Sunteți pe pagina 1din 10

mai - iunie 2006

anul XXXI
HRISTOS A ÎNVIAT! Ziua Învierii! Să ne luminăm cu
prăznuirea şi unii pe alŃii să ne
Ziua învierii! Popoare, să ne îmbrăŃişăm. Să zicem “fraŃilor”
luminăm! Paştile Domnului, şi celor ce ne urăsc, să iertăm
Paştile! Că din moarte la viaŃă totul, pentru înviere. Şi aşa să
şi de pe pământ la cer Hristos- strigăm: Hristos a înviat din
Dumnezeu ne-a trecut pe noi, morŃi, cu moartea pe moarte
cei ce cântăm cântare de călcând, şi celor din morminte
biruinŃă. viaŃă dăruindu-le.

DIN JOIA MARE PÂNĂ anunŃ

ÎN NOAPTEA ÎNVIERII CĂTRE


MEMBRII CU DREPT
Încercare de descifrare DE VOT AI PAROHIEI
preot Doru Costache
preot dr. Doru Costache
Parohul bisericii
Ritualul nu reprezintă doar o formă însă nu asupra acestei simbolice
spectaculară de aducere-aminte a arhitecturi simetrice, preferând să Potrivit hotărârii Comitetului
unor evenimente. Ritualul mă refer la semnificaŃia ritualurilor parohial, din data de 5 mai 2006,
transportă şi transformă. Îi dintre joia mare şi noaptea Sfintelor va avea loc o şedinŃă specială a
transportă pe participanŃi “în Paşti. Adunării Generale a parohiei
vremea aceea”, în care s-au petrecut noastre.
Joia Mare. Denia celor
evenimentele; este, pentru a zice Pe ordinea de zi se vor afla două
douăsprezece lecturi evanghelice
astfel, o punte peste timp, creând o puncte:
introduce metodic în drama
buclă între prezent şi momentul
Logosului întrupat/răstignit spre 1 Clarificarea situaŃiei
istoric al evenimentelor proprietăŃii (teren, biserică, sală),
mântuirea noastră. Textele,
comemorate. Prin aceasta, ritualul îi în ideea trecerii proprietăŃii de la
începând cu primul – care
transformă pe participanŃi în martori epitropi la parohia însăşi;
prefaŃează traseul ultimelor
ai evenimentelor.
momente ale dramei prin revelarea 2 Înregistrarea parohiei ca
Această funcŃie complexă a seninătăŃii cu care Iisus se apropie instituŃie de sine-stătătoare,
ritualului este abundent evidentă în de moarte –, reprezintă o intensă potrivit legislaŃiei australiene în
săptămâna sfintelor patimi ale introducere în atmosfera vigoare.
Domnului, care începe cu sâmbăta evenimentelor. Nu mai suntem doar ŞedinŃa specială a Adunării
lui Lazăr şi se încheie în sâmbăta cei care aud istorisirea; auzind, Generale va avea loc duminică,
mare (când serbăm coborârea devenim participanŃi la 25 iunie, după sfânta liturghie, în
Domnului în iad). O săptămână a evenimentele petrecute astăzi chiar: sala adiacentă bisericii.
Vechiului Testament care, Astăzi a fost spânzurat pe lemn cel
paradoxal, se întinde pe opt zile (de ce a spânzurat pământul pe ape…
sâmbătă până sâmbătă), tot aşa cum Lectura textelor ne absoarbe treptat, …precum Hristos a înviat din
săptămâna luminată a Noului introducându-ne între ucenici, la morŃi, prin slava Tatălui, tot
Testament se întinde pe opt zile (de cina tainică şi ultima cuvântare, astfel şi noi să umblăm întru
duminică până duminică)… apoi făcându-ne martori ai trădării şi înnoirea vieŃii.
În cele de faŃă, mă voi concentra  pag. 3 Romani 6:4
pag. 2

MOARTE ŞI Episodul întâlnirii cu Iisus cel Domnul meu şi nu ştiu unde L-au
Înviat în ziua întâi a săptămânii pus (Ioan 20,13).
ÎNVIERE (Ioan 20,1) ne vorbeşte despre o Este înaintarea sufletului omenesc
Alina Victoria Paraschiv umanitate modificată interior prin în dimensiunea unei noi Iubiri
coabitarea cu Domnul. Maria nu deschise de chiar Învierea Lui.
Suntem incapabili să discernem venise la mormânt dis-de-dimineaŃă Altfel, ce sens să dăm întoarcerii
taina morŃii care se ascunde în noi, (Ioan 20,1) doar pentru Mariei: Iisus i-a zis: Maria!
sau poate doar refuzăm să o privim, conformitatea cu un obicei; ucenicii Întorcându-se, aceea I-a zis
să o scrutăm. Cu asta începe Ioan şi Petru deşi încă nu ştiau evreieşte: Rabuni! adică,
neputinŃa noastră. Orice înviere, ca Scriptura (Ioan 20,9), alergau ÎnvăŃătorule (Ioan 20,16).
înnoire a noastră spre asemănarea cu împreună (Ioan 20,4), aflând că: Au Cu siguranŃă nu este vorba despre o
Dumnezeu, trece prin moarte şi luat pe Domnul din mormânt şi noi întoarcere fizică, Maria stătea cu faŃa
conştientizarea ei: adevărat, nu ştim unde l-au pus (Ioan 20, 2). spre Iisus după cum ne descrie
adevărat vă spun că, dacă grăuntele DezmeticiŃi, toŃi Îl căutau. Fiecare în versetul 14: ea s-a întors cu faŃa şi a
de grâu, când cade în pământ, nu va felul lui văzut pe Iisus stând, dar nu ştia că
muri, rămâne singur; iar dacă va (Ioan 20, 5-10). este Iisus (Ioan 20,14).
muri, aduce multă roadă (Ioan Plânsul Mariei este unul al deplinei Ce legătură ar exista în această
12,24). căutări a lui Dumnezeu... au luat pe alăturare: omul vechi, trecător –
Starea unui suflet Ńintuit în omul nou, iubitor de Dumnezeu?
moarte de patimi e cu mult mai Tocmai aceasta: întoarcerea,
terifiantă decât a trupului care, viu întoarcerea cu toată fiinŃa către
fiind, se mumifică îmbătrânind. Domnul.
Regresia trupului din care muşcă Dacă omul ar conştientiza şi s-ar
moartea poate fi şi o formă de angaja în această Iubire cu maximă
smerire. sârguinŃă, fie şi cu trupul putred de
Dar ce mai poŃi recunoaşte din boală, ar întâmpina moartea
acest om când, odată cu puterile creştineşte, aşteptând în cugetare
trupeşti, îl părăsesc strălucirile limpezită şi cu suflet însetat
raŃiunii? Când din acest om ca o întâlnirea cu Domnul său.
zdreanŃă din care a pierit orice Hristos a Înviat pentru ca noi să ne
frumuseŃe, nu mai poate răsări reîntoarcem în cer, noi cei care, încă
omul spiritual, omul cel tainic al departe fiind, suntem văzuŃi de Tatăl
inimii (1 Petru 3,4)... (Luca 15,20).

colectivă ce a pornit de la o singură Învierea Domnului Iisus Hristos,


EmoŃie pascală sursă. Toate lumânările ard la fel, ca Fiul lui Dumnezeu, este cea mai
M.ConstanŃa un simbol al luminii necreate… importantă sărbătoare a creştinătăŃii.
Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!”. Aceasta nu reprezintă doar
Sărbătoarea Învierii Domnului Şi a fost lumină. Văzând că lumina comemorarea unui fapt istoric. Este
constituie un prilej de bucurie, de este bună, Dumnezeu a despărŃit-o o sărbătoare spirituală. Timpul fiind
meditaŃie, de reîntâlnire, an de an, de întuneric. un produs al spiritului, întreaga
cu cel ce ne-a dat viaŃă tuturor la În fiecare dintre noi există o evoluŃie a lumii, din punct de vedere
începutul Timpului. Mesajul pe amprentă divină, dar depinde de noi spiritual, se desfăşoară pe durata
care-l transmitem cu ocazia să ştim să o aprindem şi să mergem unui an de zile. În spaŃiul creştin
sărbătorilor pascale este acela că cu ea în întâmpinarea Luminii. ortodox, anul spiritual începe la 1
Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul Cu fiecare ticăit al ceasului, cu septembrie, sărbătorile de-a lungul
nostru, a coborât printre noi, spre fiecare respiraŃie, cu fiecare bătaie a anului reprezentând jaloanele pe
iertarea păcatelor noastre. inimii, se aude un murmur: VeniŃi care trebuie să le atingem în drumul
În freamătul nopŃii, în biserici de luaŃi lumină! spre mântuire.
credincioşii parcă aşteaptă să se La patruzeci de zile de la Învierea
întâmple ceva inedit. Preotul, ieşind Domnului, sărbătorim înălŃarea la
din altar cu unica lumină aprinsă, cer cu trupul a Mântuitorului Iisus
adresează chemarea: VeniŃi de luaŃi Hristos. Într-o lume care se afundă
lumină! Pe rând, se aprind toate tot mai mult în întunericul păcatelor
lumânările, într-o strălucire tainică. şi al deznădejdii, ÎnălŃarea la cer este
Acesta este mesajul: „Cere şi Ńi se va un simbol pentru o continuă
da”. În acel moment nu mai există strădanie de a ne urca spre cer cu
lumina proprie – totul devine lumina mintea, spre cele dumnezeieşti.

ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |


pag. 3

Din Joia... pag. 1 nici un orizont, nici o speranŃă. Sufletul satului


Suntem tăcuŃi, disperaŃi, înfricoşaŃi. Lucian Blaga
laşităŃii acestora. Punctul culminant Deodată, lumina izbucneşte şi se
e întrupat de prezentarea Hristosului răspândeşte cu viteză de la Domnul Copilo, pune-Ńi mâinile pe
răstignit în mijlocul bisericii, slavei, Lumina care luminează în genunchii mei.
Domnul slavei, batjocorit de făptura întuneric, către noi. Noi suntem Eu cred că veşnicia
sa – poate şi de către noi, pentru că acum înviaŃi de el, împreună cu el… s-a născut la sat.
şi noi suntem printre cei care-l Cu moartea pe moarte călcând, şi Aici orice gând e mai încet,
trădează, îl acuză, îl jignesc şi îl celor din morminte viaŃă dăruindu- şi inima-Ńi zvâcneşte mai rar,
scuipă… Slujind, ne ridicăm însă le… Suntem martori şi participanŃi, ca şi cum nu Ńi-ar
dintre ei, suindu-ne cu Domnul beneficiari ai învierii. Nu soldaŃii bate în piept,
slavei pe cruce… sunt primii care l-au văzut, nici ci adânc în pământ undeva.
femeile mironosiŃe; noi suntem Aici se vindecă setea de
Vinerea Mare. Denia prohodului mântuire
primii martori ai învierii lui, căci am
ne-a găsit răstigniŃi împreună cu şi dacă Ńi-ai sângerat
înviat împreună cu el… Evanghelia
Hristos. Paradoxal, suntem din nou picioarele
citită la liturghie descifrează această
martori şi participanŃi. Pe de o parte, te aşezi pe un podmol de lut.
taină: Hristos este lumina ce
suntem martori ai agoniei
luminează biruitor în întuneric (cf.
Domnului, ai morŃii şi îngropării lui. Uite, e seară.
Ioan 1:5), făcându-i fii ai lui
Mai mult, ca martori credincioşi, îi Sufletul satului fâlfâie
Dumnezeu pe cei care cred în el (cf.
slujim cu pietate înmormântarea, pe lângă noi,
căci aceasta e semnificaŃia Ioan 1:12-13). ca un miros sfios de iarbă
prohodului: În mormânt ViaŃa, pus Istorisirea despre drama şi biruinŃa tăiată,
ai fost, Hristoase... Îl conducem la lui Hristos, Domnul slavei, a ca o cădere de fum
groapă, căci aceasta înseamnă devenit acum un pretext pentru din streşini de paie,
ocolirea bisericii. Pe de altă parte, explorarea traseului nostru spiritual. ca un joc de iezi
suntem participanŃi, slujind propria Nu ne putem înnoi fără a fi murit pe morminte înalte.
noastră prohodire împreună cu mai întâi. Trebuie să murim faŃă de
Hristos, călătorindu-ne împreună cu vechile noastre obiceiuri, faŃă de Eu nu strivesc corola de
el spre mormânt, pentru ca în cele mintea noastră coruptă de minuni a lumii
din urmă să ne îngropăm împreună întunericul ignoranŃei. Lucian Blaga
cu el, căci aceasta înseamnă trecerea
Începe săptămâna pascală, mai
noastră pe sub sfântul epitaf (simbol Eu nu strivesc corola
lungă decât toate celelalte, anunŃând
al mormântului). Mormântul de minuni a lumii
ziua neînserată a ÎmpărăŃiei ce va să
rămâne mai departe mărturia şi nu ucid
fie. A ÎmpărăŃiei care şi-a
întregii drame şi a deznodământului cu mintea tainele,
manifestat deja zorii în noaptea de
ei neaşteptat: sfântul epitaf (pânza ce le-ntâlnesc
Paşti şi în Hristosul preaslăvit al
pe care este zugrăvit chipul în calea mea
ÎnălŃării, spre a se împărtăşi
coborârii Domnului de pe cruce) va în flori, în ochi,
Bisericii şi lumii prin revărsarea
fi acum aşezat peste sfânta masă pe buze ori morminte.
Duhului Sfânt, în ziua
(altarul), unde va sta, ca martor al Lumina altora sugrumă vraja
Cincizecimii…
învierii, până în ajunul slăvitei nepătrunsului ascuns
înălŃări a Domnului. în adâncimi de întuneric,
dar eu,
Noaptea Pascală. După sâmbăta eu cu lumina mea
coborârii Domnului la iad, acolo …dacă aŃi înviat împreună sporesc a lumii taină –
unde ne-a găsit şi pe noi (de aceea cu Hristos, pe cele de sus şi-ntocmai cum cu razele
nu mâncăm, de vreme ce morŃii nu căutaŃi-le, acolo unde ei albe luna nu micşorează, ci
mănâncă), robiŃi de moartea este Hristos şezând de-a tremurătoare
păcatului, ne regăsim împreună în dreapta lui Dumnezeu; la măreşte şi mai tare taina
biserica întunecată. Nu suntem încă cele de sus cugetaŃi, nu la nopŃii,
popor al lui Dumnezeu, popor al cele de pe pământ; căci aşa îmbogăŃesc şi eu
bucuriei şi al luminii (cf. 1 Petru voi aŃi murit, iar viaŃa întunecata zare
2:9); suntem încă stăpâniŃi de voastră este ascunsă în cu largi fiori de sfânt mister
prinŃul întunericului, de întunericul şi tot ce-i neînŃeles
Dumnezeu împreună cu
“acestei lumi”. Biserica ne e acum se schimbă-n neînŃelesuri
Hristos.
mormântul. E peştera în care a fost şi mai mari sub ochii mei –
îngropat Domnul, şi noi cu el. În căci eu iubesc
întunericul mormântului nu există Coloseni 3:4 şi flori şi ochi şi buze şi
morminte.

ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |


pag. 4

pomul vieŃii (Facere 3,24). Cel care


Evanghelia se apropie cu necredinŃă de Taina
mironosiŃelor ÎmpărăŃiei, să ia însă aminte că
haina îl vădeşte: nu poate privi, nu
Alina Victoria Paraschiv
poate vedea – nici ca îngerul, nici
ca femeile mironosiŃe…
Am văzut două versiuni ale Cu ce botez au fost botezate
icoanei Femeile mironosiŃe sau aceste femei!!!
MironosiŃele la mormânt. Într-una Dar de fapt este începutul
dintre ele, îngerul din prim plan botezului fiecăruia, deschiderea
este plasat aproape în centrul ochilor asupra vieŃii celei noi.
icoanei, obturând jumătate din Oare nu suntem chemaŃi şi noi să
perspectiva asupra mormântului, recunoaştem ViaŃa care n-a putut fi
respectiv giulgiului. Tocmai acest Ńintuită în mormânt?
mic detaliu mi-a deschis mai bine MironosiŃele au venit cu miresme
ochii. să ungă un trup mort, dar s-au
Privită din afară, din afara întors către trupul mort al lumii cu
credinŃei, privirea colbuită este miresmele fără de asemănare ale
întâmpinată mai întâi de prezenŃa Evangheliei.
îngerului, amintindu-ne parcă de Noi unde ne aflăm?
heruvimii care păzesc drumul către Suntem lângă mironosiŃe?

REFLECłII Lucrurile au o singura sursă şi o


singură finalitate.
aprecierile pot continua:
,,Dumnezeu nu poate fi nedrept cu
M. ConstanŃa mine, să nu ajung în rai”.
ÎnŃeleptul trebuie să fie plin de
iubire, de dăruire si spirit de Cât de adevărate sunt aceste
Când razele soarelui alunecă sacrificiu. Toate acestea, în lipsa afirmaŃii? Chiar niciodată n-ai avut
uşor spre miracolul vestului, în orgoliului personal. stări de mânie, de ură, sau porniri
case se aprinde lumina pentru cină. Se poate observa cum viaŃa, necontrolate? Cei ce cred că prin
Zgomotele încetează şi văzduhul la nivelul realităŃii noastre, e efortul lor propriu au reuşit să aibă
este mai liniştit, pregătit pentru determinată de principiul luptei o viaŃă plăcuta lui Dumnezeu, se
odihnă. La ora aceea, familii şi contrariilor. înşeală.
prieteni se adună în jurul mesei, îşi Dumnezeu este sfânt, drept şi
În problemele şi frământările
împart hrana şi îşi deapănă adevărat, şi are ceva special pentru
vieŃii, de multe ori Ńi se pare că
bucuriile şi necazurile petrecute în noi, ceva care este dincolo de
pentru tine e mai greu şi mai dificil
cursul zilei. Vremurile în care limitele stabilite pe criterii
decât pentru alŃii din jurul tău.
trăim au cam schimbat acest omeneşti.
Unii o duc mai uşor. Primesc
obicei, într-o oarecare măsură… ajutor în diferite feluri, de la Omul este cununa întregii
După ce Dumnezeu a creat părinŃi sau alte persoane apropiate, creaŃii. Purtăm în inimile noastre o
lumea şi toate erau într-o armonie care sunt capabile să le ofere ceea fărâmă din lumina de la început.
desăvârşită, omului i s-a dat ce le este necesar. Tu însă trebuie Dacă vom recunoaşte că în viaŃa
minunatul dar al liberei voinŃe. să te zbaŃi singur, cu toate noastră este încă haos, atunci să
Adică posibilitatea de a alege între problemele tale. De multe ori, ai preluăm responsabilitatea
bine şi rău. Omul a ales răul. vrea să fii în locul lor. schimbării acesteia. Aceasta Ńine
Nimeni nu ar trebui să uite că nu de abilitatea noastră de a face ceea
Între multe aprecieri pe care ni le
se poate juca cu un Dumnezeu ce trebuie făcut.
facem unii altora este şi aceea
Omnipotent şi Omniprezent, în
de ,,om calculat” – adică omul Mereu aşteptăm ceva. De multe
faŃa căruia totul este gol şi
care se încadrează între nişte limite ori asociem bucuria cu aşteptarea.
descoperit. Pentru fiinŃa umană, a
ale normalităŃii. Există însă mulŃi E toamnă. E bine să ne gândim
crea înseamnă a descoperi un lucru
alŃii, care îşi fac caracterizări şi s-o trăim ca pe o primăvară. De
creat dinainte de Dumnezeu şi
personale, gen: ,,eu niciodată n-am ce nu? Simt vântul cald
lăsat undeva în suspensie, în
făcut decât ceea ce a fost permis. împrăştiind noiane de prejudecăŃi;
aşteptare. ,,Ale Tale dintru ale
Conduc maşina şi n-am fost simt adierea frunzelor ce roiesc în
Tale, łie-Ńi aducem de toate şi
sancŃionat niciodată”, sau: ,,N-am jurul meu, atingând uşor pământul.
pentru toate”… fost citat în nici un proces”. Şi

ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |


pag. 5

Aşteptare
Anca Maria Ştefănescu

O să se aştearnă uitarea,
cum se aşază vara praf
auriu pe o pereche de
cizme uzate
şi liniştea peste bazar la
7 May / mai 2006 lăsatul serii.

English-Romanian Vocabulary O să se aştearnă uitarea


of the Paschal period şi atunci o să fim iar
bătrâni,
Vocabular englez-român cum bătrâni sunt doar nou-
născuŃii
al perioadei pascale în prima lor zi de lumină, la
Revd / Preot Doru Costache primul lor strigăt,
când îşi privesc prima oară
moartea în ochi
Easter / Pascha = Paşti, viaŃă – este un mod de şi-ntr-o clipă ştiu tot
Paşte viaŃă complet nou despre viaŃa lor
● the word Pascha is of He- neîncepută.
brew origin, meaning pas- Christ is risen from the
sage, overcoming. The death, trampling down O să se aştearnă uitarea
term refers to the passing death by death, and upon peste noi.
of Christ from death to life those in the tombs be-
● cuvântul Paşti este de stowing life = Hristos a
origine evreiască, înviat din morŃi, cu
însemnând trecere, moartea pe moarte
depăşire. Termenul se călcând, şi celor din
referă la trecerea lui morminte viaŃă dăruindu-
Hristos din moarte la viaŃă le
● the paschal hymn,
Christ is risen! Indeed he chanted during this period
is risen! = Hristos a of forty days, proclaims the
înviat! Adevărat a înviat! victory of Christ over
● the paschal salute is util- death; also the fact that by
ised between the night of this victory the promise of
the Holy Pascha and the the resurrection is ad-
feast of the ascension of dressed to us all Omul pascal
the Lord ● imnul pascal, cântat în Alina Victoria Paraschiv
● salutul pascal este folosit această perioadă de
între noaptea Sfintelor Paşti patruzeci de zile, proclamă Se aude veşnicia
şi sărbătoarea înălŃării victoria lui Hristos asupra în susurul gândului?
Domnului morŃii; de asemenea faptul Focul cel Viu al dragostei
resurrection = înviere că, prin această victorie, arde în piept neîncetat?
● the term signifies the vic- promisiunea învierii ne este BlândeŃea se cufundă ca
tory over death. Resurrec- adresată tuturor într-o cristelniŃă în gest,
tion however means more în faptă?
than coming back to life – ascension = înălŃare Auzul încordat aude şoapta
it is a whole new way of ● the complete sanctifica- Cuvântului?
living tion and glorification of Privirea caută
● termenul semnifică Christ’s body
în găoacea lucrurilor?
victoria asupra morŃii. ● completa sfinŃire şi
Hristos a Înviat! Iar omul
Învierea înseamnă totuşi slăvire a trupului lui Hristos
învie în Hristos!
mai mult decât revenirea la

ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |


pag. 6

Departe de mine de a Ńine lecŃii de gramatică sau de naŃionalism românesc iluştrilor 3


cititori ai acestei pagini. Consider totuşi că este de datoria noastră de a ne perfecŃiona
mereu scrierea şi vorbirea frumoasei noastre limbi româneşti. Să nu o uităm, chiar dacă
nu mai avem nevoie de dânsa ca mijloc de comunicare cotidiană în aşa zisa
“transhumanŃă” la antipozi. Dacă alte popoare venetice pe tarâmul australian ar fi avut
aceeaşi ideologie pe care o adoptă diferite persoane din comunitatea noastră, îmbătate
de snobism, atunci în casele emigranŃilor nu s-ar mai fi vorbit nici engleza, nici greaca,
nici italiana şi nici alte o sută şi mai bine de limbi pe care le vorbesc diferitele grupări
etnice stabilite aici. S-ar fi vorbit poate, una din cele 17 limbi aborigene, precum
paakantyi, sau ngiyampaa, sau wembawmba... şi poate n-ar fi fost rău de loc! Dar dacă
aşa a fost să fie, ca limba engleză să prevaleze şi să devină limba oficială a Australiei,
trebuie să facem eforturi să o posedăm cât mai bine pentru că ne ajută să supravieŃuim
zi de zi. Avem însă o datorie sfântă! Să nu uităm nici dulcea limba a parinŃilor noştri! De
ce? Pentru că altfel ne pierdem identitatea! De aceea trebuie să păstrăm mereu în minte
versurile bătrânului bard, George Sion, referitoare la „Limba noastră” : “Românaşul o
iubeşte ca sufletul său / VorbiŃi, scrieŃi româneşte, pentru Dumnezeu!”

- ŞTIU CĂ ŞTII CĂ
ŞTIUCA-I PEŞTE, RUGĂCIUNILE COPIILOR
DAR MAI ŞTIU CĂ PENTRU PĂRINłI
ŞTIUCA-I ŞTIUCĂ
Doamne Ńine-i fericiŃi
- NEA NAE, N-AI NAI ? Pe părinŃii mei iubiŃi
Îi apără şi-i păzeşte
- N-AM NAI NAIVULE !
Şi de rele îi fereşte
- IAR N-AI NAI ? Dă-le, Doamne, sănătate,
- IARNA AM NAI, DAR DE ViaŃă lungă pământească
DAU NAIU, VARA IAR Şi-mpărăŃie cerescă!
N-AM NAI ! Amin!

- NENE GAL, VREAU *****


REGAL UN PAPAGAL
OUĂLE DE PAŞTI
Doamne, cât este de bine
DIN SENEGAL Când e mama lângă mine
Doamne, cât este de rău La români, obiceiul pregătirii ouălor de
- CE-AI NICU CU Când nu văd pe tatăl meu Paşti cunoaşte particularităŃi care
CEAINICU Tata, mama, mă iubesc conferă tradiŃiei semnificaŃii deosebite,
Şi pe mine mă-ngrijesc integrând-o deseori universului atât de
łine-i, Doamne-Îndurate, fascinant al artei populare. Legendele
POEZII PENTRU CEI MICI La mulŃi ani cu sănătate.
Fă-le parte de mult bine,
creştine leagă simbolul ouălor roşii de
Rică nu ştia să zică: Să aibă grijă de mine! patimile lui Iisus. Răstignirea şi învierea
„râu, răŃuşcă, rămurică” Amin! reprezintă reînvierea naturii primăvara şi
Dar de când băiatu-nvaŃă reluarea ciclurilor vieŃii. Oul, purtător el
Poezia despre raŃă RUGĂCIUNE PENTRU MAMA însuşi de viaŃă, devine un simbol al
Rică a-nvăŃat să zică regenerării, al purificarii şi al veşniciei.
„râu, răŃuşcă, rămurică” ! Pentru mine mama este Legenda spune că atunci când Iisus a
Zâna bună din poveste. fost bătut cu pietre, acestea atingându-l
Doamne, dă-mi să o iubesc s-au transformat în ouă roşii. O altă
Şi să pot să-i mulŃumesc. tradiŃie afirmă că Sf. Maria, venind să-şi
Dăruieşte-i bunătate, vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-
Zâmbet, cântec, sănătate
Şi mai dă-i multă răbdare,
au însângerat sub cruce. Altă legendă
Să mă-nveŃe să cresc mare. afirmă că după ce Iisus a fost răstignit,
Şi fă ca mamica mea cărturarii saducei şi rabinii farisei au
Să semene cu a Ta. făcut un ospăŃ de bucurie. Unul dintre ei
Amin! ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe
care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni
de prof. Mirela Şova roşii, atunci va învia şi Iisus”. Nici nu şi-a
terminat acela spusele şi ouăle s-au
făcut roşii, iar cocoşul a început să bată
PALINDROMURI DE PAŞTE din aripi. În tradiŃia populară
RA, IEPURAŞUL, românească, ouăle de Paşti sunt
UŞA RUPE IAR... purtătoare de puteri miraculoase:
vindecă boli, protejează animalele şi sunt
ANI, A GĂSIT ISA benefice în diferite situaŃii.
GĂINA ?
(Prelucrare după Ioan I. Lacustă)

ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |


pag. 7

NEVOIA DE ADEVĂR ŞI NORMALITATE


Prof. Mircea Costache

Anul 2006 a fost declarat 1869, s-a căsătorit cu 10 mai 1881, Carol I la 27 septembrie, fiind
în România Anul Carol I. Elisabeta de Wied, din devenea primul rege al înmormântat la
Ne putem întreba, pe bună această căsătorie României, iar în 1883 era Mânăstirea Curtea de
dreptate, de ce nu a fost rezultând un singur copil, inaugurat Castelul Peleş Argeş, pe care o refăcuse
aşa şi în urmă cu 10 ani, o fetiŃă, Mărioara, de la Sinaia, construit cu la sfârşitul secolului al
în 1996. Răspunsul nu-l decedată de scarlatină în banii personali ai regelui, XIX-lea.
pot da decât cei care 1874. nu din bugetul Ńării. 10 mai are deci o
conduceau atunci Ńara… Anul 1877 a probat Revenind la anul 1881, semnificaŃie aparte pentru
Dacă urmărim viaŃa marile calităŃi militare ale trebuie precizat că acum domnia regelui Carol I,
regelui Carol I, vom prinŃului Carol. După ce, s-a hotărât ca moştenitorul dar şi pentru istoria
constata că toate pornirile la 10 mai 1877, fusese Coroanei României să fie României. 10 mai 1866
sale, toate acŃiunile sale, proclamată independenŃa prinŃul Ferdinand, nepotul înseamnă începutul
îşi au originea în tradiŃie. României, Carol I, în de frate al regelui Carol I. dinastiei de Hohenzollern-
Spiritul său l-a determinat calitate de comandant al Anii următori au condus Sigmaringen în România,
să fie regele aşteptat de armatelor româno-ruse pe România pe drumul dar şi începutul monarhiei
atâtea generaŃii de români. frontul de la Plevna, a marilor modernizări, de constituŃionale. 10 mai
Carol I s-a născut la 7 înfrânt armata otomană unde şi cunoscutele 1877 reprezintă, deşi
aprilie 1839 şi era al condusă de Osman Paşa. sintagme „Belgia astăzi părerile sunt
doilea fiu al prinŃului Această victorie a Orientului”, referitor la împărŃie, proclamarea
Carol Anton de contribuit la recunoaşterea Ńară, şi „Micul Paris”, vis- independenŃei României
Hohenzollern- independenŃei de stat a a-vis de capitala şi implicit deschiderea
Sigmaringen şi al soŃiei României de către Marile Bucureşti. drumului către existenŃa
sale, prinŃesa Iosefina. Puteri la Berlin, în 1878. Carol I a murit, după 48 statală modernă a Ńării. 10
Cu puŃine întreruperi, Trei ani mai târziu, la de ani de domnie, în 1914, mai 1881 mai înseamnă şi
regele Carol I a avut o ridicarea României la rang
carieră de ofiŃer la Berlin, de regat, cu tot ceea ce
în perioada 1857-1866. reprezenta aceasta pentru
În primăvara acestui prestigiul internaŃional al
ultim an, 1866, la Ńării. Iată deci o dată cu
Bucureşti situaŃia politică profunde semnificaŃii în
era tulbure. La 11 istoria naŃională, dar, în
februarie, domnul acelaşi timp, o dată a cărei
Alexandru Ioan Cuza a importanŃă a fost pusă în
abdicat. IniŃial, oamenii umbră tocmai din cauza
politici români au oferit relaŃiei evidente între
tronul României prinŃului destinul monarhiei şi cel
belgian Filip de Flandra. al statului român.
Acesta refuzând, Ion C. Chiar dacă, astăzi,
Brătianu s-a deplasat la monarhia ca formă de
Düsseldorf şi a reuşit, la organizare a statului, nu
31 martie 1866, să-l se mai regăseşte printre
convingă pe tânărul prinŃ realităŃile lumii româneşti,
Carol să accepte domnia credem că rolul jucat de
Principatelor Unite. regele Carol I şi de
Ca într-o epopee, Carol urmaşii săi în istoria
a traversat incognito naŃională trebuie
Austria, cu care Prusia se evidenŃiat cum se cuvine,
afla atunci în război, şi a iar semnificaŃia datelor
ajuns la Severin. La 10 istorice stabilită în mod
mai 1866, a devenit corespunzător, dincolo de
domnitorul României. În Carol I de Hohenzollern partizanatul politic.

ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |


pag. 8

„Românul planetar”, Am primit de la dl. Lucian Hetco (foto), directorul revistei


electronice în limba română „AGERO” din Stuttgart,
Germania, câteva puncte de vedere în avant-premiera
o carte care te pune cărŃii sale Românul planetar, în curs de apariŃie la editura
Carpathia Press din Bucureşti. Volumul cuprinde mai
pe gânduri... şi care ar multe eseuri despre viitorul poporului român în epoca
globalizării. Autorul publică astfel a treia sa carte, după
trebui citită de mulŃi Oglindă de suflet şi Dreptul la culpă. ApariŃia lucrării va fi
anunŃată în curând în revista „AGERO” la adresa:
români din diasporă... http://www.agero-stuttgart.de
George Roca

Există la noi o rupere de vatră, Nimic mai distructiv decât să generaŃii, adică 200 de ani. Odată
acută, îndeosebi prin migraŃia constaŃi în jurul tău că în masa cu natalitatea noastră mică (cu 1,3
elitelor (şi aici nu înŃeleg numai bulgărească, sârbească, copii la o familie, în loc de 2,1 cât
elita intelectuală a României), ci ungurească, ucrainiană sau ar ar trebui sa fie ca populaŃia să
migraŃia celor mai tari spirite şi rusească curge sânge românesc, rămână constantă), apoi cu
muncitori într-o lume străină, din de români asimilaŃi unii prin forŃă, emigraŃie masivă, din pricina
care puŃini se vor mai întoarce alŃii prin delăsare, alŃii prin factorului economic şi a
înapoi acasă. Aici este secretul deznădejde. incompetenŃei politicienilor români
întregului scenariu al românului Iar dacă am porni de la alte de a pune la punct o economie
planetar, care se ştie dezrădăcinat, criterii, anume demografice, funcŃională de rang, singurul
dar aparŃine unei naŃiuni, ce românii sunt o naŃiune ce în argument care ar fi valabil şi viabil
originar se defineşte ca loc de momentul actual se autodistruge. în ochii Europei unite. Apoi, faptul
naştere iniŃial în arcul Carpatic. O emigraŃie de talie, aşa cum o că încă nu am reuşit să ne adunăm
Dar tăria noastră, de poporeni şi avem noi, au mai avut-o poate energiile şi să punem piciorul în
vlahi - căci aceştia suntem în cele doar irlandezii, acum 150 de ani, prag, atât pentru românii din
din urmă, noi, valahii - se va dar aceia mureau de foame pe Serbia, ce mureau prin Kosovo,
defini, în contextul actual şi cel insula lor verde. Noi nu murim de încă cu 10 ani în urmă, pentru o
viitor, nu numai prin limbă, ce cu foame, noi suntem frustraŃi la noi cauză sârbească cu care nu aveau
siguranŃă s-ar putea pierde, în acasă. Aceasta este cauza de-a face, deoarece acolo românii
una-două generaŃii, ci prin migraŃiei noastre: ruperea de şi vlahii sunt înca entităŃi
conştienta apartenenŃă la o valorile noastre tradiŃionale şi deosebite pentru sârbi. Apoi cu
credinŃă. Singura noastră şansă de ruperea de ideea că trebuie să bucovinenii, cu moldovenii noştri,
supravieŃuire, nu numai, lingvistică avem încredere în forŃele noastre. cu românii asimilaŃi în Bulgaria, cu
este ortodoxismul românesc, care Am ajuns să nu mai credem în noi! cei maghiarizaŃi cu forŃa de
va trebui să lege, cu adevărat, aşa Am ajuns să ne deznaŃionalizăm secole în Ungaria, dar şi în Ardeal.
cum şi mozaismul a legat (şi de bună-voie, între străini, să ne Am uitat să fim mândri, am uitat
leagă) la vremea sa. germanizăm, să ne americanizăm, să spunem că suntem români. Noi
Poate că, în timp, efortul, să fim buni spanioli, italieni, ne ruşinăm de noi şi de vatra
datorită unei infuzii sănătoase de israelieni, la a doua generaŃie. Nu noastră! Nu este bine, nu este
mentalitate practică, pragmatică, a există un Ńel comun, fiecare poartă normal, nu este atitudinea unui
valahului ce a mai văzut şi altceva cu el ideea de căpătuire materială. popor care aspiră la bunăstare şi
decât dulcele stil şi pitoreasca Este o situaŃie dramatică! linişte socială. Ne-am uitat
democraŃie de tip dâmboviŃean, va Personal, cunosc mame românce bătrânii, ne-am uitat copii! O
face în aşa fel ca românii să care vorbesc cu copii lor, între tragedie - dar care se mai poate
conştientizeze apartenenŃa patru ochi, limba germană în loc opri şi schimba în bine. Am
comună - şi cum sângele apă nu de limba noastră! Este strigător la incredere - la fel cum sper -, deşi
se face, nici credinŃa lor nu se va cer de ce atâta slăbiciune, mă simt de multe ori singur
dărâma. linguşire, doar ca să placem luptător, însoŃit de o ceată de
Avem însă în faŃa noastră un străinilor? Şi dacă le-am plăcea, conaŃionali invidioşi ce îmi poartă
proces evolutiv de proporŃii, firav ceea ce este doar o iluzie, tot sâmbetele, fiindcă nu sunt exact
în naşterea sa, dar care are bune străini şi români de mâna a doua aşa, cum ar fi dorit ei să fiu!
şanse să se materializeze în viitor. am rămâne! Nu ajunge să fim descendenŃi din
Un „Departament al românilor de De aceea a apărut şi ideea „Ligii Roma şi Decebal, mai trebuie să
pretutindeni” este o idee bună; din românilor în Germania” pe care m- admitem că şi ceea ce facem
păcate, în accepŃia „planetarilor”, am hotărât să o prezidez. Din acum, în Ńară şi în străinătate, nu
este mai mult decât o gogoaşă păcate şi aici avem de-a face cu ne ajută exemplar într-o acută
fiindcă nu funcŃionează, pentru aceeaşi mentalitate, în lipsa cursă pe plan mondial unde
noi, cei din afară, îndeajuns de credinŃei şi a încrederii noastre in valorile adevărate şi creştineşti
solid şi nu are o mentalitate de noi. PuŃini dintre noi, românii din contează, nu originile, nu Roma,
învingător. Încă suntem prea moi, Germania, afirmă cu voce tare că nu Burebista, ci economia
prea înceŃi, prea naivi, prea sunt români! Unii au luat numele prosperă, sistemele sociale
obişnuiŃi să plecăm capul în faŃa bunicii, alŃii al soŃiei sau soŃului, să echilibrate, conştiinŃa valorii în
unor naŃiuni mai mici decât noi, se creadă că sunt „nemŃi”! O sine, credinŃa într-un Dumnezeu al
mai slabe decât noi, în rândul ruşine, căci sângele apă nu se tuturor românilor. Aici ar trebui
cărora am pompat, de milenii, face! În fine, din punctul meu de pus accentul pe viitor, altfel vom
sânge valah, şi care naŃiuni azi ne vedere, noi ca rasă, ne auto- "pieri" şi noi... şi "cei de acasă".
ignoră şi dispreŃuiesc pe faŃă. distrugem în mai puŃin de 6-7
Lucian Hetco, 4 Aprilie 2006

ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |


pag. 9

CRONICA EVENIMENTELOR
▌09.04: după sfânta liturghie, a avut Orthodox Churches in Australia). necesitatea convocării unei întruniri
loc a treia cateheză liturgică Slujba a avut loc la biserica greacă speciale a Adunării generale a
Sfânta Euphemia, din Bankstown, parohiei, în vederea soluŃionării
▌15.04: Sâmbăta lui Lazăr. După soborul fiind alcătuit din: PS chestiunii proprietăŃii bisericii şi a
liturghie a avut loc o masă comună Episcop Milutin, al Bisericii înregistrării parohiei potrivit
Ortodoxe Sârbe din Australia, PS legislaŃiei australiene în vigoare.
▌16.04: Intrarea Domnului în Episcop Seraphim al ŞedinŃa specială a Adunării generale
Ierusalim. După liturghie a avut loc Apolloniadelor, şi un grup de preoŃi a fost fixată pentru 25 iunie a.c.
o masă comună. Au fost serbate ziua greci, ruşi şi sârbi. Liturghia a fost
de naştere a Dnei. Ileana Păunescu urmată de o masă festivă, oferită de ▌07.05: după sfânta liturghie, a avut
şi ziua onomastică a Dnei. Lily comunitatea greacă a Sfintei loc şcoala de duminică. Cursurile au
Strungaru Euphemia. După amiază, un grup de fost susŃinute de preotul paroh (în
membri ai Comitetului parohial şi limba română) şi de D-nele. Marika
▌21.04: la denia prohodului, s-au credincioşi au participat la o Kalafatis şi Vicki Petrakis (în limba
alăturat credincioşilor noştri operaŃiune de curăŃare a bisericii, engleză)
părintele Petru Ilie Petre şi un grup sălii şi curŃii. La încheierea acŃiunii,
de enoriaşi de la parohia ortodoxă s-au bucurat de masa comună ▌14.04: după sfânta liturghie, a avut
română Bunavestire organizată de D-nele. Otilia loc a patra cateheză liturgică
Costache, Elvira Lăutaru, Maria
▌22.04: o parte dintre membrii Tiron şi Denisa Tita ▌16.05: au avut loc lucrările pentru
Comitetului parohial au participat la instalarea celui de-al doilea aparat
o acŃiune de curăŃire a bisericii, sălii ▌05.05: după vecernie, a avut loc de aer condiŃionat în sala adiacentă
adiacente şi curŃii şedinŃa Comitetului parohial. Au bisericii. AchiziŃionarea aparatului
fost discutate aspecte legate de şi lucrarea au fost plătite din grantul
▌23.04: Sfintele Paşti. guvernamental obŃinut de
După sfânta liturghie, parohie anul trecut
credincioşii au participat
la o masă comună. La ▌18.05: preotul paroh a
prânz, familia preotului participat la o întâlnire
paroh şi familia Zetea s- de lucru cu Revd John
au deplasat la filiala Henderson, Secretar
Sfântul Andrei din general al NCCA
Newcastle, pentru slujba (National Council of
numită ‘a doua înviere’ Churches in Australia), şi
Revd Dr Raymond
▌28.04: preotul paroh şi Williamson, Secretar
o parte din credincioşi general al NSW EC
au participat la liturghia (New South Wales
inter-ortodoxă prezidată Ecumenical Council)
de ÎPS Arhiepiscop Stylianos, utilizarea fondurilor primite de la
primatul Bisericii Ortodoxe Greceşti guvernul NSW, în vederea ▌21.05: după sfânta liturghie, a avut
din Australia, şi organizată sub continuării procesului de loc un picnic dedicat sărbătorii
auspiciile SCCOCA (Standing modernizare a sălii şi a curŃii. De sfinŃilor împăraŃi Constantin şi
Conference of the Canonical asemenea aspecte legate de Elena

16 aprilie – ai nostri ca brazii –

ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |


pag. 10

Pentru slava lui ▪ Doamna Alexandrina Păunescu a donat, pentru candele


pentru realizarea revistei parohiale şi a sitului ▪ Familia Bonifacius şi Maria Tiron a donat
Dumnezeu nostru, suma de AUD 100. La aceasta s-au hârtie pentru copiator
adăugat AUD 100, dintr-o donaŃie anonimă. ▪ Dl Valentine Loumbos a donat AUD 100,
▪ A fost achiziŃionat, pentru uz social şi
Banii au fost transmişi, ca dar de sfintele sumă ce a fost folosită pentru împodobirea
educaŃional (mese comune, şcoala de
sărbători, tehnoredactorului revistei (şi Sfintei Cruci în Joia Mare (denia celor 12
duminică), un televizor, amplasat în sala
webmaster al sitului parohiei) evanghelii)
adiacentă bisericii. Aparatul a fost cumpărat
▪ Dnii. Laurian Hrincu şi Sergiu RomanŃan ▪ Dna. Dumitra Popescu (Tanti Mica) a
prin donaŃiile următorilor: Dl. George Costea,
au donat şi montat două noi lămpi pentru aprovizionat sfântul altar cu prescuri pentru
$ 50; Dl. Ioan DiŃu, $ 50; Dl. Dr. Emil
iluminarea curŃii bisericii sfânta împărtăşanie
Eracovici, $ 50; Dra. Dr. Monique Florescu, $
▪ Familia Doru şi Bibiana Bunescu a
45; Dna. Tasica şi Dl. Julius Florescu $ 50; Dl.
împodobit biserica, în Duminica Floriilor, cu
Octav Laurian Hrincu, $ 50; Dna. Denisa Tita, Adevăruri
două superbe aranjamente florale
$ 50.
▪ Familia Stavru şi Angela Kalafatis a donat M. ConstanŃa
▪ Pentru aceleaşi scopuri, a fost achiziŃionat
prescuri şi vin pentru sfinŃirea pâinii numită
un aparat DVD-VCR, prin donaŃiile
paşti (care s-a împărŃit credincioşilor în
următorilor: Pr. Dr. Doru Costache, $ 50; Prof. Un om cu adevărat bun este
noaptea Învierii Domnului). De asemenea,
Dr. LaurenŃiu Păunescu, $ 50; Dl. Mihai Zetea, cel care ar fi putut fi rău
două noi perdele pentru sala adiacentă
$ 50. şi n-a fost.
bisericii
▪ Dna Parthena Matişan a donat parohiei
▪ Familia Lucian şi Denisa Tita a oferit un DispreŃul este neputinŃa
biblioteca personală a soŃului său, Dl Ioan
nou set de flori ornamentale, pentru decorarea
Matişan de a preŃui.
pascală a bisericii, precum şi cele necesare
▪ O familie care a dorit să-şi păstreze
pentru mesele comune (farfurii, pahare, DeprindeŃi-vă a-i preŃui pe
anonimatul a donat materialul pentru noile
sucuri, apă plată) oameni după faptele pe care
acoperăminte ale sfintei mese şi perdeaua
▪ Familia Mihai şi Maria Costache a donat le fac, nu după cele pe care
sfântului altar. Lucrarea a fost realizată de
bisericii 4 litri de ulei de măsline şi fitiluri ar putea să le facă.
Dna. Vasiliki (Coca) Schweiger

(de la Text Pad şi Word, utilizarea unei parole la


Descântec pentru adonis ajungând la avansatele deschidere, formatul
Anca Maria Ştefănescu programe de aşezare în paginii sau alegerea
pagină (Publisher, Quark modului de tipărire – color
Nu-Ńi fie teamă pentru mine, adonis. şi altele). După această sau alb negru. Odată
Sunt doar un călător singuratic. etapă, vom avea nevoie de imprimat documentul, îl
Ştiu să privesc noaptea demonii în ochi o imprimantă, dar nu una putem face public prin
Şi vântul să-l alung peste ape. obişnuită, ci una virtuală. intermediul internetului,
Şi aceasta se cumpără, dar aşa cum se întâmplă cu
Nu încerca drumul să-mi cuprinzi, adonis. sub formă de soft sau o revista ViaŃa Parohială
E-un drum pentru fiare şi îngeri. putem găsi gratuit (open (www.geocities.com/
Primele, le descânt şi le-adorm. source) pe internet (mai viataparohiala05).
Ultimii, îi ascult şi mă dor. jos sunt câteva adrese Resurse gratuite:
utile). Această imprimantă http://www.pdfonline.com,
Nu încerca sufletul să-mi atingi, adonis. virtuală se instalează ca http://www.primopdf.com,
Lumină-i atât cât şi umbră.
orice soft, fără prea multă http://www.pdf995.com,
Şi încă nu ştiu de la capăt de drum http://www.pdfpdf.com ,
bătaie de cap; odată având
Înger sau fiară va s-ajungă. http://sector7g.wurzel6.de
instalată această /pdfcreator/index_en.htm,
schiŃa modul de tipărire al imprimantă, se va trimite http://www.cutepdf.com
Raftul cu ebook unei eBook, şi anume că documentul deja existent
Ion Nedelcu, FranŃa la „tipărit” (aşa cum se Spor la treabă!
vom vorbi doar despre
cărŃile electronice în face în cazul unei
Cum să facem o
format pdf (Portable imprimante obişnuite), dar redacŃia:
eBook? alegând imprimanta pr. dr. Doru Costache
Document Format –
dezvoltat de compania noastră virtuală. Tocmai
Îmi amintesc că am aici ar începe bătaia de cap concepŃie grafică &
discutat cândva, ceva mai Adobe System), pentru că (dar o las în grija celor tehnoredactare:
tehnic, despre ce este o este cel mai la îndemână
care doresc să-şi creeze Ion Nedelcu (FranŃa)
eBook (carte electronică), oricui şi cel mai utilizat singuri o astfel de carte),
dar niciodată n-am precizat format. căci ne putem alege o 64 Linthorn Ave,
nimic despre cum se Pentru a crea o eBook vom
mulŃime de particularităŃi Croydon Park,
„tipăreşte” o astfel de carte avea nevoie în primul rând pentru noul document NSW 2133.
digitală. Trebuie să fac însă de documentul ce urmează creat (dacă nu vrem să
phone: (02) 9642 02 60
o precizare înainte de a a fi tipărit. Acesta poate fi www.geocities.com/
scris în orice editor de text utilizăm funcŃia default):
sfmaria_sydney
ViaŃa parohială | mai - iunie 2006 |