Mihail Sadoveanu - scurta prezentare a evenimentelor in romanul Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Romanul isi are punctul de plecare in balada populara „Miorita” dupa cum a afirmat insusi G. Calinescu, sau probabil in mitul lui Ossiris dupa opinia mai recenta a arheologului Alexandru Paleologu. Ca roman al transhumantei, „Baltagul” evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. „Baltagul” se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu „Hanul Ancutei”, astfel coborand ca-n balade si romanul de astazi „Baltagul” pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate precum in „Baltagul” de se inrudesc prin accentul de epopee legendara care le proiecteaza intr-un grandios trecut. Aceasta lume deschide din mit si legenda caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleiasi fagasuri de la inceputul lumii. Aici oierii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. Primavara incepe ducerea turmelor la munte la pasune si toamna are loc intoarcerea la iernatic. Iarna e anotimpul descatuselilor si al petrecerilor. Actiunea romanului se petrece intr-un sat din Muntii Tarcaului numit Magura. 45791btk89ykr3c Actiunea romanului e simpla, prezinta viata locuitorilor de la munte cu obiceiurile si traditiile lor. Vitoria Lipan, sotie de oier din Muntii Tarcaului considerand ca sotul ei Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere si sa vanda oi, nu s-a mai intors si a depasit limitele de timp peste orice asteptari. Vitoria presimte ca s-a intamplat ceva rau si pleaca in cautarea lui impreuna cu fiul ei Gheorghita. Ea i-a trimis scrisoare fiului ei care era plecat la stana ca acesta sa vina acasa si impreuna hotarasc sa plece in cautarea lui Nechifor. Ei refac cu agerime si spontaneitate intregul itinerar parcurs de Nechifor Lipan. Ajung la Dorna. Aici se intereseaza despre sotul ei si afla ca a plecat cu inca doi tovarasi cu turmele. De la Dorna merge din han in han pe urmele turmelor. Asemenea unui specialist in criminologie, ea izbuteste sa adune date, sa confrunte intamplarile, identificandu-i pe cei doi criminali: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. La un han gaseste cainele lui Nechifor (Lupu), iar acesta ii conduce la locul unde se aflau osemintele acestuia. Ea descopera intr-o rapa dintre Suha si Sabaha osemintele sotului ei, precum si ale calului. Ea stie sasi faca dreptate singura, fara sa apeleze la autoritati, ii pune pe criminali in deruta, in situatia de a se autodemasca prin intrebarile puse lui Calistrat Bogza, provocandu-i acestuia un adevarat soc psihologic. Ea se comporta cu cinste si demnitate cand il are in fata pe ucigasul sotului ei, ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul, sa nu-l omoare, ci pentru a asigura linistea celui mort care dupa randuiala isi asteapta razbunarea. Pe ucigasi i-a dat pe mana legii. tk791b5489ykkr

1

Vitoria Lipan e chipul reprezentativ al femeii romance de la munte, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. In drumul ei, ea si fiul ei participa la un botez unde cinsteste copilul datina, participa la o nunta unde cinsteste mirii, iar dupa gasirea sotului mort ea infaptuieste dupa datina inmormantarea acestuia si pomenirea lui. In final hotaraste ca dupa 40 de zile sa se intoarca in acelasi loc sa-i faca praznic sotului ei cu carne de miel de la turma cea noua. Tot atunci hotaraste s-o aduca pe fiica sa Minodora sa cunoasca mormantul tatalui ei, iar apoi se vor intoarce la Magura unde va continua sa munceasca si sa traiasca ca pana atunci. Vitoria Lipan este comparata cu Antigona de Sofocle, care la randul ei era o pastratoare de traditie. George Calinescu in „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” in capitolul dedicat lui Sadoveanu vorbeste despre „Baltagul”, afirmand ca acesta se aseamana cu un roman politist, numind-o pe Vitoria Lipan un adevarat detectiv fiind considerata un Hamlet feminin. „Baltagul” este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si drumul parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie al datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii.

Romanul Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi Izvoare: La crearea trilogiei „Fratii Jderi” s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si „O sama de cuvinte” a lui Neculce, „Descrierea Moldovei” de Cantemir, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare („Toma Alimos”, „Corbea”, „Chira Chiralina”, „Serb sarac”, „Gruia lui Novac”) ori din basme precum si elemente de mitologie pagana si crestina. La acestea se adauga documentele aflate in arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea. Romanul istoric „Fratii Jderi” evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare intre anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, impletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei. Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta in stransa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

2

stare in care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron . Din povestea batranului staroste. impresia de roman istoric.este un roman al cunoasterii primitive.Par Negru al carui feciori sunt cu totii inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el. Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti. in anii dinaintea ultimului razboi mondial si in timpul acestuia. investite cu sensuri simbolice. Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia. empirice. Numita „bildungsroman”. Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare. „Ucenicia lui Ionut” este deocamdata un roman al inocentei. sociala si culturala. In felul acesta. Damian-negutator la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare.fiul domnitorului. aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara randuiala”. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. evident. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman. prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda. 3 . Hramul Manastirii Neamt. salvand viata fiului domnesc. plina de umor. mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. Nicoara .calugar care sub anteriul monahal poarta arme. Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de invatat. Armasarul domnesc are insusiri magice. cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. In el este concentrata puterea voievodului. dupa alte evocari istorice. care il numeste „manz”. Intriga complicata si imprevizibila. Dragostea pentru jupinita Nasta. alcatuita din elemente care sprijineau domnia. Trilogia „Fratii Jderi” este alcatuita din romanele „Ucenicia lui Ionut (1935).Scrisa in anii maturitatii. Ucenicia lui Ionut . Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata atat a destinului individual cat si cel colectiv. prin scuturarea vasalitatii fata de turci. Intriga se invarteste. situatiile epice limita. Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole . il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda . Dumas. pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. Tanarul cunoaste si prima criza erotica. intr-o perioada de puternica instabilitate politica.Volumul I . Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat. dau. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri. Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului. de la Ionaseni. al credintelor in mituri si in minuni. unde intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. culoarea locala ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii. al initierii. Ionut mezinul este chemat in slujba domneasca. unde poruncesc „multi stapani”. pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat. epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si inceperii luptei pentru asigurarea independentei de stat. aceea dintre serbi si exploatatorii lor.

pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii. Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. Initierea in cel mai inalt grad in tainele naturii o intalnim la mag sau la intelept. Nucleul narativ al volumului. Romanul urmareste evenimentele petrecute intre 1474 si 15 ianuarie 1475. cand a avut loc lupta de la Podul Inalt.Piatra) si Samoila (Stramba . deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor. Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii .Alb este romanul cunoasterii magice. un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului . Volumul urmator . in Polonia. arhimandritul Amfilohie Sendrea . este scena vanatorii de la Izvorul Alb. este o fresca a intregii Moldove. Calauza in aceasta calatorie este legendarul bour. Expeditia recuperatoare la Volcinet. Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie. urmasa a vechilor Comneni. care se intareste pentru razboiul cu turcii. 4 . care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui serai. Onofrei (Sfarma .Izvorul . conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului. Dar jupanita. care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati. are loc o iesire in prada a tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta . cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi. avand in vedere provizoriul. dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim. unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman. Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei). Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii. Omul intra in corespondenta cu natura. Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca. unde Stefan cel Mare apare in primplan.prima dragoste a lui Ionut.Ionut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion. Apoi. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita. in Moldova.al solutiilor de implinire a unui destin individual . Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine aparata. retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca. viata de toate zilele. este un roman al cunoasterii rationale. Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere. Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva . cum se intampla frecvent in acele vremi.tema epopeica si ea in roman. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa.Lemne). ultimul volum este mai incarcat de istorie. el este incadrat cosmologic. feciorii starostelui Nechifor Caliman.dar si Stefan cel Mare.al domnitorului si altul colectiv al Moldovei. fiind in acelasi timp si o cronica sociala. bazata pe randuiala si dreptate. Oamenii Mariei sale. intreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului. Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder. Din nou faptul real este proiectat in mit.

Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic. pregatirea luptei. care servesc pe Stefan Voda. cu pierderi grele insa din randurile ”oamenilor mariei sale”. Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea in continuare a tarii. Era un lucru neobisnuit in acele vremuri. ridicat mai intai la rangul de postelnic. slujbas secret al lui Stefan. Morti sunt Manole Par . de buna lor voie. In frunte cu episcopul Tarasie. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. Romanul se incheie cu lupta de la Podul . mai ales in Apus. alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavarsita. batranul Caliman si fiul sau Samoila pe care insusi Stefan cel Mare ii plange alaturi de intreg nordul. incheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupan Mihu si Agapie Ciornuhut.Inalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. pentru care cere ridicarea intregii crestinatati. unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie. Ceilalti eroi. fata de Stefan cel Mare.E povestita in acest volum casatoria lui Simion Jder. Insasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. a celor ramasi in viata. cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. la Timis sunt prezentati apoi in roman capitanii luati prizonieri de Stefan in lupta cu Radu cel Frumos. se indreapta spre implinirea datoriilor fata de viata. In scopul unei informari precise. iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. pe care tanarul o aduce din casa parintilor ei. ceea ce justifica substituarea urdiei 5 . desfasurarea si sfarsitul ei. cu Marusca. Ele dau o nota romantica acestui episod. La mirarea si intrebarile oaspetilor. in tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul. Descrierea luptei se realizeaza in trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta. Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut. despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos.Negru. Adevarate pagini de monografie cuprind in continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus. fara plata. Stefan ii daruieste cu mosie. Aflam astfel despre intalnirea si sfatul lui Ionut cu inteleptul si viteazul sau frate. Sunt mentionate de asemenea cultura.Inalt. despre calaretii moldoveni. Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui. Insusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice in care vesteste biruinta si noul pericol. ajunsi in targ la Roman. de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. ca si Ionut Jderi. rafinamentul. Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos. unde era inca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. in scopul apararii patriei. despre trecerea peste munti in Transilvania si apoi in Tara Romaneasca. ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc. cuviosul Nicodim. finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric. mai mare. dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. Simion Jder. li se raspunde ca acesti ostasi sunt „Oamenii Mariei sale “(insusi titlul romanului). seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol. Compozitional intregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii intregului popor supus vicisitudinilor vietii. Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. proiectandu-l in fantastic. In realizarea tabloului luptei de la Podul . ii da comanda unor steaguri si-l incredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei.

prin povestile si intamplarile evocate. dar cand incrunta din sprancene ingheata toti. Geneza: 12158rzz23njn9r 6 . strasnic la manie si senin in iertare”. ca sa-i stapaneasca pe pagani. de invatat dar si atributele eroului. concretizate in enumerari il ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. De multe ori. la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva. t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia. prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l inalte deasupra celorlalti. Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi . pe cel „mai cinstit si cel mai harnic domnitor. dar. prin felul in care se rasfrange in constiinta celorlalte personaje. de-alungul intregului text capatand astfel o functie compozitionala de relatie intre cele trei parti ale acesteia. Infaptuieste ordinea in planul uman dar si la nivel cosmic. Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real. z.prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian. la fel ca Nicolae Iorga. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s. Procedeele sintaxei poetice. iar parintele lui l-a inchinat la muntele Athos. un personaj justitiar instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. Intalnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor. Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie.prin imaginea unui balaur cu multe capete. istorie si legenda. dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan. Intalnim constructii perifrastice cronicaresti. Are calitate de mag. constructii metaforice. Sadoveanu vede in Stefan. El are pecete pe bratul drept si legamant sfant. calul lui este nazdravan. constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat. postura sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. care misca direct si indirect fortele angajate in lupta. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic. Stefan este mitizat. in acelasi timp ii mentine intr-o aura de legenda. pentru ca transmite un sens universului. Este. Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija in randuiala ce o instaureaza in tara. Domnul este apropiat de oamenii lui. folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. intre mit si istorie. un iluminist. s. Mesajul patriotic. pentru functia lui evocatoare. Stefan cel Mare este un om al Renasterii.

Delavrancea. o adevarata cronica a vietii sociale. care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri. Bolintineanu. politice si culturale a acestei epoci. epopeica. care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. caracterizata prin stabilitate si armonie sociala. evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene. un conducator ideal.Neculce. condusa de Stefan cel Mare. in care era evocata figura domnitorului. romancierul isi cauta refugiul in trecut. Ureche. intr-o perioada arhaica. dar si familia Jderilor. de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Gruia lui Novac. a creat personaje. El vede in acest timp o epoca de echilibru. alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935). Aceste fapte. Romancierul a consultat cronicile moldovene . care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului. Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare.La baza romanului sta o vasta documentatie. De asemenea a mai folosit elemente reale. Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai. Structura: 12158rzz23njn9r Este o trilogie. Fratii Jderi este o constructie ampla. Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV. legende grupate in O sama de cuvinte. Astfel intalnim: romanul 7 . controlabile documentar. personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele. zj158r2123njjn Criticul literar Nicolae Manolescu considera. Izvorul Alb (1936). Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala. economice. ca din acest punct de vedere. Oamenii Mariei sale (1942). toate dand senzatia de viata reala. romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia. autentica. a reconstituit tabloul de epoca. iar in figura lui Stefan cel Mare. slujbasi credinciosi ai domnitorului. de stabilitate si de armonie. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare. Faptele. Chira chiralina. dialoguri. figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti. Eminescu. In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea.

ca despre o fiinta miraculoasa. Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare. magica. incercari. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. mitica. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: • • • • • • nivelul social: in cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: in care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. Alexandrel. oamenii cred in cai nazdravani. in practici primitive. 8 . rapita la porunca lui Soliman bei. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare. care urmareste destinul individului (Jderii) in stransa legatura cu destinul colectiv. ca de exemplu Catalan. Cu acest prilej Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder. Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. prin care Ionut Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii. roman istoric.formarii unui caracter. semne. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor. roman al eroismului. roman de aventuri. In acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii. vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche. Titlul este simbolic. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica. ca prieten si slujitor al fiului sau. au un caracter initiatic. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei. drumul si aventurile reprezinta probe. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. Se pare ca in fruntea familiei sta femeia. calul lui Stefan cel Mare. ca si personajele din basme. Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece. care se ingrijeste de toate problemele gospodariei. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului. dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune.

calul lui Stefan cel Mare banuit ca are puteri magice. ritmul epic este mai accelerat.. Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan . hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. acest volum este romanul cunoasterii rationale. prin semnificatii si prin functii . iar noaptea se inchid.Timpul se transforma in spatiu . Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare.Prin recurenta insa. spun povesti din tineretea lor. Fratii Jderi pornesc intr-o expeditie de pedepsire a vinovatilor. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc.Fata de volumul I. Fata de volumul II. povesti care au avut loc la han. reala si mitica .ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. comisul din Timiseni. pentru a-si apara tara. Astfel Simion Jder se indragosteste de Marusca. familia cea mare. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. priceput in cresterea si ingrijirea cailor domnesti. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama. Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice. rapita de Niculaies Albu. ca un taram al imaginatiei. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca intreaga forta sa se concentreze impotriva turcilor. care este romanul cunoasterii magice. Discursul domnitorului. Sfarsitul romanului este cel mai incarcat de istorie. fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han .Hanul Ancutei Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveniana “Hanul . Povestirea Mihail Sadoveanu . Si in acest volum exista o aventura romantica. cu toate credintele 9 . La razboi participa tot poporul. si dusa in Polonia. Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui. un univers si o istorie. Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara.Are deasemenea o dubla natura. Tot in acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism. Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder. dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii. definind un spatiu intors asupra lui insusi. ca motiv literar . care isi parasesc familia mica. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. Spre desebire de alte hanuri.” Hanul este topos central in lumeasadoveniana .Acestea ii dau un caracter mitic. iar spatiul hanului .

in cazul lui Sadoveanu. saraci. el creeaza o lume .Trezirea interesului ascultatorilor se face involuntar . insa dupa o randuiala care cere initiere. porti ferecate.Neculai Isac.traditiile .De fapt .a ramas insa neschimbat hanul.. petrecerea intru poveste. Mai toate istorisirile spuse la han sunt apreciate de catre ascultatori din doua puncte de vedere:al intamplarii povestite . inchis:”nu era han era cetate. de impulsuri si trairi.. povestindu-si viata si inpartasindu-si secretele intr-un cadru intim. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga.Ceremonialul e ritualic.. rasete si vorbe bune.” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii . cea de demult . bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.Celelalte linii ale Ancutei batrane sunt “trase” prin comparatie cu Ancuta cea tanara:”Iar Ancuta cea tanara. au trecut. pentru ca mai apoi .Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. preocuparea pentru felul “spunerii” precede istorisirea si dispare ca intentie constienta in momentul in care povestea incepe.”Toate ale lumii” s-au daramat.tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana. a ramas vie in amintirea celor care au cunoscut-o:comisul Ionita .Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. creeand astfel emulatia . 38198lpl81rpb4r Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita.Ienache coropcarul.Cealalta Ancuta . povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. ospatand numai cu carne fripta si band vin .cu ceremonialul lor cu tot. mos Leonte. si a modului cum este istorisita intamplarea.(George Calinescu).Ei traiesc la modul Canaanului..Comisul Ionita promite sa spuna ceva” cu mult mai minunat si mai infricosat”. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. un univers al istorisirilor frumoase fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni.Frumusetea istorisirilor se datoreaza exclusiv harului innascut al povestitorilor. hangita . Ancuta. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor .Toti oaspetii hanului sunt prieteni.Ea este adevaratul spirit viu al hanului. umbla ca un spiridus incolo si-ncoace.. imtamplari . destine.” Sadoveanu nu scrie despre o lume .O afirmatie intamplatoare in sirul altora starneste curiozitatea ascultatorilor. superstitiile si eresurile lor. Un alt de aspect specific hanului sunt caracterele acestuia :deschis . in sine.In doua din intamplarile istorisite “Balaurul “ si “Cealalta Ancuta”. ziduri groase.”(Nicolae Manolescu) pp198l8381rppb O prima figura centrala .Semnificativ este faptul ca in imprejurari 10 .”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti . descoperim un portret dinamic al hangitei de demult.transfera mancarea bautura ..Si neschimbata a ramas si hangita.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli . Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. lucratori cu bratele. rumena la obraji .. in toate povestirile pe tema hanului este cea a stapanului locului. cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancaruri . fiind la rascruce de drumuri. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun.

ne ofera o privira de ansamblu asupra acestuia: “hanul acela al Ancutei nu era han-era cetate”. imbinandu-se cu diegeza. insa din interesul celorlati de a asculta si o a doua intamplare povestita de comis. Initiatorul “turnirului naratoric” este comisul Ionita. Cei noua naratori sunt garantia faptului ca “Hanul Ancutei” nu va fi in totalitate nici plin de umor sau de prea multa seriozitate. Naratorul principal. aflandu-se la han. fiecare dintre ei punandu-si amprenta pe cate un capitol.Formal scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . el foloseste ca prim procedeu naratoric o imbinare a prezentarii si a reprezentarii. cele noua povestiri se dovedesc puternic si multiplu corelate. Razesul se dovedeste a fi un narator personaj. Caracterizarea comisului 11 . <<“ Hanu Ancutei “ este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. Fie ca sunt naratori personaj sau naratori martor. discursul narativ va fi intotdeauna prezent. In felul acesta . impreuna cu postura de narator creditabil pe care o adopta. nu este specificat nimic deosebit. el are posibilitatea de a crea un discurs cat mai elaborat. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor. Un alt aspect ce poate fi comentat este felul in care acestia isi aleg istorisirile. Acest procedeu. peste timp. naratorul principal.oarecum similare.Ca si mama sa . Al zecelea. si anume tipul naratorului. ramanand ca apoi sa fie stabilite procedeele narative de care acestia s-au folosit. asigurand o “legatura” a acestora. Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”. melancolic sau trist. Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. reuseste sa ocoleasca momentele de monotonie sau plictiseala ce ar fi putut sa apara pe parcurs. predominanad fiecare in functie de povestitor. Cum era si de asteptat.prezentarea celor 9 istorisiri “Hanul Ancutei ” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole.narator personaj sau narator martor . Alegand postura de personaj principal. constituind o opera unitara si unica in literatura romana. reprezinta cauza pentru care comisul Ionita a ales sa “apere onoarea calului sau” . Pentru a capta interesul ascultatorilor. la fel putem distinge si reactia ascultatorilor tinand cont de acelasi criteriu.asigura continuitatea dintre istorisiri. lasand diegeza in inferioritate.Ea este singura care aude unele istorisiri a doua oara(doar intamplarea cu Duca-Voda mai este stiuta de matusa Salomia). >>(George Calinescu) Hanul Ancutei . plin sau lipsit de suspans. acesta fiind si unul din motivele pentru care nu pune un prea mare accent asupra descrierii hanului in acest prim capitol.fiind unul dintre ascultatori. in sine foarte indiferente. Faptul ca mos Leonte priveste spre calul sau cu o tenta ironica. acest volum de povestiri isi are inceputul prin prezentare timpului si spatiului. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor. Mihail Sadoveanu stie cum sa pastreze interesul cititorilor.cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel.De asemenea putem observa in fiecare capitol o (mai mult sau mai putin) scurta caracterizare a celui ce vine in lumina focului pentru a-si face cunoscuta intamplarea. putem deduce o impresie pozitiva lasata de acesta in fata “publicului”. cel mai important. Complexitatea istorisirii este redusa fara a diminua insa din farmecul acesteia.

de aici tragandu-se si numele acestui capitol: “Balaurul” .”. Fiind binecunoscuta iscusinta zodierului la vorbe. Insa nici reprezentarea nu este neglijata lipsind astfel textul de monotonie. la fel si comisul: “razesul s-a aratat mirat de povestirea monahului s-a tacut de uimire o vreme. reactia ascultatorilor poate fi anticipata. a spus ce avea pe inima. Aceaasta este cauza pentru care calugarul poate fi considerat si un narator personaj. “Haralambie” . pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca. Cu toate acestea.prin a spune cateva cuvinte despre destinul sau. discursul naratologic fiind aici in inferioritate. caci avem vreme 12 . intrucat istorisirea se doveste a fi chiar povestea vietii lui. urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie. Paralelismul se realizeaza intre scenele in care sunt prezente ca personaje tufecci-basa Gheorghe si Voda. mi-am mai simtit asa inima.Fiind calugar. Procedeele narative nu lipsesc nici din istorisirea acestuia: pentru prima oara putem observa ca procedeu folosirea gradatiei si a paralelismului.”. din tinutul Sucevei. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Elementele comune din cele doua scene sunt spatiul si personajele. pentru ca in finalul ei sa dezvaluie faptul ca personajul principal era chiar tatal sau. Cu o vasta experienta de viata. Calugarul si-a ales povestirea cea mai de pret. decat discursului naratologic. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. de cand sunt.Ionita este realizata inca de la intarea acestuia in “scena”. In ceea ce priveste istorisirea. cu o puternica incredere de sine. faptele au o variatie ascendenta usor de observat. obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima. Emotia si nerabdarea comisului fiind chiar exprimata:”asemenea dihanie mie inca nu mi s-a aratat…marturisi el si glasul parca-I era slabit si fara curaj. Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma. ducand chiar spre laudarosenie. facand ca finalul tragic sa aiba un efect si mai mare asupra ascultatorilor. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. Cel de-al doilea narator ce-si va istorisi povestea va fi si el protagonistul acesteia. si-a povestit propriul destin. ca potarnichea in cangile soimului”. ca este un om destul de batran.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Calugarul Gherman incepe acest capitol. Prezentarea in acest capitol este evidentiata in prima parte cand Gherman povesteste care ii este destinul si de asemenea in ultima parte unde moartea lui Haralambie este prezentata prin fraze scurte si dinamice. Putem afla ca este un razes de la Daraganesti. In continuare acesta pare a povesti o intamplare la care o fost martor. de aceea am putea spune ca isi asuma rolul de narator martor si doar intr-o foarte mica masura si de personaj. mos Leonte da o mai mare importanta diegezei si faptelor. Din caracterizarea naratorului putem afla despre calugarul Gherman ca era pentru prima oara cand coboara din munte de la Durau pentru a se indrepta spre Sfanta Mitropolie si a se inchina la biserica marelui mucenic Haralambie. Intarind spusele acestuia mos Leonte adauga: “va spun drept ca numai o data.”. elementul distinct: motivul infatisarii lui Gheorghe la Voda. atentia lor a fost concentrata complet asupra lui. cochet. Continuand seria istorisirilor cu final nefericit. Gradatia se observa prin simpla citire a textului. Zodierul are in aceasta intamplare o contributie minima. Spune repede mos Leonte. mos Leonte este provocat si convins de catre Ancuta sa povesteasca cum a fost cand a vazut balaurul. pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori.

si aici sunt alternate cu maiestrie. “Cealalta Ancuta” este povestita din perspeciva unui martor. a iubirii. dialogul este prezent numai in fragmentul in care Ienache si 13 . Caracterizarea ni-l infatiseaza pe Mos Leonte ca fiind un “taran de pe la noi de pe Moldova. Naratorul isi asuma scoaterea din acel moment de cumpana in care nimeni nu avea curajul sa rupa tacerea dupa povestirea lui Neculai. mustacioara tunsa si barba rotunjita nas vulturesc si sprancene intunecate arata inca frumuseta si barbatie”.”. Faptul ca va fi randul capitanului de mazali sa continuie turnirul este de la sine inteles. desi contributia coropcarului il transforma si fara sa vrea sa recunoasca intr-un personaj. In finalul acestui capitol o urma de melancolie s-a asternut. sau poate doar prin natura ei este o poveste foarte emotionanta. Acesta va istorisi o intampalre pe care a patit-o chiar el. Acest lucru nu inseamna ca prezentare lipseste. dar de data aceasta(si pentru prima oara) va fi una de dragoste. Neculai alege aceasta istorisire la cererea naratorului principal ce este tot din Moldova. Faptul ca a fost prezent la momentele cheie ale intamplarii reprezinta un motiv pentru care Ienache pune mai mult accent pe faptele ce s-au petrecut. dar in principal se incearca o depasire a tragismului capitolului anterior. Din caracterizarea sa putem sa aflam ca avea”obrazul smad. In acest capitol reactia ascultatorilor nu este precizata in nici un fel. In fata unei asemenea povesti tragice “am ramas tacuti si mahniti”aflam de la naratorul principal. Reprezentarea folosita in acest capitol se poate spune ca este vitala. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. intrucat Ancuta este cea care il roaga sa povesteasca aceasta intamplare. Toate acestea ar putea constitui rationamenul pentru care a ales aceasta intamplare. Diegeza nu lipseste nici din acest capitol. Balabanesti. nicidecum. dar se poate observa ca este un om obisnuit cu vorba si ca nu este pentru prima oara cand spune aceasta intamplare. Dialogul dintre cei doi indragostiti fiind obligatoriu sa fie reprodus. iar vestea acestei povesti s-a raspandit in tot tinutul.destula” . Procedeele narative . “numai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie in juru-i. In orice caz. fiind desigur. procedeele narative sunt imbinate in cel mai fericit mod. De asemenea se poate observa o usoara gradatie in scena petrecuta la han. plin la obraz. Felul in care a ales aceasta istorisire nu ii apartine. Ocupatia nu ii influenteaza in nici un felul in care povesteste. una ascendenta. ras si cu mustata alba. cert este ca Neculai Isac este un narator personaj. pentru ca trecerea sa nu fie prea brusca. dar de data aceasta cu un final fericit(cel putin pentru cei doi indragostiti…). o pauza de revenire a fost necesara si o reaprindere a focului. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. Naratorul este capitan de mazali din tinutul Tutovei. momentele gen aparitia balaurului fiind prezentate intr-un mod unic. Poate acesta este si motivul pentru care “Fantana dintre plopi” are un impact atat de mare asupra ascultatorilor. sa o auzi de la insusi personajul principal. ca si in cazul precedent. dar este si normal la o poveste de iubire sa predomine discursul narativ. voinic si c-o leaca de pantece”. El pastreaza tema. insa o sansa ca aceasta. lasand sa se vada reactiile lor pe fata fiecaruia. Prezentare este cea care predomina in acest caz.cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele cele mai importante fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. nu putea fi ratata. Rolul celui de-al patrulea narator este foarte bine stabilit si anume de a schimba sirul povestirilor. lucru ce este confirmat in acest capitol. Zodier fiind este de asteptat ca povestitul sa fie una din calitatile acestuia. In acest capitol apare pentru prima oara ca procedeu narativ naratorul necreditabil. respectiv prezentarea si reprezentarea. 55155vtf49cge2i Neculai Isac ajunge la han in momentul in care mos Leonte isi termina istorisirea. Acest nou tip de istorisire ii uimeste pe toti.

momentele reprezentate fiind minime. istoria fiind mai importanta decat discursul. Tacuse si-si vazuse de vin. “Cealalta Ancuta” este constituita dintr-o povestire ampla. el alege tot ca modalitate principala diegeza. este foarte bine delimitat pentru ca el este cel ce a intalnit in drumul sau atatea curiozitati. dar rolul esential il are dialogul cu ascultatorii pe tot parcursul istorisirii. la inceputul capitolului sapte naratorul principal isi manifesta dorinta de a auzi mai de graba istorisirea comisului. si ma veseleam. “imi venea a rade ascultandu-l cum zice subtire. Damian Cristisor va istorisi in acest capitol ce si cate a vazut el la nemti. spre deosebire de toate celelalte. rar. Si ochii mititei.Toderita merg pe acelasi drum. cosind cu ele parca. ”Negustor lipscan”. nu contine caracterizarea naratorului. De aici si reactiile lor sunt din celel mai diferite. fie el de la Rarau(in cazul nostru) sau nu:”numai dupa cum aducea picioarele. acum vine iar randul sa schimbam tematica povestirilor. la acestea se adauga modul afectat in care povesteste ciobanul. Atitudinea ascultatorilor fata de cioban a fost diferita de cele pana in acel moment: “nici nu-l bagasem in seama pana atunci. daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca in zodia leului si sub stapanirea plnetei soarelui…. Din aceiasi cauza. “dintre noi toti numai Ionita comisul il privea intr-o parte cu oasrecare nerabdare si dispret”. Utilizeaza deasemenea prezentarea. Rolul de narator personaj. abia-I vedeam pe sub streasina fruntii si a sprancenelor. La randul lui. iar istorisirea unei fapte spuse de un prieten este mult mai usor de realizat si nu in ultimul rand recunoasterea faptului ca a omorat un om I-ar fi pus in pericol integritatea juridica. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. faptul ca nu are experienta intr-ale povestitului. s-ar fi putut cunoaste ca-I cioban. Motivul pentru care acesta alege istorisire se leaga tot de faptul ca se presupune a fi propria poveste pe care astepta de mult timp sa o imprtaseasca cuiva. Constandin Motoc se diferentiaza de ceilalti naratori prin faptul ca desi incerca sa spuna intamplarea din perspectiva unui narator colportor . Avand aceleasi motive ca si calugarul(nu este obisnuit cu vorba).”. tg155v5549cgge 14 . nu are intru sine nici viclenie. Mos Leonte isi face meseria de zodier si ii ghiceste naratorului: “omul care vorbeste si rade din cea dintai clipa cand te-a vazut. un alt lucru inedit este si modul in care este realizata caracterizarea. Motivul pentru care Damian alege aceasta modalitate este chiar ocupatia acestuia. Se vedea insa asta si dupa gluga[…]Purta toiag nalt pe care-l tinea de sus. iar barba-I era rasa cu custura de coasa. Desi I-au ascultat povestea cu interes. caci nu-mi era sila de omul cu chef”. In afara de modalitatea in care este spusa istorisirea. el nu divulga anumite fapte sau detalii. negustorul este provocat sa povestesca din intamplarile si lucrurile pe care le-a vazut in drumul sau.” Daca pana acum am avut doua serii de intamplari (luate trei cate trei). si abia acuma-I venise gustul de vorba si chef”. in cazul sau. Printre coincidente se pot numara: atat ciobanul cat si personajul sunt de la Rarau. coincidentele ne fac sa credem ca este defapt personajul principal al acestei istorisiri. printre procedeele narative se numara si aspectul naratorului necreditabil. unii fiind nemultumiti de schimbarile ce se produc. Faptul ca este negustor si stie sa se tocmeasca cu oamenii si le-ntelege vorba nu face decat sa sporesca iscusinta povestirii. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. capitolul. pe care le va expune in acest capitol. Avea plete crete unse cu unt. amandoi au ucenicit la ciobani. Caracterizarea este una ce ar putea apartine oricarui cioban. Intreg capitolul se bazeza pe schimbul de idei intre ascultatori. si tacuse. dar el toata vremea statuse acolo cu noi. altii sunt uimiti. nici ascunzisi si mai ales. Ca mod de prezentare foloseste in pricipal digeza.

fiind singura modalitate in care cei doi puteu povesti impreuna. povestirile si naratorii. carausi si oameni de rand ne aflam acolo. cei doi reusesc sa starneasca curiozitatea lor. tinand cont de modul in care este expusa intamplarea. insa cea a litei da: “baba purta broboada de stergar alb. In “Haralambie” el povesteste cele intamplate din exteriorul cercului. o intoarse si o saruta”. Desi contributia ei este una substantiala in istorisire. In acest ultim capitol predomina reprezentare ca o foma a procedeelor narative. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor . dar in acelasi timp oferind un sfarsit spectaculos volumului. Acesta este sfarsitul volumului. Ultimul capitol si cel mai complex de altfel. tinand cont si ca ea era singura femeie din cercul naratorilor. Comisul Ionita a strigat ca pofteste cantec. oricati razesi. El este prezent la han de la inceput pana la sfarsit prezentand hanul. Spuneam ca acesta asigura continuitatea istorisirilor. Ceea ce surprinde este faptul ca in “Cealalta Ancuta” naratorul nu isi face simtita prezenta. Se poate spune ca diegeza se combina cu discursul narativ.”. Din acest punct de vedere capitolul atinge cel mai inalt grad in erarhizarea povestirilor. Tinand cont de faptul ca in aceasta ultima parte intamplarea este povestita mai mult de lita Salomia. se poate spune ca titlul capitolului este usor ironic. Caracterizarea ii este realizata chiar in momentul aparitiei sale la han: “orbul era si el imbracat ca muntenii. umbland dupa cotloane ferite si locuri de odihna”. iar cojocelul il tinea numai pe umeri[…]lumina ii batea obrazul necluntut impresurat de barba alba”. Daca in primul capitol nu intervine decat pentru a face o scurta caracterizare a comisului. in istorisirea sa. Rapsodul Constantin foloseste cu predominanta discursul narativ.Si in acest caz calitatea de narator personaj este la fel de bine definita intrucat acesta povesteste drumul sau de initiere. in al treilea capitol.este o sintaxa folosita de mai multe ori. Insa pe tot parcursul 15 . ajungand ca in final sa discute chiar cu naratorii. “am ramas insa dupa aceea loviti ca de o grea munca si abia ne puteam misca. rasplata fiindu-I pe masura. negustori. poarta numele de “Istorisirea Zahariei fantanarul”. Faptul ca este rapsod nu poate fi decat considerat un atu din punct de vedere narativ. ca un simplu ascultator din afara. fapt ce este confirmat si de Ancuta: “Am ascultat si de la mama intamplarea asta. catrinta si sumaies scurt. ia sfarsit si turnirul. O caracterizare a fantanarului nu ne este prezentata. Luand in considerare procedeele narative rapsodul este considerat a fi un narator creditabil. Drept urmare aceasta a garantat ascultatorilor ca Zaharia va povesti mai cu mestesug decat rapsodul. El a inceput prin a canta o balada si apoi a istorisit.” Faptul ca matusa Salomia a cutreuerat prin lume si a poposit de multe ori la han si a auzit multe povestiri. naratorul personaj este considerat Zaharia fantanarul. Istorisirea a fost aleasa de lita Salomia. focul se stinse. cu palarioara neagra si strai alb. “Orb sarac” continua “turnirul”. care nu a fost deacord cu succesul povestirii rapsodului. Modul in care sunt expuse intamplarile este inedit si surptinde pe toata lumea fiind ceva neasteptat. Acest lucru starneste din parte ascultatorilor reactii din cele mai diferite: “la aceste vorbe s-a petrecut un lucru la care noi nu ne asteptam. Motivul pentru care a ales aceasta poveste este pentru ca in acest fel era singurul mod in care I-ar fi fost permis sa ramana la han. Incheind aici comentariul asupra celor noua naratori. el este cel ce il provoaca pe Neculai Isac sa-si spuna istorisirea. din care reiese suspansul creat si interesul celorlalti pentru ceea ce s-a intamplat.[…] ea lua mana. cum nici o alta istorisire nu a facut-o: “ei si pe urma?”.Incadrandu-se intr-o oarecare masura in noul stil naratologic. faptele sunt la fel de importante ca felul in care sunt prezentate. implicarea sa este intr-o gradatie ascendenta. Odata cu incheiarea cuvantarii litei. ii confera o oarecare dezinvoltura. nu mai ramane decat unul singur si anume cel principal. hangita.

Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten . fiul domnitorului Antonie Voda. si a toamnei imbelsugate.Pan Vladislav. Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz. Prin intermediul naratorului. naratorul principal isi manifesta dorinta de a asculta si a doua istorisire a comisului. In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati. 16 .sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate. ore. o proprietate a lui.se vede si cine-i Vlacu Barladeanu. ca loc al povestirii. "Zodia Cancerului" sau "Vremea Ducai Voda" . ce are posibilitatea sa lege cele noua intamplari. dar in schimb vor trece prin Harlau. apoi incep s ase iveasca autohtonii" Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet. zile. considerata <<capodopera de la rascruce>> (Nicolae Manolescu). este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului.volumului.care il incredinta pe abatele francez. de impletire a mai multor stiluri intracelasi spatiu ambivalent si intr-un timp fara secunde. ca timp privilegiat al povestirii. Barladeanu .rezumat pe capitole Capitolul I: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele".deoarece a avut loc o lupta.Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea. Capitolul III "Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit. ni se fac cunoscute si noua aceste capodopere narative. In afara de aceasta. Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne . Capitolul II "Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten" Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea Sabaoani. Volumul constitue un exemplu de arta narativa. dar in acelasi timp o sustine pe lita Salomia cand acesta vrea sa povestesca intamplarea fantanarului. “ <<Hanu Ancutei>> (1928). Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata necredinciosilor. peste apa. el isi mai arata un interes deosebit fata de povestea rapsodului.”.

altii dorm" Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu. Satrarul ii conduce cu lautari. El face cunostina cu abatele francez si ii invita pe acestia in casa sa. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa Nicoara pt a se adaposti. mai ales sarmalele si potrocul.satrar" La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din satul pradat si pt muncitorii care ridica moara. fiica domnitorului DucaVoda. nepotul pivnicierului domnitorului. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina.Capitolul IV "Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate" Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine ploaia.. ori de ce natie ar fi" La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc. Capitolul VIII "Moldovenii cunosc leac pt mahmuri. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca. iar oaspetii isi continua drumul Capitolul IX "Drum spre Iasi" Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet.. Matias. 17 . Capitolul VII "Unii sfatuiesc.ale carui fapte sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu domnita Catrina. Capitolul V "Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga. precum si despre niste lautari si niste sarmaletotul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne" Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau. Capitolul VI "Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias. De fapt este Parintele Nicoara. simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza.

El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede. 18 . Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan. Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte. Dupa ce Buga -gadea. Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic . Abatele este dus la misiunea franciscana. maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa" Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni. Capitolul XV "Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti" Lupu Sulgerul este prins. Ei sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. Capitolul XIII "Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici" Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. Capitolul XII "Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica" Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. Capitolul XI "Popas la Iasi" Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul. Capitolul XIV "Veste de la domnita Catrina" Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda. despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei s ase rascoale.il ameninta cu schingiuirile clasice.Capitolul X "Scaunul tarii Moldovei. pt a sta intre ai lui.

grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare. dar Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. Acolo o asteapta Alecu Russet. toti boierii sunt chemati la divan. unde vinovatii isi recunosc faptele. cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat. pe alte drumuri fara pareche in lume" Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. A doua zi. iar domnita Catrina iese la plimbare. Capitolul XVII "Intalnirile de dragoste . Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca Magdalina intr-o casa apropiata. Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati. Voda il cheama pe logofatul Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu. abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor.Capitolul XVI "Mare masa domneasca" Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez. Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet. urmand calea spre imparatie. Ei sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o ia pe alte drumuri Capitolul XX "Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna" In drumul lor. Pentru a putea reflecta la o pedeapsa. voda merge la manastirea Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti. Capitolul XIX "Abatele Paul iese din targul Iesilor. ci e planuita cu strasnici de dadaca Magdalina Capitolul XVIII "Hotararile cinstitului divan al mariei sale" Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile" Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos. sa-i dascante. Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida Capitolul XXI "Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni" 19 .

Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe Alecu Russet. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte. El studiaza reactia fetei. Exact cand aceasta se indoieste. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. incendiu ce nu este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic. Acesta este al saselea. Capitolul XXII "Alte puteri ale Magdalinei dadaca" Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti. dar aceasta reuseste sa se prefaca. Capitolul XXIV "Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna. in zilele Ducai-Voda" Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. Capitolul XXV "Mila Ducai-voda" Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi sunt pe maini bune. Capitolul XXIII "Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are despre asta Vilcu Barladeanu" Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf Paraschiva. Voda il elibereaza pe boierul Milescu. apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si o asteapta acolo unde sau intalnit si data trecuta. Al treilea este un vifor mare.Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni. iar Domnita Catrina se vede cu Alecu Russet. Capitolul XXVI "Domnita Catrina incepe sa porunceasca" Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa fie prins. Russet il salveaza pe abate. unde Icoana Maicii Domnului plange. cum nimeni nu a mai vazut. dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre sultanul Mehmet si crestini. iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt judecata. al cincilea e o pasare straina. 20 . al doilea e un cutremur. Primul semn apare la manastirea Neamtu. al patrulea este o cometa care sta pe cer. Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul.

uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o" Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul Mehmet cu ajutorul unei partide de sah. In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni. si ca. dar cel ami cuminte dintre toti e altul. ci si Barladeanu" Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe Alecu. insa acesteia nu-i pasa. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli. Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara. disperat. Capitolul XXVIII "Arata ca.. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta. in intimitate . Capitolul XXX "Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu" Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. Capitolul XXIX "Nu numai abatele Paul filozofeaza. cu care se bat pana scapa. iar acum este exilata intr-o manastire de Duca Voda. afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan.Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad. Capitolul XXXII "Pregatiri de amre nunta domneasca" 21 . Capitolul XXXI "Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau. Capitolul XXVII "Departata cale spre rai" Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi Barladeanu. In cele din urma." Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu. si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni.

22 . Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc. Acesta rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni. Capitolul XXXIII "Cel din urma. ei sunt urmariri si in cele din urma Russet este prins.Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza alaiul domnesc in Moldova. in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu" Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet. iar capul sau este atarnat de un gard.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful