Mihail Sadoveanu - scurta prezentare a evenimentelor in romanul Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Romanul isi are punctul de plecare in balada populara „Miorita” dupa cum a afirmat insusi G. Calinescu, sau probabil in mitul lui Ossiris dupa opinia mai recenta a arheologului Alexandru Paleologu. Ca roman al transhumantei, „Baltagul” evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. „Baltagul” se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu „Hanul Ancutei”, astfel coborand ca-n balade si romanul de astazi „Baltagul” pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate precum in „Baltagul” de se inrudesc prin accentul de epopee legendara care le proiecteaza intr-un grandios trecut. Aceasta lume deschide din mit si legenda caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleiasi fagasuri de la inceputul lumii. Aici oierii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. Primavara incepe ducerea turmelor la munte la pasune si toamna are loc intoarcerea la iernatic. Iarna e anotimpul descatuselilor si al petrecerilor. Actiunea romanului se petrece intr-un sat din Muntii Tarcaului numit Magura. 45791btk89ykr3c Actiunea romanului e simpla, prezinta viata locuitorilor de la munte cu obiceiurile si traditiile lor. Vitoria Lipan, sotie de oier din Muntii Tarcaului considerand ca sotul ei Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere si sa vanda oi, nu s-a mai intors si a depasit limitele de timp peste orice asteptari. Vitoria presimte ca s-a intamplat ceva rau si pleaca in cautarea lui impreuna cu fiul ei Gheorghita. Ea i-a trimis scrisoare fiului ei care era plecat la stana ca acesta sa vina acasa si impreuna hotarasc sa plece in cautarea lui Nechifor. Ei refac cu agerime si spontaneitate intregul itinerar parcurs de Nechifor Lipan. Ajung la Dorna. Aici se intereseaza despre sotul ei si afla ca a plecat cu inca doi tovarasi cu turmele. De la Dorna merge din han in han pe urmele turmelor. Asemenea unui specialist in criminologie, ea izbuteste sa adune date, sa confrunte intamplarile, identificandu-i pe cei doi criminali: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. La un han gaseste cainele lui Nechifor (Lupu), iar acesta ii conduce la locul unde se aflau osemintele acestuia. Ea descopera intr-o rapa dintre Suha si Sabaha osemintele sotului ei, precum si ale calului. Ea stie sasi faca dreptate singura, fara sa apeleze la autoritati, ii pune pe criminali in deruta, in situatia de a se autodemasca prin intrebarile puse lui Calistrat Bogza, provocandu-i acestuia un adevarat soc psihologic. Ea se comporta cu cinste si demnitate cand il are in fata pe ucigasul sotului ei, ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul, sa nu-l omoare, ci pentru a asigura linistea celui mort care dupa randuiala isi asteapta razbunarea. Pe ucigasi i-a dat pe mana legii. tk791b5489ykkr

1

Vitoria Lipan e chipul reprezentativ al femeii romance de la munte, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. In drumul ei, ea si fiul ei participa la un botez unde cinsteste copilul datina, participa la o nunta unde cinsteste mirii, iar dupa gasirea sotului mort ea infaptuieste dupa datina inmormantarea acestuia si pomenirea lui. In final hotaraste ca dupa 40 de zile sa se intoarca in acelasi loc sa-i faca praznic sotului ei cu carne de miel de la turma cea noua. Tot atunci hotaraste s-o aduca pe fiica sa Minodora sa cunoasca mormantul tatalui ei, iar apoi se vor intoarce la Magura unde va continua sa munceasca si sa traiasca ca pana atunci. Vitoria Lipan este comparata cu Antigona de Sofocle, care la randul ei era o pastratoare de traditie. George Calinescu in „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” in capitolul dedicat lui Sadoveanu vorbeste despre „Baltagul”, afirmand ca acesta se aseamana cu un roman politist, numind-o pe Vitoria Lipan un adevarat detectiv fiind considerata un Hamlet feminin. „Baltagul” este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si drumul parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie al datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii.

Romanul Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi Izvoare: La crearea trilogiei „Fratii Jderi” s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si „O sama de cuvinte” a lui Neculce, „Descrierea Moldovei” de Cantemir, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare („Toma Alimos”, „Corbea”, „Chira Chiralina”, „Serb sarac”, „Gruia lui Novac”) ori din basme precum si elemente de mitologie pagana si crestina. La acestea se adauga documentele aflate in arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea. Romanul istoric „Fratii Jderi” evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare intre anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, impletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei. Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta in stransa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

2

In felul acesta. plina de umor. cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia. Dragostea pentru jupinita Nasta. de la Ionaseni. Hramul Manastirii Neamt. aceea dintre serbi si exploatatorii lor. Numita „bildungsroman”. pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat. situatiile epice limita. unde intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. intr-o perioada de puternica instabilitate politica. alcatuita din elemente care sprijineau domnia. investite cu sensuri simbolice. Damian-negutator la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare. Tanarul cunoaste si prima criza erotica. Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de invatat. al credintelor in mituri si in minuni. Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare. „Ucenicia lui Ionut” este deocamdata un roman al inocentei. dupa alte evocari istorice. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman. 3 .calugar care sub anteriul monahal poarta arme. evident. dau. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat. empirice. Intriga se invarteste. In el este concentrata puterea voievodului. epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si inceperii luptei pentru asigurarea independentei de stat. salvand viata fiului domnesc.Volumul I . aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara randuiala”.este un roman al cunoasterii primitive. Din povestea batranului staroste. pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. Armasarul domnesc are insusiri magice. impresia de roman istoric. Trilogia „Fratii Jderi” este alcatuita din romanele „Ucenicia lui Ionut (1935). Ionut mezinul este chemat in slujba domneasca. al initierii. prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda. care il numeste „manz”. Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata atat a destinului individual cat si cel colectiv. sociala si culturala. in anii dinaintea ultimului razboi mondial si in timpul acestuia. culoarea locala ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii. stare in care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron .fiul domnitorului. il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda . unde poruncesc „multi stapani”. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri.Scrisa in anii maturitatii. Ucenicia lui Ionut . mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti. prin scuturarea vasalitatii fata de turci. Intriga complicata si imprevizibila. Nicoara . Dumas. Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole .Par Negru al carui feciori sunt cu totii inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el.

tema epopeica si ea in roman. este un roman al cunoasterii rationale. Calauza in aceasta calatorie este legendarul bour. care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati. cum se intampla frecvent in acele vremi.Alb este romanul cunoasterii magice. arhimandritul Amfilohie Sendrea . Onofrei (Sfarma . Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului. viata de toate zilele. este scena vanatorii de la Izvorul Alb.Lemne).Ionut dovedeste ca este format ca ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. el este incadrat cosmologic.Izvorul . in Polonia.Piatra) si Samoila (Stramba . fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion. 4 . unde Stefan cel Mare apare in primplan. dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim. intreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului. Apoi. Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie. care se intareste pentru razboiul cu turcii. fiind in acelasi timp si o cronica sociala. Dar jupanita. Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine aparata. Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei). unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman. pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita. in Moldova. cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi. care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului. bazata pe randuiala si dreptate. Romanul urmareste evenimentele petrecute intre 1474 si 15 ianuarie 1475. ultimul volum este mai incarcat de istorie. Omul intra in corespondenta cu natura. Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva .dar si Stefan cel Mare. feciorii starostelui Nechifor Caliman. Nucleul narativ al volumului. Expeditia recuperatoare la Volcinet.al domnitorului si altul colectiv al Moldovei. Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere. retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca. Din nou faptul real este proiectat in mit. cand a avut loc lupta de la Podul Inalt. Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca. Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii. deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor. Oamenii Mariei sale.prima dragoste a lui Ionut. este o fresca a intregii Moldove. avand in vedere provizoriul. Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder. urmasa a vechilor Comneni. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa.al solutiilor de implinire a unui destin individual . Volumul urmator . Initierea in cel mai inalt grad in tainele naturii o intalnim la mag sau la intelept. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui serai. un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului . are loc o iesire in prada a tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta . Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii .

pe care tanarul o aduce din casa parintilor ei. iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. cu Marusca. Insasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. ii da comanda unor steaguri si-l incredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei. li se raspunde ca acesti ostasi sunt „Oamenii Mariei sale “(insusi titlul romanului). seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol. In frunte cu episcopul Tarasie. ceea ce justifica substituarea urdiei 5 . dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. Ele dau o nota romantica acestui episod. pregatirea luptei. in scopul apararii patriei. de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. fata de Stefan cel Mare. alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavarsita. Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos. a celor ramasi in viata. Aflam astfel despre intalnirea si sfatul lui Ionut cu inteleptul si viteazul sau frate. In realizarea tabloului luptei de la Podul . Adevarate pagini de monografie cuprind in continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus. Insusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice in care vesteste biruinta si noul pericol. cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. de buna lor voie. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea in continuare a tarii. mai ales in Apus. mai mare. La mirarea si intrebarile oaspetilor. Compozitional intregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. Simion Jder. In scopul unei informari precise. cuviosul Nicodim. fara plata. ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc. Romanul se incheie cu lupta de la Podul . Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder. proiectandu-l in fantastic. Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii intregului popor supus vicisitudinilor vietii. Stefan ii daruieste cu mosie. care servesc pe Stefan Voda. ridicat mai intai la rangul de postelnic. slujbas secret al lui Stefan. despre calaretii moldoveni. cu pierderi grele insa din randurile ”oamenilor mariei sale”. Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. se indreapta spre implinirea datoriilor fata de viata. Descrierea luptei se realizeaza in trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta. desfasurarea si sfarsitul ei. despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos. Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric.Inalt. Era un lucru neobisnuit in acele vremuri.E povestita in acest volum casatoria lui Simion Jder.Negru. Ceilalti eroi. ajunsi in targ la Roman. incheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupan Mihu si Agapie Ciornuhut. rafinamentul. Morti sunt Manole Par . ca si Ionut Jderi.Inalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. batranul Caliman si fiul sau Samoila pe care insusi Stefan cel Mare ii plange alaturi de intreg nordul. unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie. Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui. la Timis sunt prezentati apoi in roman capitanii luati prizonieri de Stefan in lupta cu Radu cel Frumos. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. Sunt mentionate de asemenea cultura. in tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul. Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut. finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. pentru care cere ridicarea intregii crestinatati. Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic. unde era inca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. despre trecerea peste munti in Transilvania si apoi in Tara Romaneasca.

Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie. un iluminist. folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. Sadoveanu vede in Stefan. Este. z. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s. la fel ca Nicolae Iorga. concretizate in enumerari il ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. pentru functia lui evocatoare. la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. un personaj justitiar instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. de-alungul intregului text capatand astfel o functie compozitionala de relatie intre cele trei parti ale acesteia. calul lui este nazdravan. s. Stefan este mitizat. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic. pentru ca transmite un sens universului. Stefan cel Mare este un om al Renasterii. Procedeele sintaxei poetice. constructii metaforice. Mesajul patriotic. ca sa-i stapaneasca pe pagani. alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva. Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real. care misca direct si indirect fortele angajate in lupta. De multe ori. dar. Mihail Sadoveanu: Fratii Jderi . Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija in randuiala ce o instaureaza in tara. in acelasi timp ii mentine intr-o aura de legenda. strasnic la manie si senin in iertare”. Are calitate de mag.prezentare generala Capodopera romanului istoric sadovenian. constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat. pe cel „mai cinstit si cel mai harnic domnitor. El are pecete pe bratul drept si legamant sfant. istorie si legenda. prin povestile si intamplarile evocate. postura sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. Infaptuieste ordinea in planul uman dar si la nivel cosmic. Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija. t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia. Intalnim constructii perifrastice cronicaresti. dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan.prin imaginea unui balaur cu multe capete. Domnul este apropiat de oamenii lui. dar cand incrunta din sprancene ingheata toti. o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. Intalnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor. prin felul in care se rasfrange in constiinta celorlalte personaje. Geneza: 12158rzz23njn9r 6 . de invatat dar si atributele eroului. prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l inalte deasupra celorlalti. intre mit si istorie. iar parintele lui l-a inchinat la muntele Athos.

un conducator ideal. politice si culturale a acestei epoci. a reconstituit tabloul de epoca. De asemenea a mai folosit elemente reale. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele. caracterizata prin stabilitate si armonie sociala. Ureche. Fratii Jderi este o constructie ampla. intr-o perioada arhaica. iar in figura lui Stefan cel Mare. autentica.La baza romanului sta o vasta documentatie. Faptele. Structura: 12158rzz23njn9r Este o trilogie. evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea fictiunii artistice: a imaginat scene. In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare. condusa de Stefan cel Mare. Bolintineanu. epopeica. de stabilitate si de armonie. Chira chiralina. care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului. personajele sunt credibile pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului istoric. Aceste fapte.Neculce. o adevarata cronica a vietii sociale. a creat personaje. Izvorul Alb (1936). In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea. controlabile documentar. Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala. figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti. care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal. Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de Stefan cel Mare. dialoguri. romancierul isi cauta refugiul in trecut. Oamenii Mariei sale (1942). Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai. Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV. romanele istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia. de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. in care era evocata figura domnitorului. slujbasi credinciosi ai domnitorului. care evocau figura lui Stefan cel Mare: Alecsandri. Delavrancea. zj158r2123njjn Criticul literar Nicolae Manolescu considera. ca din acest punct de vedere. Romancierul a consultat cronicile moldovene . alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935). legende grupate in O sama de cuvinte. economice. dar si familia Jderilor. Astfel intalnim: romanul 7 . El vede in acest timp o epoca de echilibru. Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. toate dand senzatia de viata reala. Eminescu. Gruia lui Novac.-lea si asupra domniei lui Stefan cel Mare.

semne. Oamenii discuta despre Stefan cel Mare. au un caracter initiatic. Alexandrel. in practici primitive. oamenii cred in cai nazdravani. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. Cu acest prilej Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder. Romanul are o structura complexa pe doua nivele: • • • • • • nivelul social: in cadrul caruia distingem: planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare) planul civil (viata moldovenilor) nivelul existential: in care distingem: planul real (concret al vietii) planul miraculos (legendar) Ucenicia lui Ionut Este considerat un roman al iubirii adolescentine. Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic. Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului. 8 . roman de aventuri.formarii unui caracter. drumul si aventurile reprezinta probe. mitica. care urmareste destinul individului (Jderii) in stransa legatura cu destinul colectiv. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna viata lui Alexandrel. Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel. Titlul este simbolic. ca despre o fiinta miraculoasa. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare. ca prieten si slujitor al fiului sau. Izvorul Alb Este romanul iubirii de familie. rapita la porunca lui Soliman bei. Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor. dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune. calul lui Stefan cel Mare. In acelasi timp poate fi considerat si un roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii. ca si personajele din basme. care se ingrijeste de toate problemele gospodariei. ca de exemplu Catalan. magica. Se pare ca in fruntea familiei sta femeia. Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica. roman al eroismului. incercari. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare. roman istoric. prin care Ionut Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii. Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece. vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche. Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei.

un univers si o istorie. ritmul epic este mai accelerat. Sunt prezentate amanuntit manevrele prin care se urmareste eliminarea actiunilor tatarilor pentru ca intreaga forta sa se concentreze impotriva turcilor.Acestea ii dau un caracter mitic. ca un taram al imaginatiei. spun povesti din tineretea lor. Sfarsitul romanului este cel mai incarcat de istorie. iar spatiul hanului . cu toate credintele 9 . care este romanul cunoasterii magice.Timpul se transforma in spatiu . hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . comisul din Timiseni. Titlul se refera la ostenii lui Stefan cel Mare. reala si mitica . priceput in cresterea si ingrijirea cailor domnesti. ca motiv literar .Fata de volumul I. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheama. Fata de volumul II. Si in acest volum exista o aventura romantica. Oamenii Mariei sale Este romanul iubirii de tara. pentru a-si apara tara.” Hanul este topos central in lumeasadoveniana . Povestirea Mihail Sadoveanu .calul lui Stefan cel Mare banuit ca are puteri magice. Acest volum este considerat si un roman al cunoasterii magice. La razboi participa tot poporul. dezvaluindu-se scopurile politice ale acestei casatorii.Hanul Ancutei Hanul Ancutei-topos central in lumea sadoveniana “Hanul . Discursul domnitorului. Astfel Simion Jder se indragosteste de Marusca. definind un spatiu intors asupra lui insusi. care elogiaza eroismul celor disparuti este plin de patetism. povesti care au avut loc la han. Tot in acest volum se face o descriere ampla a casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. prin semnificatii si prin functii . iar noaptea se inchid. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. Un grup de boieri calatori pun la cale rapirea lui Catalan . familia cea mare. acest volum este romanul cunoasterii rationale. rapita de Niculaies Albu. Accentul se pune pe pregatirea si desfasurarea bataliei de la Vaslui. Pe primul plan sunt actiunile lui Simion Jder.Prin recurenta insa. fiind locul unde se afla si se depoziteaza “toate povestile care se aud din om in om” Fiecare dintre povestitorii de la han .ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane.. Fratii Jderi pornesc intr-o expeditie de pedepsire a vinovatilor.Are deasemenea o dubla natura. Aceasta expeditie este un episod erioc si cavaleresc. si dusa in Polonia. care isi parasesc familia mica. Spre desebire de alte hanuri.

insa dupa o randuiala care cere initiere. povestindu-si viata si inpartasindu-si secretele intr-un cadru intim. Mai toate istorisirile spuse la han sunt apreciate de catre ascultatori din doua puncte de vedere:al intamplarii povestite . creeand astfel emulatia . in sine. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. el creeaza o lume . Un alt de aspect specific hanului sunt caracterele acestuia :deschis . rumena la obraji . de impulsuri si trairi.. rasete si vorbe bune.”(Nicolae Manolescu) pp198l8381rppb O prima figura centrala . hangita . Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor ... constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. cea de demult . cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancaruri .a ramas insa neschimbat hanul. superstitiile si eresurile lor. preocuparea pentru felul “spunerii” precede istorisirea si dispare ca intentie constienta in momentul in care povestea incepe.cu ceremonialul lor cu tot. un univers al istorisirilor frumoase fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni.(George Calinescu).Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. fiind la rascruce de drumuri. destine.Ceremonialul e ritualic.” Firea Ancutei de altadata a fost transmisa celei tinere cu toata zestrea ei de gesturi si reactii .In doua din intamplarile istorisite “Balaurul “ si “Cealalta Ancuta”.Cealalta Ancuta .Celelalte linii ale Ancutei batrane sunt “trase” prin comparatie cu Ancuta cea tanara:”Iar Ancuta cea tanara.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti .. Ancuta. imtamplari ..Frumusetea istorisirilor se datoreaza exclusiv harului innascut al povestitorilor. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.Ienache coropcarul. ospatand numai cu carne fripta si band vin .Ea este adevaratul spirit viu al hanului.Trezirea interesului ascultatorilor se face involuntar .asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli .Toti oaspetii hanului sunt prieteni. 38198lpl81rpb4r Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita.Semnificativ este faptul ca in imprejurari 10 .tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana. mos Leonte. descoperim un portret dinamic al hangitei de demult. au trecut.Neculai Isac. si a modului cum este istorisita intamplarea. saraci. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. a ramas vie in amintirea celor care au cunoscut-o:comisul Ionita .traditiile . in toate povestirile pe tema hanului este cea a stapanului locului. pentru ca mai apoi . inchis:”nu era han era cetate. umbla ca un spiridus incolo si-ncoace.Ei traiesc la modul Canaanului. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga.” Sadoveanu nu scrie despre o lume .. porti ferecate. ziduri groase. in cazul lui Sadoveanu..Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun.De fapt .Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii.”Toate ale lumii” s-au daramat.transfera mancarea bautura .Comisul Ionita promite sa spuna ceva” cu mult mai minunat si mai infricosat”. lucratori cu bratele.Si neschimbata a ramas si hangita.O afirmatie intamplatoare in sirul altora starneste curiozitatea ascultatorilor. petrecerea intru poveste.

cel mai important. Pentru a capta interesul ascultatorilor. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor. lasand diegeza in inferioritate. discursul narativ va fi intotdeauna prezent. Complexitatea istorisirii este redusa fara a diminua insa din farmecul acesteia. Caracterizarea comisului 11 . ramanand ca apoi sa fie stabilite procedeele narative de care acestia s-au folosit. putem deduce o impresie pozitiva lasata de acesta in fata “publicului”.prezentarea celor 9 istorisiri “Hanul Ancutei ” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole. <<“ Hanu Ancutei “ este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare.oarecum similare. constituind o opera unitara si unica in literatura romana. reprezinta cauza pentru care comisul Ionita a ales sa “apere onoarea calului sau” .narator personaj sau narator martor . acest volum de povestiri isi are inceputul prin prezentare timpului si spatiului. ne ofera o privira de ansamblu asupra acestuia: “hanul acela al Ancutei nu era han-era cetate”. Mihail Sadoveanu stie cum sa pastreze interesul cititorilor. Ancuta cea tanara are rolul de a intretine” petrecerea”. Cei noua naratori sunt garantia faptului ca “Hanul Ancutei” nu va fi in totalitate nici plin de umor sau de prea multa seriozitate. naratorul principal. fiecare dintre ei punandu-si amprenta pe cate un capitol.Formal scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . nu este specificat nimic deosebit.cele doua Ancute se gasesc in aceeasi postura si reactioneaza absolut la fel. Naratorul principal. imbinandu-se cu diegeza.fiind unul dintre ascultatori. >>(George Calinescu) Hanul Ancutei . Initiatorul “turnirului naratoric” este comisul Ionita. In felul acesta . Razesul se dovedeste a fi un narator personaj. reuseste sa ocoleasca momentele de monotonie sau plictiseala ce ar fi putut sa apara pe parcurs. impreuna cu postura de narator creditabil pe care o adopta. Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. acesta fiind si unul din motivele pentru care nu pune un prea mare accent asupra descrierii hanului in acest prim capitol. in sine foarte indiferente. melancolic sau trist.Ca si mama sa .asigura continuitatea dintre istorisiri. Al zecelea. Cum era si de asteptat. plin sau lipsit de suspans. peste timp.Ea este singura care aude unele istorisiri a doua oara(doar intamplarea cu Duca-Voda mai este stiuta de matusa Salomia). asigurand o “legatura” a acestora. Un alt aspect ce poate fi comentat este felul in care acestia isi aleg istorisirile. cele noua povestiri se dovedesc puternic si multiplu corelate. el are posibilitatea de a crea un discurs cat mai elaborat. insa din interesul celorlati de a asculta si o a doua intamplare povestita de comis. el foloseste ca prim procedeu naratoric o imbinare a prezentarii si a reprezentarii. si anume tipul naratorului. aflandu-se la han. Fie ca sunt naratori personaj sau naratori martor. Faptul ca mos Leonte priveste spre calul sau cu o tenta ironica. predominanad fiecare in functie de povestitor.De asemenea putem observa in fiecare capitol o (mai mult sau mai putin) scurta caracterizare a celui ce vine in lumina focului pentru a-si face cunoscuta intamplarea. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor. Alegand postura de personaj principal. Acest procedeu. la fel putem distinge si reactia ascultatorilor tinand cont de acelasi criteriu.

cochet. ducand chiar spre laudarosenie. “Haralambie” . Intarind spusele acestuia mos Leonte adauga: “va spun drept ca numai o data.prin a spune cateva cuvinte despre destinul sau. obisnuinta cu oamenii si cu discutiile este minima. de cand sunt. pe faptele ce se succed intr-o ordine firesca. Cel de-al doilea narator ce-si va istorisi povestea va fi si el protagonistul acesteia. Gradatia se observa prin simpla citire a textului. pe sub zambetul sau se poate observa si o melancolie ce reuseste cu succes sa o ascunda de cele mai multe ori. atentia lor a fost concentrata complet asupra lui. elementul distinct: motivul infatisarii lui Gheorghe la Voda. mos Leonte da o mai mare importanta diegezei si faptelor. Prezentarea in acest capitol este evidentiata in prima parte cand Gherman povesteste care ii este destinul si de asemenea in ultima parte unde moartea lui Haralambie este prezentata prin fraze scurte si dinamice. Naratorul principal spune la inceputul celui de-al treilea capitol: “adevar marturisesc in fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui Gherman mi-a zbarlit parul sub cusma. de aceea am putea spune ca isi asuma rolul de narator martor si doar intr-o foarte mica masura si de personaj. Aceaasta este cauza pentru care calugarul poate fi considerat si un narator personaj. faptele au o variatie ascendenta usor de observat. Lipsa de comunicare din atatia ani insa nu influenteaza efectul asupra ascultatorilor. si-a povestit propriul destin.Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Insa nici reprezentarea nu este neglijata lipsind astfel textul de monotonie.Ionita este realizata inca de la intarea acestuia in “scena”. cu o puternica incredere de sine. Cu toate acestea. Din caracterizarea naratorului putem afla despre calugarul Gherman ca era pentru prima oara cand coboara din munte de la Durau pentru a se indrepta spre Sfanta Mitropolie si a se inchina la biserica marelui mucenic Haralambie. Procedeele narative nu lipsesc nici din istorisirea acestuia: pentru prima oara putem observa ca procedeu folosirea gradatiei si a paralelismului. In continuare acesta pare a povesti o intamplare la care o fost martor. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. Continuand seria istorisirilor cu final nefericit. discursul naratologic fiind aici in inferioritate. Calugarul si-a ales povestirea cea mai de pret. Fiind binecunoscuta iscusinta zodierului la vorbe. din tinutul Sucevei. intrucat istorisirea se doveste a fi chiar povestea vietii lui. la fel si comisul: “razesul s-a aratat mirat de povestirea monahului s-a tacut de uimire o vreme. Cu o vasta experienta de viata. facand ca finalul tragic sa aiba un efect si mai mare asupra ascultatorilor.”. ca potarnichea in cangile soimului”.Fiind calugar. Elementele comune din cele doua scene sunt spatiul si personajele. Emotia si nerabdarea comisului fiind chiar exprimata:”asemenea dihanie mie inca nu mi s-a aratat…marturisi el si glasul parca-I era slabit si fara curaj.”. Putem afla ca este un razes de la Daraganesti. decat discursului naratologic. In ceea ce priveste istorisirea. caci avem vreme 12 . sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. mi-am mai simtit asa inima. reactia ascultatorilor poate fi anticipata. ca este un om destul de batran. de aici tragandu-se si numele acestui capitol: “Balaurul” . Spune repede mos Leonte. pentru ca in finalul ei sa dezvaluie faptul ca personajul principal era chiar tatal sau.”. Paralelismul se realizeaza intre scenele in care sunt prezente ca personaje tufecci-basa Gheorghe si Voda. Calugarul Gherman incepe acest capitol. a spus ce avea pe inima. mos Leonte este provocat si convins de catre Ancuta sa povesteasca cum a fost cand a vazut balaurul. urmarea este ca povestea lui se bazeaza in pricipal pe istorie. Zodierul are in aceasta intamplare o contributie minima.

nu putea fi ratata. De asemenea se poate observa o usoara gradatie in scena petrecuta la han. lucru ce este confirmat in acest capitol. Poate acesta este si motivul pentru care “Fantana dintre plopi” are un impact atat de mare asupra ascultatorilor. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. Acest nou tip de istorisire ii uimeste pe toti. voinic si c-o leaca de pantece”. Naratorul isi asuma scoaterea din acel moment de cumpana in care nimeni nu avea curajul sa rupa tacerea dupa povestirea lui Neculai. Naratorul este capitan de mazali din tinutul Tutovei. dar de data aceasta cu un final fericit(cel putin pentru cei doi indragostiti…). In finalul acestui capitol o urma de melancolie s-a asternut. Acest lucru nu inseamna ca prezentare lipseste. Faptul ca va fi randul capitanului de mazali sa continuie turnirul este de la sine inteles. dialogul este prezent numai in fragmentul in care Ienache si 13 . ca si in cazul precedent. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. dar de data aceasta(si pentru prima oara) va fi una de dragoste. lasand sa se vada reactiile lor pe fata fiecaruia. 55155vtf49cge2i Neculai Isac ajunge la han in momentul in care mos Leonte isi termina istorisirea. cert este ca Neculai Isac este un narator personaj. iar vestea acestei povesti s-a raspandit in tot tinutul. desi contributia coropcarului il transforma si fara sa vrea sa recunoasca intr-un personaj. El pastreaza tema. mustacioara tunsa si barba rotunjita nas vulturesc si sprancene intunecate arata inca frumuseta si barbatie”.destula” . respectiv prezentarea si reprezentarea. sau poate doar prin natura ei este o poveste foarte emotionanta. una ascendenta. nicidecum. dar este si normal la o poveste de iubire sa predomine discursul narativ. intrucat Ancuta este cea care il roaga sa povesteasca aceasta intamplare. procedeele narative sunt imbinate in cel mai fericit mod. Acesta va istorisi o intampalre pe care a patit-o chiar el. si aici sunt alternate cu maiestrie. Procedeele narative . “numai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie in juru-i. sa o auzi de la insusi personajul principal.cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele cele mai importante fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. Ocupatia nu ii influenteaza in nici un felul in care povesteste. Dialogul dintre cei doi indragostiti fiind obligatoriu sa fie reprodus. plin la obraz. Rolul celui de-al patrulea narator este foarte bine stabilit si anume de a schimba sirul povestirilor.”. In fata unei asemenea povesti tragice “am ramas tacuti si mahniti”aflam de la naratorul principal. Felul in care a ales aceasta istorisire nu ii apartine. fiind desigur. insa o sansa ca aceasta. Balabanesti. dar in principal se incearca o depasire a tragismului capitolului anterior. Neculai alege aceasta istorisire la cererea naratorului principal ce este tot din Moldova. ras si cu mustata alba. Zodier fiind este de asteptat ca povestitul sa fie una din calitatile acestuia. In acest capitol reactia ascultatorilor nu este precizata in nici un fel. pentru ca trecerea sa nu fie prea brusca. Prezentare este cea care predomina in acest caz. dar se poate observa ca este un om obisnuit cu vorba si ca nu este pentru prima oara cand spune aceasta intamplare. In orice caz. Caracterizarea ni-l infatiseaza pe Mos Leonte ca fiind un “taran de pe la noi de pe Moldova. Toate acestea ar putea constitui rationamenul pentru care a ales aceasta intamplare. “Cealalta Ancuta” este povestita din perspeciva unui martor. momentele gen aparitia balaurului fiind prezentate intr-un mod unic. Din caracterizarea sa putem sa aflam ca avea”obrazul smad. Reprezentarea folosita in acest capitol se poate spune ca este vitala. Diegeza nu lipseste nici din acest capitol. a iubirii. o pauza de revenire a fost necesara si o reaprindere a focului. Faptul ca a fost prezent la momentele cheie ale intamplarii reprezinta un motiv pentru care Ienache pune mai mult accent pe faptele ce s-au petrecut. In acest capitol apare pentru prima oara ca procedeu narativ naratorul necreditabil.

Faptul ca este negustor si stie sa se tocmeasca cu oamenii si le-ntelege vorba nu face decat sa sporesca iscusinta povestirii. daca Dumnezeu l-a lasat sa se nasca in zodia leului si sub stapanirea plnetei soarelui…. Avand aceleasi motive ca si calugarul(nu este obisnuit cu vorba). “dintre noi toti numai Ionita comisul il privea intr-o parte cu oasrecare nerabdare si dispret”. abia-I vedeam pe sub streasina fruntii si a sprancenelor. dar el toata vremea statuse acolo cu noi. Se vedea insa asta si dupa gluga[…]Purta toiag nalt pe care-l tinea de sus. in cazul sau. Utilizeaza deasemenea prezentarea.” Daca pana acum am avut doua serii de intamplari (luate trei cate trei). “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. unii fiind nemultumiti de schimbarile ce se produc. la inceputul capitolului sapte naratorul principal isi manifesta dorinta de a auzi mai de graba istorisirea comisului. Mos Leonte isi face meseria de zodier si ii ghiceste naratorului: “omul care vorbeste si rade din cea dintai clipa cand te-a vazut. la acestea se adauga modul afectat in care povesteste ciobanul. acum vine iar randul sa schimbam tematica povestirilor. Printre coincidente se pot numara: atat ciobanul cat si personajul sunt de la Rarau. el alege tot ca modalitate principala diegeza. ”Negustor lipscan”. s-ar fi putut cunoaste ca-I cioban. Constandin Motoc se diferentiaza de ceilalti naratori prin faptul ca desi incerca sa spuna intamplarea din perspectiva unui narator colportor . pe care le va expune in acest capitol. Intreg capitolul se bazeza pe schimbul de idei intre ascultatori. negustorul este provocat sa povestesca din intamplarile si lucrurile pe care le-a vazut in drumul sau. Motivul pentru care Damian alege aceasta modalitate este chiar ocupatia acestuia. Desi I-au ascultat povestea cu interes. un alt lucru inedit este si modul in care este realizata caracterizarea. Si ochii mititei. dar rolul esential il are dialogul cu ascultatorii pe tot parcursul istorisirii. nu contine caracterizarea naratorului. nici ascunzisi si mai ales. Motivul pentru care acesta alege istorisire se leaga tot de faptul ca se presupune a fi propria poveste pe care astepta de mult timp sa o imprtaseasca cuiva. momentele reprezentate fiind minime. iar barba-I era rasa cu custura de coasa. faptul ca nu are experienta intr-ale povestitului.”. coincidentele ne fac sa credem ca este defapt personajul principal al acestei istorisiri. iar istorisirea unei fapte spuse de un prieten este mult mai usor de realizat si nu in ultimul rand recunoasterea faptului ca a omorat un om I-ar fi pus in pericol integritatea juridica. rar. amandoi au ucenicit la ciobani. In afara de modalitatea in care este spusa istorisirea. si tacuse. Ca mod de prezentare foloseste in pricipal digeza. “Cealalta Ancuta” este constituita dintr-o povestire ampla. caci nu-mi era sila de omul cu chef”. capitolul. Avea plete crete unse cu unt. Din aceiasi cauza. Atitudinea ascultatorilor fata de cioban a fost diferita de cele pana in acel moment: “nici nu-l bagasem in seama pana atunci. si ma veseleam. nu are intru sine nici viclenie. istoria fiind mai importanta decat discursul. spre deosebire de toate celelalte. cosind cu ele parca. Caracterizarea este una ce ar putea apartine oricarui cioban. printre procedeele narative se numara si aspectul naratorului necreditabil. “imi venea a rade ascultandu-l cum zice subtire. si abia acuma-I venise gustul de vorba si chef”. La randul lui. Tacuse si-si vazuse de vin.Toderita merg pe acelasi drum. Rolul de narator personaj. este foarte bine delimitat pentru ca el este cel ce a intalnit in drumul sau atatea curiozitati. De aici si reactiile lor sunt din celel mai diferite. fie el de la Rarau(in cazul nostru) sau nu:”numai dupa cum aducea picioarele. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. altii sunt uimiti. el nu divulga anumite fapte sau detalii. Damian Cristisor va istorisi in acest capitol ce si cate a vazut el la nemti. tg155v5549cgge 14 .

In “Haralambie” el povesteste cele intamplate din exteriorul cercului. O caracterizare a fantanarului nu ne este prezentata. Drept urmare aceasta a garantat ascultatorilor ca Zaharia va povesti mai cu mestesug decat rapsodul. hangita. Din acest punct de vedere capitolul atinge cel mai inalt grad in erarhizarea povestirilor. insa cea a litei da: “baba purta broboada de stergar alb. iar cojocelul il tinea numai pe umeri[…]lumina ii batea obrazul necluntut impresurat de barba alba”. dar in acelasi timp oferind un sfarsit spectaculos volumului. Rapsodul Constantin foloseste cu predominanta discursul narativ. Luand in considerare procedeele narative rapsodul este considerat a fi un narator creditabil. ajungand ca in final sa discute chiar cu naratorii. Ultimul capitol si cel mai complex de altfel. negustori. ia sfarsit si turnirul. cu palarioara neagra si strai alb. carausi si oameni de rand ne aflam acolo. tinand cont de modul in care este expusa intamplarea. Desi contributia ei este una substantiala in istorisire. Insa pe tot parcursul 15 . Acest lucru starneste din parte ascultatorilor reactii din cele mai diferite: “la aceste vorbe s-a petrecut un lucru la care noi nu ne asteptam.”. Caracterizarea ii este realizata chiar in momentul aparitiei sale la han: “orbul era si el imbracat ca muntenii. ii confera o oarecare dezinvoltura. se poate spune ca titlul capitolului este usor ironic. Modul in care sunt expuse intamplarile este inedit si surptinde pe toata lumea fiind ceva neasteptat. care nu a fost deacord cu succesul povestirii rapsodului. Tinand cont de faptul ca in aceasta ultima parte intamplarea este povestita mai mult de lita Salomia. cum nici o alta istorisire nu a facut-o: “ei si pe urma?”. din care reiese suspansul creat si interesul celorlalti pentru ceea ce s-a intamplat. el este cel ce il provoaca pe Neculai Isac sa-si spuna istorisirea. “Orb sarac” continua “turnirul”. Spuneam ca acesta asigura continuitatea istorisirilor.” Faptul ca matusa Salomia a cutreuerat prin lume si a poposit de multe ori la han si a auzit multe povestiri. umbland dupa cotloane ferite si locuri de odihna”. poarta numele de “Istorisirea Zahariei fantanarul”.Si in acest caz calitatea de narator personaj este la fel de bine definita intrucat acesta povesteste drumul sau de initiere. povestirile si naratorii. in istorisirea sa. o intoarse si o saruta”. In ceea ce priveste reactia ascultatorilor . tinand cont si ca ea era singura femeie din cercul naratorilor.Incadrandu-se intr-o oarecare masura in noul stil naratologic. faptele sunt la fel de importante ca felul in care sunt prezentate. In acest ultim capitol predomina reprezentare ca o foma a procedeelor narative.[…] ea lua mana. El este prezent la han de la inceput pana la sfarsit prezentand hanul. Istorisirea a fost aleasa de lita Salomia. nu mai ramane decat unul singur si anume cel principal. focul se stinse. implicarea sa este intr-o gradatie ascendenta. fiind singura modalitate in care cei doi puteu povesti impreuna. El a inceput prin a canta o balada si apoi a istorisit. Motivul pentru care a ales aceasta poveste este pentru ca in acest fel era singurul mod in care I-ar fi fost permis sa ramana la han.este o sintaxa folosita de mai multe ori. oricati razesi. naratorul personaj este considerat Zaharia fantanarul. Faptul ca este rapsod nu poate fi decat considerat un atu din punct de vedere narativ. Daca in primul capitol nu intervine decat pentru a face o scurta caracterizare a comisului. cei doi reusesc sa starneasca curiozitatea lor. Odata cu incheiarea cuvantarii litei. Acesta este sfarsitul volumului. fapt ce este confirmat si de Ancuta: “Am ascultat si de la mama intamplarea asta. in al treilea capitol. Ceea ce surprinde este faptul ca in “Cealalta Ancuta” naratorul nu isi face simtita prezenta. rasplata fiindu-I pe masura. ca un simplu ascultator din afara. Incheind aici comentariul asupra celor noua naratori. “am ramas insa dupa aceea loviti ca de o grea munca si abia ne puteam misca. Se poate spune ca diegeza se combina cu discursul narativ. catrinta si sumaies scurt. Comisul Ionita a strigat ca pofteste cantec.

se vede si cine-i Vlacu Barladeanu.deoarece a avut loc o lupta. "Zodia Cancerului" sau "Vremea Ducai Voda" .Pan Vladislav. dar in schimb vor trece prin Harlau. fiul domnitorului Antonie Voda. Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz.”. Volumul constitue un exemplu de arta narativa. de impletire a mai multor stiluri intracelasi spatiu ambivalent si intr-un timp fara secunde. ca timp privilegiat al povestirii. si a toamnei imbelsugate. dar in acelasi timp o sustine pe lita Salomia cand acesta vrea sa povestesca intamplarea fantanarului. “ <<Hanu Ancutei>> (1928). considerata <<capodopera de la rascruce>> (Nicolae Manolescu). Acesta trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata necredinciosilor.volumului. zile. Capitolul III "Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului.care il incredinta pe abatele francez. naratorul principal isi manifesta dorinta de a asculta si a doua istorisire a comisului. ce are posibilitatea sa lege cele noua intamplari.rezumat pe capitole Capitolul I: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele". apoi incep s ase iveasca autohtonii" Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. ni se fac cunoscute si noua aceste capodopere narative.Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea. o proprietate a lui. peste apa. In afara de aceasta. Barladeanu . Prin intermediul naratorului. In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati. el isi mai arata un interes deosebit fata de povestea rapsodului. Capitolul II "Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten" Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea Sabaoani. ore. Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne .sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate. 16 . Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet. Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten . ca loc al povestirii.

Capitolul VII "Unii sfatuiesc. De fapt este Parintele Nicoara.. 17 . altii dorm" Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu. Matias. Capitolul V "Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga.ale carui fapte sunt total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet cu domnita Catrina. Capitolul VI "Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias.. fiica domnitorului DucaVoda. Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca.Capitolul IV "Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate" Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine ploaia. Satrarul ii conduce cu lautari. El face cunostina cu abatele francez si ii invita pe acestia in casa sa. nepotul pivnicierului domnitorului. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui Popa Nicoara pt a se adaposti. iar oaspetii isi continua drumul Capitolul IX "Drum spre Iasi" Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet. El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina. ori de ce natie ar fi" La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care se numeste potroc. mai ales sarmalele si potrocul. Capitolul VIII "Moldovenii cunosc leac pt mahmuri. precum si despre niste lautari si niste sarmaletotul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne" Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau. simtindu-se cu adevarat jignit daca vor refuza.satrar" La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din satul pradat si pt muncitorii care ridica moara.

Capitolul XV "Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti" Lupu Sulgerul este prins. Capitolul XI "Popas la Iasi" Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic . Capitolul XII "Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica" Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte. Capitolul XIV "Veste de la domnita Catrina" Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca nu e nici o primejdie din partea lui Voda. Abatele este dus la misiunea franciscana. pt a sta intre ai lui. Acesta il ameninta pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul. Capitolul XIII "Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici" Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda. 18 . despre Lupu Sulgerul care a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei s ase rascoale.Capitolul X "Scaunul tarii Moldovei. El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l vedea cat mai repede. Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si Bogdan.il ameninta cu schingiuirile clasice. Ei sunt asteptati la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. Dupa ce Buga -gadea. maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa" Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni.

Acolo o asteapta Alecu Russet. dar Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. toti boierii sunt chemati la divan. Capitolul XIX "Abatele Paul iese din targul Iesilor. pe alte drumuri fara pareche in lume" Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. Capitolul XVII "Intalnirile de dragoste . grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. Ei se odihnesc la Hanul lui Zeida Capitolul XXI "Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni" 19 . Voda il cheama pe logofatul Miron pe care il anunta ca atat spatarul Milescu. Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare. iar domnita Catrina iese la plimbare. voda merge la manastirea Goliei si se hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti. sa-i dascante. abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor. Pentru a putea reflecta la o pedeapsa. unde vinovatii isi recunosc faptele. ci e planuita cu strasnici de dadaca Magdalina Capitolul XVIII "Hotararile cinstitului divan al mariei sale" Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. cat si vistiernicul Ghenca l-au inselat. Asa cum ii fagaduise lui Alecu Russet. Ei sunt avertizati ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o ia pe alte drumuri Capitolul XX "Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna" In drumul lor. urmand calea spre imparatie. A doua zi. Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca Magdalina intr-o casa apropiata. Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati. cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste mestesugurile" Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos.Capitolul XVI "Mare masa domneasca" Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez.

20 . al cincilea e o pasare straina. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte niste robi. Acesta ii face o iscalitura falsa pt a-l invinui pe Alecu Russet. al doilea e un cutremur. Capitolul XXII "Alte puteri ale Magdalinei dadaca" Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti. unde Icoana Maicii Domnului plange. El studiaza reactia fetei. Russet il salveaza pe abate. Capitolul XXIII "Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere are despre asta Vilcu Barladeanu" Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf Paraschiva. in zilele Ducai-Voda" Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. Acesta este al saselea. Voda il elibereaza pe boierul Milescu. Capitolul XXVI "Domnita Catrina incepe sa porunceasca" Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza sa fie prins. al patrulea este o cometa care sta pe cer. Primul semn apare la manastirea Neamtu. Capitolul XXV "Mila Ducai-voda" Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt lesi sunt pe maini bune. dar aceasta reuseste sa se prefaca. Exact cand aceasta se indoieste.Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni. apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si o asteapta acolo unde sau intalnit si data trecuta. cum nimeni nu a mai vazut. Al treilea este un vifor mare. incendiu ce nu este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la Ludovic. dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre sultanul Mehmet si crestini. Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. iar talharii sunt prinsi de Barladeanu si trimiti la Iasi pt judecata. Capitolul XXIV "Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte. iar Domnita Catrina se vede cu Alecu Russet.

ci si Barladeanu" Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada pe Alecu. si ca. dar cel ami cuminte dintre toti e altul.Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad. Capitolul XXXI "Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul sau. Capitolul XXX "Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu" Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. insa acesteia nu-i pasa. In cele din urma. si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni.. Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli. disperat. In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni. uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o" Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul Mehmet cu ajutorul unei partide de sah." Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu. Capitolul XXXII "Pregatiri de amre nunta domneasca" 21 . cu care se bat pana scapa. iar acum este exilata intr-o manastire de Duca Voda. Capitolul XXVII "Departata cale spre rai" Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi Barladeanu. Capitolul XXVIII "Arata ca. Capitolul XXIX "Nu numai abatele Paul filozofeaza. in intimitate . afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan.

iar capul sau este atarnat de un gard. in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu" Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet.Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza alaiul domnesc in Moldova. Adus la voda este omorat cu buzduganul domnesc. 22 . ei sunt urmariri si in cele din urma Russet este prins. Capitolul XXXIII "Cel din urma. Acesta rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni.