Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu - scurta prezentare a evenimentelor in romanul Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Romanul isi are punctul de plecare in balada populara „Miorita” dupa cum a afirmat insusi G. Calinescu, sau probabil in mitul lui Ossiris dupa opinia mai recenta a arheologului Alexandru Paleologu. Ca roman al transhumantei, „Baltagul” evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. „Baltagul” se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu „Hanul Ancutei”, astfel coborand ca-n balade si romanul de astazi „Baltagul” pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate precum in „Baltagul” de se inrudesc prin accentul de epopee legendara care le proiecteaza intr-un grandios trecut. Aceasta lume deschide din mit si legenda caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleiasi fagasuri de la inceputul lumii. Aici oierii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. Primavara incepe ducerea turmelor la munte la pasune si toamna are loc intoarcerea la iernatic. Iarna e anotimpul descatuselilor si al petrecerilor. Actiunea romanului se petrece intr-un sat din Muntii Tarcaului numit Magura. 45791btk89ykr3c Actiunea romanului e simpla, prezinta viata locuitorilor de la munte cu obiceiurile si traditiile lor. Vitoria Lipan, sotie de oier din Muntii Tarcaului considerand ca sotul ei Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere si sa vanda oi, nu s-a mai intors si a depasit limitele de timp peste orice asteptari. Vitoria presimte ca s-a intamplat ceva rau si pleaca in cautarea lui impreuna cu fiul ei Gheorghita. Ea i-a trimis scrisoare fiului ei care era plecat la stana ca acesta sa vina acasa si impreuna hotarasc sa plece in cautarea lui Nechifor. Ei refac cu agerime si spontaneitate intregul itinerar parcurs de Nechifor Lipan. Ajung la Dorna. Aici se intereseaza despre sotul ei si afla ca a plecat cu inca doi tovarasi cu turmele. De la Dorna merge din han in han pe urmele turmelor. Asemenea unui specialist in criminologie, ea izbuteste sa adune date, sa confrunte intamplarile, identificandu-i pe cei doi criminali: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. La un han gaseste cainele lui Nechifor (Lupu), iar acesta ii conduce la locul unde se aflau osemintele acestuia. Ea descopera intr-o rapa dintre Suha si Sabaha osemintele sotului ei, precum si ale calului. Ea stie sasi faca dreptate singura, fara sa apeleze la autoritati, ii pune pe criminali in deruta, in situatia de a se autodemasca prin intrebarile puse lui Calistrat Bogza, provocandu-i acestuia un adevarat soc psihologic. Ea se comporta cu cinste si demnitate cand il are in fata pe ucigasul sotului ei, ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul, sa nu-l omoare, ci pentru a asigura linistea celui mort care dupa randuiala isi asteapta razbunarea. Pe ucigasi i-a dat pe mana legii. tk791b5489ykkr

1

Vitoria Lipan e chipul reprezentativ al femeii romance de la munte, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. In drumul ei, ea si fiul ei participa la un botez unde cinsteste copilul datina, participa la o nunta unde cinsteste mirii, iar dupa gasirea sotului mort ea infaptuieste dupa datina inmormantarea acestuia si pomenirea lui. In final hotaraste ca dupa 40 de zile sa se intoarca in acelasi loc sa-i faca praznic sotului ei cu carne de miel de la turma cea noua. Tot atunci hotaraste s-o aduca pe fiica sa Minodora sa cunoasca mormantul tatalui ei, iar apoi se vor intoarce la Magura unde va continua sa munceasca si sa traiasca ca pana atunci. Vitoria Lipan este comparata cu Antigona de Sofocle, care la randul ei era o pastratoare de traditie. George Calinescu in „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” in capitolul dedicat lui Sadoveanu vorbeste despre „Baltagul”, afirmand ca acesta se aseamana cu un roman politist, numind-o pe Vitoria Lipan un adevarat detectiv fiind considerata un Hamlet feminin. „Baltagul” este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si drumul parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie al datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii.

Romanul Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi Izvoare: La crearea trilogiei „Fratii Jderi” s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si „O sama de cuvinte” a lui Neculce, „Descrierea Moldovei” de Cantemir, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare („Toma Alimos”, „Corbea”, „Chira Chiralina”, „Serb sarac”, „Gruia lui Novac”) ori din basme precum si elemente de mitologie pagana si crestina. La acestea se adauga documentele aflate in arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea. Romanul istoric „Fratii Jderi” evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare intre anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, impletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei. Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta in stransa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

2

in anii dinaintea ultimului razboi mondial si in timpul acestuia. aceea dintre serbi si exploatatorii lor. dau.este un roman al cunoasterii primitive. Intriga se invarteste.Par Negru al carui feciori sunt cu totii inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el. Dumas. empirice. de la Ionaseni. dupa alte evocari istorice. culoarea locala ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii. In el este concentrata puterea voievodului. alcatuita din elemente care sprijineau domnia. al initierii. cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. al credintelor in mituri si in minuni. Tanarul cunoaste si prima criza erotica. Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata atat a destinului individual cat si cel colectiv. Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului. Ucenicia lui Ionut . Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole . 3 . Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia. Dragostea pentru jupinita Nasta. Armasarul domnesc are insusiri magice. Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti. Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de invatat. unde poruncesc „multi stapani”. „Ucenicia lui Ionut” este deocamdata un roman al inocentei. Trilogia „Fratii Jderi” este alcatuita din romanele „Ucenicia lui Ionut (1935).Scrisa in anii maturitatii. care il numeste „manz”.fiul domnitorului.Volumul I . aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara randuiala”. stare in care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron . prin scuturarea vasalitatii fata de turci. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman. pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat. In felul acesta. situatiile epice limita. il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda . Intriga complicata si imprevizibila. impresia de roman istoric. investite cu sensuri simbolice. sociala si culturala. Damian-negutator la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare. Numita „bildungsroman”. epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si inceperii luptei pentru asigurarea independentei de stat. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Ionut mezinul este chemat in slujba domneasca. Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare.calugar care sub anteriul monahal poarta arme. salvand viata fiului domnesc. intr-o perioada de puternica instabilitate politica. plina de umor. Hramul Manastirii Neamt. unde intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda. Din povestea batranului staroste. Nicoara . evident. mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat.

Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie. care se intareste pentru razboiul cu turcii. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui serai. avand in vedere provizoriul. bazata pe randuiala si dreptate. Omul intra in corespondenta cu natura. Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii . Dar jupanita. urmasa a vechilor Comneni. Nucleul narativ al volumului.Alb este romanul cunoasterii magice. feciorii starostelui Nechifor Caliman.Ionut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. Apoi. fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa. 4 .tema epopeica si ea in roman. care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului. este un roman al cunoasterii rationale. un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului . este o fresca a intregii Moldove. cand a avut loc lupta de la Podul Inalt. Expeditia recuperatoare la Volcinet. ultimul volum este mai incarcat de istorie. Onofrei (Sfarma . Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine aparata. el este incadrat cosmologic. viata de toate zilele. Calauza in aceasta calatorie este legendarul bour.al domnitorului si altul colectiv al Moldovei. Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii. Din nou faptul real este proiectat in mit. intreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului.dar si Stefan cel Mare.Piatra) si Samoila (Stramba . Volumul urmator . are loc o iesire in prada a tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta . deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor. Oamenii Mariei sale. dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim.al solutiilor de implinire a unui destin individual . cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi. Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere. Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca. conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului.prima dragoste a lui Ionut. arhimandritul Amfilohie Sendrea . unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman. care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati. pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita.Lemne). fiind in acelasi timp si o cronica sociala. cum se intampla frecvent in acele vremi. Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva . este scena vanatorii de la Izvorul Alb. in Polonia. retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca.Izvorul . Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. unde Stefan cel Mare apare in primplan. Romanul urmareste evenimentele petrecute intre 1474 si 15 ianuarie 1475. Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei). Initierea in cel mai inalt grad in tainele naturii o intalnim la mag sau la intelept. in Moldova. Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder.

li se raspunde ca acesti ostasi sunt „Oamenii Mariei sale “(insusi titlul romanului). unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie.E povestita in acest volum casatoria lui Simion Jder. despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos. Era un lucru neobisnuit in acele vremuri. la Timis sunt prezentati apoi in roman capitanii luati prizonieri de Stefan in lupta cu Radu cel Frumos. se indreapta spre implinirea datoriilor fata de viata. Adevarate pagini de monografie cuprind in continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus. mai mare. La mirarea si intrebarile oaspetilor. proiectandu-l in fantastic. Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic. rafinamentul. ca si Ionut Jderi. ajunsi in targ la Roman. pregatirea luptei. pe care tanarul o aduce din casa parintilor ei. Romanul se incheie cu lupta de la Podul . cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. a celor ramasi in viata. unde era inca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. cu pierderi grele insa din randurile ”oamenilor mariei sale”. fata de Stefan cel Mare. Simion Jder. Insusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice in care vesteste biruinta si noul pericol. batranul Caliman si fiul sau Samoila pe care insusi Stefan cel Mare ii plange alaturi de intreg nordul. Descrierea luptei se realizeaza in trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta. dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. cuviosul Nicodim. slujbas secret al lui Stefan. Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut. seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol. mai ales in Apus. Insasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. cu Marusca. Ceilalti eroi. pentru care cere ridicarea intregii crestinatati. fara plata. Aflam astfel despre intalnirea si sfatul lui Ionut cu inteleptul si viteazul sau frate. Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui. ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc. Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. despre trecerea peste munti in Transilvania si apoi in Tara Romaneasca. ridicat mai intai la rangul de postelnic. Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos. finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. ii da comanda unor steaguri si-l incredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei.Inalt. in scopul apararii patriei. de buna lor voie. iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea in continuare a tarii. ceea ce justifica substituarea urdiei 5 . de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavarsita. Stefan ii daruieste cu mosie. Sunt mentionate de asemenea cultura. incheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupan Mihu si Agapie Ciornuhut. desfasurarea si sfarsitul ei. In realizarea tabloului luptei de la Podul . care servesc pe Stefan Voda. In scopul unei informari precise. Morti sunt Manole Par . Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric.Inalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii intregului popor supus vicisitudinilor vietii.Negru. Ele dau o nota romantica acestui episod. In frunte cu episcopul Tarasie. in tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul. Compozitional intregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. despre calaretii moldoveni. Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder.

Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi . z. prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l inalte deasupra celorlalti. care misca direct si indirect fortele angajate in lupta. Geneza: 12158rzz23njn9r 6 . de-alungul intregului text capatand astfel o functie compozitionala de relatie intre cele trei parti ale acesteia. calul lui este nazdravan. El are pecete pe bratul drept si legamant sfant. Sadoveanu vede in Stefan. Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija in randuiala ce o instaureaza in tara. prin povestile si intamplarile evocate. Domnul este apropiat de oamenii lui. ca sa-i stapaneasca pe pagani. t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia.prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian. constructii metaforice. postura sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic. pe cel „mai cinstit si cel mai harnic domnitor. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s. Mesajul patriotic. s. Intalnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor. un personaj justitiar instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. Este. prin felul in care se rasfrange in constiinta celorlalte personaje. alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva. pentru functia lui evocatoare. Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real. Stefan este mitizat. la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. dar. iar parintele lui l-a inchinat la muntele Athos. intre mit si istorie.prin imaginea unui balaur cu multe capete. un iluminist. Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija. istorie si legenda. o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. Infaptuieste ordinea in planul uman dar si la nivel cosmic. pentru ca transmite un sens universului. Intalnim constructii perifrastice cronicaresti. strasnic la manie si senin in iertare”. folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. Procedeele sintaxei poetice. De multe ori. dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan. Are calitate de mag. dar cand incrunta din sprancene ingheata toti. in acelasi timp ii mentine intr-o aura de legenda. concretizate in enumerari il ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. la fel ca Nicolae Iorga. de invatat dar si atributele eroului. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie. Stefan cel Mare este un om al Renasterii.

Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare. Eminescu. ca din acest punct de vedere. politice si culturale a acestei epoci. care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. Structura: 12158rzz23njn9r Este o trilogie. De asemenea a mai folosit elemente reale. In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea. Ureche. Astfel intalnim: romanul 7 .Neculce. In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare. romancierul isi cauta refugiul in trecut. a creat personaje. Romancierul a consultat cronicile moldovene . Chira chiralina. dar si familia Jderilor. personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. a reconstituit tabloul de epoca. alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935). care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului. Gruia lui Novac. El vede in acest timp o epoca de echilibru. intr-o perioada arhaica. de stabilitate si de armonie. evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene. in care era evocata figura domnitorului. romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia. autentica. Delavrancea. Oamenii Mariei sale (1942). zj158r2123njjn Criticul literar Nicolae Manolescu considera. Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV. de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir.La baza romanului sta o vasta documentatie. Faptele. o adevarata cronica a vietii sociale. caracterizata prin stabilitate si armonie sociala. epopeica.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare. Izvorul Alb (1936). care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri. Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Bolintineanu. economice. dialoguri. legende grupate in O sama de cuvinte. iar in figura lui Stefan cel Mare. Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai. Fratii Jderi este o constructie ampla. Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti. controlabile documentar. figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele. toate dand senzatia de viata reala. Aceste fapte. condusa de Stefan cel Mare. un conducator ideal. slujbasi credinciosi ai domnitorului.

in practici primitive. care se ingrijeste de toate problemele gospodariei.formarii unui caracter. magica. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: • • • • • • nivelul social: in cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: in care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. ca despre o fiinta miraculoasa. Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic. In acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei. calul lui Stefan cel Mare. Alexandrel. rapita la porunca lui Soliman bei. Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare. Cu acest prilej Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder. ca si personajele din basme. dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune. ca prieten si slujitor al fiului sau. mitica. incercari. Se pare ca in fruntea familiei sta femeia. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare. prin care Ionut Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii. drumul si aventurile reprezinta probe. au un caracter initiatic. 8 . roman de aventuri. semne. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului. roman istoric. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare. ca de exemplu Catalan. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. oamenii cred in cai nazdravani. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece. vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche. roman al eroismului. Titlul este simbolic. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. care urmareste destinul individului (Jderii) in stransa legatura cu destinul colectiv.

iar noaptea se inchid. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca intreaga forta sa se concentreze impotriva turcilor.Timpul se transforma in spatiu . ritmul epic este mai accelerat. Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice. Fratii Jderi pornesc intr-o expeditie de pedepsire a vinovatilor. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. definind un spatiu intors asupra lui insusi. rapita de Niculaies Albu. Spre desebire de alte hanuri. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. acest volum este romanul cunoasterii rationale. un univers si o istorie. fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han . Astfel Simion Jder se indragosteste de Marusca. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan . care isi parasesc familia mica. iar spatiul hanului . ca un taram al imaginatiei.Fata de volumul I. si dusa in Polonia. Sfarsitul romanului este cel mai incarcat de istorie. pentru a-si apara tara. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc.Prin recurenta insa. cu toate credintele 9 . La razboi participa tot poporul. priceput in cresterea si ingrijirea cailor domnesti.” Hanul este topos central in lumeasadoveniana . povesti care au avut loc la han. comisul din Timiseni. care este romanul cunoasterii magice. Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui.Acestea ii dau un caracter mitic. Discursul domnitorului.calul lui Stefan cel Mare banuit ca are puteri magice. dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii.Are deasemenea o dubla natura. reala si mitica . ca motiv literar . Si in acest volum exista o aventura romantica. Fata de volumul II. spun povesti din tineretea lor. familia cea mare. care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism. Tot in acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume .Hanul Ancutei Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveniana “Hanul . Povestirea Mihail Sadoveanu .ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. prin semnificatii si prin functii .. Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare. Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara. Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder.

. petrecerea intru poveste.cu ceremonialul lor cu tot. 38198lpl81rpb4r Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. a ramas vie in amintirea celor care au cunoscut-o:comisul Ionita . lucratori cu bratele. in toate povestirile pe tema hanului este cea a stapanului locului..Neculai Isac. povestindu-si viata si inpartasindu-si secretele intr-un cadru intim. Un alt de aspect specific hanului sunt caracterele acestuia :deschis . imtamplari ..Toti oaspetii hanului sunt prieteni. fiind la rascruce de drumuri.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti .In doua din intamplarile istorisite “Balaurul “ si “Cealalta Ancuta”. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor ..Ienache coropcarul.Si neschimbata a ramas si hangita. in sine. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. ziduri groase..Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun.Trezirea interesului ascultatorilor se face involuntar . cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancaruri .tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana.Semnificativ este faptul ca in imprejurari 10 . ospatand numai cu carne fripta si band vin .” Sadoveanu nu scrie despre o lume . porti ferecate.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli .Celelalte linii ale Ancutei batrane sunt “trase” prin comparatie cu Ancuta cea tanara:”Iar Ancuta cea tanara.(George Calinescu).Ei traiesc la modul Canaanului. mos Leonte. Mai toate istorisirile spuse la han sunt apreciate de catre ascultatori din doua puncte de vedere:al intamplarii povestite . bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”. hangita .a ramas insa neschimbat hanul.Cealalta Ancuta . inchis:”nu era han era cetate. de impulsuri si trairi. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. creeand astfel emulatia . insa dupa o randuiala care cere initiere. rasete si vorbe bune. destine.Frumusetea istorisirilor se datoreaza exclusiv harului innascut al povestitorilor. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. saraci.”(Nicolae Manolescu) pp198l8381rppb O prima figura centrala . Ancuta. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave.Ea este adevaratul spirit viu al hanului. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. superstitiile si eresurile lor. rumena la obraji .transfera mancarea bautura .traditiile .Comisul Ionita promite sa spuna ceva” cu mult mai minunat si mai infricosat”.O afirmatie intamplatoare in sirul altora starneste curiozitatea ascultatorilor. in cazul lui Sadoveanu.”Toate ale lumii” s-au daramat. cea de demult .” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii .De fapt ..Ceremonialul e ritualic. au trecut. un univers al istorisirilor frumoase fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. el creeaza o lume .. si a modului cum este istorisita intamplarea. pentru ca mai apoi . umbla ca un spiridus incolo si-ncoace. preocuparea pentru felul “spunerii” precede istorisirea si dispare ca intentie constienta in momentul in care povestea incepe. descoperim un portret dinamic al hangitei de demult.

asigurand o “legatura” a acestora. <<“ Hanu Ancutei “ este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare.De asemenea putem observa in fiecare capitol o (mai mult sau mai putin) scurta caracterizare a celui ce vine in lumina focului pentru a-si face cunoscuta intamplarea. in sine foarte indiferente. Al zecelea. Pentru a capta interesul ascultatorilor. constituind o opera unitara si unica in literatura romana. melancolic sau trist. acest volum de povestiri isi are inceputul prin prezentare timpului si spatiului. ne ofera o privira de ansamblu asupra acestuia: “hanul acela al Ancutei nu era han-era cetate”. cel mai important. plin sau lipsit de suspans.cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel. Cei noua naratori sunt garantia faptului ca “Hanul Ancutei” nu va fi in totalitate nici plin de umor sau de prea multa seriozitate. fiecare dintre ei punandu-si amprenta pe cate un capitol. Complexitatea istorisirii este redusa fara a diminua insa din farmecul acesteia. si anume tipul naratorului. impreuna cu postura de narator creditabil pe care o adopta. el are posibilitatea de a crea un discurs cat mai elaborat. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor. discursul narativ va fi intotdeauna prezent.Ea este singura care aude unele istorisiri a doua oara(doar intamplarea cu Duca-Voda mai este stiuta de matusa Salomia). Un alt aspect ce poate fi comentat este felul in care acestia isi aleg istorisirile. naratorul principal. Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”. Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. Naratorul principal. In felul acesta . >>(George Calinescu) Hanul Ancutei . Razesul se dovedeste a fi un narator personaj. nu este specificat nimic deosebit. reprezinta cauza pentru care comisul Ionita a ales sa “apere onoarea calului sau” . Caracterizarea comisului 11 . Initiatorul “turnirului naratoric” este comisul Ionita. lasand diegeza in inferioritate. Acest procedeu. predominanad fiecare in functie de povestitor. acesta fiind si unul din motivele pentru care nu pune un prea mare accent asupra descrierii hanului in acest prim capitol. aflandu-se la han.oarecum similare.narator personaj sau narator martor .asigura continuitatea dintre istorisiri. Mihail Sadoveanu stie cum sa pastreze interesul cititorilor. ramanand ca apoi sa fie stabilite procedeele narative de care acestia s-au folosit.prezentarea celor 9 istorisiri “Hanul Ancutei ” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor. la fel putem distinge si reactia ascultatorilor tinand cont de acelasi criteriu. Fie ca sunt naratori personaj sau naratori martor.fiind unul dintre ascultatori. Alegand postura de personaj principal. el foloseste ca prim procedeu naratoric o imbinare a prezentarii si a reprezentarii. Cum era si de asteptat.Formal scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . Faptul ca mos Leonte priveste spre calul sau cu o tenta ironica. cele noua povestiri se dovedesc puternic si multiplu corelate. reuseste sa ocoleasca momentele de monotonie sau plictiseala ce ar fi putut sa apara pe parcurs. putem deduce o impresie pozitiva lasata de acesta in fata “publicului”. peste timp. insa din interesul celorlati de a asculta si o a doua intamplare povestita de comis. imbinandu-se cu diegeza.Ca si mama sa .

pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori.”. ducand chiar spre laudarosenie. Procedeele narative nu lipsesc nici din istorisirea acestuia: pentru prima oara putem observa ca procedeu folosirea gradatiei si a paralelismului. Emotia si nerabdarea comisului fiind chiar exprimata:”asemenea dihanie mie inca nu mi s-a aratat…marturisi el si glasul parca-I era slabit si fara curaj. Calugarul si-a ales povestirea cea mai de pret. Spune repede mos Leonte. ca potarnichea in cangile soimului”. Insa nici reprezentarea nu este neglijata lipsind astfel textul de monotonie. cu o puternica incredere de sine. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. decat discursului naratologic.”. Intarind spusele acestuia mos Leonte adauga: “va spun drept ca numai o data. Zodierul are in aceasta intamplare o contributie minima. Cel de-al doilea narator ce-si va istorisi povestea va fi si el protagonistul acesteia. Elementele comune din cele doua scene sunt spatiul si personajele. faptele au o variatie ascendenta usor de observat. Gradatia se observa prin simpla citire a textului. Din caracterizarea naratorului putem afla despre calugarul Gherman ca era pentru prima oara cand coboara din munte de la Durau pentru a se indrepta spre Sfanta Mitropolie si a se inchina la biserica marelui mucenic Haralambie. elementul distinct: motivul infatisarii lui Gheorghe la Voda.Ionita este realizata inca de la intarea acestuia in “scena”. Paralelismul se realizeaza intre scenele in care sunt prezente ca personaje tufecci-basa Gheorghe si Voda. din tinutul Sucevei.prin a spune cateva cuvinte despre destinul sau. ca este un om destul de batran. de aici tragandu-se si numele acestui capitol: “Balaurul” . la fel si comisul: “razesul s-a aratat mirat de povestirea monahului s-a tacut de uimire o vreme.Fiind calugar. de aceea am putea spune ca isi asuma rolul de narator martor si doar intr-o foarte mica masura si de personaj. discursul naratologic fiind aici in inferioritate. Prezentarea in acest capitol este evidentiata in prima parte cand Gherman povesteste care ii este destinul si de asemenea in ultima parte unde moartea lui Haralambie este prezentata prin fraze scurte si dinamice. atentia lor a fost concentrata complet asupra lui.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Cu toate acestea. Calugarul Gherman incepe acest capitol. pentru ca in finalul ei sa dezvaluie faptul ca personajul principal era chiar tatal sau. In continuare acesta pare a povesti o intamplare la care o fost martor. Cu o vasta experienta de viata. si-a povestit propriul destin. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. Putem afla ca este un razes de la Daraganesti. a spus ce avea pe inima. “Haralambie” . reactia ascultatorilor poate fi anticipata. mi-am mai simtit asa inima. mos Leonte este provocat si convins de catre Ancuta sa povesteasca cum a fost cand a vazut balaurul. caci avem vreme 12 . urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie.”. de cand sunt. obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima. Fiind binecunoscuta iscusinta zodierului la vorbe. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. cochet. intrucat istorisirea se doveste a fi chiar povestea vietii lui. Continuand seria istorisirilor cu final nefericit. pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca. In ceea ce priveste istorisirea. Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma. Aceaasta este cauza pentru care calugarul poate fi considerat si un narator personaj. facand ca finalul tragic sa aiba un efect si mai mare asupra ascultatorilor. mos Leonte da o mai mare importanta diegezei si faptelor.

Toate acestea ar putea constitui rationamenul pentru care a ales aceasta intamplare. nu putea fi ratata. Diegeza nu lipseste nici din acest capitol.destula” . ca si in cazul precedent. dialogul este prezent numai in fragmentul in care Ienache si 13 . o pauza de revenire a fost necesara si o reaprindere a focului. momentele gen aparitia balaurului fiind prezentate intr-un mod unic. Poate acesta este si motivul pentru care “Fantana dintre plopi” are un impact atat de mare asupra ascultatorilor. Faptul ca va fi randul capitanului de mazali sa continuie turnirul este de la sine inteles. mustacioara tunsa si barba rotunjita nas vulturesc si sprancene intunecate arata inca frumuseta si barbatie”. sau poate doar prin natura ei este o poveste foarte emotionanta. voinic si c-o leaca de pantece”. Rolul celui de-al patrulea narator este foarte bine stabilit si anume de a schimba sirul povestirilor. cert este ca Neculai Isac este un narator personaj. Neculai alege aceasta istorisire la cererea naratorului principal ce este tot din Moldova. a iubirii. iar vestea acestei povesti s-a raspandit in tot tinutul. Prezentare este cea care predomina in acest caz. In fata unei asemenea povesti tragice “am ramas tacuti si mahniti”aflam de la naratorul principal. In orice caz. lucru ce este confirmat in acest capitol. Acest nou tip de istorisire ii uimeste pe toti. dar de data aceasta(si pentru prima oara) va fi una de dragoste. fiind desigur. Naratorul este capitan de mazali din tinutul Tutovei. El pastreaza tema. dar este si normal la o poveste de iubire sa predomine discursul narativ. nicidecum. 55155vtf49cge2i Neculai Isac ajunge la han in momentul in care mos Leonte isi termina istorisirea. Zodier fiind este de asteptat ca povestitul sa fie una din calitatile acestuia. “Cealalta Ancuta” este povestita din perspeciva unui martor. plin la obraz. dar se poate observa ca este un om obisnuit cu vorba si ca nu este pentru prima oara cand spune aceasta intamplare. Din caracterizarea sa putem sa aflam ca avea”obrazul smad. pentru ca trecerea sa nu fie prea brusca. Felul in care a ales aceasta istorisire nu ii apartine. In acest capitol apare pentru prima oara ca procedeu narativ naratorul necreditabil. Reprezentarea folosita in acest capitol se poate spune ca este vitala. dar de data aceasta cu un final fericit(cel putin pentru cei doi indragostiti…). “numai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie in juru-i.”. sa o auzi de la insusi personajul principal. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. Caracterizarea ni-l infatiseaza pe Mos Leonte ca fiind un “taran de pe la noi de pe Moldova. In acest capitol reactia ascultatorilor nu este precizata in nici un fel. procedeele narative sunt imbinate in cel mai fericit mod. dar in principal se incearca o depasire a tragismului capitolului anterior. Acesta va istorisi o intampalre pe care a patit-o chiar el. Procedeele narative . una ascendenta. Ocupatia nu ii influenteaza in nici un felul in care povesteste. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. si aici sunt alternate cu maiestrie. insa o sansa ca aceasta. Balabanesti. Faptul ca a fost prezent la momentele cheie ale intamplarii reprezinta un motiv pentru care Ienache pune mai mult accent pe faptele ce s-au petrecut. ras si cu mustata alba. lasand sa se vada reactiile lor pe fata fiecaruia. De asemenea se poate observa o usoara gradatie in scena petrecuta la han. In finalul acestui capitol o urma de melancolie s-a asternut.cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele cele mai importante fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. desi contributia coropcarului il transforma si fara sa vrea sa recunoasca intr-un personaj. intrucat Ancuta este cea care il roaga sa povesteasca aceasta intamplare. Naratorul isi asuma scoaterea din acel moment de cumpana in care nimeni nu avea curajul sa rupa tacerea dupa povestirea lui Neculai. Acest lucru nu inseamna ca prezentare lipseste. respectiv prezentarea si reprezentarea. Dialogul dintre cei doi indragostiti fiind obligatoriu sa fie reprodus.

Tacuse si-si vazuse de vin. iar barba-I era rasa cu custura de coasa. amandoi au ucenicit la ciobani. fie el de la Rarau(in cazul nostru) sau nu:”numai dupa cum aducea picioarele. Din aceiasi cauza. Intreg capitolul se bazeza pe schimbul de idei intre ascultatori. printre procedeele narative se numara si aspectul naratorului necreditabil. in cazul sau. Atitudinea ascultatorilor fata de cioban a fost diferita de cele pana in acel moment: “nici nu-l bagasem in seama pana atunci. Motivul pentru care acesta alege istorisire se leaga tot de faptul ca se presupune a fi propria poveste pe care astepta de mult timp sa o imprtaseasca cuiva. momentele reprezentate fiind minime. abia-I vedeam pe sub streasina fruntii si a sprancenelor. nu are intru sine nici viclenie. Se vedea insa asta si dupa gluga[…]Purta toiag nalt pe care-l tinea de sus. unii fiind nemultumiti de schimbarile ce se produc. faptul ca nu are experienta intr-ale povestitului. Avea plete crete unse cu unt. el alege tot ca modalitate principala diegeza. Faptul ca este negustor si stie sa se tocmeasca cu oamenii si le-ntelege vorba nu face decat sa sporesca iscusinta povestirii. cosind cu ele parca.” Daca pana acum am avut doua serii de intamplari (luate trei cate trei). De aici si reactiile lor sunt din celel mai diferite. Constandin Motoc se diferentiaza de ceilalti naratori prin faptul ca desi incerca sa spuna intamplarea din perspectiva unui narator colportor . acum vine iar randul sa schimbam tematica povestirilor. Damian Cristisor va istorisi in acest capitol ce si cate a vazut el la nemti. Avand aceleasi motive ca si calugarul(nu este obisnuit cu vorba). ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. rar.Toderita merg pe acelasi drum. el nu divulga anumite fapte sau detalii. tg155v5549cgge 14 . “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. Motivul pentru care Damian alege aceasta modalitate este chiar ocupatia acestuia. nu contine caracterizarea naratorului. caci nu-mi era sila de omul cu chef”. la acestea se adauga modul afectat in care povesteste ciobanul. La randul lui. Rolul de narator personaj. Ca mod de prezentare foloseste in pricipal digeza. Mos Leonte isi face meseria de zodier si ii ghiceste naratorului: “omul care vorbeste si rade din cea dintai clipa cand te-a vazut. un alt lucru inedit este si modul in care este realizata caracterizarea. nici ascunzisi si mai ales. coincidentele ne fac sa credem ca este defapt personajul principal al acestei istorisiri. dar rolul esential il are dialogul cu ascultatorii pe tot parcursul istorisirii. la inceputul capitolului sapte naratorul principal isi manifesta dorinta de a auzi mai de graba istorisirea comisului. si tacuse. istoria fiind mai importanta decat discursul. capitolul. Printre coincidente se pot numara: atat ciobanul cat si personajul sunt de la Rarau. In afara de modalitatea in care este spusa istorisirea. altii sunt uimiti. Caracterizarea este una ce ar putea apartine oricarui cioban. iar istorisirea unei fapte spuse de un prieten este mult mai usor de realizat si nu in ultimul rand recunoasterea faptului ca a omorat un om I-ar fi pus in pericol integritatea juridica. Utilizeaza deasemenea prezentarea. Si ochii mititei. “imi venea a rade ascultandu-l cum zice subtire. este foarte bine delimitat pentru ca el este cel ce a intalnit in drumul sau atatea curiozitati. spre deosebire de toate celelalte. “Cealalta Ancuta” este constituita dintr-o povestire ampla. si abia acuma-I venise gustul de vorba si chef”. si ma veseleam. “dintre noi toti numai Ionita comisul il privea intr-o parte cu oasrecare nerabdare si dispret”.”. ”Negustor lipscan”. negustorul este provocat sa povestesca din intamplarile si lucrurile pe care le-a vazut in drumul sau. pe care le va expune in acest capitol. daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca in zodia leului si sub stapanirea plnetei soarelui…. dar el toata vremea statuse acolo cu noi. s-ar fi putut cunoaste ca-I cioban. Desi I-au ascultat povestea cu interes.

faptele sunt la fel de importante ca felul in care sunt prezentate. poarta numele de “Istorisirea Zahariei fantanarul”. fiind singura modalitate in care cei doi puteu povesti impreuna. catrinta si sumaies scurt. nu mai ramane decat unul singur si anume cel principal. in istorisirea sa. focul se stinse. El a inceput prin a canta o balada si apoi a istorisit. hangita. Daca in primul capitol nu intervine decat pentru a face o scurta caracterizare a comisului. povestirile si naratorii.[…] ea lua mana. Desi contributia ei este una substantiala in istorisire. Insa pe tot parcursul 15 . Se poate spune ca diegeza se combina cu discursul narativ. Ultimul capitol si cel mai complex de altfel. fapt ce este confirmat si de Ancuta: “Am ascultat si de la mama intamplarea asta. Comisul Ionita a strigat ca pofteste cantec. Odata cu incheiarea cuvantarii litei. Din acest punct de vedere capitolul atinge cel mai inalt grad in erarhizarea povestirilor.Si in acest caz calitatea de narator personaj este la fel de bine definita intrucat acesta povesteste drumul sau de initiere. Tinand cont de faptul ca in aceasta ultima parte intamplarea este povestita mai mult de lita Salomia. se poate spune ca titlul capitolului este usor ironic. “am ramas insa dupa aceea loviti ca de o grea munca si abia ne puteam misca. Spuneam ca acesta asigura continuitatea istorisirilor.”. In acest ultim capitol predomina reprezentare ca o foma a procedeelor narative. ia sfarsit si turnirul. O caracterizare a fantanarului nu ne este prezentata. insa cea a litei da: “baba purta broboada de stergar alb. care nu a fost deacord cu succesul povestirii rapsodului. Drept urmare aceasta a garantat ascultatorilor ca Zaharia va povesti mai cu mestesug decat rapsodul. ajungand ca in final sa discute chiar cu naratorii. Ceea ce surprinde este faptul ca in “Cealalta Ancuta” naratorul nu isi face simtita prezenta. dar in acelasi timp oferind un sfarsit spectaculos volumului. tinand cont si ca ea era singura femeie din cercul naratorilor. In “Haralambie” el povesteste cele intamplate din exteriorul cercului. tinand cont de modul in care este expusa intamplarea.” Faptul ca matusa Salomia a cutreuerat prin lume si a poposit de multe ori la han si a auzit multe povestiri. Faptul ca este rapsod nu poate fi decat considerat un atu din punct de vedere narativ. “Orb sarac” continua “turnirul”. ii confera o oarecare dezinvoltura. cei doi reusesc sa starneasca curiozitatea lor. Rapsodul Constantin foloseste cu predominanta discursul narativ. el este cel ce il provoaca pe Neculai Isac sa-si spuna istorisirea. implicarea sa este intr-o gradatie ascendenta. Luand in considerare procedeele narative rapsodul este considerat a fi un narator creditabil. iar cojocelul il tinea numai pe umeri[…]lumina ii batea obrazul necluntut impresurat de barba alba”. Acest lucru starneste din parte ascultatorilor reactii din cele mai diferite: “la aceste vorbe s-a petrecut un lucru la care noi nu ne asteptam. oricati razesi. carausi si oameni de rand ne aflam acolo.Incadrandu-se intr-o oarecare masura in noul stil naratologic. Incheind aici comentariul asupra celor noua naratori. rasplata fiindu-I pe masura. negustori.este o sintaxa folosita de mai multe ori. umbland dupa cotloane ferite si locuri de odihna”. din care reiese suspansul creat si interesul celorlalti pentru ceea ce s-a intamplat. Istorisirea a fost aleasa de lita Salomia. cum nici o alta istorisire nu a facut-o: “ei si pe urma?”. Acesta este sfarsitul volumului. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor . in al treilea capitol. Caracterizarea ii este realizata chiar in momentul aparitiei sale la han: “orbul era si el imbracat ca muntenii. Motivul pentru care a ales aceasta poveste este pentru ca in acest fel era singurul mod in care I-ar fi fost permis sa ramana la han. El este prezent la han de la inceput pana la sfarsit prezentand hanul. o intoarse si o saruta”. Modul in care sunt expuse intamplarile este inedit si surptinde pe toata lumea fiind ceva neasteptat. naratorul personaj este considerat Zaharia fantanarul. cu palarioara neagra si strai alb. ca un simplu ascultator din afara.

volumului. Barladeanu . “ <<Hanu Ancutei>> (1928). dar in acelasi timp o sustine pe lita Salomia cand acesta vrea sa povestesca intamplarea fantanarului.Pan Vladislav. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. Capitolul II "Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten" Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea Sabaoani.”. ca timp privilegiat al povestirii. 16 .Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea. Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz. de impletire a mai multor stiluri intracelasi spatiu ambivalent si intr-un timp fara secunde. ore.deoarece a avut loc o lupta. In afara de aceasta.rezumat pe capitole Capitolul I: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele". ce are posibilitatea sa lege cele noua intamplari. ca loc al povestirii. Capitolul III "Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit. naratorul principal isi manifesta dorinta de a asculta si a doua istorisire a comisului. fiul domnitorului Antonie Voda. apoi incep s ase iveasca autohtonii" Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. o proprietate a lui. Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet. zile.care il incredinta pe abatele francez. ni se fac cunoscute si noua aceste capodopere narative. In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati. dar in schimb vor trece prin Harlau.sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate. Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten . peste apa. "Zodia Cancerului" sau "Vremea Ducai Voda" . si a toamnei imbelsugate.se vede si cine-i Vlacu Barladeanu. Volumul constitue un exemplu de arta narativa. el isi mai arata un interes deosebit fata de povestea rapsodului. Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne . considerata <<capodopera de la rascruce>> (Nicolae Manolescu). Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata necredinciosilor. Prin intermediul naratorului.

precum si despre niste lautari si niste sarmaletotul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne" Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau.Capitolul IV "Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate" Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine ploaia. ori de ce natie ar fi" La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc. Satrarul ii conduce cu lautari. Capitolul V "Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga. Capitolul VII "Unii sfatuiesc. Capitolul VI "Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias.. nepotul pivnicierului domnitorului. 17 . iar oaspetii isi continua drumul Capitolul IX "Drum spre Iasi" Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet.satrar" La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din satul pradat si pt muncitorii care ridica moara. Capitolul VIII "Moldovenii cunosc leac pt mahmuri. Matias. El face cunostina cu abatele francez si ii invita pe acestia in casa sa. simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza. fiica domnitorului DucaVoda. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa Nicoara pt a se adaposti. mai ales sarmalele si potrocul. altii dorm" Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu.ale carui fapte sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu domnita Catrina. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca.. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina. De fapt este Parintele Nicoara.

El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede.Capitolul X "Scaunul tarii Moldovei. Ei sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. Dupa ce Buga -gadea. Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic . Capitolul XI "Popas la Iasi" Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. Abatele este dus la misiunea franciscana. Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan. Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte. despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei s ase rascoale. Capitolul XV "Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti" Lupu Sulgerul este prins.il ameninta cu schingiuirile clasice. pt a sta intre ai lui. Capitolul XIII "Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici" Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul. maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa" Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni. Capitolul XII "Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica" Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. 18 . Capitolul XIV "Veste de la domnita Catrina" Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda.

Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca Magdalina intr-o casa apropiata. toti boierii sunt chemati la divan. Voda il cheama pe logofatul Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu. Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare. Pentru a putea reflecta la o pedeapsa. unde vinovatii isi recunosc faptele. cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat. A doua zi.Capitolul XVI "Mare masa domneasca" Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez. sa-i dascante. Ei sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o ia pe alte drumuri Capitolul XX "Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna" In drumul lor. abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor. ci e planuita cu strasnici de dadaca Magdalina Capitolul XVIII "Hotararile cinstitului divan al mariei sale" Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. iar domnita Catrina iese la plimbare. grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. urmand calea spre imparatie. Acolo o asteapta Alecu Russet. Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet. Capitolul XVII "Intalnirile de dragoste . Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida Capitolul XXI "Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni" 19 . voda merge la manastirea Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti. Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati. pe alte drumuri fara pareche in lume" Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. dar Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. Capitolul XIX "Abatele Paul iese din targul Iesilor. cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile" Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos.

al patrulea este o cometa care sta pe cer. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte. El studiaza reactia fetei. incendiu ce nu este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic. al cincilea e o pasare straina. in zilele Ducai-Voda" Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. Russet il salveaza pe abate. Voda il elibereaza pe boierul Milescu. Capitolul XXVI "Domnita Catrina incepe sa porunceasca" Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa fie prins.Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni. Capitolul XXII "Alte puteri ale Magdalinei dadaca" Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti. dar aceasta reuseste sa se prefaca. Capitolul XXV "Mila Ducai-voda" Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi sunt pe maini bune. Al treilea este un vifor mare. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. iar Domnita Catrina se vede cu Alecu Russet. 20 . Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre sultanul Mehmet si crestini. Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe Alecu Russet. cum nimeni nu a mai vazut. Capitolul XXIII "Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are despre asta Vilcu Barladeanu" Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf Paraschiva. unde Icoana Maicii Domnului plange. Capitolul XXIV "Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna. Primul semn apare la manastirea Neamtu. Acesta este al saselea. Exact cand aceasta se indoieste. iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt judecata. apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si o asteapta acolo unde sau intalnit si data trecuta. al doilea e un cutremur.

Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara. ci si Barladeanu" Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe Alecu. Capitolul XXX "Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu" Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. Capitolul XXVII "Departata cale spre rai" Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi Barladeanu. Capitolul XXXII "Pregatiri de amre nunta domneasca" 21 . Capitolul XXIX "Nu numai abatele Paul filozofeaza. uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o" Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul Mehmet cu ajutorul unei partide de sah. disperat. si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni.Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad. In cele din urma. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli. In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni. insa acesteia nu-i pasa. Capitolul XXVIII "Arata ca. dar cel ami cuminte dintre toti e altul." Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta.. si ca. cu care se bat pana scapa. iar acum este exilata intr-o manastire de Duca Voda. in intimitate . Capitolul XXXI "Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau. afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan.

Capitolul XXXIII "Cel din urma. iar capul sau este atarnat de un gard. in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu" Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet. Acesta rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni. 22 . Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc.Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza alaiul domnesc in Moldova. ei sunt urmariri si in cele din urma Russet este prins.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful