RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOAN, RODICA Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN : 978-973-725-892-2 51-7:336 519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactare: Marcela OLARU Rodica IOAN Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8 Format: 16/70×100 Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

.

1.2..2.1.....……………………. Inflaţie şi devalorizare ……………………....…………......1..............3. Dobânda compusă ………………………..1......5....6...........Anuităţi posticipate temporare imediate ……...………………………………………………..………. Împrumuturi cu obligaţiuni ..…………........ 1..................... 1.....2.. Dobânda simplă cu procente variabile ………………………. Test de autoevaluare propus 1 ………….....3.. Echivalenţă prin valoarea actuală …………………………………......…………………………… 1.. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă ….2.....……………… 2. Anuităţi posticipate temporare amânate …………….......... 2. OPERAŢIUNI DE SCONT 1.………....………...........………………............... 7 9 9 13 15 17 20 22 29 31 33 33 34 35 40 42 44 45 47 47 48 51 54 55 56 58 60 61 62 71 76 78 80 82 5 .4.. Test de autoevaluare rezolvat ………………………………………………….........4...... Formule utilizate ………………………………………………………………..……….....2....…… 2.............. Operaţiuni de scont ……………....………….2.. Plăţi eşalonate …………. Formule utilizate …………………. 2.3...1... Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ……………….........1....………………………………………… Test de autoevaluare rezolvat ........1.. 2...……………………...1....2....……... 2...... Rambursarea anuală în sistem clasic ....................... Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 2..........3.... Scont simplu raţional …………......3.....1...…………..1.1..………………………………………………....2.....................1............2....……… 1. 1.....………………………… 1......... Test de autoevaluare propus 2 …………………………………………………...... Plăţi eşalonate continue …………. Generalizarea dobânzii compuse ………………...... Anuităţi posticipate perpetue imediate ……. Împrumuturi ……………....CUPRINS Prefaţă ……………………………………………….4... ÎMPRUMUTURI ....………………........... Test de autoevaluare propus 2 ………….........… 2............ DOBÂNDA SIMPLĂ... Elementele dobânzii simple ……………………………..........3...... Echivalenţă în regim de dobândă simplă …………………………….…………… 1.....…………… 2..... 1......... Anuităţi anticipate temporare imediate …………………….......3.………….3..…………… Test de autoevaluare propus 1 ………………………………………………….. Dobânda simplă …………………………………………………………….... Scontul compus ...1..1...... 2..………..... 1.......... 1.. 2..........1..………………………………………….1..………………….......……. DOBÂNDA COMPUSĂ.... PLĂŢI EŞALONATE.1.... 1. 1... 2.....

............................. Anuităţi viagere posticipate ………………………………………………....... Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice..........1....... Asigurarea de moarte până la primul deces .....14.. Tabele ale dobânzii ……………….. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane..... Anuităţi (pensii) viagere continue ........11..3.. Anuităţi viagere anticipate ……………………...... 3..4........ Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu .... Asigurarea până la primul deces …………............ Asigurări de deces ............ 3.........………….. Funcţii biometrice ………………………………………………….. 3............................. 3....... 3......... Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.................. 85 86 86 88 90 91 93 94 95 96 98 99 101 102 103 104 106 106 107 107 109 111 113 115 119 122 125 127 6 ...6...…………........5....... 3.............7..………….....12.......................2...…………… Test de autoevaluare rezolvat....... 3..9..................... Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani .......15...………… 3.......... 3..........1... Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie.. 3............. 3......……………………….......... Funcţii biometrice continue ……………………………... Formule utilizate ……………………………………………………………….....2....………….........4....………. calculate cu procentul i = 10% Bibliografie ………………………………………………………………………................ Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ……………................8.....1..... Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare ....... 3....3........... Asigurări de viaţă ………………………….... Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare ……………………………………………...........................1......……………………………....... Test de autoevaluare propus 2 ………….…………………….........…………………………… 3......…………… 3........……………………........ ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE ...........………….........1. Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane …………………........................……………………... Test de autoevaluare propus 1 …………....................................………………....... Anexe Anexa 1....…………..........………….. Asigurarea continuă în caz de deces ......13.. 3. Anexa 2. Rezerva matematică ..... 3.………...……………… Anexa 3....……....1..…………. Asigurări mixte ...10. 3...... 3... 3......3.................................. Pensii viagere ………….

Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă şi constituie obiectul prezentului volum. Autoarea 7 . Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse. necesar abordării modelării matematice a fenomenelor economice care au fie un caracter determinist. fie aleator.PREFAŢĂ Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice. Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile economice. masteranzilor. tuturor celor care vor să studieze matematicile financiare şi actuariale. Acest lucru este posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat.

8 .

DOBÂNDA SIMPLĂ. DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani acumulată la momentul de timp t. O cerere mai mare pentru credit. scont compus. valoarea nominală a unei poliţe. ∞ ) → R + . t ) = St . Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil. se va folosi notaţia: S ( S 0 . DOBÂNDA COMPUSĂ. 9 . suma finală este funcţia de două variabile: S : [ 0. în condiţiile unor resurse băneşti limitate. t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită. scont simplu. factor de actualizare. ∞ ) × [ 0. t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u. dobânda simplă. valoarea scontată a unei poliţe. Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui împrumutat. Astfel. Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută) creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată. 1.1. iar suma mai mare obţinută după perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare finală).1. astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu. dobânda compusă. procent mediu înlocuitor. Dobânda simplă Notaţii: S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită. OPERAŢIUNI DE SCONT Concepte-cheie: dobânda. scadenţa comună. constituie cauza unor dobânzi ridicate. cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp. Deci. scadenţa medie. factor de fructificare. Suma investită iniţial o numim valoare iniţială sau capital principal.m. St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 .

t ) = S ( S01 . t2 ) . 3. (1. t ) = 0 . t ) >1. ∀S01 . ce depind de parametrul { f ( t . 5) ∂S0 6) S ( S01 + S02 . i )} .2) astfel. 4. 2) S ( 0.1) Observaţii: 1. ∀S0 ≥ 0. Observaţii: 1. t ) + S ( S02 . atunci suma împrumutată este egală cu valoarea finală. 10 .1) S0 = 1 . (1. Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală este mai mare decât suma iniţial investită. ∞ ) → R şi are proprietăţile 2) f ( 0 ) = 1 . 3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 . Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0.1. 2.1. se numeşte regim de capitalizare. f ( t ) se numeşte factor de fructificare. indiferent de perioada de timp t. O familie de factori de fructificare i ∈ I (I mulţime finită).0 ) = S0 . i )} . 1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) . TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma: S ( S0 . fixat. Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală nulă. obţinem: S (1. t ) = f ( t ) . Dacă în (1. ∀t ≥ 0. t1 ) ≤ S ( S0 . 4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă. t ) = S0 f ( t ) . i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând regimului de capitalizare { f ( t . t ) . Pentru i ∈ I . ∂S ( S0 . f ( t . f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la momentul de timp 0. unde: f : [ 0.Proprietăţi ale funcţiei valoare finală: 1) S ( S0 . 3. 4. 2.1. Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu timpul. S02 > 0 .

Definiţia matematică a dobânzii DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 . D : [ 0. t ≥ 0 şi f derivabilă.4) unităţi monetare în intervalul de timp [ 0.1. t ≥ 0 (1. timp de un an de zile. t ) şi cea iniţială S0.1. ∞ ) Folosind relaţia (1.7) 1 + i = f (1) = u unde u se numeşte factor de fructificare.t ] . găsim: D ( S0 . t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1. D ( S0 .1.6) i = f (1) − 1 Din (1. ∞ ) → [ 0. t ) − S0 .9) a ( t ) = i.1. t+dt) este proporţională cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate: (1.3)..1) − 1 sau (1.1. ∞ ) × [ 0.1. t ) = S ( S0 . Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei de o unitate monetară.10) 11 . timp de un an de zile: (1.6) (1.1. şi se notează cu i.1. Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u.1.8) p p = 100i ⇒ i = 100 DOBÂNDA SIMPLĂ Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t. Astfel (1.3) (1.5) i = S0 (1. atunci: f ( t ) = 1 + it .m.1.

(1. fixat. t] a folosirii ei. calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata [0.Demonstraţie: Din ipoteză avem: f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt . atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi: S ( S0 . S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it . (1. t ) = S0it . se numeşte dobândă simplă.13) Cum a ( s ) = i.14) Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii anuale unitare.1.1. integrând. f ( t ) = 1 + it .11) (1.15) (1. atunci găsim: f ( t ) − 1 = it .1. t ≥ 0 Demonstraţie: Cum S ( S0 .1. t ) − S0 = S0it . f ( 0 ) = 1 .1. t ≥ 0 defineşte regimul de dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă). f ( t ) = 1 + it . t ) = S0 f ( t ) . t ≥ 0. ∫ 0 t (1. atunci găsim relaţia (1. DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I . t ≥ 0 iar dobânda obţinută: D ( S0 . t ≥ 0 . 12 . iar D ( S0 .16) Astfel. putem da următoarea definiţie: DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 .1. t ) = S ( S0 .1. (1.15). t ) = S0it . iar factorul de fructificare este f ( t ) = 1 + it . t ) = S0 (1 + it ) . f ( t + dt ) − f ( t ) dt = a (t ) .12) dt →0 lim Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi. vom obţine: f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds . Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0.

considerând că dobânda unitară anuală este constantă. Elementele dobânzii simple În formulele găsite există interrelaţii. 13 . t ) S0 t 100 .1. Astfel: S0 = St 1 1 = St = St 1 + it 1 + it f (t ) (1.m. t ) − S0 S0 p 100 (1.1. t ) − S0 S0 t (1. iar procentul anual este de 10%. în regim de dobândă simplă. Soluţie: Folosim relaţia S ( S0 .19) EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u.m.1.Observaţie: Din (1. t ) − S 0 S0 t = D ( S0 .1.m. atunci S = 1000(1 + 0. f (t ) Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile: i= S ( S0 . Aflaţi suma finală corespunzătoare.18) Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia: t= S ( S 0 .. cu procentul anual de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani. 1. p= S ( S 0 .1.. t ) − S0 S0 i = S ( S0 .1 ⋅ 2) = 1200u. t ) = S0 (1 + it) . p =10% . este de 400 u. t = 2ani.17) unde 1 este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă.m. unde S0 = 1000u..m. aflaţi timpul de plasament.1.16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t. EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de 2000 u. astfel cunoaşterea a oricăror trei dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element.

. luni. trimestre. iar în procedura franceză.1. anul are 365 zile. formulele se scriu astfel: D = S0 i t360 . anul bursier are 365. 31 zile.1.20) Pentru fracţiunea de an „zi”. iar lunile de 28. k = 12. k = 4. 1 an = 1 an. Observaţia 2: În procedura engleză. k = 2. p =10% înlocuim în relaţia: S − S0 D = t= t . S0 i S0 i obţinem timpul de plasament t = 2 ani. iar lunile de 30 de zile egale între ele (procedura germană). D = 400u. iar lunile de 28. Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile. 29. 1 an = 360 zile. respectiv 366 zile (anii bisecţi) (anul real). k t ⎞ ⎛ S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟ k ⎠ ⎝ D = S0 i (1. 1 an = 4 trimestre. sau 360 1 D = S0t360 360 i (1. 30. 29.Soluţie: Avem S0 = 2000u. Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile.. semestre etc. 31 zile. Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe perioade de timp ce conţin fracţiuni de an.21) 14 . 1 an = 2 semestre.m. Observaţia 3: În general. k = 360. anul are 360 zile.m. 1 an = 12 luni. 30.) Considerăm: k = 1. Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma t= tk . vom găsi astfel: k tk .

Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni. t3 = 3 /12 ∑ 3 S0ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk k =1 n D = 307.m.22) D = unde: S0 = 3000 u. t12 =3. t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu k =1 n procentele pk = 100ik . operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p în întregul interval de plasament [ 0. raportul 360 ..1. t ) = ∑ n D ( S0 . k =12. 08 ⋅ 3 = 12 D = 60 u.5 u. t=3luni. S = 3307. timp de 3 luni cu procentul de 9%.m. Soluţie: Ştim că S0 = 3000u. n . i2 = 0.. EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u.m. Dobândă simplă cu procente variabile Uneori.DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”. i EXEMPLU: Se depun 3000 u.m. t2 = 6 /12.t ) . 09. Calculaţi dobânda aferentă acestei operaţiuni. i3 = 0. k =1 n (1. pentru un t dat.m.1. iar atunci dobânda totală va fi: D ( S0 .1. timp de 3 luni cu procentul anual de 8%.2.22) Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0. k = 1. tk ) = k =1 ∑ n S0 ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk .5 u.12. t ) . t1 = 3 /12. 15 . produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor fix” relativ la dobândă. din diverse motive. în regim de dobândă simplă.m. Soluţie: Folosim relaţia (1.m. apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%.1. 1. i1 = 0. p =8% D = S0 i t12 12 D = 3000 ⋅ 0.

01) = 3030 u. ce devine suma plasată la sfârşitul primului an? (1.m.1.1. h2 (1. dacă o unitate monetară este plasată timp de un an. unde h nu este neapărat întreg. p (1.24) devine: p i( ) i= p . la momentul iniţial. 12 12 Deci. suma finală va fi 1 + i . p > 0. atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare fracţiunilor de an.25) DEFINIŢIE: Fie h1 .26) EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară. ele sunt h2 echivalente în regim de dobândă simplă.27) i( ) = 1% . relaţia (1.24) Astfel. p ∈ Z (de exemplu. 12 Soluţie: i1 = 12% ⇒ i = 16 . dacă valorile lor finale sunt egale: 1 + h1i 1 h1 = 1 + h2 i 1 h2 ⇔ h1i 1 h1 = h2 i 1 . dacă anul se împarte în h unităţi de timp. Adică. procentul lunar este de 12% şi se investesc 3000 u. h Observaţie: Dacă h = scrie: 1 . respectiv 1 1 h2 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 h1 şi i 1 . numărul de luni ale anului) putem p p p ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) . (1.m. iar suma finală corespunzătoare h h unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 . Dar. Cum cele două valori finale trebuie să fie aceleaşi. de lungime 1 h şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 .1.Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul.1. h Pe de altă parte.1. cu dobânda anuală unitară i. operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0. la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0. h2 numărul de perioade de lungime 1 h .1. vom obţine: (1.23) i = hi 1 .

atunci elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare. Astfel. tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 ⎜p ⎜ θ ⎟ .. atunci ele sunt substituibile una celeilalte.. se poate nota: ⎛ S0 ⎜ 1 P = ⎜ t1 ⎜ ⎜ pt ⎝ 1 S 0 2 . iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple. cu procentele anuale pt1 . n (R ) Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3. n (R ) ... Echivalenţă în regim de dobândă simplă Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 .3. pt2 .tn . Dacă Q substituie pe P. P ∈ M 3. formal... S02 .. pθ n ⎟ ⎠ operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă conduc la aceeaşi dobândă simplă totală. S0 n ⎞ ⎟ t 2 .... t2 ... S0n ⎞ ⎛ σ 01 ⎜ ⎟ .1. t n ⎟. (1. θ n ⎟ ..1.1...1... Spunem că cele două ⎟ . 17 .. ptn ⎟ ⎝ 1 ⎠ σ 02 θ2 pθ 2 .29) 0 k ik t k Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente... ptn şi pe perioadele de timp t1 .. ⎛ S01 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎜ t ⎝ 1 S0 2 t2 pt2 .. ⎟ pt 2 . D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑ k =1 k n n S0k ptk tk 100 k =1 ..S0n .. Se notează: P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q ) D DS ⇔ ∑S k =1 n 0 k ik t k = ∑σ k =1 n (1. pt n ⎟ ⎠ Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple. σ 0n ⎞ ⎟ ..n (R ) ...28) Q ∈ M 3.

k =1 c) numai vectorul procente ( t1 . k =1 n b) numai vectorul scadenţe ( t1 . k = 1.Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente: 1.. t2 . k =1 n (1. atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp tk . n din operaţiunea financiară P va fi: t= ∑ n k =1 n S0k itk tk = k =1 n ∑ S0k pt tk k n = ∑ S0k it k =1 k ∑ S0k pt k =1 n ∑ bk tk ... t2 . bk > 0. printr-un vector de componente egale cu t. Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3.n (R ) . k =1 n (1....tn ) .. k = 1. a procentului mediu înlocuitor. respectiv a scadenţei medii înlocuitoare.. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume S0k . S02 ..31) k unde bk = S0 k ptk ∑ S0k pt k =1 n . Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii înlocuitoare. printr-un vector de componente egale cu p.1.30) unde ak = itk tk ∑ it tk k =1 k n . ak > 0.tn ) . ∑ ak = 1. printr-un vector de ( ) componente egale cu S. k = 1. în care se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu dobânda: a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 .S0n . atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele ptk . n din operaţiunea financiară P va fi: 18 .1. n din operaţiunea financiară P va fi: S = k =1 ∑ n S0k itk tk ∑ it tk k =1 k n = k =1 ∑ S0k pt tk k n ∑ pt tk k =1 k n = ∑ ak S0k . k ∑ bk = 1.

D 2 =125 u. k =1 EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile următoare: 2. 10.880 k=1 3 19 .000 ⋅ 0. S01 = 2. 12% având scadenţa (durata) de 36 zile.m. 5.000 u. p1 = 9% ⇒ i1 = 0.000 u.12 ...000 ⋅ 0.000 u. ∑ ck = 1.m.m. t= ∑ S0k ik tk k =1 3 3 ∑ S0k ik k =1 . t2=3 luni = 3 ani 12 D3 =S03i3t3 .09 + 5.000 u.1 .m..32) unde ck = S0 k t k ∑ S0 k tk k =1 n . S03 = 10. 3 luni.. respectiv un semestru.m. k =1 k n (1. sau t= D1 + D2 + D3 ∑ S0k ik k =1 3 .09 .1 + 10..000 u. S02 = 5..m.12 = 1. D1 +D 2 +D3 = 743 u. Aflaţi scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă prin dobândă).p= ∑ n k =1 n S0k itk tk = ∑ S0k pt tk k =1 n k n = ∑ S0 k tk k =1 n ∑ S0 k tk k =1 ∑ ck pt . p2 = 10% ⇒ i2 = 0. Soluţie: D=S0it (regim de dobândă simplă) D1 =S01i1t1 . 10%.1. ck > 0.m.000 ⋅ 0. t3=1 semestru = 1 ani 2 D1 =18 u. p3 = 12% ⇒ i3 = 0.m..000 u.m. cu procentele anuale de 9%.. t1=36 zile = 36 ani 360 D 2 =S02i2t2 .m. D3 =600 u. ∑ S0k ik = 2.

n (R ) se înlocuieşte cu operaţiunea unică B ∈ M 3. tn şi cu procentele p1 .34) c..1..3952 ⋅ 360 = 142.. procentul unic sau comun înlocuitor p este: 1 p= S ⋅t ∑ n k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . obţinând sumele finale S1 . Echivalenţă prin valoarea actuală Să presupunem că se plasează sumele S01 . procentele şi duratele plasamentelor. S02 ..35) 1. Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală: ⎛ S1 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎝ 1 S 2 . atunci: a. suma unică sau comună înlocuitoare S este: S= 1 p ⋅t ∑ n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk .Astfel.1... Pentru S şi p daţi... a procentului comun.33) b. Pentru S şi t daţi. Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3. n (R ) pn ⎟ ⎠ 20 . sau i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk k =1 (1..3952 ani 1. Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune financiară simplă şi determinarea sumei comune..1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda. pn .1... respectiv a scadenţei comune.4. vom găsi scadenţa medie înlocuitoare: t = 743 = 0.. t2 . S0n pe duratele t1 . t 2 . k =1 n (1.880 t = 0. scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este: t= 1 S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . P ∈ M 3. p2 . Sn .1.. Sn ⎞ ⎟ t n ⎟... S2 .. p2 . k =1 n n (1.. 272 zile 2. Admitem că sunt cunoscute sumele finale. Pentru p şi t daţi.

. t.37) b. luat ca bază de calcul.tn)... t). Sn). adică P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) ..38) 21 . DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele VA DS conduc la aceeaşi valoare actuală totală. din punct de vedere practic. S2. .36) valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un moment dat..1. cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic. Numai vectorul scadenţe (t1. S.1. atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 k =1 n (1.. t2. Să notăm cu: A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 k =1 k =1 n n (1.. atunci când atât valorile actuale totale A ( P ) şi A ( Q ) ... în raport cu care sunt socotite duratele tk. însumarea are sens. . printr-un vector cu toate componentele egale (t.1. printr-un vector cu toate componentele egale (S.cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta. S).. deducem următoarele rezultate: Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu valoarea actuală: a.. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume finale Sk este: S = k =1 ∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 ∑ (1 + ik × tk )−1 k =1 n n (1. VA DS Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul de dobândă.. Numai vectorul sume de plată finale (S1. admiţând că.

3. scadenţă t şi procent anual p. iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate. după cum două dintre elementele înlocuitoare S. Numai vectorul procente (p1. celălalt element înlocuitor.. se deduce următoarea propoziţie: Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o operaţiune unică Q de sumă finală S. printr-un vector cu toate componentele egale ( p.40) de unde. atunci relaţia de echivalenţă are forma: ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 k =1 n (1. t şi p sunt date sau fixate.39) Analog.1. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 k =1 n (1.. . pentru t = 1.2. atunci suma finală va fi: 22 . găsit în tabele financiare.. atunci: Anii 1 2 M t Suma plasată la începutul anului S0 S1 = S 0 (1 + i ) M Dobânda produsă în timpul anului S0i S1i = S 0 (1 + i )i M Suma obţinută la sfârşitul anului S1 = S 0 (1 + i ) S 2 = S 0 (1 + i ) 2 S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 S t = S 0 (1 + i ) M t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare. Fie p dobânda unitară. t – durata de plasament S 0 – sumă iniţială.. p. i = 100 a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade... prin echivalenţă în regim de dobândă simplă prin valoare actuală. în mod unic.1. rezultă.c. dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare. p – procentul. p ). la sfârşitul primei perioade... pentru diferite procente. 1.2.. Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele (capitalurile) iniţiale. pn). p2. Dobânda compusă O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă..

2. Dobânda compusă va fi pentru t întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 t (1.2) [ ] ( ) Suma iniţială depusă va fi: S0 = St (1 + i ) 1 t = St vt (1...3) prin interpolare.. atunci St = S0 n ∏ ⎜1 + ik n ⎟ ⎝ ⎠ k =1 n ⎛ t⎞ n ⎛ ⎞ n 2. = tn = t ...tn ∑ tk = t . Dacă t1 = t2 = . putem scrie: Suma plasată la începutul perioadei S0 S1 = S0 (1 + i1t1 ) Perioada Dobânda S0i1t1 S1i2t2 Suma obţinută la sfârşitul perioadei S1 = S0 (1 + i1t1 ) S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) t1 t2 M tn Sn −1 M Sn−1in tn M Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) .. ⎜ t = tk = n ani ⎟ .2.2.1) (1... pn . t2 ... atunci St = S0 (1 + ik ) ⎜ ⎟ k =1 ⎝ ⎠ k =1 ∑ ∏ 23 . valoarea finală este: S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) k =1 n (1. p2 .3) unde 1 = v factor de actualizare. 1+ i Timpul se poate obţine din (1. atunci dacă aplicăm regimul de dobândă compusă.S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t .. = tn = 1an .2.2.4) Particularizări: 1. (1 + in tn ) M Deci. Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 .. k =1 n iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 . Dacă t1 = t2 = .

cu dobândă k h unitară i. se obţine: k h⎞ n⎛ S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ n+ k⎠ ⎝ k (1. k 24 .. S n .3. p3 = 8% ⇒ i3 = 0.5) reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă.3352 S4 =26. S n i . Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia k raţională şi soluţia comercială. Această sumă. în regim de dobândă compusă pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%.09 = = 20.08 . vom găsi: S4 =20. 9% ? Soluţie: Folosim relaţia (1..07 ⋅ 1. atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i ) k =1 n n EXEMPLU: Ce devine suma de 20.704 u.06 ⋅ 1. Soluţia raţională porneşte de la forma (1.1) pentru partea întreagă de n ani. în general..000 ⋅ 1.000 u.06 .2. valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi: n S n = S 0 (1 + i ) . i1 = i2 = . va aduce o abordare simplă. = in = i . Dacă t1 = t2 = . în timpul fracţiunii h a anului.m.09 .2. ci este de forma t = n + h .07 .2. = tn = 1an . 7%. Înlocuind. p2 =7% ⇒ i2 =0.08 ⋅ 1. un număr întreg. p4 = 9% ⇒ i4 = 0. Astfel. Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este.m.000 ⋅ 1.4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 ) p1 =6% ⇒ i1 =0.. 8%.

. corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2.. devine după un an (1 + 2is ) u. t2 p2 EXEMPLU: Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială. 2⎠ 4 ⎝ Procente echivalente 2 DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . i2 = 100 (1.2.m. 1 u..8) sau ik = (1 + i ) 1/ k −1. p1 p2 (1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 . i ⎞ i2 2 ⎛ devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia . i4 = dobânda unitară trimestrială.m.7) (1.2. EXEMPLU: i2 = dobânda unitară semestrială. sunt proporţionale dacă 1 = 1 .m.6) Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia dobânda unitară ik. i360 = dobânda unitară zilnică.. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is. corespunzătoare perioat p delor diferite t1 şi t2 . sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă acestea conduc la aceeaşi valoare finală.Procente proporţionale DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 .m.2. k (1. i1 = 100 . i12 = dobânda unitară mensuală (lunară). . Atunci i i ia şi is sunt proporţionale dacă s = a .m. dacă: 1 + i = (1 + ik ) .m. atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală unitară i. devine după un an (1 + ia ) u. 1 2 Observaţii: 1 u. = (1 + ia ) u. 1 u. plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is. 25 . plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia.

2. (1.2.11) 1/ k k i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ .18) dk = .17) d ( ) = kd k .9) DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă k corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) .Pentru un an. de unde.2. din formula de echivalenţă avem: ⎛ i( k ) 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ ⎞ ⎟ ⇒ ⎟ ⎠ k (1. k 26 .13) (1.2.10) astfel.16) DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării (reducerii) plătită de k ori pe an este: k (1. DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este: d =1− v .2. pentru d < 1 1− d (1. rata efectivă a reducerii sau actualizării: k d( ) (1.2.14) (1.15) (1. relaţia de echivalenţă se scrie: 1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) 2 4 12 = (1 + i360 ) 360 . 1+ i vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d.2.12) Relaţia (1.2.2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1. k i( ) = kik . adică: i = d . (1.12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi dobânda unitară anuală i. care se poate scrie: v =1− d = 1 =1− i ⇒ 1+ i 1+ i d= i .2.2.

Observaţia 2: ln (1 + i ) = δ ..2. dacă i este dat. în serie MacLaurin şi obţinem: 2 n i = δ + δ + .26) găsim Dezvoltăm eδ i = eδ − 1 .Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul perioadei. Astfel. în baza relaţiei (1. am obţinut: sau ln (1 + i ) = δ . astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u.21) Adică...2.2.22) (1. > δ .20) Observaţia 1: 1/ k Aveam relaţia i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ în care vom trece la limită: ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( k ) = lim k ⎡ 1 + i 1/ k − 1⎤ = lim i k →∞ = lim (1 + i ) k →∞ 1/ k ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ −1 k →∞ 1/ k = ln (1 + i ) = δ .23) unde δ se numeşte procent nominal instantaneu. k ⎠ ⎝ (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.2. t + dt ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i.2.m. k (k ) ⎞ ⎛ v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ .24) (1. (1.25) (1.19) de unde 1/ k d ( k ) = k ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = k 1 − v1/ k .2. folosind procente echivalente putem obţine formula comercială h pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + : k h⎞ ⎛ n h S n+ h = S ⎜ S0 . 2 n deci. Cu alte cuvinte.2.23) trebuie să percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t . k k⎠ ⎝ (1.. (1. 1 + i = eδ .2. am obţinut i > δ .2. n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) .27) 27 . (1.2. + δ + .

vom avea: n h/k S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i ) k . diferă în funcţie de durata t.11): 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ i = 0. 2. 12 4 1. iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda. k (1.29) Cu alte cuvinte. Comparăm cele două soluţii.125509 .2.2. Dacă i( 4 ) = 0.2. d ( ) .2. 08 .. raţională şi comercială. (1. putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru cel ce va încasa dobânda.12): i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/12 12 i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0. calculaţi i. 3.28) Observaţii: 1. depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă. Cele două soluţii. Soluţie: ⎛ i( k ) Folosim relaţia (1. nu sunt identice. atunci vom găsi: ⎢ ( ⎥ ⎣ ⎦ ( 4 ) = 4 ⎡1 − 1 − d 1/ 4 ⎤ = 4 ⎡1 − 1 + i −1/ 4 ⎤ = 0.. cât şi fracţionare. 076225 d ) ⎥ ⎢ ( ) ⎥ ⎢ ( ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2. k i+ k ⎝k = 1+ 1! 2! (1 + i )h / k ≤ 1+ h i. Dezvoltăm în serie (1 + i ) h/k (1 + i ) atunci h/k h⎛h ⎞ h ⎜ − 1⎟ ⎠ i 2 + . adică p = 12. . 077208 ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ Folosim relaţia: k d ( ) = k ⎡1 − 1 − d )1/ k ⎤ . de unde ⎟ ⎠ 4 28 .12 . EXEMPLE: Soluţie: 1/ k Folosim relaţia (1. Dacă i = 0. Soluţia comercială este mai des utilizată.şi cum (1 + ik ) = (1 + i ) h h/k . deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi. Valorile finale ale unei sume S 0 .5509% . ( 4) ⎞ ⎛ ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ ⎜ 4 ⎠ ⎝ k ⎞ ⎟ . calculaţi i( ) .

dată de (1.2.m. Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii).2. S (1. t ) = S (1. t + dt ) − S (1. t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1. t + dt ) . b ) . t ) δ ( t ) dt S ´ (1. Admitem că δ ( t ) > 0. Notăm cu S (1. iar cu S (1.1. t ) = e 0 ∫ δ( u )du t . t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul. t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) . S (1. (1. a>0. 3.2. S (1.30) Observaţii: 1. Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de dobândă. t ) S (1. după trecerea timpului t. ∀t ≥ 0 . t ) dt va aduce în intervalul ( t . t ) ⇒ S (1. ci este o funcţie de timp.1.30) la momentul t. Integrând. t ) δ ( t ) dt S (1. 1 u. t ) = S (1. vom obţine: ln S (1. δ ( t ) .2. t + dt ) valoarea la momentul t + dt. t + dt ) dobânda S (1. t ) δ ( t ) dt ∀ ( a. t + dt ) − S (1. 4. t ) . Generalizarea dobânzii compuse Presupunem că δ nu este constantă.31) reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale. ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t. 2. intensitatea instantanee a dobânzii: δ (t ) = S ' (1.0 ) = 1 . la momentul 0. S (1. b>0).m. t + dt ) − S (1. echivalează cu suma de 1 u. (1. Suma S (1. t ) ( S (1. găsim ∫ a t S (1. t ) în intervalul ( t . t ) sau δ (t ) = f '(t ) f (t ) . 29 . t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1. t + dt ) dobânda δ ( t ) . va aduce în intervalul ( t .

2.35) (1. atunci: S0 = St e St = S ( S0 .000 u.2.2. t atunci d (1 + i )t dt δ (t ) = = ln (1 + i ) = δ .32) 2. δ ( t ) = 3t 2 + 1.2.000e 0 2 ∫ ( 3u +1)du t 3 = 100. atunci δ (t ) = i . t ≥ 0 . Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă În regim de dobândă simplă avem: S (1. t ) = 1 + it . t (1.EXEMPLE: 1. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1.36) 1 = v (1) = e−δ 1+ i . reprezentând dobânda unitară instantanee. S0 = 100.m. ∞ ) .2. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă În regim de dobândă compusă avem: S (1. EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100. calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni. (1 + i )t (1. Soluţie: Avem S = S0 e 0 atunci S = 100. ∞ ) 1 + it (1. ∀t ∈ [ 0. timp de t ani.2.m.m. t ) = S0 eδt ⇒ δt = St e −δ t . (1. 30 . ∀t ∈ [ 0.34) atunci iar v= v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d ) .33) că forţa dobânzii este constantă în raport cu timpul.000et +t u.33) Observaţia 1: Se observă din (1. t ≥ 0 ( t numărul de ani de la deschiderea depozitului). Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ .000 u. t ) = (1 + i ) . ∫ δ ( u )du t .

Un astfel de punct de vedere pare a fi cel ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în afaceri în particular. cu devalorizare ⎩1 + α (1. Putem scrie: ⎧ 1 + i. politice. iar pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de durată a balanţei de plăţi.37) Astfel. devalorizării şi a deprecierii. respectiv. cunoscute sau necunoscute. se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare. şi. t ) fara devalorizare (1. cu care se face un anumit plasament care are drept componente p1 . putem da definiţiile economice ale inflaţiei. procentul anual sau periodic.α ) ⎪ . acoperirea cheltuielilor. Inflaţie şi devalorizare Fie p=100 i.38) cu devalorizare 31 . Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient anual unitar α .1.2.2. valoarea finală S ( S0 . 0 ⎛ 1+ i ⎞ ⎪ S0 ⎜ ⎟ . t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de dobândă compusă: ⎪ ⎪ 1 an ⎯⎯⎯ ⎨ → ( i. diverse motive economice. interne sau externe. Astfel. DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie. însă. p2 . caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei. DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic.2. pot conduce la deprecierea monedei sau devalorizarea acesteia. ⎯⎯⎯ ⎨ 1 + i ( i. DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a parităţii unei monede. iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de devalorizare. Astfel. dezvoltarea celui care face plasamentul. sociale.α ) ⎧ S (1 + i )t . fara devalorizare ⎪ 1 an → 1u. ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ t S ( S0 .2. modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede.m.

α ) = 0 (1.42) Relaţia (1. după o durată de plasament suficient de mare.2.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai mare decât rata anuală a dobânzii. daca i < α (1.40) se păstrează şi atunci când i. Avem relaţiile: 1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1. α sunt variabile în timp.2. cu sau (1.39) iar S ( S0 . unde j se numeşte dobândă anuală aparentă. t ) = S0 . daca i = α S ( S0 . i.2.44) şi j = i + α + iα 32 . i (τ ) = α (τ ) i (τ ) < α (τ ) . daca i > α S ( S0 .2. atunci are loc o devalorizare controlată. ∀α > 0 ⎝ 1+ α ⎠ t (1. iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau revalorizare.2. iar 1 se numeşte factor de devalorizare. DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut.2. dar au loc următoarele condiţii: i (τ ) > α (τ ) .41) 0 ≤τ ≤ t Se poate observa că: t →∞ α >i lim S ( S0 . t ) < S0 .43) (1. suma finală a operaţiunii va fi zero. 1+ α În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent q = 100 j .2. t ) > S0 .40) Relaţia (1.Observăm cu uşurinţă că: ⎛ 1+ i ⎞ t S0 (1 + i ) > S0 ⎜ ⎟ .2.

3. S0 = preţ de cumpărare.. adică: DC ∑ n1 k =1 ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ = 1k ⎢ 1k ⎥ ⎣ ⎦ ∑ ⎡ S2 j ⋅ (1 + i2 j ) ⎢ ⎣ j =1 n2 − t2 j ⎤ ⎥ ⎦ (1.000 (1. p1k . deci P = ( S1k . vom obţine: 3 a) St = 10. n . 3 c) St = 10.38) şi.2. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă Vom considera operaţiunile multiple P şi Q.2.45) 1.1/1. în general. Aceasta este evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . n . 03) = 14544 u.m. i = dobânda unitară anuală.1) (1. b) St = 10.000 (1. b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă. 3 3 1.EXEMPLU: Se plasează suma de 10. băncilor comerciale.m. în regim de dobândă compusă timp de 3 ani cu procentul anual de 10%. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m. care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă. (valoare aparentă).3. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale.000 u. Q = ( S2 j .m.3. respectiv p2j şi t2j. 1 2 unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k. t2 j ) j=1.1) 33 . t1k ) k =1. θ ≥ un an unde: K = valoarea nominală a poliţei. p2 j .000 (1. înlocuind. Operaţiuni de scont Notaţii şi denumiri Operaţiunea de scont este caracteristică. θ (1. (valoare reală). θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0.1) = 13310 u.2. Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) .) Soluţie: Folosim relaţia (1. Care este valoarea finală a operaţiunii dacă: a) nu există devalorizare sau este neglijabilă. reprezentând efectuarea a n1 şi. 03) = 12181 u. respectiv. c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare. n2 plăţi de valori finale.

Scontul simplu raţional Scontul simplu raţional. scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la scadenţă. va fi dobânda dată de Ka pe perioada t.1.3. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital.3. adică la t = θ − θ1 până la scadenţă. 1.3) obţinem: (1. 2.3) S = K − Ka Teoretic. notat SSR.7) q t Kjt SSR = 100 sau SSR = . θ1 ≥ un an θ (1. diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka. q 1 + jt 1+ t 100 K (1.3.4) K = Ka + S şi (1.3. atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs K1 = S0 (1 + iθ1 ) . notat S.3. obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii: K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt iar (1. (1. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda.3.8) 34 .6) Astfel. iar scontul se scade din capital.3. Din (1.2) unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 . corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt procent. Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia) la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka.5) Ka = K − S Astfel.3. Vom numi scont. cu dobânda unitară j: SSR = K a jt (1. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 .Dacă la un moment dat θ1 < θ .3. poliţa poate fi vândută unei bănci comerciale. putem face următoarele observaţii: 1.

Din (1.8) devine SS = Kjt (1.8) obţinem: SSC = SSR (1 + jt ) (1. Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari. jt este mic şi se neglijează.14) 1 + jt 1. SSR < SSC .11) (1. 1+ j (1.3.12) K a = K (1 − jt ) . t = durata scontării (măsurată în ani). Dacă K=1 u.3. adică utilizarea scontului simplu raţional convine deţinătorului poliţei.3.m. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j. j = dobânda unitară de scont. şi t=1 an. SCC. În practică. 1 − jt (1.3.3.3. pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional.unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de emisiune al poliţei p=100i).10) (1.3.15) 35 . iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii. astfel: 1 + jt ≅ 1 iar relaţia (1.9) Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial. Scontul compus Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă.8) avem: SSR = j .3. Scontul simplu comercial.3.2. SCR. Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial. notat SSC. atunci din (1.13) sau SSR = SSC (1. Observaţii: 1. 2. cu dobânda unitară j: SSC = Kjt şi iar a K= K . va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t.3.3.10) şi (1.3.

3.3.25) 36 . vom avea: K = K a (1 + j ) t (1. atunci din (1.16) (1.22) iar.3.3.DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont: j ..3. vom avea în (1. d= 1+ j sau d =1− v . (1.3.19) sau −t SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt .3.18) găsim: Ka = K .18) şi.3. obţinem scontul compus raţional: t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . în general. v = 1+ j În regim de dobândă compusă.19): Ştiind că: (1 + j )t = 1 + jt + j 2 Kjt ⎡ ⎤ SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt (1.23) unde Ka = K .3. 1 factor de actualizare sau factor de scont.3. scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial.17) (1. unde.20) Din (1.. mică pe piaţa financiară). cum orice scont ce aproximează.3.24) 1 + jt şi K = K a (1 + jt ) .3. 2 şi. aplicând definiţia scontului compus raţional. neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda unitară j este.19) găsim că scontul compus comercial este: SCC = K a jt (1.21) t ( t − 1) + . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.3. SCC. (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1. (1 + j )t (1.

08 ⋅ 0.8333 ani θ1 = 7 luni = 0.000(1 + 0.5833 ani t= 3 = 0.m.996 = 126. Din diverse motive.m.8333) = 129.m. În cazul scontului simplu raţional: K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0. SCC = SSR < SSC .0588 u. 4.) Soluţie: S0 = 120.447.1 ⋅ 0.996 u. atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC.m.5833) = 126. având scadenţa 10 luni mai târziu.25 ani 12 K = S0(1 + iθ) ⇒ K1 = 120. 1 + 0. atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC.Observaţii: 1..2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120. cât şi scontul simplu comercial. Dacă t < 1 an.m.m. EXEMPLUL 1: La data de 01. Se cere: a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă.996 u. aplicând atât scontul simplu raţional. q2 = 10%. b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării.1 ⋅ 0.3659 u. 3. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000(1 + 0.25 q2 = 10% ⇒ j2 = 0. 1 + 0. posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă.1 Ka = 37 .08 1 + jt K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒ K = 120.25 129.1 θ = 10 luni = 0.000 u. Dacă t = 1 an. cu procentul anual de 10%. atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC.825. Ka = 129. 2.996 = 127.1 ⋅ 0. c) valoarea scontată a poliţei. Dacă t > 1 an.000 u.02. p = 10% ⇒ i = 0. cu procentele q1 = 8%.

16.5 u. Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin: q 84 ⋅ ⇒ q=13..m.25) = 127..12 SSC = Kjt = 15.08 ⋅ 0.8 ⋅ 12.9 u.m.m.01.1u.5 = 2.9 u.2007 se aduce pentru scontare o poliţă de valoare nominală K=15.746.6 u.396. 4 = 14.000 u.12 ⋅ SSC = 419.08 K a = 129.În cazul scontului simplu comercial: K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.m. 38 . Fie q1 – procent real de scont.544.996(1 − 0. iar q2 – procent efectiv (sau de revenire) de scont.03. • se adaugă două zile de către bancă. • comision pe efect 12.2007.01% AGIO=15.25) = 126. aplicând un scont simplu comercial.000 ⋅ Comision pe efect = 12. j=0.m. q2=100j2.000 − 455.1 ⋅ 0.996(1 − 0.m. 100 360 Comision de acceptare = 15.000 ⋅ 100 360 Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒ K a = 15. Taxă pe comision fix = 100 AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare + Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455.6 84 ⋅ = 20.1 K a = 129.m.8%. q2 = 10% ⇒ j2 = 0. Se au în vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale: • procent de scont 12%.m.08 u.5 u. a cărei scadenţă este pe 31. q1=100j1.6%.m. EXEMPLUL 2: La data de 10.1 u.000 ⋅ 0. 84 360 0. • taxă pe comision fix 16. Soluţie: t = 22 + 29 + 31 = 82 zile tmodificat = 82 + 2 = 84 zile p=100j. • comision de acceptare a emisiunii 0. Se cere valoarea scontată.4 u.m.

3 ⇒ q1=12. se cere: a) valoarea nominală.08 j2=0.m. K = ⎪ ⎪ (1 + 0.m..930 1 + jt ⎪ Ka = = 122.m.m.Avem relaţiile: AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t.6667 u.7931 u.000 u.2597 K1 = 125.. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%.7929 u.429. ⎪ (1 + 0.663.000 · 1. K j1t = 453.000 u.m.3% EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100.08 ⋅ 2 = 126. b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.970 u.7521 u.m.930 ⎧ a ⎪ K = 1 + 0. K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.1 K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146.9% • procent efectiv (sau de revenire) de scont: AGIO – Taxă pe comision fix = 453. şi este scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%.m.m.m.441. ⎪ Ka = K ⇒ ⎨ 146. AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t.) Soluţie: S0 = 100. ⎪ 1 + 0.m.08)3 = 100.930 u. Scont compus raţional: Ka = K (1 + j )t θ θ 146.3 u. Atunci: • procentul real de scont: AGIO – Taxă pe comision fix=453.08 θ = 5 ani j1=0. în regim de scont compus. p = 8% ⇒ i = 0.3 u.1 ⋅ 2 ⎩ 39 . Ka j2t = 453.930 ⎪ Ka = = 121.3 ⇒ q2 = 13.1)2 ⎩ Scont compus comercial: 146.000(1+0.968.08)2 ⇒⎨ 146.930 ⎧ a = 125.

564 u. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională)..m.000 u.m. 100 360 Sf =S0 +D .m.) a) S 5 = 15082 u. plasate timp de 8 ani şi 5 luni. (regim de dobândă simplă) S0 = 20. se plasează timp de 45 zile.m.. t = 45 zile = 45 ani 360 D = 20. să se poată ridica 58.200 u. Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n n = 4 ani. p = 8% ⇒ i = 0. cu procentul anual de 10%. 40 . Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă simplă.000 u. Rezolvare: D=S0it .000 u.m. S0 = 58. în regim de dobândă compusă. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m. Ce sumă trebuie depusă astăzi.200 u.m. d) 22.m.000 u. p = 10% ⇒ i = 0.m..1 ..m.000 u..000 8 .000 u.m. Răspuns corect: S0 = 40. Suma de 20..TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. pentru ca peste 4 ani.m. S4 =58. Sf =S0 +S0it . cu procentul anual de 8%. 1 an = 360 zile) a) 200 u..564 ⋅ (1+0. Răspuns corect: c) 2.m.200 u. Sf =S0 (1+it ) .m.m. 45 ⇒ D = 200 u.564 u. b) 22. 8+ 12 5 12 -4 b) S 8+ = 23082 u.? Rezolvare: Sf =20. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.08 . c) 20.1) S0 = 40. 3.

m. reprezintă dobânda dată de Ka pe perioada t. = 18077 = 25077 8+ 5 12 5 12 u. Kjt c) SSR = ..m. Răspuns corect: a) 41 . cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială). aplicăm soluţia comercială.m. 058 ⋅1. i = 0. 05 ⎟ = 10000 ⋅1.m.. = 13508 u. 05 ) ⋅ ⎜1 + 0. Soluţia raţională: S 5 8+ 12 5⎞ 8 ⎛ = 10000 ⋅ (1 + 0. cu dobânda unitară j. 05 8+ 12 8+ 5 u. adică: a) SSR = K a jt .000 u.. plasate timp de 8 ani şi 5 luni. notat SSR. 12 ⎠ ⎝ Răspuns corect: a) 4.m. 8+ 12 5 12 b) S c) S 8+ = 15078 u. Scontul simplu raţional.m. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.) a) S 5 = 15045 u.. 0208 = 15082 u. i = 0.m. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%.05. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.05. b) SSR = Kjt .c) S 8+ 5 12 5 12 = 65083 u.m. 5. Soluţia comercială: S Răspuns corect: b) 12 = 15078 5 = 10000 ⋅1.. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. u. aplicăm soluţia raţională.m. 1 − jt d) alt răspuns.

Răspuns corect: Adevărat 2. Suma iniţială. c) D = S0it . ⎣ ⎦ d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ . c) S0 = St 1 a) S0 = St 1 . . (1 + i )−t . depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de timp t cu dobânda unitară i. Răspuns corect: a) 4. b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) . d) alt răspuns. Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an care se notează cu i. b) S ( t ) = S0 e 0 t ∫ δ( u )du ∫ δ( u )du c) S ( t ) = e 0 . va fi: (1 + i )t b) S0 = St (1 + i )t . Răspuns corect: c) 42 .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. după trecerea timpului t. În regim de dobândă simplă. ⎢ ⎥ Răspuns corect: c) 3. d) alt răspuns. când δ ( t ) > 0. ∀t ≥ 0 va fi: a) S ( t ) = e 0 ∫ −δ( u )du t t . dobânda corespunzătoare plasării unei sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi: a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) . Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero.

θ Răspuns corect: Adevărat 43 . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) .5. θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . θ ≥ un an . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ .

Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10.000 u.000 u.. corespunzătoare plasării sumei de 1.000. Suma finală.000 3. la începutul anului 2005.m. Fie un depozit în valoare de 1..m.. Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ .331. 1 an = 360 zile) Răspuns corect: 1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect: Fals 44 .000. (regim de dobândă simplă.12 t 5. Răspuns corect: 125 2.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1.m. 1− v (1 − d ) 2 d 2 = (i − d ) . va fi … u. b) (1 − d )2 1 − v 2 c) d 3 = (i − d ) .m. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡(1 + j ) + 1⎤ . Dacă v = 1 − d . cu procentul anual de 12%. 1 an = 360 zile). (1 − d )2 1 − v Răspuns corect: a) 4. stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată: 3 (i − d ) a) d 2 = . timp de 3 ani.m. ? Răspuns corect: n ≥ ln 2 ln1.000 u. cu procentul anual de 10%. cu procentul anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u. (regim de dobândă compusă.

S ( S0 . D ( S0 . t ) ⎯⎯⎯ ⎨ ( i. t ≥ 0 . t 1+ i (1 + i ) [ ] ( ) St = S0 ∏ t⎞ ⎛ (1 + ik ) . k =1 k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk .α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ . p= ∑ S0k it tk k =1 n k n ∑ it tk k =1 k ∑ S0k it k =1 k ∑ S 0 k tk k =1 S= 1 p ⋅t ∑ ∑ ∑ n n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . St = S0 ⎝ ⎠ k =1 k =1 k =1 n ∏ n ∏ n ⎧ S (1 + i )t . D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 . t ) = S0it . S0 = St = St vt . cu devalorizare 0⎜ ⎟ ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ 45 . t ) = S0 (1 + it ) . t ≥ 0 S= ∑ S0k it tk k =1 n k n . St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n . fara devalorizare ⎪ 0 ⎪ 1 an t → . i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk .FORMULE UTILIZATE Dobânda simplă S ( S0 . t= ∑ S0k it tk k =1 n k n . ⎜1 + ik n ⎟ . 1 1 = v. k =1 n n 1 t= S⋅p 1 p= S ⋅t k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk = S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . k =1 n Dobânda compusă t t S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t .

1 + jt t −t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . 1 + jt 1 − jt SSC = SSR (1 + jt ) . SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = 1 + jt ⎦ 1 + jt ⎣ (1 + j ) ( ) K a = K . 1 + jt 46 . SCC = K a jt . SSR = SSC . SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt . K = K . ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Kjt ⎡ ⎤ . K = K a (1 + jt ) . Ka = K − S .Scont S = K − Ka . K a = K t . K a = K (1 − jt ) . SSR = a Kjt . SSC = Kjt . K = Ka + S . SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) .

Plăţile pot fi: − variabile. amortismente. valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate. dacă sumele plătite sunt variabile. dacă sumele plătite sunt constante. − anticipate. plăţile se numesc semestrialităţi. valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate. dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade. 4. PLĂŢI EŞALONATE. amortizare. dacă perioada este semestrul. Plăţi eşalonate Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp. dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract). − perpetue. 2.2. având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. rentă (plată) continuă constantă. dacă plata se face la începutul fiecărei perioade. Dacă perioada este anul. anuităţi posticipate. plăţile se numesc mensualităţi. plată eşalonată continuă de prim ordin. 47 . plăţile se numesc anuităţi. 2. Tipuri de plăţi 1. − viagere – pe viaţă.1. anuităţi anticipate. anuităţi anticipate. dacă numărul plăţilor este nelimitat. Plăţile pot fi: − posticipate. − constante. Plăţile pot fi: − temporare. Intervalul de timp între două plăţi reprezintă o perioadă. 3. plăţile se numesc trimestrialităţi. iar dacă perioada este luna. Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. ÎMPRUMUTURI Concepte-cheie: anuităţi. anuităţi posticipate. dacă perioada este trimestrul.

T2 . (2.3) sau 48 . n AP n = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate.1... Avem următoarea schemă de plăţi: 0 AP n i1 T1 1 i2 T2 2 Tn-1 n-1 in Tn n SP n Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă compusă. (1 + in ) + ... Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate. i2 . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.(1 + i1 )−1 . c) un număr de ani bine precizaţi.1. la sfârşit de an..1. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor.1) sau SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + Tn .(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) . + Tn −1 (1 + in ) + Tn n .1.2. S P .2) iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi: AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 . T1 .. n este: S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) . dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate.1.. i1 . (2... b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.Tn = anuităţiile. + .. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. ⎢ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ (2.. Anuităţi posticipate temporare imediate Anuităţile sunt imediate.. DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate...in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. e) cu procente anuale diferite sau constante. în condiţiile de mai sus... dacă plata se face după un număr r de ani.

(1 + ik ) ( j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ (1 + i )−1 r =1 r k 1 însumând..7) 49 .. + Tn −1 (1 + i ) + Tn . ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 n ⎛ j 1 ⎞ ⎠ n ⎛ j ⎞ ⎠ (2.AP = n ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟ = ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟ . (2.6) −n şi. (2. + Tn (1 + i ) .4) j =1 ⎝ r =1 unde vr = 1 .. adică i1 = i2 = K = in = i. depusă la sfârşitul celui de-al doilea an. obţinem că: Suma T1 . vom găsi: AP = n ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎞ ⎛ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . n . Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. r = 1.. ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă compusă. valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k va fi: S0 k Tk = = Tk 1 + i1 )(1 + i2 ) .... devine după n ani devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) . Atunci. depusă la sfârşitul primului an. însumând.1. 1 + ir Demonstraţie: S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul n n şi. suma T2 .1.. (1 + in ) şi aşa mai departe. respectiv AP = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) + . ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ Analog. ⎟ ⎜ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ Cazuri particulare 1.5) sau SP = n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 −2 (2.. avem: S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) n n−2 + . (1 + in ) ... obţine: SP = n T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) .1.. vom ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn .1..

(2..(1 + in ) + ... + .sau AP = n ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.(1+ i1 )−1 .1. (2.9) ⎢ ⎥ ∑ ⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ + T = j =1 ⎣ k = j +1 n −1 ⎡ n ⎤ ⎦ ⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫ ⎪ = T ⎨ ⎢T ⋅ (1 + ik )⎥ + 1⎪ ⎬ ⎥ ⎪ ⎪ ⎢ ⎦ ⎭ ⎩ j =1 ⎣ k = j +1 . + T (1 + i ) + T .1.8) 2. Anuităţi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) n−2 + ...11) sau AP n ∑∏ n ⎞ ⎟.1.16) 50 ..1.1. + T (1 + i ) 1 − vn .1..1. i .13) deci (1 + i )n − 1 .. ⎟ ⎠ 3.. (2..(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) . =T i + T (1 + i ) −n −2 (2.14) −n iar AP = T (1 + i ) n −1 + .1. i i (1 + i ) − 1 SP n (2.12) Calculând. + T (1 + in ) + T sau SP = n n . (2. vom obţine: AP = T n 1 − (1 + i ) i =T (2.1..15) Calculând. vom obţine: SP =T n (1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1 =T =T ...10) ∑ ∏ iar AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 .. Anuităţi constante şi dobânzi variabile S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) . ⎛ j 1 ⎜ =T ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 (2.

Dacă T = 1 u. 2.sau AP n Observaţii: 1 − (1 + i ) =T i −n .1. i n (2.1.1. Anuităţi posticipate temporare amânate Considerăm următoarea schemă de plăţi: Sr +1 i1 0 AP nr Sr + 2 ir+2 Sn −1 Sn in i2 1 2 r ir+1 ↓ r+1 ↓ r+2 ↓ n-1 ↓ n = r+(n-r) SP nr 51 . ∞ i i n →∞ 2.20) (2.m. = i (2. găsim P sn (1 + i )n − 1 . cu dobânda anuală unitară i. (2.1. valoarea actuală va fi: n (2.22) AP = lim T 1 − v = T . şi cu dobânda anuală unitară i: P an 1 − (1 + i ) = i −n = 1− v .m. Similar.17) 1.1..2. (2.18) valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare. Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .21) iar P P P P Sn = Tsn şi An = Tan . găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu 1 u.1.1.19) Putem scrie P P P P an = sn v n şi sn = an u n .

suma finală a tuturor plăţilor este: Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă.1. T2 .. În acest caz.1. a tuturor plăţilor. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. va fi: SP = nr n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn .. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. în condiţiile de mai sus. la sfârşit de an.. iar r este numărul de ani după care încep plăţile.Tn = anuităţiile. ⎟ ⎠ (2.. deci.. 52 .24) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. i1 . d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului plăţilor. S P .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n). b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.. T1 . i2 . Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r nr ani. AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare nr amânate r ani.23) iar valoarea actuală. c) un număr de ani bine precizaţi. va fi: AP = nr k ⎛ 1 ⎜T ⋅ ⎜ k 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. ( ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ (2. e) cu procente anuale diferite sau constante. AP . evaluată la începutul primului an de nr plată. Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile.DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate.

1. cu procentele anuale de 7%.m.m.. respectiv AP = nr j = r +1 ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ = (1 + i )−r AnP−r . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n ⎡ ⎤ ⎢T ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + T ⎢ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ (2.1) + 7000 = 14.876 u.) 53 .1.000 u. cu procentele anuale de 7%.1. 5. care este valoarea finală a fondului acumulat? Soluţie: Folosind relaţia (2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SP = nr ∑ n −1 ∏ (2.08 )(1 + 0.1. la fiecare sfârşit de an. care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.. ⎟ ⎠ 3. obţinem: S P = 2000 (1 + 0.m..Cazuri particulare 1.1.25) şi.000 u.m.000 u. 7. Anuităţi constante şi dobânzi constante SP =T nr k = r +1 −k ∑ (1 + i ) n = Ts P n−r = SP n−r (2. 7. adică i1 = i2 = K = in = i.m.000 u.1). se plasează sumele de 2.000 u. 10%..29) EXEMPLE: 1. 10%. se plasează sumele de 2. Dacă 3 ani consecutiv. n−r (2.27) şi AP = T nr ⎛ k 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ n−k n ⎞ ⎟. 3 2.m. 8%. 5.. 8%. la fiecare sfârşit de an.26) 2. avem: SP = nr j = r +1 n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ = SnP−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2.m.1) + 5000 (1 + 0.1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante..000 u. Dacă 3 ani consecutiv.28) şi AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP .

P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11702.1 AP = 200. Care este valoarea finală. în regim de dobândă compusă. 2 3 Valoarea actuală: P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11209. AP = . Se plasează timp de 10 ani. Anuităţi posticipate perpetue imediate Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare.16). şi găsim: 1.3). se plasează sumele de 2. AP .5235 u.m.1−10 = 1229000 u.1.000 = 3.000 u.07 1.187.13).Soluţie: Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2.1. 1. atunci valoarea lor actuală. 7. cu procentul anual de 10%.m.000 10 1 − 1..m. respectiv (2. 1..07 ⋅ 1.13 4.m.. care este valoarea finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.3.110 − 1 S P = 200.000 u. 0. notată cu AP ..) S P = .m.1.m.) Soluţie: S P = 2000 (1 + 0.12 1.000 u. 10 0. dar cu n → ∞ .6168 u. va fi: ∞ 54 .m.. respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică..1 1.1 3. Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes valoarea actuală a lor.08 1.1. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . 5.400 u.. la sfârşitul fiecărui an. 10 10 Soluţie Folosim relaţiile (2. suma de 200.000 u.1) + 5000 (1 + 0.m. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%.07 ⋅ 1..08 ⋅ 1.1 2. la fiecare sfârşit de an.m. Dacă 3 ani consecutiv.1) + 7000 = 14.920 u. ∞ Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1.

34) 55 . atunci valoarea lor actuală. este convergentă dacă: j →∞ T lim j (1 + i j +1 ) ir T j +1 <1.32) 2. vom obţine: j j ∞ ⎛ n ⎛ 1 ⎞= 1 ⎞ AP = lim AP = lim ⎜Tj ⋅ ⎟ ⎜Tj ⋅ ⎟ (2. respectiv ∑ ∏ ∑ ∏ AP = T lim ∞r ∑ (1 + i ) n →∞ j = r +1 n −j = T (1 + i ) .4.1. care.1.AP ∞ = lim AP n →∞ n j ⎛ 1 = lim ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir n →∞ j =1 ⎝ r =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟. ∞ i i n →∞ (2. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . AP .1.30) Observaţie: ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1. ⎟ ⎠ (2. atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la altul.1. (2.33) ∞r ⎜ ⎜ 1 + ir ⎟ 1 + ir ⎟ n →∞ n r n →∞ j = r +1 ⎝ r =1 r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ ⎠ şi.1. va fi: ∞ n AP = lim T 1 − v = T . i −r (2. în regim de dobândă compusă. ⎟ ⎠ conform criteriului raportului. iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue imediate.1.31) Dacă anuităţile sunt egale.

Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate. n T1 ..in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.. i2 . atunci valoarea finală a tuturor plăţilor..1..Tn = anuităţile. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor. Anuităţi anticipate temporare imediate Avem următoarea schemă de plăţi: T1 T2 Tn i1 ↓ 0 1 ↓ 2 ↓ n-1 ↓ n DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate. a tuturor plăţilor. i1 .. T2 . n A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate.5. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. A A . ⎥ ⎦ (2.1. va fi: SA = n ∑ n ⎡ ⎢Tk ⋅ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j =k n ∏( ) ⎤ ⎥.36) 56 .1.35) iar valoarea actuală.2. S A . în condiţiile de mai sus. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. c) un număr de ani bine precizaţi. n evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. va fi: A A = T1 + n k =2 ⎝ ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ . e) cu procente anuale diferite sau constante. la început de an. evaluată la începutul primului an de n plată. ⎜ ⎟ j =1 n ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ (2.

adică i1 = i2 = K = in = i.41) Calculând.1. vom obţine: A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i −n = Tu 1 − vn = Ta A .43) 2.39) iar ⎡ n ⎛ k −1 1 ⎜ A A = T ⎢1 + n ⎢ ⎜ 1+ i j ⎢ ⎣ k = 2 ⎝ j =1 ∑∏ (2. respectiv AA = n ∑ ⎡T j (1 + i )1− j ⎤ .40) 3. i (2. Anuităţi constante şi dobânzi constante S A = T (1 + i ) n (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A .42) Observaţii: 1.1.m.1.1.1. ⎟⎥ ⎠⎥ ⎦ (2.1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.m. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T ⋅ n ∑ ∏( ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j = k n ) ⎤ ⎥ ⎥ ⎦ ⎞⎤ ⎟⎥ .1. n i (2.44) 57 . va fi: aA = u n 1 − vn .37) şi. i (2. Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u. este: sA n = (1 + i )n − 1 i (1 + i ) = u un −1 .1.38) 2. avem: SA = n ∑ ⎡T j (1 + i )n−( j −1) ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. i i n (2.Cazuri particulare 1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.

i2 . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.3. Se observă că au loc relaţiile s A = sP n n +1 − 1 = us P . e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul. n (2.45) respectiv a A = aP n n −1 − 1 = ua P .1. la început de an. nr A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani..in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.46) 2..Tn = anuităţile. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani... d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor. c) un număr de ani bine precizaţi.1. T2 ..6.1. 58 . nr T1 . Anuităţi anticipate temporare amânate Schema acestor plăţi amânate r ani este: Sr +1 i 1 i2 ↓ 0 1 2 r AA nr ir+1 Sr + 2 Sr + 3 ir+2 ↓ r+3 Sn ↓ r+1 ↓ n-1 in n SA nr Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate.. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. n (2. i1 .

va fi: n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ = SnA−r . ⎟ ⎠ ⎤ (2. Cazuri particulare 1. respectiv AA = nr k = r +1 ∑ ⎡Tk (1 + i )−( k −1) ⎤ = (1 + i )−r AnA−r .1.1.50) 2.1.47) iar valoarea actuală. A A . avem: SA = nr k = r +1 n ∑ ⎡Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤ = SnA−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2.1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k = r +1 ⎣ j = k (2. a tuturor plăţilor. în condiţiile de mai sus. va fi: AA = nr k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∏ 1 + i j AnA−r . adică i1 = i2 = K = in = i. evaluată la începutul primului an de nr n plată. ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k= j ⎦ SA = nr ∑ n ∏ (2. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.51) şi AA = T nr ⎛ k −1 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 (2. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.1. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T nr ∑ ∏( ∑ ∏ n n )⎥ ⎥ ⎦ ⎞ ⎟.52) 59 .Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. j =1 r 1 (2.48) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare.1.49) şi. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. S A .

Plăţi eşalonate continue Ştim că 1 u.1) unde R ( t ) este integrabilă în (0.7 u. Se plasează timp de 10 ani. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m.53) şi AA = T nr k =r +1 ∑ (1 + i ) ( n = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) a A −r n−r = (1 + i ) −r AA .1 10 1. suma de 2.09 15 5 1.m. 0.2. 0. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t.110 − 1 = 17530.) Soluţie: S P = 1000 ⋅ 1. la începutul fiecărui an.m. 0 n (2.54) EXEMPLE 1.000 u.0910 − 1 = 33121. Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere peste 5 ani.m. 60 .m. iar valoarea actuală va fi S0 e −δt . va aduce în intervalul ( t . t + dt ) dobânda δ ( t ) .2.3. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 9%. n).1 2.1. 4 u. atunci valoarea actuală a acestei rate este de R ( t ) e −δt dt .1. plătind la începutul fiecărui an. Anuităţi constante şi dobânzi constante SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) − k −1) n n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA n−r (2. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică) Soluţie: S A = 2000 ⋅ 1.000 u. Dacă la momentul iniţial avem suma S0.09 2. Atunci valoarea actuală a rentei va fi: ∫ R ( t ) e−δt dt . suma de 1. plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n. n−r (2. atunci la momentul t valoarea sumei va fi S0 eδt .

cu egalitatea evidentă ∑ tk = t k =1 n Q1 . Sumele rambursate anual. P2 (individual sau grupat. Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil. δ δ2 această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin. Qn = amortismentele succesive conţinute în prima.Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ . Notaţii: V0 = suma împrumutată la momentul iniţial. atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = R 1 − e −δn .3. pe o perioadă de timp. unui alt partener.2. se numesc amortismente. k = 1.4) 2. t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea. Împrumuturi Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener. n .. (2. Dacă R ( t ) = a + bt .3) ( ) ( ) (2. în anumite condiţii.2. ( ) (2. numit debitor).. în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor.. 61 . atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = a 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn .. R = ct . P1 . atunci valoarea actuală a unei rente perpetue va fi: ∞ 0 ∫ R ( t ) e−δt dt . δ această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă. care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată. (individual sau grupat. numit creditor) plasează o sumă de bani. tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive. Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi rambursarea. a doua şi a n anuitate. Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului.2) Cazuri particulare 1.2. 2. Dacă R ( t ) = R .

k = 1. la intervale de timp egale sau diferite. k = 1. din împrumutul după plata din perioada tk . 62 . calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. k = 1. stabilită în funcţie de valorile Qk . d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării.1) pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk . n .1. j =1 k (2. d k .3. k = 1.2) Rk = valoarea achitată.3. c) un număr de ani bine precizaţi. operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată.3. pk = 100ik . n . d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment tk . Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk . Aşadar.3. k =1 n (2.3) 2. Rambursarea prin anuităţi temporare imediate DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi temporare imediate.∑ Qk = V0 . Vk = Qk . k = 1. e) cu procente anuale diferite sau constante. Rambursarea anuală în sistem clasic Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem plata unor sume egale sau diferite. la sfârşit de an sau început de an. compuse din părţi egale sau diferite din suma împrumutată. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii: a) anual. n . j =1 k (2. n . k = 1. n Vk = V0 − suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului ∑ Qn . la care se adaugă dobânda corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face plata. n Rk = ∑ Qn .

3.6) Astfel. tk tn .Observăm că are loc relaţia: Sk = Qk + d k şi că Vn = 0.. Rk Rn = V0 ... iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor.4) actuală a dobânzii d k . evaluat la începutul primului an de plată. k =1 (2.. (2.. dk dn .. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn Sn = Qn + d n 63 . tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk d1 Sk S1 = Q1 + d1 Rk Rk Vk V1 = V0 − R1 .. Vk −1 Vn −1 .3. evaluat la sfârşitul ultimului an de plată.3.5) (2... respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. cu A ( d k ) valoarea ∑ S ( dk ) . k =1 n n ∑ A ( dk ) . Avem relaţiile: S ( D) = A( D) = Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k . numit tablou de amortizare.. Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă)... din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la momentul respectiv. Qk ... Sk = Qk + d k . Vn −1 = Qn .

12) Qk = dk = V0 . cu: 1.13) n iar S ( D) = A( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n n (1 + i ) n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1 ni n V0 .3.. (2. n Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n (2.. Amortismente egale Qk = Q .Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi posticipate. n .3.3. (2. k = 1.. k = 1. 64 ..14) V0 . (1 + i ) ⎡(1 + i )n − 1⎤ k =1 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 2.8) V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ dk = (1 + i )n − 1 ⎥ ⎦ . (2.3. k −1 ⎤ (2. n i ( n − k + 1) n n +1 V0 ..11) (2. (2. ∑ A ( dk ) = k =1 n +1 − ( n + 1)(1 + i ) i + 1 ni (1 + i ) n (2. cu acelaşi procent anual.. cu dobândă posticipată..9) iar S ( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n (1 + i )n−1 ⎡(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1 + i )n − 1 V0 .3. (1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1 A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 .3.3.7) Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 n ..10) . atunci pentru orice an k avem: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 . Anuităţi egale Sk = S .3.

u = 1+ i .u n ) = Q1 k =1 n un −1 .n . Cum: V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + .. am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare cu raţia 1 + i.3. sau Qk = Q1 (1 + i ) k −1 (2. n .3. V0 = Q1 (1 + i ) − 1 sau Q1 = V0 i (2.... Adică. Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că: Sk = S .16) (2. k = 1..17) în (2. (2. găsim: Qk +1 = Qk (1 + i ) .3..3. k = 1.3...3.24) (1 + i )n − 1 .19) obţinem: (2. 2. i (2.3.3. Folosind relaţia (2.3.15) (2..3.3.21) Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 . putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk −1ik .17) (2.18) (2.. 2..25) 65 . obţinem: Sn = Qn (1 + in ) şi p = 100i = pk .20) (2. iar Vk − Vk −1 = −Qk . În ipotezele propoziţiei. iar Sk = Qk + ikVk −1 .3. k = 1..3. atunci Sk = Qk + iVk −1 . Sk +1 = Qk +1 + iVk .Demonstraţie: 1.n . cum Vn = 0.22) . (2.23) obţinem: (1 + i )n − 1 . Vn −1 = Qn .19).

n respectiv Vi d k +1 = d k − 0 . (2.3. înlocuim în (2.27) deci dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ k −1 ⎤ (1 + i ) n −1 ⎥ ⎦. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q .19) găsim: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 .29) 2.21) şi (2.26) Ştim că: Vk −1 = V0 − ∑Qj .28) Atunci. = Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .3.. k = 1.3.3.. atunci relaţia de mai sus devine: Vi Sk +1 = Sk − 0 .3.3.3.. (2. .24). n Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk = = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k = = Sk + Qk +1 − Qk − iQk .3.. (2. atunci.26) şi vom obţine: V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ = ⎣ n k −1 ⎤ Vk −1 (1 + i ) n n −1 ⎥ ⎦. (2. din (2. (2.27) relaţia (2.atunci vom găsi: Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 k −1 j =1 . n 66 .3.

91 .. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n . Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.91 u. Rk Rn = V0 . calculăm d1 = V0i = 600 . tk tn .16). Tabloul de amortizare. Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte).Aşadar.. în cazul rambursării prin anuităţi temporare imediate. (2. Folosind relaţia d k = Vk −1ik .3. cu: a) anuităţi egale. d k = Vk −1i . găsim Q1 = 2285. găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi S1 = S = 2885. 06 .31) iar celelalte relaţii sunt imediate..000 u.. 67 ...30) respectiv dk = i ( n − k + 1) n V0 . Soluţie: a) avem V0 = 10. Vk −1 Vn −1 . (2. Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de amortizare de mai jos.m.. cu ajutorul relaţiei (2.. Sk = Qk + d k ..3. b) amortismente egale.000 u.m..3. va fi: tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk Sk S1 = Q1 + d1 Rk R1 Vk V1 = V0 − R1 d 1 = V0 i .. n = 4 şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 i (1 + i )n − 1 . i = 0. posticipate..m... pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda posticipată.. Qk . apoi.

(2.Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7714.32) (2.56 600 462. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an.09 5291.3. .16).. Anuităţi egale Sk = S .02 2722. atunci Q = n 4 Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik .. i (2. calculăm dobânzile corespunzătoare fiecărui an şi.56 0 b) amortismente egale: Qk = V0 10000 = 2500 .91 7714. pentru orice an k. cu dobândă anticipată.07 2568.3.45 2722.46 163.09 5291. cu acelaşi procent anual.35 2285.91 2885.56 2885. ⎥ ⎦ (2.. atunci.3.33) V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) dk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n n−k ⎤ n . Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 600 450 300 150 2500 2500 2500 2500 3100 2950 2800 2650 7500 5000 2500 0 Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi anticipate. cu: 1. k = 1.91 2885.91 2423.3.3.85 317. n .02 2722.34) iar S ( D) = ∑ n S ( dk ) = i (1 + i ) + 1 − i 2 ( ) n − (1 + i ) k =1 1 − (1 − i ) n V0 1+ i . folosind relaţia (2..35) 68 . avem: Sk = Qk = V0 i 1 − (1 − i ) n .91 2885.

. i 2... atunci d n = 0.39) ( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1 ..3.37) Qk = . k = 1.41) (2..42) (2.vom obţine: Qk +1 (1 − i ) = Qk .3. Sn = Qn . n .45) 69 .3.44) care se rescrie cu uşurinţă Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk .3. În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk ik . iar Sk = Qk + ikVk .3. (2.43) (2. Şi p = 100i = pk . ⎥ ⎦ (2.3... Şi cum avem anuităţi egale Sk = S . V0 respectiv dk = i (n − k ) n (2.A( D) = ∑ A ( dk ) = k =1 n i + (1 − i ) − (1 + i ) n 1− n 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .36) (2.38) iar S ( D) = ∑ n S ( d k ) =V0 n (1 + i )2 ⎡ ni k =1 1+ i) ⎢( ⎣ n ( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤ . k = 1.3. n Sk = V0 i (n − k ) +1 n V0 n .3.40) (2.. Amortismente egale Qk = Q . (2.3. A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 n−2 ni (1 + i ) k =1 Demonstraţie: 1. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 .3. (2. atunci Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k .

i = 0. 06 . având termenul general: Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) . n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10. . n = 4 şi. i (n − k ) V0 .m. n Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .m. 2. ţinând cont de relaţia Sk = V0 i 1 − (1 − i ) n . am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: S k = V0 respectiv i (n − k ) + 1 . atunci relaţia de mai sus devine: Sk +1 = Sk − V0 i . n V0 i ..000 u. Soluţie: a) avem V0 = 10. cu raţia (1 − i )−1 . pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda anticipată. găsim S = 2737 u. b) amortismente egale.. k = 1. cu: a) anuităţi egale. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . n respectiv d k +1 = d k − Aşadar.. n dk = iar celelalte relaţii sunt imediate. Întocmiţi tabloul de amortizare..ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare.. 70 .000 u.m. Celelalte relaţii sunt imediate.

V0 = valoarea nominală a împrumutului. condiţii.3. Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai jos: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7727 5309 2737 464 319 165 0 2273 2418 2572 2737 2737 2737 2737 2737 7727 5309 2737 0 b) amortismente egale: V0 10000 = 2500 . calculăm amortismentele Qk . valoarea nominală a obligaţiunii. alte clauze. Notaţii: C0 = valoarea de emisie a împrumutului.3. k = 1. 4 . În acest caz. calculăm dobânzile corespunzătoare n Qk = fiecărui an şi.4. k = 1.3. 2. V = valoarea nominală a obligaţiunii. C = valoarea de emisie a obligaţiunii. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorţi sau alte metode. iar cel ce emite obligaţiuni se numeşte emitent.3. Cei care cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari. 4 şi apoi dobânzile d k . folosind relaţia (2. cuponul obligaţiunii.7). stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. de rambursare. atunci Q = n 4 i (n − k ) Înlocuind în relaţia d k = V0 . Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile şi îndatoririle partenerilor. 2.Folosind relaţia (2. Împrumuturi cu obligaţiuni Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut este foarte mare. înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii. procentul anual. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 450 300 150 0 2500 2500 2500 2500 2950 2800 2650 2500 7500 5000 2500 0 2. W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului. statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite un număr de titluri de valoare. 71 . tabloul de amortizare. numite obligaţiuni.16).

1) (2.4.10) n (2. Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi.4. + Qn = Sk = Qk + d k . N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi. Qk = amortismentul din anul k.9) (2. W0 = WN.2) (2. dacă W > V (foarte rar). • al pari (la paritate). Rk = suma rambursată după k plăţi.6) (2.4) ∑ Qk .W = valoare de rambursare a obligaţiunii.4. Emisiunea este: • sub pari (sub paritate). dacă C > V (foarte rar). k =1 n (2.5) (2. C0 = CN. k =1 (2. Cupon unitar de dobândă = Vi.4.. Prima rambursare în sens contabil = W-C. Avem următoarele relaţii: V0 = VN.4.3) ∑ Nk . • supra pari (peste paritate).7) 72 . n = durata împrumutului (în ani).4. + N n = V0 = Q1 + Q2 + .8) (2. dacă W < V (foarte rar). N = numărul total de obligaţiunii. dacă C = V. Prima emisiune în sens juridic = V-C.. Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k. Sk = anuitatea din anul k.4.. dk = dobânda plătită în anul k. N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi. Rambursarea este: • sub pari (sub paritate).. (2.4. N = N1 + N 2 + .4. dacă C < V. dacă W = V.4. Prima rambursare în sens strict = W-V. • al pari (la paritate). • supra pari (peste paritate).

(2. Pot exista.4..4.18) Sk = 0 k k n Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: Vk = n .20) n 73 .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . atunci: Qk = N k + W .11) (2. = Qn = Q ) . (2.4. (2. (2.4. de obicei două posibilităţi de rambursare: a) anuală.4.13) n Qk = amortismentul din anul k: V (2.12) Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi.4. (2.14) Qk = 0 = N kV .16) n dk = dobânda plătită în anul k: d k = n . atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: Nk = N .19) n N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = n .4. Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală.k ⋅ N . n N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: N (Vk -1 ) = n .17) n Sk = anuitatea din anul k: ( n . prin plăţi posticipate şi cu: a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = .k + 1 ⋅ N . amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni.4.. prin urmare.Dacă rambursarea este al pari.4. nu poate fi rambursat prin fracţiuni de titlu.15) n Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: Vk -1 = n . atunci: Qk = N k + V . (2.k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . (2.4. (2. Dacă rambursarea este supra pari. amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei împrumutului. b) în final sau ÎN FINE.k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .

21) (1 + i )k -1 ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .b) anuităţi egale ( S1 = S2 = .4.. 0 k −1 (1 + i )n − 1 (1 + i )n ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k .4.4.4. = Sn = S ) .27) (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n -1 ⋅N . (1 + i )n -1 Qk = amortismentul din anul k: (2. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . Sk = (1 + i )n -1 (2. Vk = (1 + i )n -1 N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = (2.4. Vk -1 = (1 + i )n -1 dk = dobânda plătită în anul k: (2.24) dk = (1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V .28) 74 .23) (1 + i )n − (1 + i )k -1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .22) N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: (1 + i )n − (1 + i )k -1 N (Vk -1 ) = ⋅N .4.26) Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: (1 + i )n − (1 + i )k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .4.25) Sk = anuitatea din anul k: (2.4. (1 + i )n -1 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: (2.. Qk = (1 + i )n -1 (2. (2.

000 / 800.631.362.362.000.000 60.368.656 0 511.000 0 480.243.000 2.273 518.000.000 u.000.000 2.985 155.000 480.000 900.000 360.000.000 1.000. plăţile fiind anuale posticipate (a) cu amortismente egale.000.631.000 400.895 596.000.703.000.011 408. de Valoarea obligaţiuni în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Dobânda anuală pe datoria rămasă dk=iVk-1 Numărul de Valoarea Anuitatea sau obligaţiuni în datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală de an sfârşit de an Sk=Qk+dk Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.105 596.448 596.000.000 341.000. de obligaţiuni Valoarea în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Numărul de Dobânda Valoarea obligaţiuni în Anuitatea sau anuală pe datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală datoria rămasă de an sfârşit de an Sk=Qk+dk dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.000 460.105 1.000 400.000 400.124 596.673 1.809.000.000 2.525 2.125.000 120.809.000.000.631.643 0 / 600.525 75 .656 77.000.000 obligaţiuni.105 596.EXEMPLU: Un împrumut obligatar.000.000 400.000.000 TOTAL 120.000 0 / 600.000.000 240.631.631.m.000 400.011 1.105 / 969. Soluţie: Folosind formulele anterioare.243.138.771 255.000.342 155.000.336. găsim tablourile de amortizare corespunzătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru anuităţi egale): Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale Nr.821.000 Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale Nr.505.948.000 400.155. constă în N = 600.000.000.000 2.000 800.492.000.000 240.000.200.469 451.636 204.703.600.000.000 120.000 360. care se rambursează în 5 ani.000.000.673 290. cu procentul operaţiunii de p = 15%.000 120.000 580.000 120.989 102..983.643 296.000 120.488 518.895 408.000 700.000 2. Se cer elementele tabloului de amortizare.000 1.000 120.200.000.000 120.105 1.832 145.000 1.334 392.948.656 TOTAL 88.000 1.000. în valoare nominală de V0 = 2.000 983.124 290.000.338 117.368.809.105 300.643 969.488 518.000.000.000 400.985 155.294.000 300.000.000.000.000.000 640.000 520.600.631.000.000 180.900.000 240.155. b) cu anuităţi egale).688 135.000 511.

10%.1.000 u.) a) 23.12 76 .1) + 7000 (1 + 0.1233 u. se plasează suma de 7.m.05 = 500 Primul amortisment Q1 = V0 (1 + i )n − 1 i = 2320. b) 25.231 u.. Rezolvare: d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0.08 )(1 + 0.106.m.m..1 Răspuns corect: c) Vezi relaţia (2.12 sau Q1 = T − d1 = 2320.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.000 u. Un împrumut de 10.07 ⋅ 1.m. 3 Răspuns corect: a) 2.016 u. cu procentele anuale de 7%. la fiecare sfârşit de an.5) 3.. d) 35. Rezolvare: S P = 7000 (1 + 0. Care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Dacă 3 ani consecutiv.231. Care este valoarea finală a fondului acumulat? a) 23.m.. 8%.m.08 1.1233 u.m. cu procentele anuale de 7%.m. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%.231.3233 u. Care este primul amortisment? Q1 = . d) 35.m.1) + 7000 = 23016 u. 10%.07 ⋅ 1.231 u.m.2933 u. Dacă 3 ani consecutiv... se plasează suma de 7. 8%.016 u. b) 25.07 1.m. c) 18. la fiecare sfârşit de an. c) 32.m.016 u. 1.m.08 ⋅ 1...000 u. Rezolvare: Valoarea actuală: P A3 = 7000 7000 7000 + + = 18106.

06 = 720 u. . Răspuns corect: a) 77 . Un împrumut de 12. atunci Q = n 4 S1 = Q1 + d1 S1 = 3720 u.m. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1.000 u...000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. constă din N = 10.m.000.m. cu amortismente egale. Rezolvare: d1 = V0i = 12000 ⋅ 0. Qk = V0 12000 = 3000 u. a) N2 ≈ 2397.000 u. egale. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate.m. b) N2 ≈ 2501 u. d) N2 ≈ 2588. 5. Care este anuitatea corespunzătoare primului an? S1 = . Procentul operaţiunii este 8%. Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea.4.m. c) N2 ≈ 2796.. urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%.m.

c) 48. Care este valoarea actuală a datoriei? a) 45.7 u. c) A = δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 2. cu plată anuală anticipată câte 10.000 u. b) 400 u. ⎡ 1 ⎤ p ⎢v p − 1⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1 2 np 78 .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1.m.m. în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată. Se rambursează un împrumut în valoare de 10. a) 750 u. + v p ...m. calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani.459.m. Dacă an = v p + v p + . Dacă R ( t ) = R . Răspuns corect: a) 1 1 1 4. c) 625 u.6 u.m...m.m. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn .2 u. i b) A = R 1 − e −δn .m.236. d) 375 u.m.459. R = ct . atunci: p p p n 1− v a) an = 1 ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p − 1⎥ ⎣ ⎦ n b) an = 1 − u . b) 55. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani..5 u.. cu procentul anual de 5%..000 u..m. δ R 1 − eδn . Dacă rambursarea se face cu amortismente egale.232. Răspuns corect: a) 3. d) 41.

(1 + i )n -1 (1 + i )k Nk = ⋅i ⋅ N . (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . = Sn = S ) . (1 + i )n -1 d) alt răspuns. Răspuns corect: b) 79 . Răspuns corect: a) 5. atunci avem Nk numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: a) b) c) (1 + i )n-1 Nk = ⋅i ⋅ N ... prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = .c) an = 1 − vn 1 − ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p + 1⎥ ⎣ ⎦ . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală.

m.m..=Sn =S) .m. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =. Răspuns corect: c) 3. δ δ a 1 − e −δn − δe −δn + b 1 − e − δ . c) A = 2 δ δ ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( ) ) Răspuns corect: a) 2. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Dacă R ( t ) = a + bt . δ δ2 b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn . Răspuns corect: a) 80 .m. atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue de prim ordin va fi: a) A = a 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn .. a) Q k = (1+i )n -1 (1+i )n-1 b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V . care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani? a) 1250 u. (1+i )k -1 (1+i )k-1 ⋅ i ⋅ V0 .. d) 625 u. c) Q k = n 1+i ) -1 ( d) alt răspuns.m. va fi rambursat în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată. c) 1125 u.. atunci avem Qk = amortismentul din anul k: (1+i )k ⋅ i ⋅ V0 .000 u. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale. b) 750 u. Un împrumut în valoare de 10.

089. R = ct . a) Q3 ≈ 258. Procentul operaţiunii este 8%. b) A = δ c) A = R 1 − eδn . atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn . c) Q3 ≈ 228. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. Răspuns corect: a) 81 .4.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. egale. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate.800.000 u. δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 5. d) Q3 ≈ 360. b) Q3 ≈ 279.000. Dacă R ( t ) = R . constă din N = 10.m. i R 1 − e −δn .800. Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment.700.

n−r AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) −k = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ SP n (1 + i )n − 1 =T i AP = T n 1 − (1 + i ) i −n =T 1 − vn . i SP = nr n n ⎛ ⎡ ⎤ P ⎜T ⋅ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . ⎟ ⎠ SA n = T (1 + i ) (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . ⎥ j =k n ⎤ ⎦ A A = T1 + n k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k =2 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. ⎜ ⎟ ⎢ ⎥ k= j k = r +1 ⎝ j =1 n ⎡ ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ r 1 j =1 SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA . 1+ i j ⎟ j =1 ⎠ k SP =T nr k = r +1 n ∑ (1 + i ) n n−k = Ts P n−r = SP .FORMULE UTILIZATE Anuităţi posticipate SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . AP = ( n ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ ⎞ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . AnAr = ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r . An r = ⎜ k ⎢ ⎥ k = r +1 ⎝ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ ∑ ∏ ⎞ 1 ⎟ . n−r 82 . i i n −n A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i n = Tu ⎤ ⎦ 1 − vn = Ta A . n−r Anuităţi anticipate SA = n ∑ ⎡ ⎢Tk ⋅ ⎢ k =1 ⎣ n ∏ (1 + i j )⎥ . n i n SA = nr j = r +1 ⎣ n ∑ ⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ = SnA−r .

.AA = T nr ∞ k = r +1 ∑ (1 + i ) ( n − k −1) = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) −r aA n−r = (1 + i ) −r AA . Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i ) n −1 . δ ( ) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate 1. n . Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) . Anuităţi egale Sk = S .. + Qn = ∑ Qk . dk = i (n − k ) n V0 . k = 1. k = 1.. W0 = WN.... V0 . Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . i (n − k ) +1 n 2.. Anuităţi egale Sk = S . Amortismente egale Qk = Q .. . N = N1 + N 2 + .. 0 A = R 1 − e −δn . 2. Amortismente egale Qk = Q . V0 = Q1 + Q2 + . k = 1. dk = ⎥ ⎦ n .. C0 = CN. k = 1. n Sk = V0 Qk = V0 n .. 83 . n−r ∫ R ( t ) e−δt dt .... dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ n k −1 ⎤ ⎥ ⎦ (1 + i ) n −1 .. Sk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n−k ⎤ V0 i 1 − (1 − i ) n . Sk = Qk + dk k =1 k =1 n n Cupon unitar de dobândă = Vi.. n . n Sk = V0 Qk = V0 n i ( n − k + 1) + 1 n . Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i ) n −1 . + N n = ∑ Nk .. dk = i ( n − k + 1) n Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate 1. .... n Împrumuturi cu obligaţiuni V0 = VN. d k +1 = d k − V0 i .

k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . d k = n . Qk = 0 = N kV . N (Vk -1 ) = ⋅N . N (Vk ) = n . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 84 .. (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . = Qn = Q ) . Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k . prin plăţi posticipate şi cu: V a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . Sk = 0 k k n n Vk = n .. N (Vk ) = ⋅N . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . n n b) anuităţi egale ( S1 = S2 = .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .. Vk -1 = n .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 .k ⋅ N . Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . n n N (Vk -1 ) = n . = Sn = S ) (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅ i ⋅ N . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . n n ( n .k + 1 ⋅ N .k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . N k = N ..

După natura lor. Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări. pensii viagere limitate sau amânate. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate.. prin anticipaţie în prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare). asigurarea până la primul deces. . asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Pn... asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani. utilizând teoria probabilităţilor şi a statisticii matematice. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu.3. asigurare de deces. economic (asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului. care creează un fond de asigurare din sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie. asigurarea continuă în caz de deces.. Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P. Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică două părţi: asiguratorul (instituţie. Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor. care plăteşte o sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare). P2.. k =1 n 85 . Teorema compunerii contractelor Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1. respectiv P1. Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare. în care intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării). asigurarea de moarte pentru primul deces. asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de persoane sau asigurări de bunuri. rezerva de prime matematică sau teoretică. anuităţi (pensii) viagere continue anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. . anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate. asigurări mixte. anticipate. A2.. atunci P= ∑ Pk . An.

3.1. Asigurări de viaţă 3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice. Probabilitatea de viaţă şi de moarte Notaţii: px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la x + 1 ani; qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la x + 1 ani; p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;

q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la y ani. Avem:

px + qx = 1 , p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci: p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) .
Funcţia de supravieţuire

(3.1.1) (3.1.2)

(3.1.3)

Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
x ⎛ ⎞ X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . ⎝ Cn p q ⎠ (3.1.4)

86

Observaţii: 1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă

la x ani; 2) n = la numărul de persoane din colectivitate; 3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X). Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem: M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,

l y = np ( a, y ) , p ( x, y ) = ly , lx

(3.1.5)

vom obţine: (3.1.6)

lx − l y q ( x, y ) = . lx şi, similar
px = p ( x, x + 1) = qx = q ( x, x + 1) = l x +1 , lx

l x − l x +1 d x = . lx lx

(3.1.7)

unde: d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă care moare între x şi x + 1 ani. Notăm: n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani; n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască n ani; m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze între x + m şi x + n ani. Astfel, vom obţine: lx+ n , n px = lx
n qx m / n qx

= =

lx − lx+ n , lx lx +m − lx +n . lx

(3.1.8)

87

Viaţa medie

Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare: ⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞ X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) ⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠ unde
ω− x

(3.1.9)

ex = 1 + 2

∑ lx+n
n =1

lx

.

(3.1.10)

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie în viaţă peste 15 ani? ( l40 = 84855, l55 = 77603 ) 15 p40 = ... Soluţie: Ştiind că
15

n

px =

lx+ n şi folosind tabele de mortalitate, avem: lx

p40 =

l55 77.603 = ≅ 0,91 l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue
Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi x+dx ani. μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate. Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi, iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu. Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem: q ( x + dx ) = μ ( x ) dx , iar
q ( x + dx ) = 1 −
88

l ( x + dx ) , l ( x)

Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem: l ( x ) − l ( x + dx ) = μ( x) , dx →0 l ( x ) dx lim adică μ( x) = − l´ ( x ) , l ( x) (3.1.11)

Integrând relaţia anterioară, obţinem: l ( x) = e
− ∫ μ( t ) dt
a x

k,

(3.1.12)

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că: p ( a, x ) = e sau p ( x, y ) = e sau
x+n

− ∫ μ( t ) dt
a

x

,

(3.1.13)

− ∫ μ( t ) dt
x

y

,

(3.1.14)

n px = e

∫ μ( t )dt
x

.

(3.1.15)

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi t probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani. 15 p37 = ...
Soluţie: Folosim relaţia (3.1.15):
15 p37
15 p37

=e = 37 52

− ∫ 1 dt t 37

52

=e

ln 37 52

89

t q xn = 1 − t l x +t l x +t l x +t .. Care este probabilitatea ca numai două persoane să fie în viaţă peste n ani? 90 ..1. pxn . xn = l x +1 l x + 2 l x + n .1. Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale. ... x2.. xn = 1 − x +1 x + 2 . xn = m px1 x2 .. xn = px1 px2 .3. (3. x2 + m.21) EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane.... . xn =t p x1 t p x2 . Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de persoane.18) t p x1 . l x1 l x2 l xn (3. x + n . ...t p xn = l x1 lx2 l xn şi t q x1 ....16) Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului: l l l q x1 . l x1 l x2 . Avem n evenimente independente... având probabilităţile de supravieţuire peste n ani p1 ...l xn (3.19) iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1: m m +1 q x1 x2 .. l x1 l x2 l xn (3.. xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu vârstele x1.3.. atunci avem: px1 . x2. respectiv ca tot grupul să dispară după t ani: l x +t l x +t l x +t .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1... p2 .1..... x2 . x2 . obţinem că: px1 .... xn qx1 + m. xn = l x1 + m l x2 + m ... xn =t q x1 qx2 . x2 ...1..lxn + m +1 .20) astfel m m +1 q x1 x2 ...1.1.. xn să fie în viaţă după trecerea unui an. . datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabilităţilor compuse. .. (3.. .17) l x1 l x2 l xn Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani. Astfel. (3.....1. xn + m ... x2. Notăm cu px1 ... x2 .... p3 ..

000. ce se găseşte în tabele actuariale pentru toate vârstele şi procentele uzuale.1.000 u.1. dacă este în viaţă.? ( D40 = 12053. peste n ani. Dx (3.23) n Ex = Dx Dacă suma asigurată este S. atunci: Dx + n . Prima netă unică (prin primă netă unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se bucura în viitor de toate avantajele). Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u.3 = 10. este valoarea medie a variabilei aleatoare următoare: ⎛ vn 0 ⎞ X :⎜ (3.1. prima netă va fi: D P = Sn E x = S x + n .m. atunci: P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = = p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 = = p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3 3.24). la împlinirea vârstei de 55 ani.1. D55 = 5802.053 91 . n Ex = M ( X ) = v n n px = v n lx+n . care i se va plăti. ⎝ n px n qx ⎠ unde vn = factor de actualizare. Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie. D40 12.m.000 D55 5. (3.) Soluţie: Dx + n (3. obţinem: Dx Din relaţia P = S P = 10. lx unde n Ex = factor de actualizare viager.22) ⎟ .4.000.m.000 = 4814100 u.802.3 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. suma de 10.24) EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa.Soluţie: Notăm cu A evenimentul căutat.000. n Ex .1.. în caz de supravieţuire.

δ = δ ( t ) .27) atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi: _ n Ex = l ( x + n) n v .1. obţinem relaţia: D x +t = e _ Dx _ − ∫ ⎡μ( s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ x x +t .1. x (3. v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem 1+ i vt = e 0 şi. (3.11).26) Ţinând cont de relaţia (3. ∫ n (3.1. ⎟dt + v n ⎜ ⎟ l ( x) ⎠ l ( x) ⎝ ∫ 0 (3. _ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds a 0 .30) După calcule.1.28) ţinând cont că l∞ = 0 . Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de timp. folosind relaţia (3. găsim: n M (X ) = v l´ ( x + t ) dt l ( x) ∞ ∫ n (3.31) 92 . l ( x) (3.1.Cazul continuu Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula: M (X ) = ∞ −∞ ∫ xf ( x )dx .25) Astfel. (3.1.1. găsim că expresia sumei amânate continue va fi: =e 0 Introducem numărul de comutaţie: t Ex x − ∫ δ( s ) ds t _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ t .29) Dx = l ( x)vx = l (a)e unde a este vârsta iniţială. Reamintim că: 1 + i = eδ .1. găsim media variabilei continue ca fiind: n ∞ ⎛ l(x + t) ⎞ l(x + t) M ( X ) = 0 ⎜1 − μ ( x + t ) dt .1.28).

2. 0 ≤ t ≤ 50.. 03 ⎜ 50 − 100 ⎟ 3 ⎝ ⎠ Atunci viaţa medie: M ( X ) = M (T30 ) = 30 ⎛ t 2 1 t3 ⎞ = 0.8 ⎜ 2 50 3 ⎟ ⎝ ⎠0 0 30 ∫ t 0. 50 ⎟ ⎠ Soluţie: ∞ Ştim că f = densitate de repartiţie. 04 ⎜ − ⎟ = 10. (3. atunci 50 0 −∞ ∫ f ( x ) dx = 1 . ⎝ ⎛ t ⎞ . N x = Dx + Dx +1 + .m. Anuităţi viagere posticipate Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani. a0. (S u. ⎝ 50 ⎠ ∫ 0 2500 ⎞ 4 ⎛ =1⇒ a = . 93 .2. 03a ⎜1 − 50 ⎟ dt = 1 . câte 1 u. 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 . ⎝ ⎠ 50 ⎛ t ⎞ t ⎞ ⎛ a0.1) Dx unde: Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate).) toată viaţa.m.. Deci. ∫ 0. astfel încât să primească.EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. la sfârşitul fiecărui an.. Notăm această sumă ax: N ax = x +1 . având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0.. 03a ⎜1 − Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = . ( ω = 100 ani ) . + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei asigurate). 04 ⎜1 − 50 ⎟dt = ⎝ ⎠ ⎛ t ⎞ 3.

EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 ≈ 4354 u.m.3) EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de 40 ani.3..m. în momentul contractării asigurării? ( D40 = 12053. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi câte 1.3.000 = 15.084.816 1.. obţinem: Dx P=S N 41 181.m. în schimbul primei nete unice de 70.000.000 u.000.. tot restul vieţii.3. astfel încât să primească câte 1 u. N 40 193. Soluţie: Folosind relaţia P=Sa x . Anuităţi viagere anticipate Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în momentul semnării contractului..053 3. ax = Observăm că: a x = 1 + ax . (3.000 40 = 70. la începutul fiecărui an. la începutul fiecărui an.2) Nx .869 Răspuns corect: P = 4354 u. Dacă suma asigurată este S u. Dx (3. 94 .3. N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.) Soluţie: Folosind relaţia P = Sax = S N x +1 .700 u.) P=.m. de unde S = P D 1 =P x ⇒ Nx ax D 12053 S = 70.1) (3. prima netă unică va fi: P=Sa x .m. (S u.m.000 u.) tot restul vieţii. plătite Societăţii de Asigurări. = D40 12.m.m. în vârstă de 40 ani.

atunci primele nete unice vor fi S / n ax .4.4. la sfârşitul fiecărui an. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. (3.4. tot restul vieţii (amânată). / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului..4. după n ani.1) şi a x =/ n a x +n / a x . d) alt răspuns. (3.2) Obţinem: N x +1 − N x + n +1 .5) /nax = Dx şi N x+n . la sfârşitul fiecărui an.4. S / n a x .4.m.. pentru a primi 1 u. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate Notaţii: / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.m. EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între a x .6) n/ ax = Dx Dacă suma asigurată este de S u.. / na x . după n ani.m. 95 . (3. c) a x = / n a x + n / a x . b) / n a x = a x + n / a x .3) / n ax = Dx iar N x + n +1 . n / a x ? a) a x + / n a x = n / a x . pentru a primi 1 u. timp de n ani (limitat).4. la începutul fiecărui an.3.. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. respectiv S n / a x . Avem: ax = / n ax + n / ax . la începutul fiecărui an. pentru a primi 1 u. (3..m. pentru a primi 1 u. timp de n ani (limitat). S n / ax . tot restul vieţii (amânată).4) n / ax = Dx Similar: N x − N x+n .m. (3. (3.

care.1) Similar. 0<t < ω− x l ( x) __ ω− x ax = ∫ 0 vt l(x + t) dt .3) Avem relaţia: __ ax = / τ ax + τ/ ax .Soluţie: Cum n/ ax n / ax = N x + n +1 . __ __ (3. l ( x) (3. Dx /nax = N x − N x+n .5. ax = e 0 t E x dt ⇔ a x = ∫ 0 ∫ 0 96 . Răspuns corect: c) 3. relaţia (3.4) Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) . la momentul t.4).5. adică a x = / n a x + n / a x . relaţia (3.5). relaţia (3. /τ a x = v l ( x) ∫ 0 (3. găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată. Anuităţi (pensii) viagere continue Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie a variabilei continue. pensia viageră continuă amânată: ω− x __ l(x + t) dt . ax = vt τ/ l ( x) ∫ τ (3.5. Dx = N x+n .5.5) dt .6). ia valoarea vt dt cu probabilitatea: l(x + t) .4.5.4. τ __ l x + t) t ( dt .5.4.2) respectiv. atunci expresia pensiei viagere continue este: t ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ __ __ ∫⎣ ⎦ (3. atunci găsim: Dx /nax = a x − n / a x .

11) Observaţie: 1.5.Atunci. (3. τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată 97 .5.6) şi __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt .5. Egalitatea pentru δ = δ ( s ) . avem: __ /τ ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt (3. respectiv amânate sub forma: __ ax = Nx Dx ___ ___ . Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi: d a x = μ + δ __ − 1 . respectiv amânată.9) şi __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ . (3.5.7) Introducem numărul de comutaţie: ω __ ω− x _____ __ Dx + t dt . continue limitate.5.12) 2.5. (3. N x = Dt dt = ∫ x ∫ 0 (3.10) iar __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . ( x )ax dx Demonstraţie: __ ____ ___ __ __ (3.5. (3.8) atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue. pentru pensia viageră continuă limitată.

Dxy (3.m. xm _ = p ( x1 + t .5) = Dx1 + n.. xm + t ) e t − ∫ δ( s ) ds 0 t .6) Cazul continuu Dacă δ = δ ( t ) Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces: n E x1 x2 .. Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.6. xm x1 + x2 +. Asigurarea până la primul deces Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x. Variabila aleatoare corespunzătoare va fi: ⎛ vn ⎞ 0 ⎜ ⎟ X : ⎜ lx + n l y + n (3....7) dar p ( x1 + t .+μ( xm + s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 ...6. (3. x2 ..6.6. y.3.. x2 + t . x2 + t . dacă ele sunt în viaţă peste n ani.3) şi putem scrie: n E xy = Dx + n...6..6. y + n . x2 + n.. Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări... xm = l x1 l x2 ...8) .+ xm m ..2) n E xy = lx l y Introducem numărul de comutaţie: Dxy = lx l y v x+ y 2 . xm + n . (3. xm (3.. (3... xm + t ) = e 98 − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.1) lx+ n l y +n ⎟ ..6. ⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟ ⎝ ⎠ atunci valoarea medie va fi: lx+ n l y +n n v . Dx1 x2 ..l xm v respectiv n E x1 x2 ..6.. (3. (3... astfel încât cele două persoane să primească 1 u. xm Dx1 x2 .4) Generalizare Pentru un grup de m persoane de vârste x1 ...6..

7..atunci n E x1 x2 . + n −1 E xy + .. (3..a xy pensiile posticipate. (3.. y. Dxy N x +1.9) (3.7.. pensia încetează.7. Pensii viagere limitate sau amânate: / n a xy (3.5) Avem relaţia evidentă: a xy = 1 + axy .8) (3. + Dx + n. găsim axy = respectiv a xy = N xy . respectiv a xy =0 E xy +1 E xy + . + n E xy + . y +1 . avem: axy =1 E xy + 2 Exy + .7.10) şi / n a xy respectiv n / a xy iar n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + . y +1 + .. .9) 3.3) (3.....+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t ..2) Introducem: N xy = Dxy + Dx +1. La primul deces ce are loc. =1 E xy + 2 E xy + ..7.7.7.. corespunzătoare grupului de persoane de vârste x...6.7. .. . . Pensii viagere Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x...1) (3... Dxy (3. xm _ =e − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +... Fie axy . y sunt în viaţă. respectiv anticipate viagere până la deces. 99 ..7. y + n + .4) (3.6) =0 Exy +1 E xy + . = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + . + n −1 E xy + .. Folosind teorema compunerii contractelor.7.. (3. .. .7) (3.7. . + n E xy + ...

7.7...7... corespunzătoare unui grup de m persoane: /τaxx _ 1 2 .. Cazul continuu Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea expresie: a x1x2 .Folosind notaţia (3. putem rescrie expresiile anterioare astfel: N x +1.7. Dxy (3.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt . y + n +1 (3. y + n Dxy (3.7.7.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .14) Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de m persoane...7. y + n +1 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt .15) care. xm = e 0 _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +. xm = e τ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+. xm = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +.11) / n a xy = Dxy şi n / a xy = N x + n+1.7.4...12) iar n / a xy (3.. (3.18) 100 . (3.5. se scrie: a x1x2 . y + n ... xm = _ ∞ _ 0 ∫ t E x x .13) şi / n a xy = N xy − N x + n..3).x 1 2 m dt ..17) şi τ/ a x x _ 1 2 . y +1 − N x + n +1. (3.. Dxy = N x + n.16) Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu. cu ajutorul relaţiei (3.. (3.9).

21) D x1x2 ...7.1. xm +τ __ .. (3.. xm __ __ N x1x2 . xm _ __ _ __ __ N x1x2 .. pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu astfel a x1x2 . xm − N x1+τ . ceea ce înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul anului.x2 +τ. 0 ∞ __ ∫ (3. + Cω număr de comutaţie... xm D x1x2 .7.. (3.x2 +τ. utilizând..xm +t dt . Asigurări de deces Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.x2 +t .8... 101 . la semnarea contractului..7.8..20) = N x1x2 .Caz particular δ = δ ( s ) Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 . xm 3.22) D x1x2 ..... găsim relaţia (3. + x + n x + n +1 v1 2+ n .. C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie. pentru ca urmaşii să primească 1 u.. în momentul decesului său...7. l −l l −l ⎛ l ⎞ Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + .19) Vom putea rescrie pensiile viagere.m. (3. xm = D x1+t .1). xm +τ __ ... Atunci: M Ax = x .8. xm iar τ / a x1x2 .. Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului.. xm __ (3.... (3..1) Dx unde: M x = C x + C x +1 + . xm = şi / τ a x1x2 . xm _ __ = N x1+τ .. numerele de comutaţie introduse anterior...2) lx ⎠ lx lx ⎝ şi.

9. (3. M 37 = 2935. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Notaţii: / n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani. D38 = 13374.3) (3.000 u. în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să primească. Se poate arăta cu uşurinţă că: C x = (1 + i ) şi M x = (1 + i ) 1/ 2 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) .m. pentru ca urmaşii să primească 1 u.. Dx M x+n . ( vN x − N x+1 ) . Avem: Ax = / n Ax + n / Ax ..9.5) EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană în vârstă de 37 de ani.m.9.3) 102 . (3. n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani. M Folosim relaţia Ax = x .m. la semnarea contractului.4) iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este: Ax = v1/ 2 (1 − iax ) .8.2) şi n/ Ax = (3. pentru ca urmaşii să primească 1 u.) ( D37 = 14083.m. în cazul în care decesul său a survenit până în n ani. M 38 = 2896 ) P=.? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. suma de 100. la semnarea contractului.8. (3. atunci prima netă unică va fi S Ax. în momentul decesului. în cazul în care decesul său a survenit după n ani.1) Vom obţine: /n Ax = M x − M x+n .Dacă suma asigurată este de S u. Dx (3.. găsim P = 20840 u. Dx 3.m.9.8.

în caz de deces. Dx (3.m. Dx Dx (3. iar dacă decedează până în n ani. limitată pe n ani. v m +( n −1)+1 2 ⎜ X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2 . Asigurări mixte În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă. atunci primeşte 1 u. atunci primele nete unice vor fi S / n Ax .m.7) Observaţii: În cazul particular m = 0.. În cazul particular m = 0. găsim valoarea actuală a asigurării în caz de moarte. Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u.9. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . 3.Dacă suma asigurată este de S u. respectiv S n / Ax .. ⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 . (în acel moment).6) k =1 sau m/n Ax = M x + m − M x + m+ n .10.m. (3.4) Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării.9. (3.m. dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n. ⎟ ⎠ (3...10. urmaşii primesc 1 u. n = ω − x .5) k =1 adică m / n Ax = ∑ n C x + m +( k −1) Dx .9.. iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei asigurări în caz de moarte amânată pe m ani.. n ∑ lx + m +( k −1) − l x + m + k lx v m +( k −1)+1/ 2 . vom obţine valoarea actuală a unei asigurări.9. ⎜ lx lx lx ⎝ atunci: m / n Ax = ⎞ ⎟ ⎟.1) 103 .

adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani.. __ (3.m. __ ω− x __ Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt .11.m.10. lx (3. Dx Dx 3.m. în caz continuu.11.11. Dx Dx Dx M − M x+n + x .2) Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ .11. Dx + n Dx + n Dx + n M x − M x + n + . (3.2) EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă. (în acel moment). iar dacă decedează până în n ani. urmaşii primesc 1 u. găsim că: A x = 1 − δa x .1) Răspuns corect: c) Dx + n M x − M x + n − . se obţine uşor că: __ A x = 1 + a x ln v . atunci: P=S Dx + n + M x − M x + n . atunci primeşte 1 u. Asigurarea continuă în caz de deces Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces.1) Calculând.3) 104 . Soluţie: Vezi (3. Dx (3. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: a) P = n E x − / n Ax = b) P = n E x + / n Ax = c) P = n E x + / n Ax = d) alt răspuns.9.Dacă suma asigurată este de S u.

Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
__

C x = −v x dlx = −e

− ∫ δ( s ) ds
0

x

⎛ − x μ( s )ds ⎞ ∫ ⎟, d ⎜ la e a ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.11.4)

şi că
__

A x = C x + t dt , __ 0 Dx

∞ __

(3.11.5)

obţinem:
__

A x = 1 − D x +t δ ( x + t ) dt . __ 0 Dx

∞ __

(3.11.6)

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3). Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__

Ax = M x , __ Dx
∞ __

__

(3.11.7)

ţinând cont că:
M x = C x +t dt ,
0 __

(3.11.8)

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie diferenţială:
__ d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ . ( )⎦ x⎣ ( ) __ dx Dx __ __

(3.11.9)

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

Răspuns corect: A x =

i ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 . δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .

Răspuns corect: a 20 = 19,1248 . Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105

3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti 1 u.m. Atunci, vom avea: l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n ⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 Axy = ⎜1 − x +1 , v (3.12.1) ⎟ v + ... + lx l y ⎠ lx l y ⎝ şi iar atunci
Axy = M xy , Dxy
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 ,

(3.12.2)
2 +1/ 2

C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y )

(

)

,

(3.12.3)

(3.12.4) (3.12.5)

unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ...

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m

__ Cx1x2...xm

=−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e


0

δ( s)ds

xm x2 ⎡x1 ⎤⎞ ⎛ ⎜ m −⎢∫μ( s)ds+∫ μ( s)ds+... ∫ μ( s)ds⎥ ⎟ ⎥ a a ⎣ ⎦ , d⎜( la ) e ⎢a ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.13.1)

şi atunci
__ ∞ __

A x1x2 ... xm =


0

C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

dt ,

(3.13.2)

D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:
__ ∞ __

A x1x2 ... xm = 1 −


0

D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt .

(3.13.3)

D x1 x2 ... xm

106

Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__

A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm .

_

(3.13.4)

3.14. Rezerva matematică
Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite, destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva de prime matematică sau teoretică. Vom face notaţiile următoare: D´ = datoria instituţiei de asigurare; D´´ = datoria asiguratului; ´ D0 = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
´´ D0 = datoria asiguratului la momentul zero;

Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t; Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.

Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1) Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: D ˝ − D´ Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2) t E0 unde am notat: ´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare până la momentul t; ´´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t. Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
Facem următoarele presupuneri: 1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) , instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m. 2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m. Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt suma de ⎡ P ( t ) − β ( t ) ⎤ dt . ⎣ ⎦
107

dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt .1) (3.2) ce are soluţia Rx = e ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎪ t ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 0 t ⎧ t ⎨ e ⎪0 ⎩ ∫ 0 ⎫ ⎪ ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin verificată de rezerva matematică. Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 .3) Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este: __ t Ex =e − ∫ ⎡δ( u ) +μ( x +u ) ⎤du ⎣ ⎦ 0 t atunci ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . Având în vedere cele de mai sus. ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani.15.Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t. (unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă).4) care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice. adică valoarea rezervei matematice evaluată la Rx ( t + dt ) 1 + δ (t ) momentul t. găsim: ⎧∞ ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .15. ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. 2) obligaţia Rx ( t + dt ) .15. t + dt ) suma de Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele: 1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului. numită ecuaţia Thiele: dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . ⎣ ⎦ ⎪ ⎭ (3. Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t . ⎦ dx ⎣ [1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) . 1 + δ ( t ) dt Rx ( t + dt ) în serie Taylor.5) care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice.15.15. (3. putem scrie: Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt + unde am dezvoltat în membrul drept Efectuând calculele. 108 .

stabiliţi mx – rata centrală a morţii. n ∈ [0.. atunci: a) t px = Rezolvare: t 1− l(x + t) x ω = ω − x−t şi l ( x ) = 1 − .m. 109 . la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Rezolvare: P = Sax = S S = 30. N37 = 234023.000 u. b) t px = ω+x ω − x+t .1) . pentru a primi tot restul vieţii câte 30. ω−x ω − x −t . x ω . atunci t px = px = x ω−x ω l ( x) 1− ω x+t Răspuns corect: a) 3. 2.000 N x +1 ⇒ Dx N37 234023 = 30.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1... Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 36 ani.m. în momentul contractării asigurării. 0 < x < ω .000 = 473508 u.508 u. Ştiind că l ( x ) = 1 − ω − x −t .m. D37 = 14083 ) P=. D36 14827 Răspuns corect: P = 473. c) t px = ω−x d) alt răspuns. Dacă μ x + n = μ . unde mx = qx ∫ n px dn 0 1 .) ( D36 = 14827.

urmaşii săi să primească 10. 03 . Ştiind că a 73 = 7. pentru ca.000 u. d) alt răspuns. Rezolvare: 1 b) mx = − ∫ 0 1 n p x dn = ∫ ( px ) 0 1 n dn = e 0 ∫ 1 −μn dn = e− μ n μ = 0 1 − e− μ μ = qx μ .2. Rezolvare: Folosim relaţia (3. calculaţi px . 1+ i va x +1 Răspuns corect: p73 = 0.a) mx = 1 μ .000 u.000 50 = 782. 44 şi i = 0. dacă decesul are loc până la împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2..000...3) şi obţinem: M − M 60 P = 10. 73. μ c) mx = μ . în momentul decesului. D50 = 7070.) P=. 2 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. atunci mx = qx =μ.m. Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.m. qx μ Răspuns corect: c) 4. atunci p73 ≈ 0..416 . 1 .000 110 .a 74 = 7.000.. D50 Răspuns corect: P = 782.93 . Rezolvare: a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = a x −1 1 şi v = .93 5.863 . M 60 = 1.

50 ⎠ ⎝ Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) . 04 ⎜ t − d) alt răspuns. Ştiind că l ( x ) = 1 − a) μ x = b) μ x = c) μ x = ω .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ t2 ⎞ b) F ( t ) = 0. . 0 ≤ t ≤ 50. ω − x−t d) alt răspuns. 04a ⎜1 − ⎟ . Răspuns corect: a) 3. ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ a) F ( t ) = 0. 04 ⎜1 − ⎟. Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. având densitatea de repartiţie t ⎞ ⎛ f ( t ) = 0. Răspuns corect: a) 2. Răspuns corect: c) 111 . d) alt răspuns. ⎜ 50 ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎞ ⎛ t c) F ( t ) = 0. 04 ⎜ t − ⎟ . Calculaţi a) b) c) ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∞ ∂a x ∂v k =0 ∞ ∑ kvk −1k px . k =0 ∑ vk ln vk px . ω−x x x ω . 0 < x < ω . ⎛ t2 ⎞ ⎟. k =0 ∞ ∑ kvk k px . atunci ω − x−t 1 .

Dx + k − Dx N x − M x+k . Ştiind că a 73 = 7. calculaţi a73 . în urma decesului său.4. timp de k ani. suma S. 73 5. Răspuns corect: a73 = 6. 73 . M x+k − M x M x − M x+n . Prima netă aferentă va fi: a) Pan = S b) Pan = S c) Pan = S d) Pan = S Răspuns corect: d) M x − M x+n .. Dx N x − N x+k . N x − N x+k 112 . Pentru această asigurare achită prima netă aferentă asigurării la începutul fiecărui an. dacă decesul său survine până la împlinirea vârstei de x + n ani. Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să încaseze..

c) a (xm ) = axm ) + m d) alt răspuns. px + t1qx 1 t1 px . Pentru presupunerea lui Balducci: 1 t = 1 + calculaţi t px . b) t px = e −t .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. 3. Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată m −1 m a( ) = ax + şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă x 2m anticipat la începutul fiecărei subperioade m. unde m este fracţiunea de an m +1 m . atunci avem: corespunzătoare a ( ) = a + x x 2m m 1 ( b) a (xm ) = axm ) − . t (1 −t px ) Răspuns corect: a) 2. Răspuns corect: a) 1 ( a) a (xm ) = a xm ) + . m m +1 ( . l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1) a) t px = b) t px = c) t px = 1 px . 2 c) t p x = e −t Răspuns corect: b) 2 /2 . 113 . a) t px = e −t . (1 − t )1 px + 1 1 −1 px . t ≥ 0 . Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t . calculaţi t px .

pentru ca. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul fiecărui an. D50 = 7. tot restul vieţii.162.m.5 . Care este prima netă pe care o persoană.2) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. în vârstă de 50 ani. b) P = 3.4.m.) a) P = 4.170.070.m. câte 50.000 u.m. d) P = 4.416.000 u.000 u. în momentul decesului. Răspuns corect: c) 114 . b) P = 136725 u.m..417.? (M50 = 2. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.m.100 u. N 60 = 42455.. Răspuns corect: b) 5.) a) P = 234726 u. urmaşii săi să primească 10. N 61 = 38509.m. c) P = 220156 u.000.m. începând cu vârsta de 60 ani.? ( D37 = 14083.123 u..340 u.8 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică..m.168. c) P = 3.

l ( x) l ( x) ∫ 0 __ ax = / τ ax + τ/ ax __ .. __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .... p ( x .. x2 .lxn + m +1 .. __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . Anuităţi viagere posticipate ax = Anuităţi viagere anticipate a x = N x +1 . Dx Anuităţi (pensii) viagere continue __ ω− x ax = ∫ 0 vt __ l(x + t) dt .. l x1 l x2 l xn n px = e − ∫ μ( t )dt x . N x = Dx + Dx +1 + .. y ) = x+n ly lx − l y .t q xn = 1 − t m m +1 q x1 x2 .l xn _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ 0 t n Ex = Dx + n . / n ax = N x +1 − N x + n +1 .. y ) + q ( x. l x1 l x2 . xn = l x1 + m l x2 + m . a x = / n a x + n / a x .. y ) = . Dx Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ax = / n ax + n / ax . ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt . . / τ a x = vt dt . y ) = 1 .. q ( x. lx lx l x +t l x +t l x +t . Dx n / ax = N x + n +1 . + Dω . Dx Nx . 115 .FORMULE UTILIZATE Asigurări de viaţă p x + q x = 1 . p ( x. t q x1 .. __ N x = Dt dt = x ω __ ∫ ω− x _____ ∫ 0 Dx + t dt . τ / a x = l ( x) __ __ /τ ∫ τ vt __ l(x + t) l(x + t) dt .. E =e Dx t x . Dx ω− x /nax = N x − N x+n ... xn =t q x1 qx2 . __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1.. Dx τ n/ ax = N x+n . a x = __ Nx Dx ___ ___ . a x = 1 + ax ...

axy = N x +1..... a xy = ..+ xm lx+ n l y +n n m v . Dx1 x2 .Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane..... y + n .. D x1x2 .. lx l y = Dx1 + n. xm D x1x2 .. xm = e __ __ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+. x2 + n. y +1 + .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt /τaxx _ 1 2 ... / τ a x1x2 . xm x+ y 2 ... xm +τ __ __ .... Dxy Dxy a xy = 1 + axy . . Dxy N xy − N x + n. Dxy / n a xy a x1x2 .. y +1 N xy .. Pensii viagere N xy = Dxy + Dx +1. xm = _ N x1+τ ... xm = _ __ N x1x2 . Pensii viagere limitate sau amânate / n a xy = = N x +1. xm D x1x2 . y +1 − N x + n +1.l xm v ... xm − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +. xm = _ N x1x2 .... y + n ..x2 +τ.xm +t dt .. xm 116 . y + n + .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .. xm +τ __ .. Asigurarea până la primul deces Dxy = lx l y v n E x1 x2 . xm = D x1+t ..+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt __ ∞ __ τ/ a x x 1 2 .+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t n E x1 x2 ..... xm = l x1 l x2 .x2 +τ..... xm = e 0 _ _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.... xm ... τ / a x1x2 .. y + n +1 . n Exy = x1 + x2 +. Dx1 x2 .. N x1x2 . y + n +1 . xm + n .....x2 +t .. xm − N x1+τ . 0 __ ∫ a x1x2 . + Dx + n.... xm _ =e ... Dxy n / a xy = N x + n+1. Dxy n / a xy = N x + n... xm = e 0 ∫ τ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +.

A = C x + t dt . C x = (1 + i ) M x = (1 + i ) 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . C x = −v x dlx = −e __ __ ∞ __ __ ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __ ⎜l e ∫ ⎟ . d⎜ a a x __ ⎟ ⎜ ⎟ 0 Dx ⎝ ⎠ ∫ __ A x = M x . Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Ax = / n Ax + n / Ax . Dx n/ Ax = M x+n . Dx Asigurări mixte P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . Dx ∑ n C x + m +( k −1) Dx .. Dx 1/ 2 C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) . m / n Ax = /n Ax = M x − M x+n . + Cω .Asigurări de deces Ax = Mx .. ( vN x − N x+1 ) . k =1 m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . Dx Dx Asigurarea continuă în caz de deces __ ω− x Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt lx __ − ∫ δ( s ) ds 0 x __ A x = 1 + a x ln v . M x = C x + C x +1 + . M x = C x +t dt . __ 0 Dx ∫ 117 .

t E0 dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) .. Dxy ∞ __ A x1x2 .... xm +t ___ dt A x1x2 . xm Rezerva matematică Rt = Dt´ − Dt´´ . ⎦ dx ⎣ ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ ... __ _ D x1 x2 . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ 118 ...Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane Axy = __ M xy M xy = C xy + C x +1 y +1 + ... xm . x2 +t ... . Rt = ˝ / t D0 ´ − / t D0 . xm = ∫ 0 C x1 +t . xm = 1 − δ a x1x2 ...

= 1 1− x convergentă dacă x ∈ ( −1.... + nx n + . b2:.. PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ Progresia geometrică: b1. = a 1− q şi pentru ∀a ∈ R ∗ dacă q ∈ ( −1. – seria geometrică (serie de funcţii.. + aq n + . = (1 − x )3 .. dacă x ∈ ( −1... serie de puteri) ∑x n =0 ∞ n = 1 + x + x 2 + .1) (1 − x )2 x (1 + x ) ∑n x 2 n = 12 x + 22 x 2 + . dacă x ∈ ( −1... + n 2 x n + . .1) ... a ∈ R + . bn..1) Dacă q ≥ 1 . + x n + . Seria geometrică: – seria geometrică numerică: a + aq + aq 2 + .. = x . q ∈ R + − { } n-1 bn=aq Suma a n termeni ai progresiei geometrice: Sn = a 1 − qn qn − 1 =a 1− q q −1 dacă q > 1 dacă q < 1 ..... atunci seria geometrică este divergentă. mai exact. unde: b1=a b2=aq 1 ....ANEXE Anexa 1 CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI MATEMATICILOR FINANCIARE 1.1) 119 ........ Alte serii deduse prin derivare termen cu termen: ∑ nx n =0 ∞ n =0 ∞ n = x + 2 x 2 + .

f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) + ( ) ( ) 1! 2! n! 2 n f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + .. I ⊂ R şi funcţiile P şi Q sunt continue.2. n! 1! 2! 2 n – seria exponenţială: x x2 xn e =1+ + + . ( ∀ ) y ∈ J ... b.. (1 + x )k = 1 + 1! x + 2! x 2 + . atunci: y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ dy dy = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C ψ( y ) ψ( y ) ∫ unde C ∈ R este o constantă arbitrară. 3. Dacă ψ ( y ) ≠ 0. 120 . dacă x ∈ ( −1.. + + . Ecuaţia diferenţială de ordinul I: y´ + P ( x ) y = Q ( x ) ... y ) cu f : I × J → R. unde P : I → R. y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) . Q : I → R... SERII DE FUNCŢII. ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI a..1) n 1 2 3 4 – seria binomială: k ( k − 1) k ( k − 1) .... intervalul de convergenţă depinde de k. DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR ŞI MAC LAURIN ( x − a ) f ´´ a + ... + ( −1) x + . cu ϕ : I → R... + ( x − a ) f ( n ) a + . x ∈ R 1! 2! n! x – seria logaritmică: 2 3 4 n −1 n ln (1 + x ) = x − x + x − x + .( k − n + 1) n k x + . + x f ( n ) ( 0 ) + ... y = y (x ) unde: f ( x.. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile: y´ = f ( x.. ψ : I → R funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue. + n! cu k ∈ R (în caz particular.. k ∈ Q )...

b ) = lim x→a x−a ∂x f ( a. an ) . . y ) − f ( a. 121 .. D ⊂ R n şi a = a10 . b ) ∂f ´ f y ( a.. b ) = lim <∞ y →b y −b ∂y 0 0 b) f : D → R. a2 .. unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene (pentru care Q ( x ) ≡ 0... b ) = ´ o f ( x. b ) ∈ D (punct interior domeniului) f x ( a. b ) − f ( a .. xi .Soluţia generală este: P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫ dx + C ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ sau y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) . unde: − P ( x ) dx y ( x ) = Ce ∫ (dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile) − P ( x )dx P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫ dx ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ (metoda „variaţiei” constantelor) 4. DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ SAU MAI MULTE VARIABILE REALE a) f : D → R... b ) ∂f <∞ ( a.. ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene.. ai0−1 . an ∈ D f x′i (a0 ) = lim0 xi → a i ( f ( x ) − f (a ) <∞ i i i 0 i ) o xi − ai folosind funcţia parţială: 0 0 0 fi ( xi ) = f ( a1 . D ⊂ R 2 şi (a. a2 . b ) = ( a. ai0+1 ..

41552 0.08720 un 1.10600 0.049089 0.15763 1.64461 0.40662 2.03999 7.07893 2.32557 0.53032 0.09156 0.98501 9.52695 2.40127 10.07152 3.11686 0.43426 9.55133 1.31007 0.048889 0.23138 0.88565 1.12270 0.21551 1.05000 1.24295 0.34185 0.29530 0.27628 1.37689 0.86384 0.92013 4.43630 0.67684 0.95238 0.15661 0.09614 0.76159 8.25335 5.40710 1.20987 0.39573 0.12884 0.71034 1.35894 0.048790 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.22510 3.70475 7.50507 0.62889 1.74622 0.48102 0.34010 1.18129 0.18287 2.51602 5.16444 0.39199 7.76494 5.78353 0.049390 0.65330 2.14967 8.050000 0.92133 11.26785 0.14915 0.Anexa 2 TABELE ALE DOBÂNZII Tabel al dobânzii la 5% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.73346 3.38548 6.79182 6.58468 0.78596 2.00319 5.10250 1.61391 0.14205 0.46740 122 .10095 0.11130 0.55567 3.92902 2.32194 4.53804 4.47746 1.22036 0.97993 2.25509 0.55715 8.90703 0.82270 0.92526 3.19987 0.11614 4.17266 0.08141 6.79586 1.19036 0.45811 0.71068 0.28124 0.55684 0.38635 3.13528 0.90597 10.

02458 0.54703 0.21791 74.64248 3.43668 28.03470 0.03184 0.18810 1.62308 9.01898 0.09000 1.06344 0.82804 1.46177 15.05820 0.04123 0.41397 22.11597 0.26768 14.91734 0.25123 24.23107 0.10881 6.27454 0.25787 7.53862 1.15018 0.12640 0.01345 un 1.25384 26.17843 0.864880 0.23627 37.08955 0.81266 3.70842 0.84168 0.06915 0.59427 0.33696 48.58524 68.17218 13.46043 0.09761 0.04899 0.35752 123 .29503 1.01598 0.58043 2.880610 0.08215 0.99256 2.38753 0.19449 0.16714 12.02921 0.72841 20.77218 0.40942 34.65860 7.13778 0.35553 0.71712 5.60441 6.24508 11.06580 3.81598 31.02069 0.Tabel al dobânzii la 9% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.29925 0.32763 4.14166 5.02680 0.32618 0.91108 8.41158 1.05339 0.086178 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.02255 0.67674 57.01466 0.04494 0.25187 0.090000 0.21199 0.07537 0.76333 17.41765 62.10639 0.34173 3.36736 2.97031 4.087113 0.67710 1.39916 10.17189 2.64993 0.58524 52.18203 18.67611 44.42241 0.50187 0.31753 40.01742 0.16370 0.03783 0.

02210 0.03235 0.096455 0.00852 un 1.56447 0.01826 0.89048 80.00937 0.91268 34.01134 0.13513 0.84973 10.10999 14.19434 21.76370 60.17953 88.42099 15.14027 8.01723 106.22515 25.40025 8.10000 1.06304 0.85312 3.62092 0.40434 41.02673 0.02430 0.44940 19.05731 0.095690 0.61051 1.02941 0.94872 2.39085 124 .100000 0.78518 54.83471 11.75139 0.33100 1.04736 0.35049 0.21763 0.14864 0.90909 0.55992 6.45227 3.11591 6.17986 0.19785 0.03558 0.01509 0.05447 5.38554 0.46651 0.91818 13.08391 0.01660 0.11378 23.51316 0.095310 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.14359 2.17725 4.02009 0.04306 0.82645 0.23939 0.54767 28.10153 0.11168 0.25926 49.06934 0.42410 0.21000 1.07628 0.35795 2.72750 7.71896 117.09230 0.14478 45.01372 0.26408 72.13843 3.26333 0.77156 1.86309 17.12285 0.16351 0.31863 0.68301 0.79750 4.19749 97.10244 30.01247 0.05210 0.95430 9.46410 1.59374 2.28966 0.24007 66.097618 0.01031 0.59497 5.00395 37.03914 0.Tabel al dobânzii la 10% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.

0922960 0.20749 9.70569 3.330 272.790.670.27964 4.5795 518.310 27.73685 12.914 300.622 90.49400 7.04876 797.90901 12.63933 9.24482 14.17237 6.009 101.484 88.332 247.6453 235.6358 104.16040 2.9353 119.57481 1.073.04619 12.40484 3.64813 5.026 611.15129 983.797 79.795 55.7294 397.814 94.5390 318.665.680.4691 460.091.0101 444.2301 490.397 137.128 90.473.562.86263 5.052 151.0137192 0.211 76.970 83.341.8960 195.311.1375 563.20884 14.0064001 0.28077 10.0756 339.0294093 0.82128 2.091 10.73988 23.658 61.566 78.0267349 0.4850 328.972 80.355.69700 Nx= Σ Dk k=x ω Cx=vx+1·(1x-1x+1) 17.9173 361.4749 504.0093704 0.194 17.20470 10.979 331.09738 10.26053 1.39948 8.031.706.0213 475.9333 350.58423 27.31554 9.397.365.85964 19.6187 534.483 2.697.16077 7.09313 517.188.8170 167.822.3186308 0.45646 1.0520987 0.21385 2.361 96.308 96.896.717.385.0182603 0.3855433 0.625 112.475 94.347.676.87519 14.536.0124720 0.236.656.867 45.0058183 0.72555 11.370 92.518.351 124.68536 369.643 94.10299 716.232 203.37313 10.955.2176291 0.317.420.0077441 0.6697 593.000.36062 20.32223 8.16367 10.0323492 0.743 92.Anexa 3 TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE.0070401 0.4735 97.460.2896644 0.768.198 87.593 224.7945 579.073.961 37.3504939 0.654.077 81.55221 15.966 95.459.232.92039 2.0391425 0.651.95274 16.85513 8.99708 25.61154 9.19333 13.820.0839055 0.3083 276.9227 411.16350 8.6397 151.150 24.070.1635080 0.48114 10.836.99122 17.62131 6.10998 462.016 30.1978447 0.967.3065 90.013.669 5.365 93.39766 8.917.0803 134.875 93.777.0430568 0.080.85771 10.258 96.10456 14.4762 143.773 95.045 95.892 12.877 95.039.216 3.73461 33.52013 7.309 4.213.16629 10.3645 225.0184 245.393.250 6.300.284 94.155.027.147 50.669.54891 10.1486436 0.0048085 0.115 19.19237 6.067 92.35221 13.9619 159.225.03927 16.106 3.347.083 9.0150911 0.556 33.0693433 0.54073 3.0103074 0.117 96.008 91.7853 550.0166002 0.16707 6.59062 10.147 5.063 89.066 84.585 91.0573086 0.1015256 0.001.523 95.086 93.936 21.0052894 0.418.639.5128 125 .344 75.372 184.2147 176.8204 385.110 41.2672 215.75686 4.1560 111.0220949 0.467 14.46661 1.241 95.6811 287.65564 14.45894 15.1228460 0.734.191.037.1351306 0.368.403.194.99348 10.32863 15.2393920 0.103 94.210.728 15.6852 84.98399 11.47831 643.34519 1.158.850 68.2231 256.458 96.883 88.0355841 0.340.77934 7.407 96.1798588 0.94593 10.475.926.901.0243044 0.488 86.834 75.8755 427.0762777 0.13462 16.60406 10.485.2300 297.896.16231 7.1035 204.37277 10.480.644.2633313 0.35971 577.108 83.0113382 0.540. CALCULATE CU PROCENTUL i = 10% Vârsta X 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 Funcţia de supravieţuire lx 96.2845 186.777.14913 4.39588 8.191 96.703.299 7.16656 16.1116782 0.422 Vx=(1+i)-x 0.066.943.7043 266.0200863 0.572.0836 372.9195 126.630 93.45630 329.714 365.754 85.381 167.932 8.396 92.063.65702 15.61593 10.0085186 0.962 85.98421 7.2235 308.661 95.0043714 Dx= lx·vx 37.0630394 0.958 94.01659 Mx= Σ Ck k=x ω 402.987.62632 7.260.0473624 0.373.00706 1.93768 413.378 95.06537 30.06977 9.168 3.446.436 11.63349 886.

69696 29.5501 62.0001286 0.9828 2.766 651.288 55.66832 5.039 67.3243 27.575 20.7176 0.42115 2.7430 2.69989 17.0016853 0.935 18.11487 63.0027143 0.030 64.882 45.239 1.54149 0.79478 4.046 51.12976 182.0000798 0.387 7.775 12.47038 110.87204 2.05479 4.31953 2.0012662 0.49582 4.05827 0.04547 0.01536 0.01431 0.0613 0.61086 161.0000878 0.2084 6.272 0.6821 22.3154 33.31371 1.44108 2.0039740 0.579.30955 0.33798 72.35141 0.00758 0.73331 20.9305 37.312 15.0005907 0.0370 0.0000 126 .78879 55.7154 53.296 0.20010 0.5541 24.278 65.19987 1.07678 0.283 1.758 3.7844 1.0002277 0.8768 44.0003031 0.77984 4.05605 0.527 59.0001711 0.0001062 0.0877 13.30301 206.18194 96.3259 1.496 0.76024 0.0123 0.03763 0.50774 3.239 4.65043 1.21005 0.0029857 0.628 6.00543 0.675 232.68549 0.9923 0.34284 4.0004438 0.00690 0.957 1.0032843 0.958 22.55602 1.48811 125.022 0.0001882 0.0022432 0.0024675 0.5075 0.520 61.6071 17.45322 40.456 63.0003334 0.0216 0.503 156.222 191.237 761.857 29.71814 34.0006498 0.725 887.942 1.0011511 0.328 2.980 1.519 11.0001556 0.38815 5.34282 24.908 72.377 47.758 39.0007862 0.8125 40.00931 0.1550 0.91094 1.0018539 0.27474 0.4962 72.433 57.621 1.249 29.826 6.696 398.3608 9.11433 0.0036127 0.0003668 0.8279 67.98509 0.50898 9.16766 14.0004882 0.1457 11.29106 7.3506 0.321 34.0020393 0.806 127.08131 0.029.27782 5.570 16.4956 57.604 31.008 0.267 8.812.70796 261.92172 0.8946 5.50200 1.799 13.0000726 293.58676 1.0002756 0.581 334.17165 1.346 42.034 470.88204 3.65385 2.15690 0.0013929 0.266 23.38581 0.093 0.11777 47.367.2876 15.02433 0.170 0.0007148 0.33891 232.12585 0.584 555.464 102.642 2.00000 2.2363 0.191.0283 19.06427 3.329 2.415 979 657 428 269 163 95 0 0.51405 142.8803 29.000 5.801 40.46626 0.990 1.0009513 0.78493 1.352 9.6647 3.Anexa 3 (continuare) 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 73.0004035 0.0002070 0.339 70.0990 0.775 50.792 279.806 0.7230 4.0000966 0.732 69.850 1.02599 0.0015321 0.0010465 0.55033 84.77019 2.0001169 0.0069 0.863 50.61508 3.048 0.00000 78.65687 0.0002505 0.725 1.373.94198 1.3437 0.0001414 0.0005370 0.44066 0.063 26.085 4.730 82.073.10496 11.7104 8.119 37.43505 4.2196 48.0008649 0.

1976. Craiu Virgil. Meteor Press. 2000. Bucureşti. Duda I. Lito ASE. Bucureşti.. Buhlmann H.. Ioan Rodica. Matematici speciale aplicate în economie. 1978..BIBLIOGRAFIE Alexandru F. Curs de matematici aplicate în economie. 127 . Editura Fundaţiei România de Mâine.. Bucureşti. Kellison S. Armeanu D. Bazele matematice ale asigurărilor. Bucureşti. Cox. 1991. Cuculescu I. Editura Fundaţiei România de Mâine. Trandafir Rodica. Bucureşti. Raischi C. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Fundaţiei România de Mâine.. Matematici speciale aplicate în economie. Bucureşti. Swiss Association of Actuaries Zurich. 2000. Editura Tehnică. Hoţulete S. Burlacu V. Bucureşti.. Cenuşă Gheorghe. Flondor D. Bonneau I. Matematici aplicate în economie şi finanţe. Springer-Verlag Berlin Heidelberg. Mihoc Gheorghe. Donciu N. Craiu I... Popescu O. Allen R. USA. Lito ASE.. Asigurări de bunuri şi de persoane. with exercises contributed by Samuel H. Ioan Rodica. 1978. 2003. Baciu Aurora. Bucureşti. Mihăilă N. III.. Mihăilă N. Mathematiques financieres... vol. Dunod.. Matematică financiară. Matematici pentru economişti. Berlin. Lito ASE. 1971. Culegere de probleme. Richard Irwin Inc. Elemente de matematici economice. Baciu A.. Matematici financiare şi actuariale.. Bucureşti. Bucureşti. Duda I. Editura Economică...... 1970. 1991.. Editura Ştiinţifică. Lito ASE. 1998. Algebră şi analiză matematică. Bucureşti. Woinaroschi S. 2004. U.. Niculescu R. Analiză matematică pentru economişti. 1995. 1971. 1986. Bucureşti. Baciu Aurora. Bucureşti. New York. Mihăilă N. Springer. Beganu G.. Editura Teora. Paris. The Theory of Interest (second edition). Matematici speciale aplicate în economie. Socoll C. 2003.. Bădin V. 2005. Life Insurance Mathematics. Editura Didactică şi Pedagogică. Matematici pentru economişti. Teoria probabilităţilor. Editura ALL.. 1985.. Gerber H.. 1972. Bucureşti. 2nd expanded edition. Bucureşti. Popescu O. D. G. Trandafir Rodica.. Mathematical Methods in Risk Theory.

Mihoc Gh. şi colab. vol.. I şi II. Editura Corint. 2004. Editura Militară. Bucureşti. Teoria probabilităţilor. Bucureşti. şi colab. Statiques. Matematici speciale aplicate în economie. Bucureşti... Analiză matematică.. Trandafir R. Editura Universităţii Bucureşti. Stănăşilă O. Bucureşti. Nicolescu M. Editura Economică. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Expert. vol. Editura Didactică şi Pedagogică. şi colab. Bucureşti. 1959.. Editura Academiei. Purcaru I. Probabilites et Mathematique Financieres.. Editura Tehnică. Ioan R. Economica. Mihoc Gh.1981. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 1992.. Informaţie şi corelaţie. Bucureşti. 1963. Bucureşti. 1984. Purcaru I. Matematici speciale aplicate în economie.. 1985. Matematici aplicate în economie.. Mircea I. Asigurări şi reasigurări. Bucureşti.. 128 . Purcaru I.. Săcuiu I. Editura Didactică şi Pedagogică... 2007. Tehnici de calcul valutar. Metode matematice în teoria riscului şi actuariat. Văcărel I. 1976. Lito ASE. 1996.. Bucureşti. Matematică şi asigurări financiare. Teoria matematică în operaţiuni financiare. Bucureşti. Matematici financiare şi actuariale. 2006. 1981.. 1988. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Bucureşti. Lito ASE.. I şi II.. Bercea F. Bucureşti. Editura Economică. Manual de analiză matematică. Dinculeanu N. 1970.. 1993. Mathematiques Economiques. Toma M. Zbaganu Gh. Editura Fundaţiei România de Mâine.. Săcuiu I. Ghica M. Bădin V.. Negruş M.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Mihoc Gh. Tratat de statistică matematică. Craiu V... 1971. Mihoc Gh. Marcus S. Institutul de Statistică şi Actuariat. Bucureşti. Bucureşti... Thimonier C. Popescu O. 1993. Bucureşti. Matematici financiare. Matematici pentru economişti.financiar.. 2000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful