Sunteți pe pagina 1din 8
anul XXX ianuarie - februarie 2005
anul XXX
ianuarie - februarie 2005

Non-localizare i identitate

preot Doru Costache

editorial

Scrisoarea Preasfin itului Episcop Ambrozie Sinaitul

eful Departamentului ‘Comunit i Externe’ al Patriarhiei Române

Prea Cucernice P rinte Profesor Popescu, Onora i membri ai Comitetului parohial, Iubi i credincio i, membri ai parohiei ortodoxe române Sfânta Maria din Sydney,

ai parohiei ortodoxe române Sfânta Maria din Sydney , În Biseric , preotul este între credincio

În Biseric , preotul este între credincio i ceea ce este soarele pentru via , însufle ind credin a, mângâind suferin ele, încurajând i dând putere atunci când se înst pânesc neputin ele. Asemenea soarelui, preotul aduce lumina credin ei i speran tuturor celor din casa lui Dumnezeu i tot a a el urc la vremea cuvenit în punctul zenital, pentru a c uta spre sear pacea i odihna. Îmi face o deosebit pl cere ca, în numele Preafericitului P rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s elogiez înf ptuirile comunit ii române ti a bisericii Sfânta Maria i ale p storului s u, P rintele Profesor Dr. Gabriel Popescu. A i reu it împreun , p rinte profesor i dragi credincio i, s cl di i o biseric frumoas , dup chipul celei pe care o purta i în inimile dumneavoastr , un simbol al credin ei str mo e ti în care tr i i neclinti i pe p mântul australian. tim c a i trecut împreun prin încerc ri i probleme fa de care noi, cei de acas , eram neputincio i. A rânduit îns Dumnezeu s ave i acum o bog ie de mare pre : o biseric în care s -i sluji i lui Dumnezeu i s p stra i cu sfin enie tradi ia cre tin . Încerc rile prin care a i trecut, departe de ar , ne determin s privim eforturile Prea Cucerniciei Voastre cu i mai mult respect. P rinte Profesor Popescu, Biserica mam , Patriarhia Român , v este recunosc toare pentru eforturile depuse în slujba românilor ortodoc i de la Sydney i pentru a ne fi reprezentat cu demnitate în lumea teologic de la antipozi. Activitatea Prea Cucerniciei Voastre este cunoscut i pre uit , atât cea didactic , în cadrul Colegiului Teologic Ortodox Sfântul Andrei, al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Australiei, dependent de Patriarhia

(continuare la pag. 2)

 

I ar noi locului ne inem / Cum am fost, a a r mânem, spunea poetul cu mândrie despre apartenen a noastr

la

spa iul geografic al originii i la un anumit fel de a fi.

Cuvinte pe care, poate, cei de acas le mai recit din obi nuin pe la serb ri, dar care înseamn mult mai mult pentru noi, cei de aici. Mult mai mult, nu în sensul c ar spune ceva esen ial despre experien a noastr , a celor din lumea de la antipozi, ci în sensul c prilejuiesc

medita ie asupra situa iei românului aflat departe de p mântul originilor…

o

Evident, afla i la uria distan , noi nu ne mai “ inem locului”. Sau, încerc m mai degrab s fim ai locului în care tr im. În aceste condi ii, întrebarea care trebuie formulat este: locuind aici, mai suntem a a “cum am fost”? Ce anume din ceea ce am fost r mâne la fel, i ce anume s-a schimbat prin str mutare?

Ca unui nou-venit, îmi m rturiseau unii din cei mai vechi cum c tr iesc sentimentul complex de a nu mai fi deplin români i deopotriv de a nu fi întru-totul australieni. Personal, nu pot spune, momentan, c tr iesc o asemenea problem , dar, ca preot, nu pot r mâne indiferent fa de fr mânt rile celor care o experimenteaz .

Neavând înc o asemenea problem , nici nu pot fi de mare folos. Poate doar, teoretic vorbind, s îi ajut pe membrii parohiei noastre s în eleag faptul c – în

cuvintele poetului – de i nu mai sunt “locului”, ei pot

“r

mâne”. Str muta i fiind departe de reperul nostru

tradi ional, p mântul patriei, putem fi în continuare ceea

ce spera Eminescu… Dar asta implic efortul de a ne redescoperi propria identitate, cre tin i româneasc . De a ne defini ca aparte, în mijlocul unei societ i care chiar respect diferen ele.

Ar fi o teribil triste e s nici nu mai fim ce am fost, dup ce c nu mai suntem acolo de unde venim.

Din Statutul Parohiei Ortodoxe Române Sfânta Maria din Sydney

Articolul 2 Obiectivele Parohiei sunt urm toarele:

S men in , s înve e i s promoveze f r alterare tradi iile i cultul Bisericii

Ortodoxe Române. S supravegheze i s asigure asisten a spiritual-religioas a tuturor enoria ilor. S promoveze i s extind limba, cultura i unitatea de credin religioas i tradi iile str mo ilor, aducând astfel o contribu ie la societatea multicultural australian din care facem parte.

S men in leg tura cu Biserica Ortodox Român , sub a c rei jurisdic ie canonic se afl . S men in i s l rgeasc rela ii de prietenie i colaborare cu celelalte Biserici Ortodoxe canonice i cu to i ceilal i cre tini din Australia.

(continuare la pag. 2)

pag. 2
pag. 2

Pentru a deveni membru al parohiei Sfânta Maria

preot dr. Doru Costache

Spre deosebire de România, unde calitatea de membru al unei parohii ortodoxe nu este tratat cu seriozitate, institu ional, fiind considerat ca de la sine (pentru a se ajunge la situa ia c mai nimeni nu apar ine de drept unei parohii), în comunit ile din diaspora, acestei chestiuni i se acord aten ia cuvenit . i aici, în Australia, ca pretutindeni în lume, dorin a de legitimare a apartenen ei la o comunitate ortodox româneasc are leg tur cu efortul fiec ruia de a- i afirma identitatea spiritual , cultural i etnic , într-o societate multicultural în care politica asimil rii a fost demult abandonat . În aceste condi ii, este firesc ca i parohia noastr s primeasc solicit ri privind ob inerea calit ii de membru. Trebuie cunoscut îns faptul c situa ia de membru al unei comunit i religioase, cum este Biserica noastr , implic anumite condi ii, neluate în seam de c tre organiza iile seculare, laice. Aceste condi ii se afl în strâns leg tur cu

condi ii se afl în strâns leg tur cu faptul c , potrivit Sfintei Scripturi, adunarea
condi ii se afl în strâns leg tur cu faptul c , potrivit Sfintei Scripturi, adunarea

faptul c , potrivit Sfintei Scripturi, adunarea cre tin , Biserica (termenul nou-testamentar ekklesia înseamn “adunarea celor chema i”), este “poporul lui Dumnezeu”, “semin ie aleas , preo ie împ r teasc , neam sfânt” (cf. 1 Petru 2,9-10). A fi membru al unei parohii implic asumarea unor responsabilit i cre tine în untrul comunit ii i în mijlocul lumii. Solicitan ii calit ii de membru cu drept de vot al parohiei Sfânta Maria pot fi credincio i ortodoc i români neafilia i înc formal unei comunit i biserice ti i de asemenea maturi converti i la credin a noastr . Realitatea este c , tr ind într-o societate multicultural , în comunitatea noastr au intrat i vor mai intra membri de alt origine etnic decât cea româneasc . Originea etnic , situa ia social i sexul nu constituie criterii pentru

ob inerea calit ii de membru cu drept de vot. Privind condi iile pe care trebuie s

le îndeplineasc solicitan ii calit ii de membru, acestea sunt:

(a) cunoa terea Crezului i a

semnifica iei acestuia,

(b) participarea la sfânta liturghie i

la alte activit i parohiale,

(c) participarea la programul de

catehez /înv mânt cre tin organizat la parohie (dup slujba de vineri seara), i

(d) spovedania ori discu ia

duhovniceasc cu preotul paroh. Este important ca solicitan ii s fie recomanda i de al i membri ai parohiei ca persoane onorabile, care î i conduc via a conform credin ei i tradi iei Bisericii Ortodoxe Române. Respectarea acestor criterii reprezint garan ia pentru constituirea unei comunit i s n toase i prospere.

“De ce duce lips în fiecare zi i în fiecare ceas omul p c tos, întinat? De mil , de cur ie i de sfin ire. Unde i cum se d , unde i cum poate fi dobândit acest har? Prin Biseric . Când anume? În timpul dumnezeie tilor slujbe i al s vâr irii diferitelor Taine. Dar acas ? Poate fi dobândit i acas prin rug ciune sârguincioas i prin inerea unor rânduieli. Poate fi dobândit în orice loc i în orice timp, dar nu se revars niciunde atât de îmbel ugat i de lucr tor ca în loca ul bisericii. De aceea loca ul bisericii le este cre tinilor atât de scump, ca un izvor de ap vie, i o cas a lui Dumnezeu, ca un loc al milei, cur iei, sfin eniei, vie ii cere ti.”

(Sfântul Ioan din Kron tadt, Liturghia - cerul pe p mânt, Cuget ri mistice despre Biseric i cultul divin ortodox, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 51) - text cules de Alina Paraschiv

 

Programul bisericii Sfânta Maria

Miercuri, 2 februarie: 10.00 – utrenia i liturghia Întâmpin rii Domnului Vineri, 4 februarie: 18.00 – vecernia; 18.45 – catehez (Crezul, 3) Duminic , 6 februarie:

Duminic , 20 februarie:

10.00

– utrenie i liturghie

Vineri, 25 februarie: 18.00 –

vecernie; 18.45 – catehez (Crezul, 6) Duminic , 27 februarie:

10.00

– utrenie i liturghie

10.00

– utrenie i liturghie

Vineri, 4 martie: 18.00 – vecernie; 18.45 – catehez (Crezul, 7) Sâmb t , 5 martie: 10.00 – liturghie i parastas (Sâmb ta mor ilor) Duminic , 6 martie: 10.00 – utrenie i liturghie

Vineri, 11 februarie: 18.00 –

vecernie; 18.45 – catehez (Crezul, 4) Duminic , 13 februarie:

10.00

– utrenie i liturghie

Vineri, 18 februarie: 18.00 – taina sfântului maslu; 19.00 – catehez (Crezul, 5)

Via a parohial | ianuarie - februarie 2005 |

Din statutul

(continuare de la pag. 1)

Articolul 3 Membri Cererea de membru se face în scris i con ine: numele,

adresa i dorin a de a deveni membru. Cotiza ia de membru

se va stabili anual de c tre Comitetul parohial, potrivit cu

standardul vie ii. Comitetul va aproba fiecare cerere în parte i hot rârea se va comunica solicitantului. În nici un caz nu i se poate pretinde Comitetului s dea explica ii pentru respingerea

unei cereri. Se va p stra un registru al membrilor cu numele, adresa i data aprob rii fiec ruia. Articolul 12 Procedura la Adun rile generale Adunarea general parohial este constituit din to i

membrii parohiei înregistra i în registrul respectiv i care i-

au îndeplinit îndatoririle morale i materiale fa de parohie

i Biseric . [

Fiecare membru prezent la o Adunare general are dreptul

]

la

un vot. Un membru absent poate fi reprezentat cu drept

de

vot la o Adunare de un alt membru al parohiei, dac

delegarea este legalizat -autentificat de Judec torul de Pace.

Articolul 18 Expulzarea de membri Un membru al parohiei poate fi expulzat de c tre Comitet, dac Comitetul consider inuta lui ca aducând daune- prejudicii parohiei. Expulzarea se face numai dac majoritatea membrilor parohiei o vor confirma la o Adunare general convocat spre a o lua în considerare.

O astfel de adunare se ine în termen de o lun de la data

hot rârii Comitetului parohial. La o astfel de Adunare, membrului a c rui expulzare este luat în considerare i se va îng dui s prezinte o explica ie verbal sau în scris, dup cum dore te. Votarea, în aceste cazuri, se va face prin buletine. Comitetul va avea puterea s exclud pe cel expulzat de la treburile parohiei.

Scrisoarea

(continuare de la pag. 1)

Constantinopolului, cât i cea ecumenic , în cadrul organismelor cre tine interbiserice ti din Australia. tim de asemenea c Prea Cucernicia Voastr , sfidând curajos suferin a care v încearc , a i continuat i activitatea didactic , i slujirea lui Dumnezeu, în mijlocul comunit ii române ti a parohiei Sfânta Maria. Acum, când Prea Cucernicia Voastr a i solicitat retragerea din activitate, v mul umesc, în numele P rintelui Patriarh i al Bisericii mam , pentru aceste rodnice eforturi. A tept rile Prea Cucerniciei Voastre i ale credincio ilor români se împlinesc acum: Biserica mam trimite un preot tân r, care s duc mai departe mesajul Evangheliei lui Hristos i lucrarea l udabil , de apostolat, s vâr it pân acum. Îl trimitem pe p rintele Doru Costache, doctor în teologie, cu o bogat activitate universitar , pe care v rog s -l primi i cu încredere i dragoste. V transmit dragostea P rintelui Patriarh Teoctist i a întregii Biserici Ortodoxe Române, încredin ându-v de rug ciunea ei permanent pentru pacea, s n tatea i mântuirea tuturor fiilor ei. Fi i binecuvânta i!

Bucure ti, 3 decembrie 2004

pag. 3
pag. 3

Sfântul Macarie Egipteanul

Simona & Emil Eracovici

S fântul Macarie Egipteanul, s rb torit în calendarul cre tin ortodox pe 19 ianuarie, s-a n scut în p r ile de

nord ale Egiptului, în jurul anului 300, din p rin i cre tini. În tinere e, dup moartea so iei i a p rin ilor, i-a împ r it s racilor mo tenirea p rinteasc i s-a c lug rit, cl dindu- i o chilie în pustiu i petrecându- i timpul în rug ciune, cu hran pu in i cu lucrul mâinilor. Dar pacea lui nu a

r mas mult vreme netulburat . Prin uneltirea diavolului, Macarie a fost învinuit pe nedrept de necinstirea unei fecioare, pentru care a fost apoi batjocorit i chinuit pân la un pas de moarte, de c tre oamenii din sat. Iar fata, r mânând îns rcinat i neputând s nasc , a m rturisit pe adev ratul vinovat. i auzind Macarie c vor s -l laude pentru r bdarea i umilin a lui, a fugit în pustiul Schitului, nevrând cinstea i lauda oamenilor. Acolo l-a întâlnit i a devenit ucenic apropiat al sfântului Antonie cel Mare. În jurul vârstei de patruzeci de ani, Macarie a primit de la Dumnezeu darul vindec rii i al profe iei, îndrumându-i pe to i pe cei ce veneau la el pentru înv turile sale inspirate de Duhul Sfânt, ori pentru t m duiri sau binecuvânt ri. i, cum oamenii nu încetau a-l c uta pentru

a se împ rt i din în elepciunea sa, a rânduit s fie

construit în pustiu o cas de oaspe i, pentru str ini i bolnavi. Dup o via lung i încununat dumnezeie te, cuviosul Macarie s-a mutat la cele ve nice în anul 390, l sând posterit ii o carte cu cinzeci de cuvânt ri duhovnice ti. Cuviosul Macarie a fost întrebat odat de ni te credincio i: ‘Cum trebuie s ne rug m?’ B trânul le-a r spuns: ‘Nu este nevoie de cuvinte multe, ci numai de a ridica mâinile c tre Domnul i de a zice: Doamne, precum vrei i precum tii, miluie te-ne! C ci El tie mai bine ceea ce ne este spre folos’. Un c lugar s-a dus la avva Macarie Egipteanul i l-a întrebat ce s fac pentru a se mântui. B trânul i-a r spuns: ‘Du-te la cimitir i oc r te mor ii!’ Ducându-se c lug rul, potrivit îndemnului sfântului, a oc rât i a

azvârlit cu pietre. Apoi, întorcându-se, i-a povestit b trânului. B trânul l-a întrebat: ‘Ce i-au r spuns?’ Iar el

a r spuns: ‘Nimic’. Avva Macarie i-a spus din nou: ‘Du-

te atunci mâine i laud -i!’ Mergând c lug rul, i-a l udat

toat ziua pe mor i, zicând: ‘Apostolilor, sfin ilor i

izvoare duhovnice ti

‘Apostolilor, sfin ilor i izvoare duhovnice ti drep ilor!’ i s-a întors la b trân,

drep ilor!’ i s-a întors la b trân, zicându-i: ‘I-am l udat’. B trânul l-a întrebat: ‘Ce i-au spus?’ C lug rul a r spuns: ‘Nimic’. Atunci b trânul i-a spus: ‘I i aduci aminte cu câte i-ai necinstit i nimic nu i-au r spuns i cu câte i-ai sl vit i nimic nu i-au gr it? A a i tu: dac , asemenea celor mor i, nici nedreptatea oamenilor, nici lauda lor nu o vei lua în seam , atunci te vei mântui’.

nici lauda lor nu o vei lua în seam , atunci te vei mântui’. Via a

Via a parohial | ianuarie - februarie 2005 |

pag. 4
pag. 4

DUMINICA A 31-A DUP RUSALII (23 ianuarie 2005)

preot Doru Costache

Textele nou-testamentare citite la sfânta liturghie:

Lectura apostolic : 1 Timotei 1,15-17 Lectura evanghelic : Luca 18,35-43

M itul este o istorisire a c rei origine, în majoritatea situa iilor, nu poate

fi verificat . De cele mai multe ori nu se

poate vorbi nici despre veridicitatea faptelor relatate de el. Totu i, mitul are o importan capital pentru efortul

fiec ruia de a- i descifra propria via , propria experien . i aceasta pentru c substan a mitului este existen ial . Nu conteaz faptul c mitul pe care îl voi reda, pe scurt, mai jos, are un autor celebru, Platon, vulturul filosofiei

clasice… E posibil ca el însu i s -l fi auzit povestit pe undeva, spus de o voce din adâncurile propriei sale con tiin e sau poate de una dinafar – care astfel l-a ajutat s se deslu easc pe sine. E la fel de posibil ca el însu i s fi ad ugat, potrivit percep iei i sensibilit ii sale, detalii importante, contribuind la puterea expresiv a pove tii. Cum este posibil ca i eu, repovestind povestea, s scad ori s adaug lucruri importante, potrivit neputin elor mele. Conteaz povestea în sine i ceea ce spune ea despre noi… Se spune c , odat , ca niciodat , a fost organizat un experiment dureros. (Se tie c orice experiment al c rui subiect este omul, via a, are o asemenea dimensiune.) iva copii au fost crescu i, din cea mai fraged pruncie, într-o pe ter întunecat , f r posibilitatea de a vedea vreodat lumina zilei i, de fapt, vreo lumin . Cel pu in, nu direct, pentru c unicul foc din pe ter se afla mereu în spatele lor. Singurele lucruri pe care le vedeau erau umbrele aruncate pe peretele pe terii de fiin e i obiecte care treceau printre foc i ei. Erau acum maturi; crescuser , fie i în pe ter , fie i în acele condi ii. Întreaga lor via consta în contemplarea acelor umbre i în inimaginabile – pentru noi – exerci ii mentale. Habar nu aveau c exist unii lâng al ii. Habar nu aveau c înd r tul lor se afl un foc. Nici gând despre posibilitatea ca lumea s aib i alt consisten decât aceea, în el toare, a umbrelor ce d n uiau pe peretele dinaintea ochilor lor… Într-o zi, termen care pentru ei nu însemna de fapt i pân atunci nimic, li s-

a permis s se întoarc unii c tre ceilal i i c tre foc. Surpriz ! Realitatea era mai mult decât umbrele mi c toare de pe perete… “Imposibil!”, i-au spus unii, cei mai mul i, în mintea lor. Apoi au strigat,

dezn d jdui i: “Nu-i cu putin , este neverosimil! Vrem înapoi! Lega i-ne din nou de scaune i l sa i-ne s vedem ceea

ce am v zut i pân acum!” Ignorance is

bliss… Al ii, mai pu ini îns , i-au luat inima în din i, acceptând adev rul torturant, d râm tor de idoli, c via a lor de pân atunci fusese o sinistr fars . Acceptând imposibilul, neverosimilul, la care nu se gândiser niciodat . i nu se gândiser nu pentru c le lipsea organul meditativ, ci

pentru c nu avuseser pân atunci un termen de compara ie. Acum îl aveau.

În eleseser c via a e mai mult decât

v zuser pân atunci i c , de i dureros, este mai important s accep i c ai tr it o fars decât s te complaci mai departe în meandrele ei. Ace tia din urm au avut curaj s urce pe c rarea îngust i primejdioas , care i-a purtat pân sus, la lumin , spre adev ratul chip al realit ii. Nu a fost doar o cl torie între dou puncte, nu a fost numai o ascensiune fizic , geografic , sau cum vre i s -i mai spunem. A fost o ame itoare experien de alpinism spiritual, o intens aventur a

con tiin ei – a ie irii din capcana propriei viziuni asupra lucrurilor, din lumea imaginar a pe terii la lumina cuno tin ei.

A fost o înviere din mor i.

Evanghelia acestei duminici vorbe te despre un proces asem n tor i în acela i timp diferit.

Un orb, un ne-v z tor, edea la marginea drumului cer ind. Toat via a lui era

alc tuit din întuneric i din sunete;

eventual i din con tiin a c are nevoie, c nu poate pretinde s fie autosuficient. Este adev rat c , spre deosebire de cei din

pe ter , el putea pune mâna pe lucruri i

c î i putea atinge semenii. Mai mult, el avea ansa de a sim i c ldura soarelui, chiar dac nu putea localiza sursa acesteia. Dar lumea era i pentru el tot f r chip, tot f r perspectiv , un ecran întunecat pe care se perindau umbrele propriei sale min i, cu toate c aceste umbre se eseau în jurul unor lucruri caracterizate de volum i densitate. Lumea lui era doar imediatul: ce putea pip i, ce putea mânca, ce putea s bea… Era prins în capcana propriei sale pe teri. Interesant îns c , stând atâta vreme la marginea drumului, prinsese de veste cum c vine un anume “fiu al lui David”; altfel spus cineva dintre urma ii marelui rege- psalmist. Poate chiar Mesia/Hristos, “Unsul” lui Dumnezeu. În mintea lui se n scuse de mult vreme ideea, gândul, dorin a – de a se împ rt i de acea

totalitate a vie ii, a lumii, pe care doar o

b nuia, orb fiind, dincolo de imediatul a

c rei densitate o experimenta zilnic. Dar

acum, într-un moment de gra ie, în mintea lui ap ruse intui ia unei rela ii între persoana Unsului i ceea ce el, orbul, dorea mai mult. A a c a strigat: “Iisuse,

fiul lui David, ai mil de mine!” i a primit r spuns, pentru credin a lui, i a

v zut.

Sfântul Luca nu ne mai poveste te ce s-a întâmplat apoi cu acel om. Probabil c i

el a avut de înf ptuit ascensiunea dificil

a ie irii din pe tera propriei sale min i. V da i seama ce i s-a oferit? Ce provocare?

S uite tot ceea ce tia despre lume înainte de întâlnirea cu Iisus, Lumina i Via a

lumii

despre sine, despre valori i fapte, despre lume… S o ia de la început, s - i re- creeze via a…

Facerea din nou a lumii nu este un eveniment global, ce are s se întâmple cândva. Facerea din nou a lumii este o succesiune de evenimente, debutând cu venirea Fiului lui Dumnezeu la noi, în pe tera/capcana propriilor noastre con tiin e. A coborât la noi Cuvântul lui Dumnezeu, descoperindu-ne calea, adev rul i via a. A coborât Lumina lumii la noi, i a împr tiat negurile, fantasmele con tiin ei noastre. A coborât la noi Fiul lui Dumnezeu, pentru a revela propria noastr identitate: de fii ai unicului Tat , de fra i între noi… Facerea din nou a lumii continu cu fiecare din cei ce accept cumplita revela ie: pe tera a fost o arad , umbrele au fost în el toare. Via a noastr a fost construit pân la întâlnirea cu Hristos pe nimic… “P mânt e ti, i în p mânt te vei întoarce”. De acum, de când a coborât Dumnezeu la noi, ar tându-se în trupul uman, ar tându- se în lume, revelând adev rata figur a omului, adev rata noastr demnitate i chemare, castelul de nisip se n ruie, pe tera r mâne înd r t, iar noi putem lua drumul spre în sus, al trecerii de la moarte la via . Nu mâine, ci acum. Pentru c cei ce au crezut, care au primit vestea i nu s- au înfrico at de chipul luminat al realit ii, au crezut “spre via a ve nic ”. Iar via a ve nic nu este ceva ce se

a teapt , ci bucuria de a tr i, de a fi acum

– cu Domnul vie ii i cu cei ce sunt fra ii lui. “Iisus Hristos a venit în lume s -i mântuiasc pe cei p c to i, dintre care cel

dintâi sunt eu”. A lui fie slava, în vecii vecilor! Amin.

S uite ceea ce- i imaginase

fie slava, în vecii vecilor! Amin. S uite ceea ce- i imaginase Via a parohial |

Via a parohial | ianuarie - februarie 2005 |

pag. 5
pag. 5

CRONICA

EVENIMENTELOR

06.12.04: sosirea la Sydney a familiei p rintelui dr. Doru Costache, noul paroh al Bisericii Ortodoxe Române Sfânta Maria 08.12.04: edin a Comitetului parohial, dedicat sosirii noului paroh 12.12.04: liturghia festiv , s vâr it de preo ii Gabriel Popescu i Doru Costache. Au fost prezentate darurile Preafericitului P rinte Patriarh Teoctist i scrisoarea Preasfin itului P rinte Episcop Ambrozie c tre membrii parohiei Sfânta Maria. Membrii parohiei i invita ii de la filiala din Newcastle au luat împreun masa de prânz, în sala bisericii (hall)

luat împreun masa de prânz, în sala bisericii ( hall ) 13.12.04: p rintele Doru Costache

13.12.04: p rintele Doru Costache a fost primit în audien de c tre Înalt Preasfin itul Stylianos, Arhiepiscopul Australiei, c ruia i-a prezentat darurile P rintelui Patriarh Teoctist 19.12.04: dup sfânta liturghie, a avut loc serbarea pomului de Cr ciun, cu sosirea Mo ului, al c rui sac plin de daruri a f cut bucuria copiilor din parohie. Dup amiaz , a avut loc botezul lui Andrew, fiul familiei

Andreea Carolina i Constantin Tuto . Seara, grupul de colind tori al parohiei a vizitat casele credincio ilor 24-26.12.04: vecernia Cr ciunului i liturghiile s rb tore ti dedicate Na terii Domnului 01.01.05: liturghia s rb toreasc dedicat Mântuitorului, sfântului Vasile cel Mare i anului nou. Au fost citite i molitvele (rug ciunile) sfântului Vasile 02-5.01.05: tradi ionalul botez al caselor credincio ilor, în preajma s rb torii Bobotezei 06-7.01.05: liturghiile s rb tore ti dedicate Botezului Mântuitorului în Iordan i sfântului Ioan Botez torul 09.01.05: prima edin a Comitetului parohial în noul an. A fost prezentat situa ia financiar a parohiei pe lunile octombrie- decembrie 2004. Au fost dezb tute aspecte organizatorice legate de masa festiv din data de 23 ianuarie a.c., dedicat unirii Principatelor Române (24 ianuarie 1859), i chestiuni privind bunul mers al parohiei (reluarea edit rii revistei parohiale; necesitatea repeti iilor pentru mai buna coordonare a corului bisericii etc.) 13.01.05: p rintele Doru Costache i so ia au r spuns invita iei Consulatului General al României, spre a discuta chestiuni de interes pentru comunitatea româneasc din Sydney în general i parohia Sfânta Maria în special. Dl. Consul general, Dr. Ovidiu Grecea, a oferit bibliotecii parohiale un set de CD i DVD care prezint istoria, cultura i

spiritualitatea poporului român. 15.01.05: a fost oficiat botezul lui Roman Julian, fiul familiei Doina i Gabriel C t lin Piuaru, na i fiind familia Chiriac

Gabriel C t lin Piuaru, na i fiind familia Chiriac 22.01.05: p rintele Doru Costache a

22.01.05: p rintele Doru Costache a participat la recep ia oferit de Consulatul general al României, cu ocazia anivers rii a 146 ani de la unirea principatelor române (24 ianuarie 1859) 23.01.05: dup sfânta liturghie, a avut loc, în sala bisericii, tradi ionalul prânz dedicat Unirii Principatelor Române. Parohia a fost onorat de prezen a membrilor Consulatului general al României la Sydney

a membrilor Consulatului general al României la Sydney 29.01.05: vizita fr easc a p rintelui Doru

29.01.05: vizita fr easc a p rintelui Doru Costache i a unui grup de credincio i la filiala parohiei din Newcastle.

grup de credincio i la filiala parohiei din Newcastle. Evenimente de interes pe cerul Austral în

Evenimente de interes pe cerul Austral în luna februarie

Gabriel Di u

Evenimentele cele mai notabile Pe 8 i 9 februarie, Marte va trece prin constela ia Sagitarius, în apropiere de nebuloasele M8 i M20. Jupiter i Luna se vor apropia foarte mult. Pentru observatorii din sudul Australiei, Luna chiar va oculta planeta Jupiter. Planeta Saturn va putea fi

v zut i cu telescoape de deschidere mic . Cometa C/2003 K4 (Linear) va putea fi observat în constela iile Fornax i Eridanus. Pe 20 februarie va fi echinoc iul de toamn (ziua i noaptea vor fi egale). Evident, dup 20 februarie nop ile vor deveni mai lungi. Fazele Lunii

2 februarie, ultimul p trar

8 februarie, Luna va fi la perigeu (punctul cel mai apropiat de Terra)

09

februarie, Luna nou

16

februarie, primul p trar

20 februarie, Luna va fi la

apogeu (punctul cel mai îndep rtat de Terra)

24 februarie, Luna plin

Ploi de stele (Meteor showers) Curentul meteoric Alfa Centauri este activ între 21-28 februarie. Num rul de meteori i poate varia i orice predic ie este dificil . V pute i îns a tepta la circa 5-10

meteori i pe or . De i rari,

sunt spectaculo i prin str lucire i dâra luminoas pe care o las

în contact cu atmosfera

terestr .

ve ti bune

Anun m, cu bucurie, recunoa terea canonic , de c tre Patriarhia Român , a parohiei Sfântul Ioan Botez torul i a p rintelui Ioan Vasile Prundu , ca preot paroh al acesteia. Exist de acum, în Sydney, dou parohii aflate sub jurisdic ia canonic a Bisericii Ortodoxe Române, spre mai buna p storire a fra ilor români care înc nu au g sit drumul spre biseric . Parohia Sfânta Maria din Sydney ureaz p rintelui Prundu spor pastoral întru organizarea comunit ii sale.

Via a parohial | ianuarie - februarie 2005 |

pag. 6
pag. 6
Dieta, activitatea fizic i s n tatea dr. Emil Eracovici Alimenta ia necorespunz toare i
Dieta, activitatea fizic i
s n tatea
dr. Emil Eracovici
Alimenta ia necorespunz toare i via a
sedentar sunt doi factori de risc importan i
care duc la cre terea în greutate, boli
cardiovasculare i la o deteriorare general
a st rii de s n tate. Dieta echilibrat i
activitatea fizic ajut la prevenirea unor
afec iuni medicale cum ar fi accidentul
vascular cerebral, infarctul miocardic,
hipertensiunea arterial i diabetul zaharat
de tip 2. Dac o persoan sufer deja de
una sau mai multe din aceste afec iuni, este
cu atât mai important s urmeze un program
structurat de exerci ii i diet , sub
îndrumarea medicului de familie, program
care trebuie s in seama de vârsta,
mobilitatea i starea general a s n t ii
persoanei respective. Consultarea unui
dietetician i a unui fizioterapeut, în aceste
situa ii, pot aduce beneficii în plus.
Se poate vorbi despre dou aspecte ale
dietei: calitatea i cantitatea. În ce prive te
calitatea, trebuie s consum m
preponderent fructe, legume, cereale i
paste f inoase, i în m sur moderat carne
slab (vit , pui f r piele), pe te i produse
lactate. Alimentele de genul untului,
margarinei, zah rului, pr jiturilor i
r coritoarelor de tip ‘soft drink’, trebuie s fie
consumate cât mai rar sau chiar evitate.
Carnea pe care o consum m este bine s
fie preg tit pe gr tar sau fiart , i nu pr jit
în ulei. Nu este necesar s consum m carne
mai mult de o dat pe zi i este bine dac
putem avea dou zile pe s pt mân f r
carne. [De altfel, tradi ia ortodox prescrie
dou zile de post s pt mânal, miercurea i
vinerea.] În privin a produselor lactate, este
preferabil s opt m pentru cele degresate,
întrucât acestea con in cantit i reduse de
gr simi, dar sunt bogate în calciu (copiii mici
fac excep ie de la aceast recomandare).
Uleiul de m sline ad ugat la salate are un
efect benefic asupra s n t ii, pe când
încingerea pe foc a acestuia îl transform
într-un produs d un tor.
În ceea ce prive te cantitatea, în contextul
dietei, este bine s ne ridic m de la mas
înainte de a ne supras tura. Este foarte
important s înv m a diferen ia între
foame i poft , i s mânc m doar atunci
când ne este foame. Dac totu i sim im
nevoia unei gust ri între mese, un fruct sau
un pahar cu ap este suficient. Putem
preveni tenta iile, evitând s p str m în cas
gust ri nes n toase. S nu facem niciodat
cump r turile ‘pe stomacul gol’ i
întotdeauna s avem cu noi o list de

cump r turi pe care s o respect m.

Activitatea fizic i sportul au nenum rate beneficii. Ele îmbun t esc circula ia sanguin general , inclusiv cerebral i miocardic , duc la cre terea colesterolului ‘bun’ (HDL), epureaz toxinele din organism, p strând s n tatea vaselor de sânge. B trânii i cei ce sufer de boli cronice pot s beneficieze enorm de pe urma unui program de exerci ii fizice, alc tuit în colaborare cu medicul de familie, a a cum am men ionat anterior. Cele mai multe autorit i medicale recomand 30 de minute de activitate fizic pe zi. Acela i efect benefic poate fi ob inut i prin trei sesiuni de câte 10 minute, dac prefer m. Unul dintre cele mai subestimate exerci ii fizice este mersul ‘vioi’, care este la îndemâna tuturor; putem atât de u or s îl practic m zilnic, în drum spre locul de munc , parcând ma ina la câteva str zi dep rtare de destina ie i str b tând pe jos ultimele 15 minute din drum. Dieta s n toas , activitatea fizic regulat i s n tatea merg mân în mân , i este de datoria noastr s p str m în echilibru aceast ecua ie, amintindu-ne de sfântul Pavel, care a spus c ‘trupul omului este templul lui Dumnezeu, în care locuie te Duhul Lui’ (1 Corinteni 3,16-17).

DE PRIN CURTEA OMULUI

ing. Petre Curu

Suntem în toiul verii i ne bucur m din plin de abunden a fructelor i legumelor proaspete. Luna ianuarie – în Australia – este echivalent cu “luna lui Cuptor” din România. Gânduri nostalgice de acas ne amintesc c , în acest moment, românii caut mai mult o ie ire la Predeal, pentru sporturi de iarn , decât preocup ri agricole. Ce putem face noi, în

propria curte i în condi iile climatice din Sydney i împrejurimi? Iat câteva sfaturi practice. Trandafirii se ud regulat, cu ap îndestul toare, cel pu in o dat pe s pt mân . Acum se înl tur l starii lacomi, în special cei porni i din portaltoi. Înl tur m inflorescen ele ofilite sau uscate. Pentru prevenirea apari iei bolilor (mucegai, rugin sau p tarea frunzelor), este indicat stropirea cu fungicide pe baz de cupru sau sulf (Mancozeb 0,2%), în

zilele cu temperaturi sub

30˚C.

Gazonul verde. Nu uita i c iarba t iat foarte scurt este mai sensibil la secet i la temperaturi ridicate. De aceea trebuie t iat la o în l ime medie. Fertilizarea nu este indicat în ianuarie. Florile cultivate în containere trebuie ferite de c ldura direct a razelor solare, care pot supraînc lzi i arde r d cinile acestora. Dac în poturi/ghivece nu au fost administrate îngr minte greu solubile

(slow release fertilizer), se pot folosi cu succes îngr minte solubile lichide. În gr dina de legume, gospodinele culeg ro iile coapte, prepar i pun la borcane zacusca i ghiveciul. Acum se fertilizeaz l mâiul, portocalul, mandarinul i în general citricele, pentru a pune bazele produc iei urm toare. Pomii fructiferi i vi a de vie se protejeaz împotriva p s rilor cu plas de nailon. Happy gardening!

p s rilor cu plas de nailon. Happy gardening ! Informa ii financiare i sfaturi practice
p s rilor cu plas de nailon. Happy gardening ! Informa ii financiare i sfaturi practice
p s rilor cu plas de nailon. Happy gardening ! Informa ii financiare i sfaturi practice

Informa ii financiare i sfaturi practice

compara ie cu rata cre terii economiei australiene. Economia româneasc are foarte mult de recuperat pentru a face fa concuren ei de pe pia a european (România va deveni parte a Uniunii Europene în 2007). Din p cate, cre terea economic va costa România din punct de vedere social. Astfel, în 2005, omajul în România se va ridica la procentul de

Carol Cruceanu, General Manager Finance and Administration, UTI Aust Ldt

Cursul valutar pentru luna ianuarie 2005 a fost aproximativ urm torul:

AUD 1 = Lei 22,100 USD 1 = Lei 29,100 EURO 1 = Lei 38,100

Se preconizeaz c economia Australiei va cre te în 2005 cu 3.9

%, în compara ie cu anul precedent. În schimb, se presupune c economia României va cre te în 2005 cu 7.0 %, în compara ie cu anul precedent. Cifrele arat c economia australian , bine consolidat , este în acela i timp i foarte dinamic . Procentul prev zut pentru economia româneasc , aflat în curs de dezvoltare, nu trebuie pus în

Via a parohial | ianuarie - februarie 2005 |

8.0% (cca. 850,000 de persoane), în timp ce rata omajului în Australia se presupune c nu va dep i 5.4%. Lucrurile care îi preocup cel mai mult pe românii nou-sosi i în Australia sunt:

- alegerea unui ora -zon pentru a locui (est, vest, nord, sud)

- faptul de a nu în elege limba

“australian

- deschiderea unui cont de banc

- înregistrarea pentru ob inerea

asigur rii medicale (Medicare)

- sistemul colar (dac familia are i copii)

- folosirea mijloacelor publice

- comunitatea româneasc la care se pot interesa pentru sfaturi în problemele de mai sus

- unde se afl o biseric

româneasc La ultimul recens mânt care a avut loc în Australia, în anul 2001, a fost înregistrat un num r de 12,900 români n scu i în România, care acum locuiesc în Australia (majoritatea în Melbourne i Sydney). Potrivit datelor statistice, în Sydney ar locui cel pu in 5,000 de români. Oare unde sunt ace tia? Oare tiu de existen a bisericii noastre? Oare îl cunosc pe Dumnezeu?

MANUALUL ATLE ILOR LUI HRISTOS

Alina Victoria Paraschiv - Bucure ti

Sfântul Antonie, stând odat în de ert, a fost cuprins de o mare tulburare a gândurilor. Atunci a început a zice c tre Dumnezeu: “Doamne, vreau s m mântuiesc i nu m las gândurile. Ce voi face în necazul meu? Cum m voi mântui?” Ie ind din chilie, a v zut pe cineva, sem nând cu el, care o vreme edea i lucra, apoi se ridica i se ruga, exact a a cum însu i Antonie obi nuia s fac . Acesta era un înger al Domnului, trimis spre îndreptarea i încredin area lui Antonie. B trânul l-a auzit pe înger zicându-i: “F a a i te vei mântui”. Iar el, auzind, s-a bucurat mult i a prins n dejde. Aceast istorioar se g se te în cartea

Via a parohial | ianuarie - februarie 2005 |

pag. 7
pag. 7

RECUNO TIN

Ioana Maria, Otilia, pr. Doru

Probabil c cei mai mul i dintre românii stabili i în Australia ar fi dorit s afle aici, sosind în p mântul de adop ie, o mân întins , un sprijin din partea compatrio ilor. La fel de probabil este c cei mai mul i dintre ei nu au avut parte de o asemenea primire… De aceea nu putem fi decât recunosc tori membrilor parohiei Sfintei Maria pentru c ldura cu care ne-au înconjurat. Nu putem s nu men ion m aici hot rârea cu care Comitetul parohial i câteva familii din parohie au ac ionat spre urgentarea sosirii noastre la Sydney, mergând pân la depunerea unor garan ii în fa a statului australian. Nu putem uita efortul constant i generozitatea prietenului Carol Cruceanu, cenzorul Comitetului parohial, care a tiut s ne îndrume în elept i s ne sus in moral pe întreg parcursul lungului drum de ob inere a vizei, înconjurându-ne apoi i aici, cu familia sa, de iubire dezinteresat . Nu vom uita primirea cald , întâmpinarea entuziast – la aeroport i în primele zile ale ederii aici – f cut nou de p rintele Gabriel Popescu i de Dna. Georgeta Popescu, de membrii Comitetului parohial i de al i reprezentan i ai comunit ii române ti, apar inând sau nu parohiei Sfintei Maria. Trebuie s men ion m, cu tot respectul i dragostea, generozitatea p rinteasc a vice- pre edintelui Comitetului parohial, Dl. Traian Andrei, i a so iei sale, Dna. Rafila Andrei, care ne-au g zduit în primele s pt mâni de la sosire i nu au f cut economie de efort, în ajutorul pe care ni l-au dat în c utarea unei coli pentru Ioana Maria i a unei locuin e. Nu-i putem uita pe mul ii credincio i care ne-au oferit, prietene te, sugestii importante în timpul c ut rilor sus-amintite. Trebuie s men ion m r bdarea i simpatia ar tate nou de Dna. Carolyn i de Emily, cea mai tân r membr a familiei Cruceanu, care ne-au înso it în ultima parte a acestor c ut ri. Nu-i putem uita pe cei care, cunoscu i sau anonimi, ne-au oferit direct sau indirect sprijinul lor, atât de necesar la acest început de drum. Îi men ion m aici pe cei pe care îi tim: familia p rintelui Popescu, familia Kalafatis, familia I fan, familiile Eracovici, familia Popa, familiile Cruceanu, familia Curu , familia Costea, familia Bunescu, familia Zetea, familia L utaru, familia Hu anu, Tanti Mica, Dna. Djukici, familia Teodorescu, familia Costache, familia Constantin. Ne rug m pentru dân ii, precum i pentru to i cei care s-au dovedit atât de genero i, f r a ne spune cum se numesc. Nu putem s nu men ion m aici prietenia cald a familiilor Di u i T nase. Nu-i uit m pe copiii din parohie care au înconjurat-o pe Ioana cu toat dragostea lor. Sunt mul i cei care ne-au ar tat, de la sosire i pân acum, simpatie i suport. Dac am uitat din gre eal pe cineva, este numai datorit faptului binecuvântat c exist la Sydney atât de mul i români plini de compasiune. Tuturor, recuno tin .

numit Pateric (“Cartea P rin ilor”), scris în secolul al patrulea, în Egipt. Patericul nu este o carte adresat exclusiv c lug rilor, chiar dac eroii s i sunt c lug ri. Cuprinzând sfaturi duhovnice ti i diverse episoade ilustrative din vie ile câtorva genera ii de monahi, manualul atle ilor lui Hristos ofer mii de r spunsuri pentru încerc rile noastre suflete ti. Povestea de mai sus se refer la o situa ie pe care orice cre tin o poate tr i. P rintele (avva) Antonie, de i pustnic experimentat, era la un moment dat cople it suflete te de o stare nefireasc : lene, dezgust, nep sare, melancolie. Vrednicia câ tigat cu atâta trud pân atunci s-a risipit ca fumul… Îns amintirea despre mântuire i dorul

dup mila Domnului l-au ridicat suflete te din toropeal , ajutându-l s strige: Doamne… Ce voi face în necazul meu? Ie ind din camera lui, avva a f cut un pas mai departe, spre a dep i starea de care era cuprins. Afar a primit mesajul pe care Domnul i l-a trimis printr-un înger: nu avea de f cut altceva decât ce f cea de obicei i noi suntem adesea cople i i de uitare i disperare. Povestea dinainte ne ajut s în elegem c acestea sunt tenta ii, ispite, i c trebuie s trat m ca atare asemenea momente. Cu mila Domnului, nu avem de f cut altceva decât facem de obicei: muncim, ne

rug m

gândul c mereu lipse te ceva – i asta pentru a nu ne mai vedea de treab .

Doar în mintea noastr apare

pag. 8
pag. 8

scrisoare acas

scrisoare acas

Dragi p rin i,

Iat -ne ajun i în sfâr it în Australia. În jurul amiezii, Sydney, cu un soare dogoritor, face ca oamenii s se ascund care pe unde poate, în timp ce ma inile se afund lene e în asfaltul încins, mirosind parc a cafea proasp t râ nit . Un ora metropol , un ora enorm, dar în care nu te pierzi i în care parc toate au o logic . Australienii sunt oameni deschi i, cu o atitudine mult mai bun fa de emigrantul abia venit, comparativ cu ce se petrece în alte ri. Ora ul are trenuri peste tot i chiar linie de monorail (tren cu o singura in , suspendat, care merge numai în centrul ora ului; bine ar fi fost s mearg pân aici, în suburbia noastr ). Mergem pe str zi, care pe unde apuc m, pentru c trebuie s cunoa tem ora ul. Cu limba st m bini or, numai c , dup accent, oamenii ne cred ru i. Eu m enervez i le spun c latinu’ cu rusu’ nu prea au nimic în comun. Vorba lui Nenea Iancu Caragiale:

“Ce caut , dom’le, neam u’ în Bulgaria?”… Mare lucru nu mai vedem de la o vreme, pentru c muncim amândoi. Feti a merge la dou îngrijitoare; e bine-mersi; i noi suntem bine. Am avut norocu’ s g sim ceva de lucru. De ce s ne plângem c muncim? Chestia e c nu po i s te i distrezi în acela i timp. Oamenii te pl tesc pentru timpul cât e ti cu ei; pe urm nu-i mai intereseaz c poate ai i tu nevoi personale.

Sunt destul de mul i români pe aici; unii foarte de treab . Deja am prieteni la trei str zi dep rtare. Ce stare de confort, s auzi la cel lalt cap t al firului: Hai, Salut! Ce mai faci?

S tii c persoana asta st la 5

minute de tine, pe o strad pe care nu te sim eai tocmai în largul t u pentru c nu cuno teai pe nimeni Era ca i cum ai fi intrat într-o curte mare f r s tii dac are câine i unde s te ascunzi, în eventualitatea c are… Citim pe internet despre tot felul de fiare, erpi i p ianjeni, cum s ne ferim, ce s facem, cum s ne lingem r nile, care deocamdat nu exist , c de abia am venit Eu totu i cred c cea mai rea fiar e omul, nu p ianjenul sau arpele. În rest, la tot pasul contraste, oamenii sunt îmbr ca i mai mult sau mai pu in bine, fiecare dup posibilit i. Acum tot românu’ se duce la Brisbane i Gold Coast, zicând c e mai ieftin. Totu i, ieftinu’ sta nu î i

bag mai mul i bani în buzunar, pentru c i salariile sunt “mai ieftine”. Chiria poate fi mai mic decât la Sydney, dar salariul este i el mai mic. Am stat de vorba cu un mecanic care se plângea c are numai $18/or i c nu pl tesc bine deloc acolo. De aia nu este prea bine s întrebi pe cineva:

- Auzi, da’ în Perth cum e?, sau în

Melbourne etc., pentru c omul te sf tuie te din perspectiva experien ei pe care el a avut-o cu ora ul sau ara respectiv . Experien a ta poate s fie cu totul diferit Îmi pare r u c nu am i eu ni te

vecini mai educa i. Vis-à-vis stau ni te X (deh, ca-ntr-o societate multietnic i multicultural ), care dau muzica la maxim la 12 noaptea. Am vorbit frumos, de dou ori, a treia oar i-am somat, a patra oar

(cam mult) am zis SHUT UP, la 120 decibeli. De atunci e lini te. Am scris un anun mare pe u , cum c le mul umesc pentru c nu fac zgomot dup 10:30. Totu i, îmi pocnesc ca ni te m gari u a de la intrare (probabil c au stat la cort înainte, pentru c inven ia asta cu interfonul a prins la români mai repede decât la ei).

Au geamul larg deschis la parter i, pentru c e ceva greu de manipulat, chestia asta cu interfonul, zbiar la colegul de apartament pentru a le deschide u a. la iese din cas i se chinuie te i pe din untru s deschid u a. Eu stau lâng ei i m uit cât de mult dureaz opera iunea complicat a deschiderii u ii. CINCI MINUTE!!! Simt c albesc, nu alta; ies i le mai ar t o dat . N-am mai v zut atâta prostie! Oricum, acum au înv at i nu m mai deranjeaz . Nu m-au preocupat niciodat chestiile astea administrative în România; nu m deranjau; nu tiu de

ce aici le observ

de administrator de bloc din Titan. Pentru c probabil nu am o comunicare prea bun cu urbea, altfel nu le-a vedea. Ce chestie! Eu centrez, eu dau cu capu’, îmi dau

r spunsurile singur. În fine, mi-e dor de voi, abia a tept s ne vedem. Noi suntem ancora i aici, în realitatea australian , în

portul comunit ii române ti din Sydney. Toate cele bune! C t lin Anastase

Am a a o stare…

redac ia: Raftul cu ebook Ion Nedelcu - Bucure ti www.liternet.ro lansat sub alt nume,
redac ia:
Raftul cu ebook
Ion Nedelcu - Bucure ti
www.liternet.ro
lansat sub alt nume, iar din
2001 se transform într-un
portal cultural.
Con inutul site-ului este
foarte bogat. În afar de
posibilitatea de a citi sau
desc rca (gratuit) c r i în
format pdf (vestitul format
ebook), putem achizi iona
i un abonament online
(gratuit) la revista LiterNet,
în care ve i g si informa ii
despre cultur , recenzii,
noi apari ii editoriale i
altele.
Nu ne mai r mâne decât a
v invita s vizita i acest
site cu speran a c v ve i
satisface pofta de citit nu
numai în limba român ci
i în englez sau francez .
Spor la citit!
pr. dr. Doru Costache
prof. Cristina T nase
dr. Simona Eracovici
dr. Emil Eracovici
Acest site prezint o
editur , una virtual , dintre
pu inele de acest gen de
pe pia a româneasc .
Dup cum citim pe site,
editura este destul de
veche, din 1999, când s-a
fotoreporter:
Ioana Maria Costache
concep ie grafic & tehnoredactare:
Ion Nedelcu (Bucure ti)
64 Linthorn Ave,
Enfield South, NSW 2133.
phone: (02) 9642 02 60

:: titlul publica iei con ine o fotografie realizat de Ioana Maria Costache :: icoana este lucrat în mozaic de George R ducanu ::

Via a parohial | ianuarie - februarie 2005 |