ianuarie - februarie 2005

anul XXX
Non-localizare úi identitate editorial Scrisoarea PreasfinĠitului
preot Doru Costache Episcop Ambrozie Sinaitul
úeful Departamentului ‘ComunitĈŗi
I ar noi locului ne Ġinem / Cum am fost, aúa rămânem,
spunea poetul cu mândrie despre apartenenĠa noastră
la spaĠiul geografic al originii úi la un anumit fel de a fi.
Externe’ al Patriarhiei Române

Prea Cucernice PĈrinte Profesor Popescu,

Cuvinte pe care, poate, cei de acasă le mai recită din
obiúnuinĠă pe la serbări, dar care înseamnă mult mai
mult pentru noi, cei de aici. Mult mai mult, nu în sensul
că ar spune ceva esenĠial despre experienĠa noastră, a
celor din lumea de la antipozi, ci în sensul că prilejuiesc
o meditaĠie asupra situaĠiei românului aflat departe de
pământul originilor…
Evident, aflaĠi la uriaúă distanĠă, noi nu ne mai “Ġinem
locului”. Sau, încercăm mai degrabă să fim ai locului în
care trăim. În aceste condiĠii, întrebarea care trebuie
formulată este: locuind aici, mai suntem aúa “cum am
fost”? Ce anume din ceea ce am fost rămâne la fel, úi ce
anume s-a schimbat prin strămutare?
Ca unui nou-venit, îmi mărturiseau unii din cei mai
vechi cum că trăiesc sentimentul complex de a nu mai fi
deplin români úi deopotrivă de a nu fi întru-totul
australieni. Personal, nu pot spune, momentan, că
trăiesc o asemenea problemă, dar, ca preot, nu pot
rămâne indiferent faĠă de frământările celor care o
experimentează.
Neavând încă o asemenea problemă, nici nu pot fi de
mare folos. Poate doar, teoretic vorbind, să îi ajut pe
membrii parohiei noastre să înĠeleagă faptul că – în
cuvintele poetului – deúi nu mai sunt “locului”, ei pot
“rămâne”. StrămutaĠi fiind departe de reperul nostru
tradiĠional, pământul patriei, putem fi în continuare ceea
ce spera Eminescu… Dar asta implică efortul de a ne
redescoperi propria identitate, creútină úi românească.
De a ne defini ca aparte, în mijlocul unei societăĠi care
chiar respectă diferenĠele.
Ar fi o teribilă tristeĠe să nici nu mai fim ce am fost,
după ce că nu mai suntem acolo de unde venim.
Onoraŗi membri ai Comitetului parohial,
Iubiŗi credincioûi, membri ai parohiei ortodoxe
române Sfânta Maria din Sydney,
În BisericĈ, preotul este între credincioûi ceea ce este soarele pentru
viaŗĈ, însufleŗind credinŗa, mângâind suferinŗele, încurajând ûi dând
putere atunci când se înstĈpânesc neputinŗele. Asemenea soarelui,
preotul aduce lumina credinŗei ûi speranŗĈ tuturor celor din casa lui
Dumnezeu ûi tot aûa el urcĈ la vremea cuvenitĈ în punctul zenital,
pentru a cĈuta spre searĈ pacea ûi odihna.
Îmi face o deosebitĈ plĈcere ca, în numele Preafericitului PĈrinte
Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, sĈ elogiez
înfĈptuirile comunitĈŗii româneûti a bisericii Sfânta Maria ûi ale
pĈstorului sĈu, PĈrintele Profesor Dr. Gabriel Popescu. Aŗi reuûit
împreunĈ, pĈrinte profesor ûi dragi credincioûi, sĈ clĈdiŗi o bisericĈ
frumoasĈ, dupĈ chipul celei pe care o purtaŗi în inimile
dumneavoastrĈ, un simbol al credinŗei strĈmoûeûti în care trĈiŗi
neclintiŗi pe pĈmântul australian.
útim cĈ aŗi trecut împreunĈ prin încercĈri ûi probleme faŗĈ de care
noi, cei de acasĈ, eram neputincioûi. A rânduit însĈ Dumnezeu sĈ
aveŗi acum o bogĈŗie de mare preŗ: o bisericĈ în care sĈ-i slujiŗi lui
Dumnezeu ûi sĈ pĈstraŗi cu sfinŗenie tradiŗia creûtinĈ. ÎncercĈrile
prin care aŗi trecut, departe de ŗarĈ, ne determinĈ sĈ privim
eforturile Prea Cucerniciei Voastre cu ûi mai mult respect.
PĈrinte Profesor Popescu, Biserica mamĈ, Patriarhia RomânĈ, vĈ
este recunoscĈtoare pentru eforturile depuse în slujba românilor
ortodocûi de la Sydney ûi pentru a ne fi reprezentat cu demnitate în
lumea teologicĈ de la antipozi. Activitatea Prea Cucerniciei
Voastre este cunoscutĈ ûi preŗuitĈ, atât cea didacticĈ, în cadrul
Colegiului Teologic Ortodox Sfântul Andrei, al Arhiepiscopiei
Ortodoxe a Australiei, dependentĈ de Patriarhia
(continuare la pag. 2)

Din Statutul Ortodoxe Române. Să menĠină legătura cu Biserica

Parohiei Ortodoxe Române
Sfânta Maria din Sydney
ƒ Articolul 2
Obiectivele Parohiei sunt următoarele:
Să menĠină, să înveĠe úi să promoveze
fără alterare tradiĠiile úi cultul Bisericii
Să supravegheze úi să asigure asistenĠa
spiritual-religioasă a tuturor enoriaúilor.
Să promoveze úi să extindă limba,
cultura úi unitatea de credinĠă religioasă
úi tradiĠiile strămoúilor, aducând astfel o
contribuĠie la societatea multiculturală
australiană din care facem parte.
Ortodoxă Română, sub a cărei jurisdicĠie
canonică se află.
Să menĠină úi să lărgească relaĠii de
prietenie úi colaborare cu celelalte
Biserici Ortodoxe canonice úi cu toĠi
ceilalĠi creútini din Australia.
(continuare la pag. 2)
pag. 2

Pentru a deveni
membru al parohiei
Sfânta Maria
preot dr. Doru Costache
Spre deosebire de România, unde
calitatea de membru al unei parohii
ortodoxe nu este tratată cu
seriozitate, instituĠional, fiind
considerată ca de la sine (pentru a se
ajunge la situaĠia că mai nimeni nu
aparĠine de drept unei parohii), în
comunităĠile din diaspora, acestei
chestiuni i se acordă atenĠia
cuvenită. ùi aici, în Australia, ca
pretutindeni în lume, dorinĠa de
legitimare a apartenenĠei la o
comunitate ortodoxă românească are
legătură cu efortul fiecăruia de a-úi faptul că, potrivit Sfintei Scripturi, obĠinerea calităĠii de membru cu
afirma identitatea spirituală, adunarea creútină, Biserica drept de vot.
culturală úi etnică, într-o societate (termenul nou-testamentar ekklesia Privind condiĠiile pe care trebuie să
multiculturală în care politica înseamnă “adunarea celor chemaĠi”), le îndeplinească solicitanĠii calităĠii
asimilării a fost demult abandonată. este “poporul lui Dumnezeu”, de membru, acestea sunt:
În aceste condiĠii, este firesc ca úi “seminĠie aleasă, preoĠie (a) cunoaúterea Crezului úi a
parohia noastră să primească împărătească, neam sfânt” (cf. 1 semnificaĠiei acestuia,
solicitări privind obĠinerea calităĠii Petru 2,9-10). A fi membru al unei (b) participarea la sfânta liturghie úi
de membru. Trebuie cunoscut însă parohii implică asumarea unor la alte activităĠi parohiale,
faptul că situaĠia de membru al unei responsabilităĠi creútine înăuntrul (c) participarea la programul de
comunităĠi religioase, cum este comunităĠii úi în mijlocul lumii. cateheză/învăĠământ creútin
Biserica noastră, implică anumite SolicitanĠii calităĠii de membru cu organizat la parohie (după slujba de
condiĠii, neluate în seamă de către drept de vot al parohiei Sfânta Maria vineri seara), úi
organizaĠiile seculare, laice. Aceste pot fi credincioúi ortodocúi români (d) spovedania ori discuĠia
condiĠii se află în strânsă legătură cu neafiliaĠi încă formal unei duhovnicească cu preotul paroh.
comunităĠi bisericeúti úi de asemenea Este important ca solicitanĠii să fie
maturi convertiĠi la credinĠa noastră. recomandaĠi de alĠi membri ai
Realitatea este că, trăind într-o parohiei ca persoane onorabile, care
societate multiculturală, în îúi conduc viaĠa conform credinĠei úi
comunitatea noastră au intrat úi vor tradiĠiei Bisericii Ortodoxe Române.
mai intra membri de altă origine Respectarea acestor criterii
etnică decât cea românească. reprezintă garanĠia pentru
Originea etnică, situaĠia socială úi constituirea unei comunităĠi
sexul nu constituie criterii pentru sănătoase úi prospere.

“De ce duce lipsă în fiecare zi úi în fiecare ceas omul Programul bisericii Sfânta Maria
păcătos, întinat? De milă, de curăĠie úi de sfinĠire. Unde
Miercuri, 2 februarie: 10.00 Duminică, 20 februarie:
úi cum se dă, unde úi cum poate fi dobândit acest har? – utrenia úi liturghia 10.00 – utrenie úi liturghie
Prin Biserică. Când anume? În timpul dumnezeieútilor Întâmpinării Domnului Vineri, 25 februarie: 18.00 –
slujbe úi al săvârúirii diferitelor Taine. Dar acasă? Poate Vineri, 4 februarie: 18.00 – vecernie; 18.45 – cateheză
fi dobândit úi acasă prin rugăciune sârguincioasă úi prin vecernia; 18.45 – cateheză (Crezul, 6)
Ġinerea unor rânduieli. Poate fi dobândit în orice loc úi în (Crezul, 3) Duminică, 27 februarie:
orice timp, dar nu se revarsă niciunde atât de îmbelúugat Duminică, 6 februarie: 10.00 – utrenie úi liturghie
10.00 – utrenie úi liturghie Vineri, 4 martie: 18.00 –
úi de lucrător ca în locaúul bisericii. De aceea locaúul Vineri, 11 februarie: 18.00 – vecernie; 18.45 – cateheză
bisericii le este creútinilor atât de scump, ca un izvor de vecernie; 18.45 – cateheză (Crezul, 7)
apă vie, úi o casă a lui Dumnezeu, ca un loc al milei, (Crezul, 4) Sâmbătă, 5 martie: 10.00 –
curăĠiei, sfinĠeniei, vieĠii cereúti.” Duminică, 13 februarie: liturghie úi parastas (Sâmbăta
10.00 – utrenie úi liturghie morĠilor)
(Sfântul Ioan din Kronûtadt, Liturghia - cerul pe pĈmânt, Vineri, 18 februarie: 18.00 – Duminică, 6 martie: 10.00 –
CugetĈri mistice despre BisericĈ ûi cultul divin ortodox, Editura taina sfântului maslu; 19.00 – utrenie úi liturghie
Deisis, Sibiu, 2002, p. 51) - text cules de Alina Paraschiv cateheză (Crezul, 5)
ViaĠa parohială | ianuarie - februarie 2005 |

Din statutul...
(continuare de la pag. 1)
ƒ Articolul 3
Membri
Cererea de membru se face în scris úi conĠine: numele,
adresa úi dorinĠa de a deveni membru. CotizaĠia de membru
se va stabili anual de către Comitetul parohial, potrivit cu
standardul vieĠii.
Comitetul va aproba fiecare cerere în parte úi hotărârea se
va comunica solicitantului. În nici un caz nu i se poate
pretinde Comitetului să dea explicaĠii pentru respingerea
unei cereri.
Se va păstra un registru al membrilor cu numele, adresa úi
data aprobării fiecăruia.
ƒ Articolul 12
Procedura la Adunările generale
Adunarea generală parohială este constituită din toĠi
membrii parohiei înregistraĠi în registrul respectiv úi care úi-
au îndeplinit îndatoririle morale úi materiale faĠă de parohie
úi Biserică. [...]
Fiecare membru prezent la o Adunare generală are dreptul
la un vot. Un membru absent poate fi reprezentat cu drept
de vot la o Adunare de un alt membru al parohiei, dacă
delegarea este legalizată-autentificată de Judecătorul de
Pace.
ƒ Articolul 18
Expulzarea de membri
Un membru al parohiei poate fi expulzat de către Comitet,
dacă Comitetul consideră Ġinuta lui ca aducând daune-
prejudicii parohiei.
Expulzarea se face numai dacă majoritatea membrilor
parohiei o vor confirma la o Adunare generală convocată
spre a o lua în considerare.
O astfel de adunare se Ġine în termen de o lună de la data
hotărârii Comitetului parohial.
La o astfel de Adunare, membrului a cărui expulzare este
luată în considerare i se va îngădui să prezinte o explicaĠie
verbală sau în scris, după cum doreúte.
Votarea, în aceste cazuri, se va face prin buletine.
Comitetul va avea puterea să excludă pe cel expulzat de la
treburile parohiei.
Scrisoarea...
(continuare de la pag. 1)
Constantinopolului, cât ûi cea ecumenicĈ, în cadrul organismelor
creûtine interbisericeûti din Australia. útim de asemenea cĈ Prea
Cucernicia VoastrĈ, sfidând curajos suferinŗa care vĈ încearcĈ,
aŗi continuat ûi activitatea didacticĈ, ûi slujirea lui Dumnezeu, în
mijlocul comunitĈŗii româneûti a parohiei Sfânta Maria.
Acum, când Prea Cucernicia VoastrĈ aŗi solicitat retragerea
din activitate, vĈ mulŗumesc, în numele PĈrintelui Patriarh ûi al
Bisericii mamĈ, pentru aceste rodnice eforturi. AûteptĈrile Prea
Cucerniciei Voastre ûi ale credincioûilor români se împlinesc
acum: Biserica mamĈ trimite un preot tânĈr, care sĈ ducĈ mai
departe mesajul Evangheliei lui Hristos ûi lucrarea lĈudabilĈ, de
apostolat, sĈvârûitĈ pânĈ acum. Îl trimitem pe pĈrintele Doru
Costache, doctor în teologie, cu o bogatĈ activitate universitarĈ, pe
care vĈ rog sĈ-l primiŗi cu încredere ûi dragoste.
VĈ transmit dragostea PĈrintelui Patriarh Teoctist ûi a întregii
Biserici Ortodoxe Române, încredinŗându-vĈ de rugĈciunea ei
permanentĈ pentru pacea, sĈnĈtatea ûi mântuirea tuturor fiilor
ei. Fiŗi binecuvântaŗi!
Bucureûti, 3 decembrie 2004
ViaĠa parohială | ianuarie - februarie 2005 |
pag. 3
Sfântul izvoare duhovniceúti
Macarie Egipteanul
Simona & Emil Eracovici
S fântul Macarie Egipteanul, sărbătorit în calendarul
creútin ortodox pe 19 ianuarie, s-a născut în părĠile de
nord ale Egiptului, în jurul anului 300, din părinĠi creútini.
În tinereĠe, după moartea soĠiei úi a părinĠilor, úi-a împărĠit
săracilor moútenirea părintească úi s-a călugărit, clădindu-
úi o chilie în pustiu úi petrecându-úi timpul în rugăciune,
cu hrană puĠină úi cu lucrul mâinilor. Dar pacea lui nu a
rămas multă vreme netulburată. Prin uneltirea diavolului,
Macarie a fost învinuit pe nedrept de necinstirea unei
fecioare, pentru care a fost apoi batjocorit úi chinuit până
la un pas de moarte, de către oamenii din sat. Iar fata,
rămânând însărcinată úi neputând să nască, a mărturisit pe
adevăratul vinovat. ùi auzind Macarie că vor să-l laude
pentru răbdarea úi umilinĠa lui, a fugit în pustiul Schitului,
nevrând cinstea úi lauda oamenilor. Acolo l-a întâlnit úi a
devenit ucenic apropiat al sfântului Antonie cel Mare.
În jurul vârstei de patruzeci de ani, Macarie a primit de la
Dumnezeu darul vindecării úi al profeĠiei, îndrumându-i
pe toĠi pe cei ce veneau la el pentru învăĠăturile sale
inspirate de Duhul Sfânt, ori pentru tămăduiri sau
binecuvântări. ùi, cum oamenii nu încetau a-l căuta pentru
a se împărtăúi din înĠelepciunea sa, a rânduit să fie
construită în pustiu o casă de oaspeĠi, pentru străini úi
bolnavi.
După o viaĠă lungă úi încununată dumnezeieúte, cuviosul
Macarie s-a mutat la cele veúnice în anul 390, lăsând
posterităĠii o carte cu cinzeci de cuvântări duhovniceúti.
Cuviosul Macarie a fost întrebat odată de niúte
credincioúi: ‘Cum trebuie să ne rugăm?’ Bătrânul le-a
răspuns: ‘Nu este nevoie de cuvinte multe, ci numai de a
ridica mâinile către Domnul úi de a zice: Doamne, precum
vrei úi precum útii, miluieúte-ne! Căci El útie mai bine
ceea ce ne este spre folos’.
Un călugar s-a dus la avva Macarie Egipteanul úi l-a
întrebat ce să facă pentru a se mântui. Bătrânul i-a
răspuns: ‘Du-te la cimitir úi ocărăúte morĠii!’ Ducându-se
călugărul, potrivit îndemnului sfântului, a ocărât úi a
azvârlit cu pietre. Apoi, întorcându-se, i-a povestit
bătrânului. Bătrânul l-a întrebat: ‘Ce Ġi-au răspuns?’ Iar el
a răspuns: ‘Nimic’. Avva Macarie i-a spus din nou: ‘Du-
te atunci mâine úi laudă-i!’ Mergând călugărul, i-a lăudat
toată ziua pe morĠi, zicând: ‘Apostolilor, sfinĠilor úi
drepĠilor!’ ùi s-a întors la bătrân,
zicându-i: ‘I-am lăudat’. Bătrânul
l-a întrebat: ‘Ce Ġi-au spus?’
Călugărul a răspuns: ‘Nimic’.
Atunci bătrânul i-a spus: ‘IĠi
aduci aminte cu câte i-ai necinstit
úi nimic nu Ġi-au răspuns úi cu
câte i-ai slăvit úi nimic nu Ġi-au
grăit? Aúa úi tu: dacă, asemenea
celor morĠi, nici nedreptatea
oamenilor, nici lauda lor nu o vei
lua în seamă, atunci te vei
mântui’.
 pag. 4
DUMINICA A 31-A DUPĂ RUSALII (23 ianuarie 2005)
preot Doru Costache
Textele nou-testamentare citite la
sfânta liturghie:
Lectura apostolică: 1 Timotei 1,15-17
Lectura evanghelică: Luca 18,35-43
M itul este o istorisire a cărei origine,
în majoritatea situaĠiilor, nu poate
fi verificată. De cele mai multe ori nu se
poate vorbi nici despre veridicitatea
faptelor relatate de el. Totuúi, mitul are o
importanĠă capitală pentru efortul
fiecăruia de a-úi descifra propria viaĠă,
propria experienĠă. ùi aceasta pentru că
substanĠa mitului este existenĠială.
Nu contează faptul că mitul pe care îl voi
reda, pe scurt, mai jos, are un autor
celebru, Platon, vulturul filosofiei
clasice… E posibil ca el însuúi să-l fi auzit
povestit pe undeva, spus de o voce din
adâncurile propriei sale conútiinĠe sau
poate de una dinafară – care astfel l-a
ajutat să se desluúească pe sine. E la fel de
posibil ca el însuúi să fi adăugat, potrivit
percepĠiei úi sensibilităĠii sale, detalii
importante, contribuind la puterea
expresivă a poveútii. Cum este posibil ca
úi eu, repovestind povestea, să scad ori să
adaug lucruri importante, potrivit
neputinĠelor mele.
Contează povestea în sine úi ceea ce
spune ea despre noi…
Se spune că, odată, ca niciodată, a fost
organizat un experiment dureros. (Se útie
că orice experiment al cărui subiect este
omul, viaĠa, are o asemenea dimensiune.)
CâĠiva copii au fost crescuĠi, din cea mai
fragedă pruncie, într-o peúteră întunecată,
fără posibilitatea de a vedea vreodată
lumina zilei úi, de fapt, vreo lumină. Cel
puĠin, nu direct, pentru că unicul foc din
peúteră se afla mereu în spatele lor.
Singurele lucruri pe care le vedeau erau
umbrele aruncate pe peretele peúterii de
fiinĠe úi obiecte care treceau printre foc úi
ei. Erau acum maturi; crescuseră, fie úi în
peúteră, fie úi în acele condiĠii.
Întreaga lor viaĠă consta în contemplarea
acelor umbre úi în inimaginabile – pentru
noi – exerciĠii mentale. Habar nu aveau că
există unii lângă alĠii. Habar nu aveau că
îndărătul lor se află un foc. Nici gând
despre posibilitatea ca lumea să aibă úi
altă consistenĠă decât aceea, înúelătoare, a
umbrelor ce dănĠuiau pe peretele
dinaintea ochilor lor…
Într-o zi, termen care pentru ei nu
însemna de fapt úi până atunci nimic, li s-
a permis să se întoarcă unii către ceilalĠi úi
către foc. Surpriză! Realitatea era mai
mult decât umbrele miúcătoare de pe
perete… “Imposibil!”, úi-au spus unii, cei
mai mulĠi, în mintea lor. Apoi au strigat,
deznădăjduiĠi: “Nu-i cu putinĠă, este
neverosimil! Vrem înapoi! LegaĠi-ne din
nou de scaune úi lăsaĠi-ne să vedem ceea
ce am văzut úi până acum!” Ignorance is
bliss…
AlĠii, mai puĠini însă, úi-au luat inima în
dinĠi, acceptând adevărul torturant,
dărâmător de idoli, că viaĠa lor de până
atunci fusese o sinistră farsă. Acceptând
imposibilul, neverosimilul, la care nu se
gândiseră niciodată. ùi nu se gândiseră nu
pentru că le lipsea organul meditativ, ci
pentru că nu avuseseră până atunci un
termen de comparaĠie. Acum îl aveau.
ÎnĠeleseseră că viaĠa e mai mult decât
văzuseră până atunci úi că, deúi dureros,
este mai important să accepĠi că ai trăit o
farsă decât să te complaci mai departe în
meandrele ei. Aceútia din urmă au avut
curaj să urce pe cărarea îngustă úi
primejdioasă, care i-a purtat până sus, la
lumină, spre adevăratul chip al realităĠii.
Nu a fost doar o clătorie între două
puncte, nu a fost numai o ascensiune
fizică, geografică, sau cum vreĠi să-i mai
spunem. A fost o ameĠitoare experienĠă de
alpinism spiritual, o intensă aventură a
conútiinĠei – a ieúirii din capcana propriei
viziuni asupra lucrurilor, din lumea
imaginară a peúterii la lumina cunoútinĠei.
A fost o înviere din morĠi.
Evanghelia acestei duminici vorbeúte
despre un proces asemănător úi în acelaúi
timp diferit.
Un orb, un ne-văzător, úedea la marginea
drumului cerúind. Toată viaĠa lui era
alcătuită din întuneric úi din sunete;
eventual úi din conútiinĠa că are nevoie, că
nu poate pretinde să fie autosuficient. Este
adevărat că, spre deosebire de cei din
peúteră, el putea pune mâna pe lucruri úi
că îúi putea atinge semenii. Mai mult, el
avea úansa de a simĠi căldura soarelui,
chiar dacă nu putea localiza sursa
acesteia. Dar lumea era úi pentru el tot
fără chip, tot fără perspectivă, un ecran
întunecat pe care se perindau umbrele
propriei sale minĠi, cu toate că aceste
umbre se Ġeseau în jurul unor lucruri
caracterizate de volum úi densitate.
Lumea lui era doar imediatul: ce putea
pipăi, ce putea mânca, ce putea să bea…
Era prins în capcana propriei sale peúteri.
Interesant însă că, stând atâta vreme la
marginea drumului, prinsese de veste cum
că vine un anume “fiu al lui David”; altfel
spus cineva dintre urmaúii marelui rege-
psalmist. Poate chiar Mesia/Hristos,
“Unsul” lui Dumnezeu. În mintea lui se
născuse de multă vreme ideea, gândul,
dorinĠa – de a se împărtăúi de acea
totalitate a vieĠii, a lumii, pe care doar o
bănuia, orb fiind, dincolo de imediatul a
cărei densitate o experimenta zilnic. Dar
acum, într-un moment de graĠie, în mintea
lui apăruse intuiĠia unei relaĠii între
persoana Unsului úi ceea ce el, orbul,
dorea mai mult. Aúa că a strigat: “Iisuse,
fiul lui David, ai milă de mine!” ùi a
primit răspuns, pentru credinĠa lui, úi a
văzut.
Sfântul Luca nu ne mai povesteúte ce s-a
întâmplat apoi cu acel om. Probabil că úi
el a avut de înfăptuit ascensiunea dificilă
a ieúirii din peútera propriei sale minĠi. Vă
daĠi seama ce i s-a oferit? Ce provocare?
Să uite tot ceea ce útia despre lume înainte
de întâlnirea cu Iisus, Lumina úi ViaĠa
lumii... Să uite ceea ce-úi imaginase
despre sine, despre valori úi fapte, despre
lume… Să o ia de la început, să-úi re-
creeze viaĠa…
Facerea din nou a lumii nu este un
eveniment global, ce are să se întâmple
cândva. Facerea din nou a lumii este o
succesiune de evenimente, debutând cu
venirea Fiului lui Dumnezeu la noi, în
peútera/capcana propriilor noastre
conútiinĠe. A coborât la noi Cuvântul lui
Dumnezeu, descoperindu-ne calea,
adevărul úi viaĠa. A coborât Lumina lumii
la noi, úi a împrăútiat negurile, fantasmele
conútiinĠei noastre. A coborât la noi Fiul
lui Dumnezeu, pentru a revela propria
noastră identitate: de fii ai unicului Tată,
de fraĠi între noi…
Facerea din nou a lumii continuă cu
fiecare din cei ce acceptă cumplita
revelaĠie: peútera a fost o úaradă, umbrele
au fost înúelătoare. ViaĠa noastră a fost
construită până la întâlnirea cu Hristos pe
nimic… “Pământ eúti, úi în pământ te vei
întoarce”.
De acum, de când a coborât Dumnezeu la
noi, arătându-se în trupul uman, arătându-
se în lume, revelând adevărata figură a
omului, adevărata noastră demnitate úi
chemare, castelul de nisip se năruie,
peútera rămâne îndărăt, iar noi putem lua
drumul spre în sus, al trecerii de la moarte
la viaĠă. Nu mâine, ci acum. Pentru că cei
ce au crezut, care au primit vestea úi nu s-
au înfricoúat de chipul luminat al
realităĠii, au crezut “spre viaĠa veúnică”.
Iar viaĠa veúnică nu este ceva ce se
aúteaptă, ci bucuria de a trăi, de a fi acum
– cu Domnul vieĠii úi cu cei ce sunt fraĠii
lui.
“Iisus Hristos a venit în lume să-i
mântuiască pe cei păcătoúi, dintre care cel
dintâi sunt eu”. A lui fie slava, în vecii
vecilor! Amin.
ViaĠa parohială | ianuarie - februarie 2005 |
 pag. 5

CRONICA Andreea Carolina úi Constantin Tutoú. spiritualitatea poporului român.

Seara, grupul de colindători al ƒ 15.01.05: a fost oficiat botezul lui
EVENIMENTELOR parohiei a vizitat casele credincioúilor Roman Julian, fiul familiei Doina úi
ƒ 06.12.04: sosirea la Sydney a ƒ 24-26.12.04: vecernia Crăciunului úi Gabriel Cătălin Piuaru, naúi fiind
familiei părintelui dr. Doru Costache, liturghiile sărbătoreúti dedicate familia Chiriac
noul paroh al Bisericii Ortodoxe Naúterii Domnului
Române Sfânta Maria ƒ 01.01.05: liturghia sărbătorească
ƒ 08.12.04: úedinĠa Comitetului dedicată Mântuitorului, sfântului
parohial, dedicată sosirii noului paroh Vasile cel Mare úi anului nou. Au fost
ƒ 12.12.04: liturghia festivă, săvârúită citite úi molitvele (rugăciunile)
de preoĠii Gabriel Popescu úi Doru sfântului Vasile
Costache. Au fost prezentate darurile ƒ 02-5.01.05: tradiĠionalul botez al
Preafericitului Părinte Patriarh caselor credincioúilor, în preajma
Teoctist úi scrisoarea PreasfinĠitului sărbătorii Bobotezei
Părinte Episcop Ambrozie către ƒ 06-7.01.05: liturghiile sărbătoreúti
membrii parohiei Sfânta Maria. dedicate Botezului Mântuitorului în
Iordan úi sfântului Ioan Botezătorul ƒ 22.01.05: părintele Doru Costache a
Membrii parohiei úi invitaĠii de la
participat la recepĠia oferită de
filiala din Newcastle au luat împreună ƒ 09.01.05: prima úedinĠă a
Consulatul general al României, cu
masa de prânz, în sala bisericii (hall) Comitetului parohial în noul an. A fost
prezentată situaĠia financiară a ocazia aniversării a 146 ani de la
parohiei pe lunile octombrie- unirea principatelor române (24
decembrie 2004. Au fost dezbătute ianuarie 1859)
aspecte organizatorice legate de masa ƒ 23.01.05: după sfânta liturghie, a
festivă din data de 23 ianuarie a.c., avut loc, în sala bisericii, tradiĠionalul
dedicată unirii Principatelor Române prânz dedicat Unirii Principatelor
(24 ianuarie 1859), úi chestiuni Române. Parohia a fost onorată de
privind bunul mers al parohiei prezenĠa membrilor Consulatului
(reluarea editării revistei parohiale; general al României la Sydney
necesitatea repetiĠiilor pentru mai
buna coordonare a corului bisericii
ƒ 13.12.04: părintele Doru Costache a etc.)
fost primit în audienĠă de către Înalt ƒ 13.01.05: părintele Doru Costache úi
PreasfinĠitul Stylianos, Arhiepiscopul soĠia au răspuns invitaĠiei
Australiei, căruia i-a prezentat darurile Consulatului General al României,
Părintelui Patriarh Teoctist spre a discuta chestiuni de interes
ƒ 19.12.04: după sfânta liturghie, a pentru comunitatea românească din
avut loc serbarea pomului de Crăciun, Sydney în general úi parohia Sfânta ƒ 29.01.05: vizita frăĠească a părintelui
cu sosirea Moúului, al cărui sac plin Maria în special. Dl. Consul general, Doru Costache úi a unui grup de
de daruri a făcut bucuria copiilor din Dr. Ovidiu Grecea, a oferit bibliotecii credincioúi la filiala parohiei din
parohie. După amiază, a avut loc parohiale un set de CD úi DVD care Newcastle.
botezul lui Andrew, fiul familiei prezintă istoria, cultura úi
veúti bune
Evenimente de văzută úi cu telescoape de 20 februarie, Luna va fi la
interes pe cerul deschidere mică. apogeu (punctul cel mai AnunŗĈm, cu bucurie,
Cometa C/2003 K4 îndepărtat de Terra) recunoaûterea canonicĈ, de
Austral în luna (Linear) va putea fi 24 februarie, Luna plină cĈtre Patriarhia RomânĈ, a
februarie observată în constelaĠiile ƒ Ploi de stele (Meteor parohiei Sfântul Ioan
Gabriel Diŗu Fornax úi Eridanus. showers) BotezĈtorul ûi a pĈrintelui
Pe 20 februarie va fi Curentul meteoric Alfa Ioan Vasile Prunduû, ca
ƒ Evenimentele cele mai echinocĠiul de toamnă preot paroh al acesteia.
Centauri este activ între
notabile ExistĈ de acum, în Sydney,
(ziua úi noaptea vor fi 21-28 februarie. Numărul douĈ parohii aflate sub
Pe 8 úi 9 februarie, Marte egale). Evident, după 20 de meteoriĠi poate varia úi
va trece prin constelaĠia jurisdicŗia canonicĈ a
februarie nopĠile vor orice predicĠie este Bisericii Ortodoxe Române,
Sagitarius, în apropiere de deveni mai lungi. dificilă. Vă puteĠi însă spre mai buna pĈstorire a
nebuloasele M8 úi M20. ƒ Fazele Lunii aútepta la circa 5-10 fraŗilor români care încĈ nu
Jupiter úi Luna se vor 2 februarie, ultimul pătrar meteoriĠi pe oră. Deúi rari, au gĈsit drumul spre
apropia foarte mult. Pentru 8 februarie, Luna va fi la sunt spectaculoúi prin bisericĈ.
observatorii din sudul perigeu (punctul cel mai strălucire úi dâra Parohia Sfânta Maria din
Australiei, Luna chiar va apropiat de Terra) luminoasă pe care o lasă Sydney ureazĈ pĈrintelui
oculta planeta Jupiter. 09 februarie, Luna nouă în contact cu atmosfera Prunduû spor pastoral întru
Planeta Saturn va putea fi 16 februarie, primul pătrar terestră. organizarea comunitĈŗii sale.
ViaĠa parohială | ianuarie - februarie 2005 |
pag. 6

Dieta, activitatea fizică úi margarinei, zahărului, prăjiturilor úi cumpărături pe care să o respectăm.

sănătatea
dr. Emil Eracovici
AlimentaĠia necorespunzătoare úi viaĠa
sedentară sunt doi factori de risc importanĠi
care duc la creúterea în greutate, boli
cardiovasculare úi la o deteriorare generală
a stării de sănătate. Dieta echilibrată úi
activitatea fizică ajută la prevenirea unor
afecĠiuni medicale cum ar fi accidentul
vascular cerebral, infarctul miocardic,
hipertensiunea arterială úi diabetul zaharat
de tip 2. Dacă o persoană suferă deja de
una sau mai multe din aceste afecĠiuni, este
cu atât mai important să urmeze un program
structurat de exerciĠii úi dietă, sub
îndrumarea medicului de familie, program
care trebuie să Ġină seama de vârsta,
mobilitatea úi starea generală a sănătăĠii
persoanei respective. Consultarea unui
dietetician úi a unui fizioterapeut, în aceste
situaĠii, pot aduce beneficii în plus.
Se poate vorbi despre două aspecte ale
dietei: calitatea úi cantitatea. În ce priveúte
calitatea, trebuie să consumăm
preponderent fructe, legume, cereale úi
paste făinoase, úi în măsură moderată carne
slabă (vită, pui fără piele), peúte úi produse
lactate. Alimentele de genul untului,
răcoritoarelor de tip ‘soft drink’, trebuie să fie
Activitatea fizică úi sportul au nenumărate
consumate cât mai rar sau chiar evitate.
beneficii. Ele îmbunătăĠesc circulaĠia
Carnea pe care o consumăm este bine să
sanguină generală, inclusiv cerebrală úi
fie pregătită pe grătar sau fiartă, úi nu prăjită
miocardică, duc la creúterea colesterolului
în ulei. Nu este necesar să consumăm carne
‘bun’ (HDL), epurează toxinele din organism,
mai mult de o dată pe zi úi este bine dacă
păstrând sănătatea vaselor de sânge.
putem avea două zile pe săptămână fără
Bătrânii úi cei ce suferă de boli cronice pot
carne. [De altfel, tradiĠia ortodoxă prescrie
să beneficieze enorm de pe urma unui
două zile de post săptămânal, miercurea úi
program de exerciĠii fizice, alcătuit în
vinerea.] În privinĠa produselor lactate, este
colaborare cu medicul de familie, aúa cum
preferabil să optăm pentru cele degresate,
am menĠionat anterior. Cele mai multe
întrucât acestea conĠin cantităĠi reduse de
autorităĠi medicale recomandă 30 de minute
grăsimi, dar sunt bogate în calciu (copiii mici
de activitate fizică pe zi. Acelaúi efect
fac excepĠie de la această recomandare).
benefic poate fi obĠinut úi prin trei sesiuni de
Uleiul de măsline adăugat la salate are un
câte 10 minute, dacă preferăm. Unul dintre
efect benefic asupra sănătăĠii, pe când
cele mai subestimate exerciĠii fizice este
încingerea pe foc a acestuia îl transformă
mersul ‘vioi’, care este la îndemâna tuturor;
într-un produs dăunător.
putem atât de uúor să îl practicăm zilnic, în
În ceea ce priveúte cantitatea, în contextul
drum spre locul de muncă, parcând maúina
dietei, este bine să ne ridicăm de la masă
la câteva străzi depărtare de destinaĠie úi
înainte de a ne suprasătura. Este foarte
străbătând pe jos ultimele 15 minute din
important să învăĠăm a diferenĠia între
drum.
foame úi poftă, úi să mâncăm doar atunci
Dieta sănătoasă, activitatea fizică regulată
când ne este foame. Dacă totuúi simĠim
úi sănătatea merg mână în mână, úi este de
nevoia unei gustări între mese, un fruct sau
datoria noastră să păstrăm în echilibru
un pahar cu apă este suficient. Putem
această ecuaĠie, amintindu-ne de sfântul
preveni tentaĠiile, evitând să păstrăm în casă
Pavel, care a spus că ‘trupul omului este
gustări nesănătoase. Să nu facem niciodată
templul lui Dumnezeu, în care locuieúte
cumpărăturile ‘pe stomacul gol’ úi
Duhul Lui’ (1 Corinteni 3,16-17).
întotdeauna să avem cu noi o listă de

DE PRIN CURTEA propria curte úi în condiĠiile zilele cu temperaturi sub (slow release fertilizer), se
OMULUI climatice din Sydney úi 30˚C. pot folosi cu succes
ing. Petre Curuŗ împrejurimi? Iată câteva Gazonul verde. Nu uitaĠi că îngrăúăminte solubile lichide.
sfaturi practice. iarba tăiată foarte scurt este În grădina de legume,
Suntem în toiul verii úi ne Trandafirii se udă regulat, mai sensibilă la secetă úi la gospodinele culeg roúiile
bucurăm din plin de cu apă îndestulătoare, cel temperaturi ridicate. De aceea coapte, prepară úi pun la
abundenĠa fructelor úi puĠin o dată pe săptămână. trebuie tăiată la o înălĠime borcane zacusca úi ghiveciul.
legumelor proaspete. Luna Acum se înlătură lăstarii medie. Fertilizarea nu este Acum se fertilizează
ianuarie – în Australia – este lacomi, în special cei porniĠi indicată în ianuarie. lămâiul, portocalul,
echivalentă cu “luna lui din portaltoi. Înlăturăm Florile cultivate în mandarinul úi în general
Cuptor” din România. inflorescenĠele ofilite sau containere trebuie ferite de citricele, pentru a pune bazele
Gânduri nostalgice de acasă uscate. Pentru prevenirea căldura directă a razelor producĠiei următoare.
ne amintesc că, în acest apariĠiei bolilor (mucegai, solare, care pot supraîncălzi Pomii fructiferi úi viĠa de vie
moment, românii caută mai rugină sau pătarea frunzelor), úi arde rădăcinile acestora. se protejează împotriva
mult o ieúire la Predeal, este indicată stropirea cu Dacă în poturi/ghivece nu au păsărilor cu plasă de nailon.
pentru sporturi de iarnă, decât fungicide pe bază de cupru fost administrate Happy gardening!
preocupări agricole. sau sulf (Mancozeb 0,2%), în îngrăúăminte greu solubile
Ce putem face noi, în

InformaĠii financiare úi sfaturi practice comparaĠie cu rata

Carol Cruceanu,
General Manager Finance and
Administration, UTI Aust Ldt
Cursul valutar pentru luna ianuarie
2005 a fost aproximativ următorul:
AUD 1 = Lei 22,100
USD 1 = Lei 29,100
EURO 1 = Lei 38,100
Se preconizează că economia
Australiei va creúte în 2005 cu 3.9
creúterii economiei
%, în comparaĠie cu anul precedent. australiene. Economia
În schimb, se presupune că economia românească are foarte mult de
României va creúte în 2005 cu 7.0 %, recuperat pentru a face faĠă
în comparaĠie cu anul precedent. concurenĠei de pe piaĠa europeană
Cifrele arată că economia (România va deveni parte a Uniunii
australiană, bine consolidată, este în Europene în 2007).
acelaúi timp úi foarte dinamică. Din păcate, creúterea economică va
Procentul prevăzut pentru economia costa România din punct de vedere
românească, aflată în curs de social. Astfel, în 2005, úomajul în
dezvoltare, nu trebuie pus în România se va ridica la procentul de
ViaĠa parohială | ianuarie - februarie 2005 |

8.0% (cca. 850,000 de persoane), în
timp ce rata úomajului în Australia
se presupune că nu va depăúi 5.4%.
ƒLucrurile care îi preocupă cel mai
mult pe românii nou-sosiĠi în
Australia sunt:
- alegerea unui oraú-zonă pentru a
locui (est, vest, nord, sud)
- faptul de a nu înĠelege limba
“australiană”
- deschiderea unui cont de bancă
- înregistrarea pentru obĠinerea
asigurării medicale (Medicare)
- sistemul úcolar (dacă familia are
úi copii)
- folosirea mijloacelor publice
- comunitatea românească la care se
pot interesa pentru sfaturi în
problemele de mai sus
- unde se află o biserică
românească
ƒLa ultimul recensământ care a avut
loc în Australia, în anul 2001, a fost
înregistrat un număr de 12,900
români născuĠi în România, care
acum locuiesc în Australia
(majoritatea în Melbourne úi
Sydney). Potrivit datelor statistice,
în Sydney ar locui cel puĠin 5,000
de români.
Oare unde sunt aceútia? Oare útiu
de existenĠa bisericii noastre? Oare
îl cunosc pe Dumnezeu?
MANUALUL
ATLEğILOR
LUI HRISTOS
Alina Victoria Paraschiv - Bucureûti
Sfântul Antonie, stând odată în deúert,
a fost cuprins de o mare tulburare a
gândurilor. Atunci a început a zice
către Dumnezeu: “Doamne, vreau să
mă mântuiesc úi nu mă lasă gândurile.
Ce voi face în necazul meu? Cum mă
voi mântui?” Ieúind din chilie, a văzut
pe cineva, semănând cu el, care o
vreme úedea úi lucra, apoi se ridica úi
se ruga, exact aúa cum însuúi Antonie
obiúnuia să facă. Acesta era un înger al
Domnului, trimis spre îndreptarea úi
încredinĠarea lui Antonie. Bătrânul l-a
auzit pe înger zicându-i: “Fă aúa úi te
vei mântui”. Iar el, auzind, s-a bucurat
mult úi a prins nădejde.
Această istorioară se găseúte în cartea
ViaĠa parohială | ianuarie - februarie 2005 |
pag. 7
RECUNOùTINğĂ
Ioana Maria, Otilia, pr. Doru
Probabil cĈ cei mai mulŗi dintre românii stabiliŗi în Australia ar fi dorit sĈ afle aici,
sosind în pĈmântul de adopŗie, o mânĈ întinsĈ, un sprijin din partea compatrioŗilor.
La fel de probabil este cĈ cei mai mulŗi dintre ei nu au avut parte de o asemenea
primire… De aceea nu putem fi decât recunoscĈtori membrilor parohiei Sfintei Maria
pentru cĈldura cu care ne-au înconjurat.
Nu putem sĈ nu menŗionĈm aici hotĈrârea cu care Comitetul parohial ûi câteva
familii din parohie au acŗionat spre urgentarea sosirii noastre la Sydney, mergând pânĈ
la depunerea unor garanŗii în faŗa statului australian. Nu putem uita efortul constant
ûi generozitatea prietenului Carol Cruceanu, cenzorul Comitetului parohial, care a
ûtiut sĈ ne îndrume înŗelept ûi sĈ ne susŗinĈ moral pe întreg parcursul lungului drum de
obŗinere a vizei, înconjurându-ne apoi ûi aici, cu familia sa, de iubire dezinteresatĈ.
Nu vom uita primirea caldĈ, întâmpinarea entuziastĈ – la aeroport ûi în primele zile
ale ûederii aici – fĈcutĈ nouĈ de pĈrintele Gabriel Popescu ûi de Dna. Georgeta
Popescu, de membrii Comitetului parohial ûi de alŗi reprezentanŗi ai comunitĈŗii
româneûti, aparŗinând sau nu parohiei Sfintei Maria.
Trebuie sĈ menŗionĈm, cu tot respectul ûi dragostea, generozitatea pĈrinteascĈ a vice-
preûedintelui Comitetului parohial, Dl. Traian Andrei, ûi a soŗiei sale, Dna. Rafila
Andrei, care ne-au gĈzduit în primele sĈptĈmâni de la sosire ûi nu au fĈcut economie
de efort, în ajutorul pe care ni l-au dat în cĈutarea unei ûcoli pentru Ioana Maria ûi a
unei locuinŗe. Nu-i putem uita pe mulŗii credincioûi care ne-au oferit, prieteneûte,
sugestii importante în timpul cĈutĈrilor sus-amintite. Trebuie sĈ menŗionĈm rĈbdarea
ûi simpatia arĈtate nouĈ de Dna. Carolyn ûi de Emily, cea mai tânĈrĈ membrĈ a
familiei Cruceanu, care ne-au însoŗit în ultima parte a acestor cĈutĈri.
Nu-i putem uita pe cei care, cunoscuŗi sau anonimi, ne-au oferit direct sau indirect
sprijinul lor, atât de necesar la acest început de drum. Îi menŗionĈm aici pe cei pe care îi
ûtim: familia pĈrintelui Popescu, familia Kalafatis, familia Iûfan, familiile Eracovici,
familia Popa, familiile Cruceanu, familia Curuŗ, familia Costea, familia Bunescu,
familia Zetea, familia LĈutaru, familia Huŗanu, Tanti Mica, Dna. Djukici, familia
Teodorescu, familia Costache, familia Constantin. Ne rugĈm pentru dânûii, precum ûi
pentru toŗi cei care s-au dovedit atât de generoûi, fĈrĈ a ne spune cum se numesc. Nu
putem sĈ nu menŗionĈm aici prietenia caldĈ a familiilor Diŗu ûi TĈnase. Nu-i uitĈm
pe copiii din parohie care au înconjurat-o pe Ioana cu toatĈ dragostea lor.
Sunt mulŗi cei care ne-au arĈtat, de la sosire ûi pânĈ acum, simpatie ûi suport. DacĈ
am uitat din greûealĈ pe cineva, este numai datoritĈ faptului binecuvântat cĈ existĈ la
Sydney atât de mulŗi români plini de compasiune.
Tuturor, recunoûtinŗĈ.
numită Pateric (“Cartea PărinĠilor”), după mila Domnului l-au ridicat
scrisă în secolul al patrulea, în Egipt. sufleteúte din toropeală, ajutându-l să
Patericul nu este o carte adresată strige: Doamne… Ce voi face în
exclusiv călugărilor, chiar dacă eroii săi necazul meu? Ieúind din camera lui,
sunt călugări. Cuprinzând sfaturi avva a făcut un pas mai departe, spre a
duhovniceúti úi diverse episoade depăúi starea de care era cuprins. Afară
ilustrative din vieĠile câtorva generaĠii a primit mesajul pe care Domnul i l-a
de monahi, manualul atleĠilor lui trimis printr-un înger: nu avea de făcut
Hristos oferă mii de răspunsuri pentru altceva decât ce făcea de obicei...
încercările noastre sufleteúti. ùi noi suntem adesea copleúiĠi de uitare
Povestea de mai sus se referă la o úi disperare. Povestea dinainte ne ajută
situaĠie pe care orice creútin o poate să înĠelegem că acestea sunt tentaĠii,
trăi. Părintele (avva) Antonie, deúi ispite, úi că trebuie să tratăm ca atare
pustnic experimentat, era la un moment asemenea momente. Cu mila
dat copleúit sufleteúte de o stare Domnului, nu avem de făcut altceva
nefirească: lene, dezgust, nepăsare, decât facem de obicei: muncim, ne
melancolie. Vrednicia câútigată cu atâta rugăm... Doar în mintea noastră apare
trudă până atunci s-a risipit ca fumul… gândul că mereu lipseúte ceva – úi asta
Însă amintirea despre mântuire úi dorul pentru a nu ne mai vedea de treabă.
pag. 8

scrisoare acasă Sunt destul de mulĠi români pe aici; vecini mai educaĠi. Vis-à-vis stau
unii foarte de treabă. Deja am niúte X (deh, ca-ntr-o societate
Dragi părinĠi, prieteni la trei străzi depărtare. Ce multietnică úi multiculturală), care
Iată-ne ajunúi în sfârúit în Australia. stare de confort, să auzi la celălalt dau muzica la maxim la 12 noaptea.
În jurul amiezii, Sydney, cu un capăt al firului: Hai, Salut! Ce mai Am vorbit frumos, de două ori, a
soare dogoritor, face ca oamenii să faci? treia oară i-am somat, a patra oară
se ascundă care pe unde poate, în Să útii că persoana asta stă la 5 (cam mult) am zis SHUT UP, la 120
timp ce maúinile se afundă leneúe în minute de tine, pe o stradă pe care decibeli. De atunci e liniúte. Am
asfaltul încins, mirosind parcă a nu te simĠeai tocmai în largul tău scris un anunĠ mare pe uúă, cum că
cafea proaspăt râúnită. Un oraú pentru că nu cunoúteai pe nimeni... le mulĠumesc pentru că nu fac
metropolă, un oraú enorm, dar în Era ca úi cum ai fi intrat într-o curte zgomot după 10:30. Totuúi, îmi
care nu te pierzi úi în care parcă mare fără să útii dacă are câine úi pocnesc ca niúte măgari uúa de la
toate au o logică. unde să te ascunzi, în eventualitatea intrare (probabil că au stat la cort
Australienii sunt oameni deschiúi, că are… înainte, pentru că invenĠia asta cu
cu o atitudine mult mai bună faĠă de Citim pe internet despre tot felul de interfonul a prins la români mai
emigrantul abia venit, comparativ cu fiare, úerpi úi păianjeni, cum să ne repede decât la ei).
ce se petrece în alte Ġări. ferim, ce să facem, cum să ne Au geamul larg deschis la parter úi,
Oraúul are trenuri peste tot úi chiar lingem rănile, care deocamdată nu pentru că e ceva greu de manipulat,
linie de monorail (tren cu o singura există, că de abia am venit... chestia asta cu interfonul, zbiară la
úină, suspendat, care merge numai în Eu totuúi cred că cea mai rea fiară e colegul de apartament pentru a le
centrul oraúului; bine ar fi fost să omul, nu păianjenul sau úarpele. deschide uúa. Ăla iese din casă úi se
meargă până aici, în suburbia În rest, la tot pasul contraste, chinuieúte úi pe dinăuntru să
noastră). oamenii sunt îmbrăcaĠi mai mult sau deschidă uúa. Eu stau lângă ei úi mă
Mergem pe străzi, care pe unde mai puĠin bine, fiecare după uit cât de mult durează operaĠiunea
apucăm, pentru că trebuie să posibilităĠi. complicată a deschiderii uúii. CINCI
cunoaútem oraúul. Acum tot românu’ se duce la MINUTE!!! Simt că albesc, nu alta;
Cu limba stăm biniúor, numai că, Brisbane úi Gold Coast, zicând că e ies úi le mai arăt o dată. N-am mai
după accent, oamenii ne cred ruúi. mai ieftin. Totuúi, ieftinu’ ăsta nu îĠi văzut atâta prostie! Oricum, acum au
Eu mă enervez úi le spun că latinu’ bagă mai mulĠi bani în buzunar, învăĠat úi nu mă mai deranjează.
cu rusu’ nu prea au nimic în comun. pentru că úi salariile sunt “mai Nu m-au preocupat niciodată
Vorba lui Nenea Iancu Caragiale: ieftine”. Chiria poate fi mai mică chestiile astea administrative în
“Ce caută, dom’le, neamĠu’ în decât la Sydney, dar salariul este úi România; nu mă deranjau; nu útiu de
Bulgaria?”… el mai mic. Am stat de vorba cu un ce aici le observ... Am aúa o stare…
Mare lucru nu mai vedem de la o mecanic care se plângea că are de administrator de bloc din Titan.
vreme, pentru că muncim amândoi. numai $18/oră úi că nu plătesc bine Pentru că probabil nu am o
FetiĠa merge la două îngrijitoare; e deloc acolo. comunicare prea bună cu urbea,
bine-mersi; úi noi suntem bine. De aia nu este prea bine să întrebi altfel nu le-aú vedea. Ce chestie!...
Am avut norocu’ să găsim ceva de pe cineva: Eu centrez, eu dau cu capu’, îmi dau
lucru. De ce să ne plângem că - Auzi, da’ în Perth cum e?, sau în răspunsurile singur.
muncim? Chestia e că nu poĠi să te Melbourne etc., pentru că omul te În fine, mi-e dor de voi, abia aútept
úi distrezi în acelaúi timp. sfătuieúte din perspectiva experienĠei să ne vedem. Noi suntem ancoraĠi
Oamenii te plătesc pentru timpul pe care el a avut-o cu oraúul sau Ġara aici, în realitatea australiană, în
cât eúti cu ei; pe urmă nu-i mai respectivă. ExperienĠa ta poate să fie portul comunităĠii româneúti din
interesează că poate ai úi tu nevoi cu totul diferită... Sydney.
personale. Îmi pare rău că nu am úi eu niúte Toate cele bune! Cătălin Anastase
redacŗia:
Raftul cu ebook lansat sub alt nume, iar din în care veĠi găsi informaĠii pr. dr. Doru Costache
Ion Nedelcu - Bucureûti 2001 se transformă într-un despre cultură, recenzii, prof. Cristina TĈnase
portal cultural. noi apariĠii editoriale úi dr. Simona Eracovici
www.liternet.ro ConĠinutul site-ului este altele. dr. Emil Eracovici
Acest site prezintă o foarte bogat. În afară de Nu ne mai rămâne decât a fotoreporter:
editură, una virtuală, dintre posibilitatea de a citi sau vă invita să vizitaĠi acest Ioana Maria Costache
puĠinele de acest gen de descărca (gratuit) cărĠi în site cu speranĠa că vă veĠi concepŗie graficĈ & tehnoredactare:
pe piaĠa românească. format pdf (vestitul format satisface pofta de citit nu Ion Nedelcu (Bucureûti)
După cum citim pe site, ebook), putem achiziĠiona numai în limba română ci
editura este destul de úi un abonament online úi în engleză sau franceză. 64 Linthorn Ave,
veche, din 1999, când s-a (gratuit) la revista LiterNet, Spor la citit! Enfield South, NSW 2133.
phone: (02) 9642 02 60
:: titlul publicaŗiei conŗine o fotografie realizatĈ de Ioana Maria Costache :: icoana este lucratĈ în mozaic de George RĈducanu ::
ViaĠa parohială | ianuarie - februarie 2005 |