sfatul lui Ionut cu inteleptul si viteazul sau frate. mai mare.

De multe ori. z. pe cel „mai cinstit si cel mai harnic domnitor. constructii metaforice. iar parintele lui l-a inchinat la muntele Athos.prin imaginea unui balaur cu multe capete. Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi . constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat. de invatat dar si atributele eroului. prin povestile si intamplarile evocate. Infaptuieste ordinea in planul uman dar si la nivel cosmic. la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. Procedeele sintaxei poetice. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie. care misca direct si indirect fortele angajate in lupta.prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian. El are pecete pe bratul drept si legamant sfant. Sadoveanu vede in Stefan. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s. in acelasi timp ii mentine intr-o aura de legenda. un personaj justitiar instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija. istorie si legenda. strasnic la manie si senin in iertare”. o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva. Domnul este apropiat de oamenii lui. Stefan este mitizat. dar. postura sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. ca sa-i stapaneasca pe pagani. Geneza: 12158rzz23njn9r 6 . Intalnim constructii perifrastice cronicaresti. Mesajul patriotic. un iluminist. folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. s. pentru ca transmite un sens universului. la fel ca Nicolae Iorga. t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia. prin felul in care se rasfrange in constiinta celorlalte personaje. Este. dar cand incrunta din sprancene ingheata toti. prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l inalte deasupra celorlalti. Intalnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor. Stefan cel Mare este un om al Renasterii. concretizate in enumerari il ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic. Are calitate de mag. pentru functia lui evocatoare. Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija in randuiala ce o instaureaza in tara. de-alungul intregului text capatand astfel o functie compozitionala de relatie intre cele trei parti ale acesteia. dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan. Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real. calul lui este nazdravan. intre mit si istorie.

ca din acest punct de vedere. in care era evocata figura domnitorului. a reconstituit tabloul de epoca. Oamenii Mariei sale (1942). un conducator ideal. condusa de Stefan cel Mare. Bolintineanu. Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti. legende grupate in O sama de cuvinte. Izvorul Alb (1936). de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV. dar si familia Jderilor. romancierul isi cauta refugiul in trecut.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare. economice. dialoguri. zj158r2123njjn Criticul literar Nicolae Manolescu considera. caracterizata prin stabilitate si armonie sociala. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele. Faptele. Aceste fapte. De asemenea a mai folosit elemente reale. Fratii Jderi este o constructie ampla. slujbasi credinciosi ai domnitorului. de stabilitate si de armonie. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare. controlabile documentar. epopeica.Neculce. Structura: 12158rzz23njn9r Este o trilogie. intr-o perioada arhaica. evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene. care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului. El vede in acest timp o epoca de echilibru. Chira chiralina. iar in figura lui Stefan cel Mare. Astfel intalnim: romanul 7 . romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia. Eminescu.La baza romanului sta o vasta documentatie. Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala. In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea. personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935). figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti. autentica. care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri. a creat personaje. In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare. toate dand senzatia de viata reala. Romancierul a consultat cronicile moldovene . Delavrancea. o adevarata cronica a vietii sociale. Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai. care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Ureche. politice si culturale a acestei epoci. Gruia lui Novac.

8 . Se pare ca in fruntea familiei sta femeia. Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic. roman al eroismului. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare. semne. In acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii. au un caracter initiatic. roman istoric. in practici primitive. magica. calul lui Stefan cel Mare. oamenii cred in cai nazdravani. mitica. drumul si aventurile reprezinta probe. incercari. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei. care urmareste destinul individului (Jderii) in stransa legatura cu destinul colectiv. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor. vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche. roman de aventuri. care se ingrijeste de toate problemele gospodariei. rapita la porunca lui Soliman bei.formarii unui caracter. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare. Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: • • • • • • nivelul social: in cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: in care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica. Cu acest prilej Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder. ca si personajele din basme. prin care Ionut Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii. ca prieten si slujitor al fiului sau. ca de exemplu Catalan. Titlul este simbolic. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. ca despre o fiinta miraculoasa. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece. Alexandrel. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare. dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului. Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel.

cu toate credintele 9 . Spre desebire de alte hanuri.Acestea ii dau un caracter mitic.Timpul se transforma in spatiu . Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara.Prin recurenta insa. acest volum este romanul cunoasterii rationale. Fratii Jderi pornesc intr-o expeditie de pedepsire a vinovatilor. pentru a-si apara tara.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. iar noaptea se inchid. spun povesti din tineretea lor.Fata de volumul I. care isi parasesc familia mica. Povestirea Mihail Sadoveanu . comisul din Timiseni. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume .calul lui Stefan cel Mare banuit ca are puteri magice. Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder. care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism. povesti care au avut loc la han. care este romanul cunoasterii magice.. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. priceput in cresterea si ingrijirea cailor domnesti. prin semnificatii si prin functii . si dusa in Polonia. reala si mitica . Fata de volumul II. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. Astfel Simion Jder se indragosteste de Marusca. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc. Discursul domnitorului. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu.Are deasemenea o dubla natura.” Hanul este topos central in lumeasadoveniana . Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan . ca un taram al imaginatiei. fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han . Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice.Hanul Ancutei Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveniana “Hanul . Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui. Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare. un univers si o istorie. Tot in acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. definind un spatiu intors asupra lui insusi. familia cea mare. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca intreaga forta sa se concentreze impotriva turcilor. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. iar spatiul hanului . Si in acest volum exista o aventura romantica. ca motiv literar . dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii. Sfarsitul romanului este cel mai incarcat de istorie. ritmul epic este mai accelerat. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama. La razboi participa tot poporul. rapita de Niculaies Albu.

Un alt de aspect specific hanului sunt caracterele acestuia :deschis .. saraci. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. de impulsuri si trairi. petrecerea intru poveste. superstitiile si eresurile lor.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti . si a modului cum este istorisita intamplarea. in cazul lui Sadoveanu. lucratori cu bratele.traditiile . pentru ca mai apoi .Neculai Isac.O afirmatie intamplatoare in sirul altora starneste curiozitatea ascultatorilor.Toti oaspetii hanului sunt prieteni. mos Leonte.Celelalte linii ale Ancutei batrane sunt “trase” prin comparatie cu Ancuta cea tanara:”Iar Ancuta cea tanara.transfera mancarea bautura . insa dupa o randuiala care cere initiere.Si neschimbata a ramas si hangita. un univers al istorisirilor frumoase fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. hangita . povestindu-si viata si inpartasindu-si secretele intr-un cadru intim. ziduri groase.Comisul Ionita promite sa spuna ceva” cu mult mai minunat si mai infricosat”. cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancaruri . in sine. fiind la rascruce de drumuri. porti ferecate. el creeaza o lume . inchis:”nu era han era cetate. destine. rasete si vorbe bune. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”.(George Calinescu)....Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.a ramas insa neschimbat hanul.. imtamplari .Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. Mai toate istorisirile spuse la han sunt apreciate de catre ascultatori din doua puncte de vedere:al intamplarii povestite . Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor .Ei traiesc la modul Canaanului. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti.Ienache coropcarul..De fapt . ospatand numai cu carne fripta si band vin .Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. Ancuta.Semnificativ este faptul ca in imprejurari 10 . cea de demult . descoperim un portret dinamic al hangitei de demult.tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana.Cealalta Ancuta .” Sadoveanu nu scrie despre o lume .Ea este adevaratul spirit viu al hanului.”(Nicolae Manolescu) pp198l8381rppb O prima figura centrala .Ceremonialul e ritualic.” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii . cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. in toate povestirile pe tema hanului este cea a stapanului locului.”Toate ale lumii” s-au daramat.In doua din intamplarile istorisite “Balaurul “ si “Cealalta Ancuta”. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. rumena la obraji .. au trecut. preocuparea pentru felul “spunerii” precede istorisirea si dispare ca intentie constienta in momentul in care povestea incepe.Trezirea interesului ascultatorilor se face involuntar . a ramas vie in amintirea celor care au cunoscut-o:comisul Ionita . creeand astfel emulatia .cu ceremonialul lor cu tot.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli . 38198lpl81rpb4r Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita.Frumusetea istorisirilor se datoreaza exclusiv harului innascut al povestitorilor. umbla ca un spiridus incolo si-ncoace.

prezentarea celor 9 istorisiri “Hanul Ancutei ” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole. el foloseste ca prim procedeu naratoric o imbinare a prezentarii si a reprezentarii. Initiatorul “turnirului naratoric” este comisul Ionita. aflandu-se la han.Formal scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . impreuna cu postura de narator creditabil pe care o adopta. ne ofera o privira de ansamblu asupra acestuia: “hanul acela al Ancutei nu era han-era cetate”. In felul acesta . Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. Al zecelea.asigura continuitatea dintre istorisiri.fiind unul dintre ascultatori. Mihail Sadoveanu stie cum sa pastreze interesul cititorilor. insa din interesul celorlati de a asculta si o a doua intamplare povestita de comis.De asemenea putem observa in fiecare capitol o (mai mult sau mai putin) scurta caracterizare a celui ce vine in lumina focului pentru a-si face cunoscuta intamplarea.Ea este singura care aude unele istorisiri a doua oara(doar intamplarea cu Duca-Voda mai este stiuta de matusa Salomia). <<“ Hanu Ancutei “ este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. plin sau lipsit de suspans. Naratorul principal. melancolic sau trist. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor. Acest procedeu. Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”. acesta fiind si unul din motivele pentru care nu pune un prea mare accent asupra descrierii hanului in acest prim capitol. putem deduce o impresie pozitiva lasata de acesta in fata “publicului”. peste timp. constituind o opera unitara si unica in literatura romana. Un alt aspect ce poate fi comentat este felul in care acestia isi aleg istorisirile. Pentru a capta interesul ascultatorilor. Caracterizarea comisului 11 .cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel. Fie ca sunt naratori personaj sau naratori martor. in sine foarte indiferente. reuseste sa ocoleasca momentele de monotonie sau plictiseala ce ar fi putut sa apara pe parcurs. ramanand ca apoi sa fie stabilite procedeele narative de care acestia s-au folosit. lasand diegeza in inferioritate.Ca si mama sa . el are posibilitatea de a crea un discurs cat mai elaborat. Cum era si de asteptat. Cei noua naratori sunt garantia faptului ca “Hanul Ancutei” nu va fi in totalitate nici plin de umor sau de prea multa seriozitate.narator personaj sau narator martor . fiecare dintre ei punandu-si amprenta pe cate un capitol. naratorul principal. predominanad fiecare in functie de povestitor. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor. Complexitatea istorisirii este redusa fara a diminua insa din farmecul acesteia. discursul narativ va fi intotdeauna prezent. cele noua povestiri se dovedesc puternic si multiplu corelate. nu este specificat nimic deosebit.oarecum similare. si anume tipul naratorului. la fel putem distinge si reactia ascultatorilor tinand cont de acelasi criteriu. Alegand postura de personaj principal. Faptul ca mos Leonte priveste spre calul sau cu o tenta ironica. >>(George Calinescu) Hanul Ancutei . reprezinta cauza pentru care comisul Ionita a ales sa “apere onoarea calului sau” . asigurand o “legatura” a acestora. Razesul se dovedeste a fi un narator personaj. imbinandu-se cu diegeza. cel mai important. acest volum de povestiri isi are inceputul prin prezentare timpului si spatiului.

Fiind calugar. Intarind spusele acestuia mos Leonte adauga: “va spun drept ca numai o data. faptele au o variatie ascendenta usor de observat. discursul naratologic fiind aici in inferioritate. Din caracterizarea naratorului putem afla despre calugarul Gherman ca era pentru prima oara cand coboara din munte de la Durau pentru a se indrepta spre Sfanta Mitropolie si a se inchina la biserica marelui mucenic Haralambie. Zodierul are in aceasta intamplare o contributie minima.prin a spune cateva cuvinte despre destinul sau. mos Leonte este provocat si convins de catre Ancuta sa povesteasca cum a fost cand a vazut balaurul. Prezentarea in acest capitol este evidentiata in prima parte cand Gherman povesteste care ii este destinul si de asemenea in ultima parte unde moartea lui Haralambie este prezentata prin fraze scurte si dinamice. Aceaasta este cauza pentru care calugarul poate fi considerat si un narator personaj. In ceea ce priveste istorisirea. Spune repede mos Leonte. Paralelismul se realizeaza intre scenele in care sunt prezente ca personaje tufecci-basa Gheorghe si Voda. pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca. cochet. obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima. Calugarul Gherman incepe acest capitol.”. decat discursului naratologic. Procedeele narative nu lipsesc nici din istorisirea acestuia: pentru prima oara putem observa ca procedeu folosirea gradatiei si a paralelismului. si-a povestit propriul destin. pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. Cu toate acestea. intrucat istorisirea se doveste a fi chiar povestea vietii lui. din tinutul Sucevei.”. ca este un om destul de batran. Insa nici reprezentarea nu este neglijata lipsind astfel textul de monotonie. “Haralambie” . pentru ca in finalul ei sa dezvaluie faptul ca personajul principal era chiar tatal sau. Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma. Gradatia se observa prin simpla citire a textului.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. de cand sunt. cu o puternica incredere de sine. Putem afla ca este un razes de la Daraganesti.Ionita este realizata inca de la intarea acestuia in “scena”. facand ca finalul tragic sa aiba un efect si mai mare asupra ascultatorilor. Calugarul si-a ales povestirea cea mai de pret. In continuare acesta pare a povesti o intamplare la care o fost martor. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. elementul distinct: motivul infatisarii lui Gheorghe la Voda. caci avem vreme 12 . Continuand seria istorisirilor cu final nefericit. ca potarnichea in cangile soimului”. Elementele comune din cele doua scene sunt spatiul si personajele. de aici tragandu-se si numele acestui capitol: “Balaurul” . de aceea am putea spune ca isi asuma rolul de narator martor si doar intr-o foarte mica masura si de personaj. Fiind binecunoscuta iscusinta zodierului la vorbe. Cel de-al doilea narator ce-si va istorisi povestea va fi si el protagonistul acesteia. a spus ce avea pe inima. reactia ascultatorilor poate fi anticipata. la fel si comisul: “razesul s-a aratat mirat de povestirea monahului s-a tacut de uimire o vreme. ducand chiar spre laudarosenie. mos Leonte da o mai mare importanta diegezei si faptelor. Emotia si nerabdarea comisului fiind chiar exprimata:”asemenea dihanie mie inca nu mi s-a aratat…marturisi el si glasul parca-I era slabit si fara curaj. Cu o vasta experienta de viata. urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie.”. mi-am mai simtit asa inima. atentia lor a fost concentrata complet asupra lui.

lasand sa se vada reactiile lor pe fata fiecaruia. lucru ce este confirmat in acest capitol. dialogul este prezent numai in fragmentul in care Ienache si 13 . Rolul celui de-al patrulea narator este foarte bine stabilit si anume de a schimba sirul povestirilor. Faptul ca a fost prezent la momentele cheie ale intamplarii reprezinta un motiv pentru care Ienache pune mai mult accent pe faptele ce s-au petrecut. iar vestea acestei povesti s-a raspandit in tot tinutul.cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele cele mai importante fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. El pastreaza tema. In finalul acestui capitol o urma de melancolie s-a asternut. dar de data aceasta cu un final fericit(cel putin pentru cei doi indragostiti…). una ascendenta. sau poate doar prin natura ei este o poveste foarte emotionanta. pentru ca trecerea sa nu fie prea brusca. dar este si normal la o poveste de iubire sa predomine discursul narativ.”. Balabanesti. desi contributia coropcarului il transforma si fara sa vrea sa recunoasca intr-un personaj. intrucat Ancuta este cea care il roaga sa povesteasca aceasta intamplare. voinic si c-o leaca de pantece”. In fata unei asemenea povesti tragice “am ramas tacuti si mahniti”aflam de la naratorul principal. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. fiind desigur. Felul in care a ales aceasta istorisire nu ii apartine. De asemenea se poate observa o usoara gradatie in scena petrecuta la han. Neculai alege aceasta istorisire la cererea naratorului principal ce este tot din Moldova. Naratorul isi asuma scoaterea din acel moment de cumpana in care nimeni nu avea curajul sa rupa tacerea dupa povestirea lui Neculai. Acesta va istorisi o intampalre pe care a patit-o chiar el. o pauza de revenire a fost necesara si o reaprindere a focului. 55155vtf49cge2i Neculai Isac ajunge la han in momentul in care mos Leonte isi termina istorisirea. dar in principal se incearca o depasire a tragismului capitolului anterior. “Cealalta Ancuta” este povestita din perspeciva unui martor. plin la obraz. Din caracterizarea sa putem sa aflam ca avea”obrazul smad. a iubirii. In orice caz. momentele gen aparitia balaurului fiind prezentate intr-un mod unic. Reprezentarea folosita in acest capitol se poate spune ca este vitala. Ocupatia nu ii influenteaza in nici un felul in care povesteste. dar de data aceasta(si pentru prima oara) va fi una de dragoste. Acest nou tip de istorisire ii uimeste pe toti. Dialogul dintre cei doi indragostiti fiind obligatoriu sa fie reprodus. sa o auzi de la insusi personajul principal. Zodier fiind este de asteptat ca povestitul sa fie una din calitatile acestuia. Caracterizarea ni-l infatiseaza pe Mos Leonte ca fiind un “taran de pe la noi de pe Moldova. si aici sunt alternate cu maiestrie. Naratorul este capitan de mazali din tinutul Tutovei. cert este ca Neculai Isac este un narator personaj. ras si cu mustata alba. insa o sansa ca aceasta. nicidecum. procedeele narative sunt imbinate in cel mai fericit mod. In acest capitol apare pentru prima oara ca procedeu narativ naratorul necreditabil. mustacioara tunsa si barba rotunjita nas vulturesc si sprancene intunecate arata inca frumuseta si barbatie”. nu putea fi ratata. “numai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie in juru-i. dar se poate observa ca este un om obisnuit cu vorba si ca nu este pentru prima oara cand spune aceasta intamplare. ca si in cazul precedent.destula” . Prezentare este cea care predomina in acest caz. respectiv prezentarea si reprezentarea. Faptul ca va fi randul capitanului de mazali sa continuie turnirul este de la sine inteles. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. Poate acesta este si motivul pentru care “Fantana dintre plopi” are un impact atat de mare asupra ascultatorilor. Acest lucru nu inseamna ca prezentare lipseste. Procedeele narative . Toate acestea ar putea constitui rationamenul pentru care a ales aceasta intamplare. In acest capitol reactia ascultatorilor nu este precizata in nici un fel. Diegeza nu lipseste nici din acest capitol.

Mos Leonte isi face meseria de zodier si ii ghiceste naratorului: “omul care vorbeste si rade din cea dintai clipa cand te-a vazut. Intreg capitolul se bazeza pe schimbul de idei intre ascultatori. si tacuse. ”Negustor lipscan”. daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca in zodia leului si sub stapanirea plnetei soarelui…. nici ascunzisi si mai ales. un alt lucru inedit este si modul in care este realizata caracterizarea. In afara de modalitatea in care este spusa istorisirea.” Daca pana acum am avut doua serii de intamplari (luate trei cate trei). Motivul pentru care Damian alege aceasta modalitate este chiar ocupatia acestuia. faptul ca nu are experienta intr-ale povestitului. Tacuse si-si vazuse de vin. Ca mod de prezentare foloseste in pricipal digeza. Avea plete crete unse cu unt. Printre coincidente se pot numara: atat ciobanul cat si personajul sunt de la Rarau. tg155v5549cgge 14 . “Cealalta Ancuta” este constituita dintr-o povestire ampla. abia-I vedeam pe sub streasina fruntii si a sprancenelor. caci nu-mi era sila de omul cu chef”. coincidentele ne fac sa credem ca este defapt personajul principal al acestei istorisiri. Utilizeaza deasemenea prezentarea. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. la inceputul capitolului sapte naratorul principal isi manifesta dorinta de a auzi mai de graba istorisirea comisului. iar barba-I era rasa cu custura de coasa. Motivul pentru care acesta alege istorisire se leaga tot de faptul ca se presupune a fi propria poveste pe care astepta de mult timp sa o imprtaseasca cuiva. nu are intru sine nici viclenie. momentele reprezentate fiind minime. altii sunt uimiti. nu contine caracterizarea naratorului. Se vedea insa asta si dupa gluga[…]Purta toiag nalt pe care-l tinea de sus. spre deosebire de toate celelalte. dar el toata vremea statuse acolo cu noi. Caracterizarea este una ce ar putea apartine oricarui cioban. istoria fiind mai importanta decat discursul. si ma veseleam. cosind cu ele parca. el alege tot ca modalitate principala diegeza. Damian Cristisor va istorisi in acest capitol ce si cate a vazut el la nemti.”. negustorul este provocat sa povestesca din intamplarile si lucrurile pe care le-a vazut in drumul sau. Faptul ca este negustor si stie sa se tocmeasca cu oamenii si le-ntelege vorba nu face decat sa sporesca iscusinta povestirii. dar rolul esential il are dialogul cu ascultatorii pe tot parcursul istorisirii. in cazul sau. rar. este foarte bine delimitat pentru ca el este cel ce a intalnit in drumul sau atatea curiozitati. pe care le va expune in acest capitol.Toderita merg pe acelasi drum. s-ar fi putut cunoaste ca-I cioban. si abia acuma-I venise gustul de vorba si chef”. “dintre noi toti numai Ionita comisul il privea intr-o parte cu oasrecare nerabdare si dispret”. Atitudinea ascultatorilor fata de cioban a fost diferita de cele pana in acel moment: “nici nu-l bagasem in seama pana atunci. acum vine iar randul sa schimbam tematica povestirilor. unii fiind nemultumiti de schimbarile ce se produc. La randul lui. Avand aceleasi motive ca si calugarul(nu este obisnuit cu vorba). Constandin Motoc se diferentiaza de ceilalti naratori prin faptul ca desi incerca sa spuna intamplarea din perspectiva unui narator colportor . ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. amandoi au ucenicit la ciobani. Si ochii mititei. De aici si reactiile lor sunt din celel mai diferite. printre procedeele narative se numara si aspectul naratorului necreditabil. capitolul. Din aceiasi cauza. el nu divulga anumite fapte sau detalii. Rolul de narator personaj. “imi venea a rade ascultandu-l cum zice subtire. Desi I-au ascultat povestea cu interes. iar istorisirea unei fapte spuse de un prieten este mult mai usor de realizat si nu in ultimul rand recunoasterea faptului ca a omorat un om I-ar fi pus in pericol integritatea juridica. la acestea se adauga modul afectat in care povesteste ciobanul. fie el de la Rarau(in cazul nostru) sau nu:”numai dupa cum aducea picioarele.

Si in acest caz calitatea de narator personaj este la fel de bine definita intrucat acesta povesteste drumul sau de initiere. ca un simplu ascultator din afara. Odata cu incheiarea cuvantarii litei. Spuneam ca acesta asigura continuitatea istorisirilor. din care reiese suspansul creat si interesul celorlalti pentru ceea ce s-a intamplat. o intoarse si o saruta”. ii confera o oarecare dezinvoltura. nu mai ramane decat unul singur si anume cel principal. ajungand ca in final sa discute chiar cu naratorii.” Faptul ca matusa Salomia a cutreuerat prin lume si a poposit de multe ori la han si a auzit multe povestiri. focul se stinse. Acesta este sfarsitul volumului. in istorisirea sa. ia sfarsit si turnirul.”. Tinand cont de faptul ca in aceasta ultima parte intamplarea este povestita mai mult de lita Salomia. Insa pe tot parcursul 15 .Incadrandu-se intr-o oarecare masura in noul stil naratologic. insa cea a litei da: “baba purta broboada de stergar alb. carausi si oameni de rand ne aflam acolo. dar in acelasi timp oferind un sfarsit spectaculos volumului. Se poate spune ca diegeza se combina cu discursul narativ. Drept urmare aceasta a garantat ascultatorilor ca Zaharia va povesti mai cu mestesug decat rapsodul. iar cojocelul il tinea numai pe umeri[…]lumina ii batea obrazul necluntut impresurat de barba alba”. poarta numele de “Istorisirea Zahariei fantanarul”. umbland dupa cotloane ferite si locuri de odihna”. “am ramas insa dupa aceea loviti ca de o grea munca si abia ne puteam misca. Desi contributia ei este una substantiala in istorisire. faptele sunt la fel de importante ca felul in care sunt prezentate. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor . fapt ce este confirmat si de Ancuta: “Am ascultat si de la mama intamplarea asta. In acest ultim capitol predomina reprezentare ca o foma a procedeelor narative. care nu a fost deacord cu succesul povestirii rapsodului. Caracterizarea ii este realizata chiar in momentul aparitiei sale la han: “orbul era si el imbracat ca muntenii. Comisul Ionita a strigat ca pofteste cantec. Motivul pentru care a ales aceasta poveste este pentru ca in acest fel era singurul mod in care I-ar fi fost permis sa ramana la han. tinand cont si ca ea era singura femeie din cercul naratorilor. implicarea sa este intr-o gradatie ascendenta. Rapsodul Constantin foloseste cu predominanta discursul narativ. In “Haralambie” el povesteste cele intamplate din exteriorul cercului.[…] ea lua mana. Daca in primul capitol nu intervine decat pentru a face o scurta caracterizare a comisului. rasplata fiindu-I pe masura. El este prezent la han de la inceput pana la sfarsit prezentand hanul. tinand cont de modul in care este expusa intamplarea. cum nici o alta istorisire nu a facut-o: “ei si pe urma?”. Modul in care sunt expuse intamplarile este inedit si surptinde pe toata lumea fiind ceva neasteptat. oricati razesi. fiind singura modalitate in care cei doi puteu povesti impreuna. el este cel ce il provoaca pe Neculai Isac sa-si spuna istorisirea. El a inceput prin a canta o balada si apoi a istorisit. Incheind aici comentariul asupra celor noua naratori. negustori. povestirile si naratorii. catrinta si sumaies scurt. hangita.este o sintaxa folosita de mai multe ori. Din acest punct de vedere capitolul atinge cel mai inalt grad in erarhizarea povestirilor. Faptul ca este rapsod nu poate fi decat considerat un atu din punct de vedere narativ. Acest lucru starneste din parte ascultatorilor reactii din cele mai diferite: “la aceste vorbe s-a petrecut un lucru la care noi nu ne asteptam. O caracterizare a fantanarului nu ne este prezentata. Istorisirea a fost aleasa de lita Salomia. cu palarioara neagra si strai alb. “Orb sarac” continua “turnirul”. Luand in considerare procedeele narative rapsodul este considerat a fi un narator creditabil. Ceea ce surprinde este faptul ca in “Cealalta Ancuta” naratorul nu isi face simtita prezenta. se poate spune ca titlul capitolului este usor ironic. Ultimul capitol si cel mai complex de altfel. cei doi reusesc sa starneasca curiozitatea lor. naratorul personaj este considerat Zaharia fantanarul. in al treilea capitol.

Capitolul II "Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten" Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea Sabaoani. el isi mai arata un interes deosebit fata de povestea rapsodului. ni se fac cunoscute si noua aceste capodopere narative.Pan Vladislav. dar in acelasi timp o sustine pe lita Salomia cand acesta vrea sa povestesca intamplarea fantanarului.rezumat pe capitole Capitolul I: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele". Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten . Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne . In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati.sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate. ore. "Zodia Cancerului" sau "Vremea Ducai Voda" . Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz. 16 . ca loc al povestirii.”. peste apa.volumului. Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata necredinciosilor. apoi incep s ase iveasca autohtonii" Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. Barladeanu .care il incredinta pe abatele francez. naratorul principal isi manifesta dorinta de a asculta si a doua istorisire a comisului. o proprietate a lui. Capitolul III "Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit. considerata <<capodopera de la rascruce>> (Nicolae Manolescu). ca timp privilegiat al povestirii. In afara de aceasta. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. dar in schimb vor trece prin Harlau. de impletire a mai multor stiluri intracelasi spatiu ambivalent si intr-un timp fara secunde.deoarece a avut loc o lupta. zile.se vede si cine-i Vlacu Barladeanu. Prin intermediul naratorului. fiul domnitorului Antonie Voda. Volumul constitue un exemplu de arta narativa. ce are posibilitatea sa lege cele noua intamplari. Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet.Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea. si a toamnei imbelsugate. “ <<Hanu Ancutei>> (1928).

Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa Nicoara pt a se adaposti. precum si despre niste lautari si niste sarmaletotul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne" Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau. Matias..Capitolul IV "Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate" Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine ploaia.ale carui fapte sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu domnita Catrina. Capitolul V "Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga. 17 . Capitolul VI "Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias. mai ales sarmalele si potrocul. Capitolul VII "Unii sfatuiesc. ori de ce natie ar fi" La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc. nepotul pivnicierului domnitorului.satrar" La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din satul pradat si pt muncitorii care ridica moara. Satrarul ii conduce cu lautari. simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza. fiica domnitorului DucaVoda. Capitolul VIII "Moldovenii cunosc leac pt mahmuri. iar oaspetii isi continua drumul Capitolul IX "Drum spre Iasi" Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet.. El face cunostina cu abatele francez si ii invita pe acestia in casa sa. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca. De fapt este Parintele Nicoara. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina. altii dorm" Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu.

Capitolul XIV "Veste de la domnita Catrina" Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda. Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan.Capitolul X "Scaunul tarii Moldovei.il ameninta cu schingiuirile clasice. Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic . Ei sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. Abatele este dus la misiunea franciscana. pt a sta intre ai lui. despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei s ase rascoale. Capitolul XII "Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica" Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. Capitolul XI "Popas la Iasi" Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte. 18 . Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul. Dupa ce Buga -gadea. El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede. maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa" Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni. Capitolul XIII "Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici" Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. Capitolul XV "Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti" Lupu Sulgerul este prins.

Acolo o asteapta Alecu Russet. ci e planuita cu strasnici de dadaca Magdalina Capitolul XVIII "Hotararile cinstitului divan al mariei sale" Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. Capitolul XVII "Intalnirile de dragoste . Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati. grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. urmand calea spre imparatie. pe alte drumuri fara pareche in lume" Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare. unde vinovatii isi recunosc faptele. cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat. Pentru a putea reflecta la o pedeapsa. Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca Magdalina intr-o casa apropiata. iar domnita Catrina iese la plimbare. voda merge la manastirea Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti. Capitolul XIX "Abatele Paul iese din targul Iesilor.Capitolul XVI "Mare masa domneasca" Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez. Ei sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o ia pe alte drumuri Capitolul XX "Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna" In drumul lor. cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile" Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos. abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor. toti boierii sunt chemati la divan. sa-i dascante. dar Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. Voda il cheama pe logofatul Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu. A doua zi. Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida Capitolul XXI "Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni" 19 . Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet.

iar Domnita Catrina se vede cu Alecu Russet. unde Icoana Maicii Domnului plange. 20 . Capitolul XXII "Alte puteri ale Magdalinei dadaca" Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti. Voda il elibereaza pe boierul Milescu. Primul semn apare la manastirea Neamtu. incendiu ce nu este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic. apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si o asteapta acolo unde sau intalnit si data trecuta. Capitolul XXV "Mila Ducai-voda" Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi sunt pe maini bune. Exact cand aceasta se indoieste. Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. Russet il salveaza pe abate. Capitolul XXIII "Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are despre asta Vilcu Barladeanu" Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf Paraschiva. Al treilea este un vifor mare. iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt judecata. cum nimeni nu a mai vazut. Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe Alecu Russet. dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre sultanul Mehmet si crestini. Capitolul XXVI "Domnita Catrina incepe sa porunceasca" Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa fie prins. al patrulea este o cometa care sta pe cer. dar aceasta reuseste sa se prefaca. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. Acesta este al saselea. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte. in zilele Ducai-Voda" Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. Capitolul XXIV "Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna. El studiaza reactia fetei.Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni. al doilea e un cutremur. al cincilea e o pasare straina.

si ca. In cele din urma.. si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni. disperat. uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o" Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul Mehmet cu ajutorul unei partide de sah. cu care se bat pana scapa. Capitolul XXIX "Nu numai abatele Paul filozofeaza. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta. afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan. Capitolul XXXI "Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau. insa acesteia nu-i pasa. ci si Barladeanu" Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe Alecu. In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli." Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu. Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara. dar cel ami cuminte dintre toti e altul. Capitolul XXVIII "Arata ca. iar acum este exilata intr-o manastire de Duca Voda. in intimitate . Capitolul XXX "Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu" Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. Capitolul XXXII "Pregatiri de amre nunta domneasca" 21 .Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad. Capitolul XXVII "Departata cale spre rai" Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi Barladeanu.

in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu" Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet. ei sunt urmariri si in cele din urma Russet este prins. Acesta rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni. iar capul sau este atarnat de un gard. Capitolul XXXIII "Cel din urma. Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc.Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza alaiul domnesc in Moldova. 22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful