P. 1
47770282 Matematici Fin Actuariale

47770282 Matematici Fin Actuariale

|Views: 74|Likes:
Published by Georgiu Daniel

More info:

Published by: Georgiu Daniel on May 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2012

pdf

text

original

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOAN, RODICA Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN : 978-973-725-892-2 51-7:336 519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactare: Marcela OLARU Rodica IOAN Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8 Format: 16/70×100 Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

.

....3........ Împrumuturi cu obligaţiuni ..1....... Plăţi eşalonate continue …………..................…… 2. 1.……….............. PLĂŢI EŞALONATE...1...3........... 2....3......…………. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă ….………...........1.. Formule utilizate …………………......3.......... Operaţiuni de scont ……………... Dobânda simplă …………………………………………………………….. Echivalenţă prin valoarea actuală ………………………………….4. 7 9 9 13 15 17 20 22 29 31 33 33 34 35 40 42 44 45 47 47 48 51 54 55 56 58 60 61 62 71 76 78 80 82 5 ..3.. 1.…………… Test de autoevaluare propus 1 ………………………………………………….......... DOBÂNDA COMPUSĂ.........3..… 2.…………………………………………................5... Test de autoevaluare rezolvat ………………………………………………….........………………………………………………...................... DOBÂNDA SIMPLĂ.. 2..............Anuităţi posticipate temporare imediate ……..... 1...…………… 2....3..........1.……………….1........ Dobânda compusă ………………………......2... Anuităţi posticipate temporare amânate …………….........2...………………….……….2....... 2.1..... 2.. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ……………….......………………………………………… Test de autoevaluare rezolvat ....……… 1..1......………….……………….... 1....CUPRINS Prefaţă ………………………………………………........................ 1...………….... Anuităţi anticipate temporare imediate ……………………..... OPERAŢIUNI DE SCONT 1. Test de autoevaluare propus 2 …………..... Test de autoevaluare propus 1 …………......………….1.....1..…………………….... 1..……………… 2.....2....2.. Dobânda simplă cu procente variabile ………………………..6.. 1.1.... Anuităţi posticipate perpetue imediate …….... ÎMPRUMUTURI ...……........1. 2.………...………………………… 1.....1.…………………………… 1.............2..... 2.. Scont simplu raţional …………. Plăţi eşalonate …………....... Formule utilizate ………………………………………………………………..…….....1. Echivalenţă în regim de dobândă simplă ……………………………........... 1...……………………...... Rambursarea anuală în sistem clasic .2........... Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 2. 2.....1..4...………...2.2....3...........1.............. Elementele dobânzii simple …………………………….…………… 1.. Inflaţie şi devalorizare …………………….1.... Test de autoevaluare propus 2 ………………………………………………….....………………………………………………...1..... Împrumuturi ……………..... Scontul compus ...4...…………. Generalizarea dobânzii compuse ……………….....

...............1.... Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane... Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani ...... Formule utilizate ………………………………………………………………................ 3...2.........…………… 3.11................... Asigurări mixte . Test de autoevaluare propus 2 ………….................. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice........ Asigurarea continuă în caz de deces ................14........... 3.......... Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie.........13..1....... Asigurări de deces ........3................4.............. 3............ 3..............3..…………....................………….... Anuităţi (pensii) viagere continue ..... Anuităţi viagere anticipate ……………………........... 3..... Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane.........……………………. calculate cu procentul i = 10% Bibliografie ………………………………………………………………………. 3................………….. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE ...……………… Anexa 3........………….......... 3.. Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane …………………..................... Asigurarea de moarte până la primul deces ...............8... Asigurarea până la primul deces …………...12...............………....……...…………………………….......... Anuităţi viagere posticipate ………………………………………………........... Anexe Anexa 1...... 3............1...............…………..... Pensii viagere …………...…………… Test de autoevaluare rezolvat..1...... Rezerva matematică . Funcţii biometrice continue ……………………………....………..1.. 3.5............………………......... Asigurări de viaţă …………………………...…………..... 3........ 3.........2.... 3. Funcţii biometrice …………………………………………………..………… 3.................6........10......…………......... 85 86 86 88 90 91 93 94 95 96 98 99 101 102 103 104 106 106 107 107 109 111 113 115 119 122 125 127 6 ........ 3.. 3.....7...... Test de autoevaluare propus 1 ………….. 3.....…………..3. Anexa 2........…………………….15........................... Tabele ale dobânzii ………………... Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare ......4....... Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ……………...............…………………….......9........................ 3.........1........………………………..…………………………… 3. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare …………………………………………….... Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu ......

fie aleator. Acest lucru este posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat. masteranzilor. tuturor celor care vor să studieze matematicile financiare şi actuariale. Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse. Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile economice. necesar abordării modelării matematice a fenomenelor economice care au fie un caracter determinist.PREFAŢĂ Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice. Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă şi constituie obiectul prezentului volum. Autoarea 7 .

8 .

Deci. 9 . DOBÂNDA SIMPLĂ. Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută) creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată. 1. procent mediu înlocuitor.1. ∞ ) × [ 0. astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu. iar suma mai mare obţinută după perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare finală). Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui împrumutat. scont compus. Astfel. t ) = St . valoarea nominală a unei poliţe. Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil. ∞ ) → R + . suma finală este funcţia de două variabile: S : [ 0. OPERAŢIUNI DE SCONT Concepte-cheie: dobânda. factor de actualizare. t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u. t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită. scadenţa medie. scadenţa comună. DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani acumulată la momentul de timp t. St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 .m. Suma investită iniţial o numim valoare iniţială sau capital principal. în condiţiile unor resurse băneşti limitate. Dobânda simplă Notaţii: S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită. DOBÂNDA COMPUSĂ. se va folosi notaţia: S ( S 0 . scont simplu. valoarea scontată a unei poliţe. dobânda simplă. O cerere mai mare pentru credit. cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp.1. dobânda compusă. constituie cauza unor dobânzi ridicate. factor de fructificare.

t ) = 0 . 4. ∞ ) → R şi are proprietăţile 2) f ( 0 ) = 1 . atunci suma împrumutată este egală cu valoarea finală. ∀t ≥ 0. 3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 . t1 ) ≤ S ( S0 . t ) . (1. 3.1) S0 = 1 . obţinem: S (1. ∀S01 . se numeşte regim de capitalizare. Dacă în (1. t2 ) .Proprietăţi ale funcţiei valoare finală: 1) S ( S0 . TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma: S ( S0 . ∀S0 ≥ 0. Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală este mai mare decât suma iniţial investită. f ( t . unde: f : [ 0. fixat. f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la momentul de timp 0.0 ) = S0 . ce depind de parametrul { f ( t . 3. indiferent de perioada de timp t.1) Observaţii: 1. 4. i )} .1. Pentru i ∈ I . i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând regimului de capitalizare { f ( t . 1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) . Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală nulă. 2. ∂S ( S0 . Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu timpul.2) astfel. S02 > 0 . t ) >1. t ) = S ( S01 . (1. 2. 4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă. i )} . Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0.1. 2) S ( 0.1. f ( t ) se numeşte factor de fructificare. O familie de factori de fructificare i ∈ I (I mulţime finită). 5) ∂S0 6) S ( S01 + S02 . t ) + S ( S02 . 10 . Observaţii: 1. t ) = S0 f ( t ) . t ) = f ( t ) .

D ( S0 . D : [ 0.4) unităţi monetare în intervalul de timp [ 0. ∞ ) → [ 0.3).1. timp de un an de zile.Definiţia matematică a dobânzii DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 . găsim: D ( S0 .6) i = f (1) − 1 Din (1.1.1. şi se notează cu i. t+dt) este proporţională cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate: (1. t ) = S ( S0 . Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei de o unitate monetară.5) i = S0 (1. timp de un an de zile: (1.1. atunci: f ( t ) = 1 + it .6) (1.1. Astfel (1.3) (1.10) 11 . t ≥ 0 (1.1.t ] .9) a ( t ) = i. ∞ ) × [ 0.1) − 1 sau (1.1. t ) − S0 .1. Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u..m. t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1.1. t ≥ 0 şi f derivabilă.1.7) 1 + i = f (1) = u unde u se numeşte factor de fructificare. ∞ ) Folosind relaţia (1. t ) şi cea iniţială S0.8) p p = 100i ⇒ i = 100 DOBÂNDA SIMPLĂ Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t.

16) Astfel.13) Cum a ( s ) = i.Demonstraţie: Din ipoteză avem: f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt . t ) = S0 f ( t ) . 12 . f ( t ) = 1 + it . S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it . (1.1. f ( t ) = 1 + it . se numeşte dobândă simplă.14) Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii anuale unitare. t ) = S0 (1 + it ) . t ≥ 0 . atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi: S ( S0 .12) dt →0 lim Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi.11) (1.1. t ≥ 0 defineşte regimul de dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă). atunci găsim: f ( t ) − 1 = it . integrând.15) (1. f ( 0 ) = 1 . vom obţine: f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds . calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata [0. atunci găsim relaţia (1. ∫ 0 t (1. DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I . fixat. iar D ( S0 . t ) = S0it .1. t ≥ 0. t ) = S0it .1.1. (1. (1. t] a folosirii ei. t ≥ 0 iar dobânda obţinută: D ( S0 . t ) − S0 = S0it . t ≥ 0 Demonstraţie: Cum S ( S0 . Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0. iar factorul de fructificare este f ( t ) = 1 + it . putem da următoarea definiţie: DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 . t ) = S ( S0 .1.1.15). f ( t + dt ) − f ( t ) dt = a (t ) .

t ) = S0 (1 + it) .. t ) S0 t 100 . f (t ) Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile: i= S ( S0 .19) EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u.m..18) Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia: t= S ( S 0 . iar procentul anual este de 10%.Observaţie: Din (1. astfel cunoaşterea a oricăror trei dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element.1. Astfel: S0 = St 1 1 = St = St 1 + it 1 + it f (t ) (1.m.m. p =10% ..1. t ) − S 0 S0 t = D ( S0 . 1.1.1. Aflaţi suma finală corespunzătoare. t ) − S0 S0 p 100 (1.1 ⋅ 2) = 1200u.m. aflaţi timpul de plasament. EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de 2000 u. t = 2ani.1. Soluţie: Folosim relaţia S ( S0 .17) unde 1 este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă.m. este de 400 u. 13 . p= S ( S 0 . t ) − S0 S0 t (1. unde S0 = 1000u. t ) − S0 S0 i = S ( S0 .16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t. cu procentul anual de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani.1. considerând că dobânda unitară anuală este constantă. atunci S = 1000(1 + 0. Elementele dobânzii simple În formulele găsite există interrelaţii. în regim de dobândă simplă.

Observaţia 2: În procedura engleză. formulele se scriu astfel: D = S0 i t360 . Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile.m. 31 zile. Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe perioade de timp ce conţin fracţiuni de an. p =10% înlocuim în relaţia: S − S0 D = t= t . 1 an = 1 an. Observaţia 3: În general.1.1. k = 2. iar lunile de 28. k = 12. S0 i S0 i obţinem timpul de plasament t = 2 ani. D = 400u. k t ⎞ ⎛ S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟ k ⎠ ⎝ D = S0 i (1. 29..) Considerăm: k = 1. k = 4. k = 360. 1 an = 4 trimestre. anul bursier are 365. 1 an = 2 semestre. 29. respectiv 366 zile (anii bisecţi) (anul real).. 31 zile. Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma t= tk .20) Pentru fracţiunea de an „zi”. iar lunile de 30 de zile egale între ele (procedura germană). luni. anul are 365 zile. iar lunile de 28. 1 an = 360 zile. iar în procedura franceză. sau 360 1 D = S0t360 360 i (1. 30. trimestre.21) 14 .Soluţie: Avem S0 = 2000u. 1 an = 12 luni. semestre etc.m. 30. vom găsi astfel: k tk . anul are 360 zile. Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile.

EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u. Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni.m. operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p în întregul interval de plasament [ 0.22) Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0. apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%. t12 =3.1.m.m. în regim de dobândă simplă. iar atunci dobânda totală va fi: D ( S0 .22) D = unde: S0 = 3000 u. p =8% D = S0 i t12 12 D = 3000 ⋅ 0. t1 = 3 /12. t=3luni.12. n . i EXEMPLU: Se depun 3000 u.1. pentru un t dat.m. S = 3307. 1.. k =12. i2 = 0.m. raportul 360 . t3 = 3 /12 ∑ 3 S0ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk k =1 n D = 307. t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu k =1 n procentele pk = 100ik . timp de 3 luni cu procentul de 9%.. 08 ⋅ 3 = 12 D = 60 u. t2 = 6 /12. produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor fix” relativ la dobândă.1. 09. Soluţie: Folosim relaţia (1. k =1 n (1. timp de 3 luni cu procentul anual de 8%.5 u. din diverse motive. Soluţie: Ştim că S0 = 3000u. t ) = ∑ n D ( S0 . i1 = 0. i3 = 0. Calculaţi dobânda aferentă acestei operaţiuni.m. t ) .t ) .2. tk ) = k =1 ∑ n S0 ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk .m. k = 1.5 u. 15 . Dobândă simplă cu procente variabile Uneori.DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”.1.

procentul lunar este de 12% şi se investesc 3000 u. Cum cele două valori finale trebuie să fie aceleaşi. p (1. atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare fracţiunilor de an. h Observaţie: Dacă h = scrie: 1 .27) i( ) = 1% .23) i = hi 1 . numărul de luni ale anului) putem p p p ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) . de lungime 1 h şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 .1. Dar.1. p > 0. (1. dacă valorile lor finale sunt egale: 1 + h1i 1 h1 = 1 + h2 i 1 h2 ⇔ h1i 1 h1 = h2 i 1 .25) DEFINIŢIE: Fie h1 .m. operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0. 01) = 3030 u. ele sunt h2 echivalente în regim de dobândă simplă. relaţia (1. iar suma finală corespunzătoare h h unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 . h2 numărul de perioade de lungime 1 h .1. ce devine suma plasată la sfârşitul primului an? (1.26) EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară.1. cu dobânda anuală unitară i.24) Astfel. suma finală va fi 1 + i .1. la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0. h2 (1. h Pe de altă parte. dacă anul se împarte în h unităţi de timp.1. dacă o unitate monetară este plasată timp de un an.24) devine: p i( ) i= p . la momentul iniţial. vom obţine: (1.Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul. 12 Soluţie: i1 = 12% ⇒ i = 16 . p ∈ Z (de exemplu. 12 12 Deci.m. Adică. unde h nu este neapărat întreg. respectiv 1 1 h2 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 h1 şi i 1 .

..3. σ 0n ⎞ ⎟ . P ∈ M 3. iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple. S0 n ⎞ ⎟ t 2 .tn .. tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 ⎜p ⎜ θ ⎟ .n (R ) . formal. (1. Echivalenţă în regim de dobândă simplă Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 . n (R ) Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3. se poate nota: ⎛ S0 ⎜ 1 P = ⎜ t1 ⎜ ⎜ pt ⎝ 1 S 0 2 .1. cu procentele anuale pt1 . Astfel. S02 ... D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑ k =1 k n n S0k ptk tk 100 k =1 . t2 . Se notează: P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q ) D DS ⇔ ∑S k =1 n 0 k ik t k = ∑σ k =1 n (1. ptn şi pe perioadele de timp t1 ..1. pt n ⎟ ⎠ Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple.28) Q ∈ M 3.. ⎛ S01 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎜ t ⎝ 1 S0 2 t2 pt2 ... n (R ) ... θ n ⎟ .29) 0 k ik t k Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente. 17 . pt2 .... S0n ⎞ ⎛ σ 01 ⎜ ⎟ .. Dacă Q substituie pe P.1..... ptn ⎟ ⎝ 1 ⎠ σ 02 θ2 pθ 2 .. ⎟ pt 2 ...S0n ...1. Spunem că cele două ⎟ ... t n ⎟.. pθ n ⎟ ⎠ operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă conduc la aceeaşi dobândă simplă totală. atunci elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare. atunci ele sunt substituibile una celeilalte.

. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele ptk . în care se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu dobânda: a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 .1.. k = 1.. k =1 n (1. printr-un vector de ( ) componente egale cu S.. n din operaţiunea financiară P va fi: t= ∑ n k =1 n S0k itk tk = k =1 n ∑ S0k pt tk k n = ∑ S0k it k =1 k ∑ S0k pt k =1 n ∑ bk tk . printr-un vector de componente egale cu p.31) k unde bk = S0 k ptk ∑ S0k pt k =1 n . k ∑ bk = 1.S0n . bk > 0.tn ) . respectiv a scadenţei medii înlocuitoare. t2 . a procentului mediu înlocuitor. ak > 0. Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3. k = 1.1. k =1 n (1. atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp tk .Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente: 1.. k = 1. S02 .30) unde ak = itk tk ∑ it tk k =1 k n . k =1 c) numai vectorul procente ( t1 . t2 .tn ) . ∑ ak = 1.. printr-un vector de componente egale cu t.. n din operaţiunea financiară P va fi: 18 .. k =1 n b) numai vectorul scadenţe ( t1 . atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume S0k . Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii înlocuitoare.. n din operaţiunea financiară P va fi: S = k =1 ∑ n S0k itk tk ∑ it tk k =1 k n = k =1 ∑ S0k pt tk k n ∑ pt tk k =1 k n = ∑ ak S0k .n (R ) .

k =1 k n (1..m. S03 = 10. 5.000 ⋅ 0. t2=3 luni = 3 ani 12 D3 =S03i3t3 . ∑ S0k ik = 2. 12% având scadenţa (durata) de 36 zile. Aflaţi scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă prin dobândă). k =1 EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile următoare: 2.000 u.12 .m. t3=1 semestru = 1 ani 2 D1 =18 u.. cu procentele anuale de 9%.09 . ck > 0.. respectiv un semestru. S02 = 5.000 u.m. D1 +D 2 +D3 = 743 u.1 . p2 = 10% ⇒ i2 = 0. p1 = 9% ⇒ i1 = 0. 3 luni.m.1. 10%. sau t= D1 + D2 + D3 ∑ S0k ik k =1 3 . Soluţie: D=S0it (regim de dobândă simplă) D1 =S01i1t1 .m.m. S01 = 2.000 u.000 ⋅ 0. ∑ ck = 1. D3 =600 u.m..m.32) unde ck = S0 k t k ∑ S0 k tk k =1 n .m.880 k=1 3 19 .1 + 10. t= ∑ S0k ik tk k =1 3 3 ∑ S0k ik k =1 .. t1=36 zile = 36 ani 360 D 2 =S02i2t2 ..12 = 1.p= ∑ n k =1 n S0k itk tk = ∑ S0k pt tk k =1 n k n = ∑ S0 k tk k =1 n ∑ S0 k tk k =1 ∑ ck pt . D 2 =125 u.09 + 5..000 u.000 u.m.000 u.000 ⋅ 0. p3 = 12% ⇒ i3 = 0.. 10.

S02 .1. Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune financiară simplă şi determinarea sumei comune......33) b.. vom găsi scadenţa medie înlocuitoare: t = 743 = 0. Echivalenţă prin valoarea actuală Să presupunem că se plasează sumele S01 . Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3....34) c. 272 zile 2.. p2 . Admitem că sunt cunoscute sumele finale.Astfel.1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda. S0n pe duratele t1 . atunci: a. t 2 . Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală: ⎛ S1 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎝ 1 S 2 . k =1 n (1. n (R ) pn ⎟ ⎠ 20 ...4. Sn ⎞ ⎟ t n ⎟. k =1 n n (1. pn . S2 .1. Sn . procentele şi duratele plasamentelor. suma unică sau comună înlocuitoare S este: S= 1 p ⋅t ∑ n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk ... sau i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk k =1 (1..n (R ) se înlocuieşte cu operaţiunea unică B ∈ M 3. P ∈ M 3.3952 ⋅ 360 = 142. scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este: t= 1 S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk .880 t = 0. tn şi cu procentele p1 . t2 . Pentru S şi t daţi. obţinând sumele finale S1 ...35) 1. procentul unic sau comun înlocuitor p este: 1 p= S ⋅t ∑ n k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk .3952 ani 1. p2 ..1. Pentru S şi p daţi. a procentului comun. Pentru p şi t daţi.1. respectiv a scadenţei comune.

.1.1.37) b. . VA DS Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul de dobândă. atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 k =1 n (1. printr-un vector cu toate componentele egale (S. ..cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta. luat ca bază de calcul.. însumarea are sens.1. t.. cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic. S). deducem următoarele rezultate: Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu valoarea actuală: a. t2. Sn). S2. admiţând că.36) valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un moment dat. Să notăm cu: A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 k =1 k =1 n n (1... în raport cu care sunt socotite duratele tk.38) 21 ... S. Numai vectorul scadenţe (t1. printr-un vector cu toate componentele egale (t. adică P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) .tn).. din punct de vedere practic. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume finale Sk este: S = k =1 ∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 ∑ (1 + ik × tk )−1 k =1 n n (1. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele VA DS conduc la aceeaşi valoare actuală totală... t).. atunci când atât valorile actuale totale A ( P ) şi A ( Q ) . Numai vectorul sume de plată finale (S1.

i = 100 a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade.. p – procentul.2. scadenţă t şi procent anual p. atunci suma finală va fi: 22 . t şi p sunt date sau fixate.3.c. atunci relaţia de echivalenţă are forma: ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 k =1 n (1.. rezultă. după cum două dintre elementele înlocuitoare S. Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele (capitalurile) iniţiale. se deduce următoarea propoziţie: Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o operaţiune unică Q de sumă finală S. găsit în tabele financiare. pn). .. Fie p dobânda unitară.2. p. prin echivalenţă în regim de dobândă simplă prin valoare actuală. Numai vectorul procente (p1.. pentru t = 1. iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate. 1. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 k =1 n (1.. p2. pentru diferite procente. Dobânda compusă O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă. celălalt element înlocuitor. atunci: Anii 1 2 M t Suma plasată la începutul anului S0 S1 = S 0 (1 + i ) M Dobânda produsă în timpul anului S0i S1i = S 0 (1 + i )i M Suma obţinută la sfârşitul anului S1 = S 0 (1 + i ) S 2 = S 0 (1 + i ) 2 S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 S t = S 0 (1 + i ) M t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare. p ). t – durata de plasament S 0 – sumă iniţială.1.. în mod unic. printr-un vector cu toate componentele egale ( p.39) Analog.1. dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare...40) de unde.. la sfârşitul primei perioade..

2. atunci St = S0 (1 + ik ) ⎜ ⎟ k =1 ⎝ ⎠ k =1 ∑ ∏ 23 .1) (1. (1 + in tn ) M Deci. atunci St = S0 n ∏ ⎜1 + ik n ⎟ ⎝ ⎠ k =1 n ⎛ t⎞ n ⎛ ⎞ n 2. = tn = 1an . 1+ i Timpul se poate obţine din (1. p2 . ⎜ t = tk = n ani ⎟ .. Dobânda compusă va fi pentru t întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 t (1. atunci dacă aplicăm regimul de dobândă compusă.2.. k =1 n iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 .... putem scrie: Suma plasată la începutul perioadei S0 S1 = S0 (1 + i1t1 ) Perioada Dobânda S0i1t1 S1i2t2 Suma obţinută la sfârşitul perioadei S1 = S0 (1 + i1t1 ) S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) t1 t2 M tn Sn −1 M Sn−1in tn M Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) . pn .tn ∑ tk = t . valoarea finală este: S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) k =1 n (1...4) Particularizări: 1. Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 .3) unde 1 = v factor de actualizare..2..2) [ ] ( ) Suma iniţială depusă va fi: S0 = St (1 + i ) 1 t = St vt (1.3) prin interpolare.. = tn = t . t2 . Dacă t1 = t2 = .2..S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t ..2. Dacă t1 = t2 = .

k 24 .07 ⋅ 1.3352 S4 =26. ci este de forma t = n + h .3..m. un număr întreg. 7%.06 .4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 ) p1 =6% ⇒ i1 =0.09 = = 20.704 u. i1 = i2 = .1) pentru partea întreagă de n ani.2. 9% ? Soluţie: Folosim relaţia (1.000 ⋅ 1. 8%. Această sumă. Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este. se obţine: k h⎞ n⎛ S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ n+ k⎠ ⎝ k (1.m.08 ⋅ 1.. valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi: n S n = S 0 (1 + i ) .07 . în regim de dobândă compusă pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%. S n i .000 ⋅ 1. în general.2. în timpul fracţiunii h a anului. p2 =7% ⇒ i2 =0. va aduce o abordare simplă. Soluţia raţională porneşte de la forma (1. p3 = 8% ⇒ i3 = 0. vom găsi: S4 =20. Dacă t1 = t2 = . p4 = 9% ⇒ i4 = 0. Astfel. Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia k raţională şi soluţia comercială. Înlocuind.2.5) reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă. = in = i . = tn = 1an . atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i ) k =1 n n EXEMPLU: Ce devine suma de 20.. S n .08 .. cu dobândă k h unitară i.000 u.06 ⋅ 1.09 .

1 2 Observaţii: 1 u..m. corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2. corespunzătoare perioat p delor diferite t1 şi t2 . p1 p2 (1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 . plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is.m. i4 = dobânda unitară trimestrială. dacă: 1 + i = (1 + ik ) . i2 = 100 (1. i ⎞ i2 2 ⎛ devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia . devine după un an (1 + 2is ) u. sunt proporţionale dacă 1 = 1 .2.Procente proporţionale DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . = (1 + ia ) u.m. i360 = dobânda unitară zilnică. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is. Atunci i i ia şi is sunt proporţionale dacă s = a .. EXEMPLU: i2 = dobânda unitară semestrială.7) (1. k (1.2. 1 u.m. atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală unitară i..2.8) sau ik = (1 + i ) 1/ k −1..m.m. sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă acestea conduc la aceeaşi valoare finală. i1 = 100 . 2⎠ 4 ⎝ Procente echivalente 2 DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . t2 p2 EXEMPLU: Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială. 1 u. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia. 25 . i12 = dobânda unitară mensuală (lunară). . devine după un an (1 + ia ) u.6) Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia dobânda unitară ik.

adică: i = d . care se poate scrie: v =1− d = 1 =1− i ⇒ 1+ i 1+ i d= i .Pentru un an.2.9) DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă k corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) . 1+ i vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d. pentru d < 1 1− d (1.11) 1/ k k i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ .13) (1.2.15) (1. k i( ) = kik .2.2. din formula de echivalenţă avem: ⎛ i( k ) 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ ⎞ ⎟ ⇒ ⎟ ⎠ k (1.17) d ( ) = kd k . k 26 . relaţia de echivalenţă se scrie: 1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) 2 4 12 = (1 + i360 ) 360 .2. (1.16) DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării (reducerii) plătită de k ori pe an este: k (1.2.14) (1.2.10) astfel. DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este: d =1− v . rata efectivă a reducerii sau actualizării: k d( ) (1.2.12) Relaţia (1.2.2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.18) dk = . (1. de unde.12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi dobânda unitară anuală i.2.

k ⎠ ⎝ (1..19) de unde 1/ k d ( k ) = k ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = k 1 − v1/ k .23) trebuie să percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.2. Observaţia 2: ln (1 + i ) = δ .2.25) (1. astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u. t + dt ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i. 2 n deci.m.. > δ .2.2.2. folosind procente echivalente putem obţine formula comercială h pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + : k h⎞ ⎛ n h S n+ h = S ⎜ S0 ..22) (1. + δ + . k k⎠ ⎝ (1.2. (1.Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul perioadei. (1.24) (1.26) găsim Dezvoltăm eδ i = eδ − 1 . Astfel.20) Observaţia 1: 1/ k Aveam relaţia i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ în care vom trece la limită: ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( k ) = lim k ⎡ 1 + i 1/ k − 1⎤ = lim i k →∞ = lim (1 + i ) k →∞ 1/ k ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ −1 k →∞ 1/ k = ln (1 + i ) = δ . dacă i este dat.23) unde δ se numeşte procent nominal instantaneu. (1.2. 1 + i = eδ .2..27) 27 .2.2. în serie MacLaurin şi obţinem: 2 n i = δ + δ + . am obţinut i > δ .21) Adică. k (k ) ⎞ ⎛ v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ . n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) . în baza relaţiei (1. am obţinut: sau ln (1 + i ) = δ . Cu alte cuvinte.

Dezvoltăm în serie (1 + i ) h/k (1 + i ) atunci h/k h⎛h ⎞ h ⎜ − 1⎟ ⎠ i 2 + . de unde ⎟ ⎠ 4 28 . 077208 ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ Folosim relaţia: k d ( ) = k ⎡1 − 1 − d )1/ k ⎤ . d ( ) .28) Observaţii: 1. k (1. 12 4 1.125509 . Dacă i = 0.2.2. iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda. cât şi fracţionare.. adică p = 12..12 .11): 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ i = 0. Comparăm cele două soluţii.2. 076225 d ) ⎥ ⎢ ( ) ⎥ ⎢ ( ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2. (1. . ( 4) ⎞ ⎛ ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ ⎜ 4 ⎠ ⎝ k ⎞ ⎟ .12): i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/12 12 i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0. vom avea: n h/k S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i ) k .5509% . putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru cel ce va încasa dobânda. Valorile finale ale unei sume S 0 . Soluţie: ⎛ i( k ) Folosim relaţia (1. 3. diferă în funcţie de durata t. k i+ k ⎝k = 1+ 1! 2! (1 + i )h / k ≤ 1+ h i.29) Cu alte cuvinte. EXEMPLE: Soluţie: 1/ k Folosim relaţia (1. Soluţia comercială este mai des utilizată. nu sunt identice. 2. Dacă i( 4 ) = 0. atunci vom găsi: ⎢ ( ⎥ ⎣ ⎦ ( 4 ) = 4 ⎡1 − 1 − d 1/ 4 ⎤ = 4 ⎡1 − 1 + i −1/ 4 ⎤ = 0. deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi. Cele două soluţii. 08 .şi cum (1 + ik ) = (1 + i ) h h/k . depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă. calculaţi i( ) . raţională şi comercială. calculaţi i.2.

t ) δ ( t ) dt ∀ ( a. t + dt ) dobânda δ ( t ) . b>0).2. 1 u. Generalizarea dobânzii compuse Presupunem că δ nu este constantă. t ) dt va aduce în intervalul ( t . t + dt ) valoarea la momentul t + dt. t ) S (1.m. după trecerea timpului t. S (1.0 ) = 1 . t ) δ ( t ) dt S ´ (1. t ) sau δ (t ) = f '(t ) f (t ) .2. t + dt ) dobânda S (1. b ) . ci este o funcţie de timp. vom obţine: ln S (1. Admitem că δ ( t ) > 0. t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1. t ) .2. t ) ⇒ S (1. t + dt ) − S (1. Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de dobândă.30) Observaţii: 1. t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul.31) reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale. t ) = S (1. t ) = S (1.m. Integrând. va aduce în intervalul ( t . găsim ∫ a t S (1. Suma S (1. t ) = e 0 ∫ δ( u )du t . (1. Notăm cu S (1. (1. t ) δ ( t ) dt S (1. t + dt ) . a>0. S (1. t + dt ) − S (1. ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t. intensitatea instantanee a dobânzii: δ (t ) = S ' (1.2. echivalează cu suma de 1 u. la momentul 0.30) la momentul t. S (1. 3. t ) ( S (1. 4. t ) în intervalul ( t . δ ( t ) . 2. t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) . t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero.1. ∀t ≥ 0 . t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1.1. dată de (1. t + dt ) − S (1. Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii). S (1. iar cu S (1. 29 .

∫ δ ( u )du t . t ) = S0 eδt ⇒ δt = St e −δ t .000 u.2.000et +t u.2. atunci δ (t ) = i . t atunci d (1 + i )t dt δ (t ) = = ln (1 + i ) = δ .34) atunci iar v= v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d ) . (1 + i )t (1.m.2.2. reprezentând dobânda unitară instantanee. ∞ ) .m. ∀t ∈ [ 0. 30 .EXEMPLE: 1. Soluţie: Avem S = S0 e 0 atunci S = 100. t ≥ 0 ( t numărul de ani de la deschiderea depozitului). atunci: S0 = St e St = S ( S0 .33) Observaţia 1: Se observă din (1. t ) = (1 + i ) . EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100. ∞ ) 1 + it (1. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1.m. (1. calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni. timp de t ani. t ≥ 0 .2. S0 = 100.2. Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ . t (1.33) că forţa dobânzii este constantă în raport cu timpul. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă În regim de dobândă compusă avem: S (1.32) 2. t ) = 1 + it .35) (1.000e 0 2 ∫ ( 3u +1)du t 3 = 100. ∀t ∈ [ 0. Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă În regim de dobândă simplă avem: S (1.000 u.36) 1 = v (1) = e−δ 1+ i . δ ( t ) = 3t 2 + 1.

α ) ⎪ .2. t ) fara devalorizare (1.38) cu devalorizare 31 . DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic. sociale.α ) ⎧ S (1 + i )t . respectiv.37) Astfel.1. dezvoltarea celui care face plasamentul. p2 . politice.2. acoperirea cheltuielilor. devalorizării şi a deprecierii. modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede. diverse motive economice. t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de dobândă compusă: ⎪ ⎪ 1 an ⎯⎯⎯ ⎨ → ( i. cu care se face un anumit plasament care are drept componente p1 .2. însă. Astfel. DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie. 0 ⎛ 1+ i ⎞ ⎪ S0 ⎜ ⎟ . caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei. interne sau externe. iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de devalorizare. Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient anual unitar α . Putem scrie: ⎧ 1 + i. cunoscute sau necunoscute. Un astfel de punct de vedere pare a fi cel ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în afaceri în particular. pot conduce la deprecierea monedei sau devalorizarea acesteia. Astfel.m. DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a parităţii unei monede. şi. procentul anual sau periodic. fara devalorizare ⎪ 1 an → 1u. cu devalorizare ⎩1 + α (1. se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare. ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ t S ( S0 . valoarea finală S ( S0 .2. iar pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de durată a balanţei de plăţi. putem da definiţiile economice ale inflaţiei. Inflaţie şi devalorizare Fie p=100 i. ⎯⎯⎯ ⎨ 1 + i ( i.

Avem relaţiile: 1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1. iar 1 se numeşte factor de devalorizare. iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau revalorizare. daca i < α (1.42) Relaţia (1.Observăm cu uşurinţă că: ⎛ 1+ i ⎞ t S0 (1 + i ) > S0 ⎜ ⎟ . α sunt variabile în timp.2. DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut. după o durată de plasament suficient de mare.40) Relaţia (1.40) se păstrează şi atunci când i.44) şi j = i + α + iα 32 .2. dar au loc următoarele condiţii: i (τ ) > α (τ ) . i (τ ) = α (τ ) i (τ ) < α (τ ) . atunci are loc o devalorizare controlată.2. α ) = 0 (1. i. daca i > α S ( S0 . unde j se numeşte dobândă anuală aparentă.2.2. cu sau (1.43) (1. 1+ α În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent q = 100 j . suma finală a operaţiunii va fi zero. t ) = S0 . t ) > S0 . t ) < S0 . daca i = α S ( S0 .2. ∀α > 0 ⎝ 1+ α ⎠ t (1.39) iar S ( S0 .41) 0 ≤τ ≤ t Se poate observa că: t →∞ α >i lim S ( S0 .2.2.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai mare decât rata anuală a dobânzii.

O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare. vom obţine: 3 a) St = 10.m.2.) Soluţie: Folosim relaţia (1. θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . t1k ) k =1.38) şi. i = dobânda unitară anuală. respectiv.2. θ ≥ un an unde: K = valoarea nominală a poliţei. 1 2 unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k. 03) = 12181 u. înlocuind.000 (1. băncilor comerciale. n .3.000 (1.2. respectiv p2j şi t2j.EXEMPLU: Se plasează suma de 10. Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă Vom considera operaţiunile multiple P şi Q. care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă. Q = ( S2 j . Operaţiuni de scont Notaţii şi denumiri Operaţiunea de scont este caracteristică.1) 33 . S0 = preţ de cumpărare.1/1. în regim de dobândă compusă timp de 3 ani cu procentul anual de 10%. b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. deci P = ( S1k . b) St = 10. Aceasta este evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ .m. p1k .1) (1. (valoare reală). adică: DC ∑ n1 k =1 ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ = 1k ⎢ 1k ⎥ ⎣ ⎦ ∑ ⎡ S2 j ⋅ (1 + i2 j ) ⎢ ⎣ j =1 n2 − t2 j ⎤ ⎥ ⎦ (1.3.1) = 13310 u. t2 j ) j=1.m. 3 3 1.3.000 u.45) 1. θ (1. Care este valoarea finală a operaţiunii dacă: a) nu există devalorizare sau este neglijabilă. n .. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale. 3 c) St = 10. n2 plăţi de valori finale. 03) = 14544 u. în general. p2 j .000 (1. reprezentând efectuarea a n1 şi.m. (valoare aparentă).

7) q t Kjt SSR = 100 sau SSR = .3. 1. notat SSR. scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la scadenţă.3) S = K − Ka Teoretic.3. θ1 ≥ un an θ (1.1. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 . Din (1. va fi dobânda dată de Ka pe perioada t. cu dobânda unitară j: SSR = K a jt (1.6) Astfel.3) obţinem: (1.4) K = Ka + S şi (1.2) unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 .3.3.3.Dacă la un moment dat θ1 < θ . 2. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda.3. Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia) la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka. Scontul simplu raţional Scontul simplu raţional. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital. poliţa poate fi vândută unei bănci comerciale. obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii: K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt iar (1.3.3. iar scontul se scade din capital. atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs K1 = S0 (1 + iθ1 ) . Vom numi scont. q 1 + jt 1+ t 100 K (1. corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt procent.8) 34 .5) Ka = K − S Astfel.3. notat S. adică la t = θ − θ1 până la scadenţă. diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka. (1. putem face următoarele observaţii: 1.

3. atunci din (1.3. astfel: 1 + jt ≅ 1 iar relaţia (1. SCC. adică utilizarea scontului simplu raţional convine deţinătorului poliţei. j = dobânda unitară de scont.3.8) avem: SSR = j .3.13) sau SSR = SSC (1.11) (1.14) 1 + jt 1. cu dobânda unitară j: SSC = Kjt şi iar a K= K . Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari.10) şi (1. notat SSC. Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial.8) devine SS = Kjt (1. Scontul simplu comercial. pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional.8) obţinem: SSC = SSR (1 + jt ) (1.9) Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial. SCR. 2.3. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j. va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t. Observaţii: 1.m.2. 1+ j (1.3.3. 1 − jt (1. Din (1. t = durata scontării (măsurată în ani).15) 35 .3. Dacă K=1 u.3.unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de emisiune al poliţei p=100i). În practică.3. SSR < SSC . şi t=1 an. iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii. Scontul compus Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă.10) (1.12) K a = K (1 − jt ) . jt este mic şi se neglijează.3.3.

3.3.19) găsim că scontul compus comercial este: SCC = K a jt (1. unde. SCC.17) (1. mică pe piaţa financiară).3. cum orice scont ce aproximează.23) unde Ka = K .20) Din (1. v = 1+ j În regim de dobândă compusă.16) (1. 2 şi. atunci din (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.19) sau −t SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt . (1.3.21) t ( t − 1) + .3.24) 1 + jt şi K = K a (1 + jt ) .3. vom avea: K = K a (1 + j ) t (1.DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont: j ..3.18) şi.3.18) găsim: Ka = K .3. (1. (1 + j )t (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.25) 36 . scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial.3. obţinem scontul compus raţional: t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ .22) iar.3.. aplicând definiţia scontului compus raţional.3.3. în general. 1 factor de actualizare sau factor de scont. d= 1+ j sau d =1− v . neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda unitară j este. vom avea în (1.19): Ştiind că: (1 + j )t = 1 + jt + j 2 Kjt ⎡ ⎤ SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt (1.

4.1 ⋅ 0.m.996 = 127.996 u. având scadenţa 10 luni mai târziu.02.Observaţii: 1. atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC.1 θ = 10 luni = 0. Ka = 129.25 ani 12 K = S0(1 + iθ) ⇒ K1 = 120. Se cere: a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă. 1 + 0. cu procentele q1 = 8%. Dacă t > 1 an. posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă.08 ⋅ 0. 1 + 0. aplicând atât scontul simplu raţional.m. cu procentul anual de 10%. Dacă t = 1 an.825.8333 ani θ1 = 7 luni = 0.996 u.08 1 + jt K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒ K = 120. Dacă t < 1 an.5833) = 126.1 Ka = 37 ..) Soluţie: S0 = 120. În cazul scontului simplu raţional: K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.8333) = 129. atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC.1 ⋅ 0. Din diverse motive.m. cât şi scontul simplu comercial.000(1 + 0. p = 10% ⇒ i = 0. c) valoarea scontată a poliţei. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. 3. EXEMPLUL 1: La data de 01.000 u.000(1 + 0.000 u.m. SCC = SSR < SSC . 2. q2 = 10%.2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120.447.5833 ani t= 3 = 0.3659 u.996 = 126.0588 u.25 q2 = 10% ⇒ j2 = 0.m.25 129. atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC.1 ⋅ 0. b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării.m.

03.746.544.6 84 ⋅ = 20.2007 se aduce pentru scontare o poliţă de valoare nominală K=15.01.25) = 126. • se adaugă două zile de către bancă.000 ⋅ 0.8 ⋅ 12.000 u.2007. q2 = 10% ⇒ j2 = 0.1 K a = 129. a cărei scadenţă este pe 31.În cazul scontului simplu comercial: K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0. aplicând un scont simplu comercial.12 SSC = Kjt = 15.9 u. Fie q1 – procent real de scont.m. q2=100j2.25) = 127.m. 4 = 14.m. 38 .6 u. j=0.1 ⋅ 0.m.000 − 455. 100 360 Comision de acceptare = 15. • comision de acceptare a emisiunii 0. EXEMPLUL 2: La data de 10.01% AGIO=15.6%.08 K a = 129. Se au în vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale: • procent de scont 12%. q1=100j1.996(1 − 0.396.12 ⋅ SSC = 419.m.1u.9 u.4 u.m.996(1 − 0.000 ⋅ 100 360 Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒ K a = 15. iar q2 – procent efectiv (sau de revenire) de scont.8%.08 u.m.m.. Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin: q 84 ⋅ ⇒ q=13.m.000 ⋅ Comision pe efect = 12. 84 360 0..5 u.5 = 2. Soluţie: t = 22 + 29 + 31 = 82 zile tmodificat = 82 + 2 = 84 zile p=100j.1 u. Se cere valoarea scontată. • taxă pe comision fix 16.5 u.08 ⋅ 0. Taxă pe comision fix = 100 AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare + Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455. • comision pe efect 12. 16.m.

. b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.930 u. ⎪ Ka = K ⇒ ⎨ 146.7521 u.m.441.m.9% • procent efectiv (sau de revenire) de scont: AGIO – Taxă pe comision fix = 453.7931 u.429. K = ⎪ ⎪ (1 + 0.3 u. Scont compus raţional: Ka = K (1 + j )t θ θ 146. şi este scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%.1)2 ⎩ Scont compus comercial: 146.968. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%.m.2597 K1 = 125.3 u.m.m.3% EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100.08)2 ⇒⎨ 146.000(1+0.m.7929 u. ⎪ (1 + 0.08 j2=0. Atunci: • procentul real de scont: AGIO – Taxă pe comision fix=453.m.970 u.000 · 1. în regim de scont compus.000 u. K j1t = 453. se cere: a) valoarea nominală.) Soluţie: S0 = 100.08)3 = 100.08 θ = 5 ani j1=0.1 K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146. K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.1 ⋅ 2 ⎩ 39 .930 ⎪ Ka = = 121.m.m.m.930 ⎧ a ⎪ K = 1 + 0. AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t.3 ⇒ q2 = 13.08 ⋅ 2 = 126..930 ⎧ a = 125.6667 u.Avem relaţiile: AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t.3 ⇒ q1=12. Ka j2t = 453. ⎪ 1 + 0.000 u. p = 8% ⇒ i = 0.663.930 1 + jt ⎪ Ka = = 122.

000 u. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.200 u.000 u.200 u.m.m.000 u.m.1) S0 = 40.. t = 45 zile = 45 ani 360 D = 20.564 u. b) 22.200 u.000 8 .m. Sf =S0 (1+it ) .000 u. p = 8% ⇒ i = 0.. 100 360 Sf =S0 +D . Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n n = 4 ani. c) 20.08 . 8+ 12 5 12 -4 b) S 8+ = 23082 u.m.1 . 3. în regim de dobândă compusă. să se poată ridica 58. d) 22.m. cu procentul anual de 10%. 1 an = 360 zile) a) 200 u. Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă simplă. plasate timp de 8 ani şi 5 luni. Ce sumă trebuie depusă astăzi. Sf =S0 +S0it . cu procentul anual de 8%. 45 ⇒ D = 200 u..m..m.564 ⋅ (1+0. p = 10% ⇒ i = 0.m.m.m.? Rezolvare: Sf =20. S0 = 58.m. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională). 40 . Suma de 20.000 u. Răspuns corect: S0 = 40.m. se plasează timp de 45 zile.m.000 u. Răspuns corect: c) 2.. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică..m. S4 =58. (regim de dobândă simplă) S0 = 20..564 u.) a) S 5 = 15082 u. Rezolvare: D=S0it . pentru ca peste 4 ani.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.

u. aplicăm soluţia raţională.05.m. aplicăm soluţia comercială.m...c) S 8+ 5 12 5 12 = 65083 u.m.000 u. i = 0. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. = 18077 = 25077 8+ 5 12 5 12 u.. 5. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.) a) S 5 = 15045 u. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială). 8+ 12 5 12 b) S c) S 8+ = 15078 u. 05 ) ⋅ ⎜1 + 0. reprezintă dobânda dată de Ka pe perioada t. plasate timp de 8 ani şi 5 luni.m. Scontul simplu raţional. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.m. 0208 = 15082 u.m. 058 ⋅1. 05 8+ 12 8+ 5 u.m. Kjt c) SSR = . adică: a) SSR = K a jt . b) SSR = Kjt . Răspuns corect: a) 41 .. cu dobânda unitară j. Soluţia comercială: S Răspuns corect: b) 12 = 15078 5 = 10000 ⋅1. 1 − jt d) alt răspuns. notat SSR. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. = 13508 u.05..m.m. 12 ⎠ ⎝ Răspuns corect: a) 4. i = 0. Soluţia raţională: S 5 8+ 12 5⎞ 8 ⎛ = 10000 ⋅ (1 + 0. 05 ⎟ = 10000 ⋅1.

TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. Răspuns corect: a) 4. b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) . ∀t ≥ 0 va fi: a) S ( t ) = e 0 ∫ −δ( u )du t t . c) S0 = St 1 a) S0 = St 1 . după trecerea timpului t. Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. va fi: (1 + i )t b) S0 = St (1 + i )t . d) alt răspuns. b) S ( t ) = S0 e 0 t ∫ δ( u )du ∫ δ( u )du c) S ( t ) = e 0 . Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an care se notează cu i. dobânda corespunzătoare plasării unei sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi: a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) . Suma iniţială. depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de timp t cu dobânda unitară i. . ⎣ ⎦ d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ . când δ ( t ) > 0. ⎢ ⎥ Răspuns corect: c) 3. Răspuns corect: c) 42 . În regim de dobândă simplă. Răspuns corect: Adevărat 2. (1 + i )−t . c) D = S0it . d) alt răspuns.

θ Răspuns corect: Adevărat 43 .5. O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. θ ≥ un an . Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) .

1− v (1 − d ) 2 d 2 = (i − d ) . cu procentul anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u.12 t 5.000. (regim de dobândă simplă. Răspuns corect: 125 2. timp de 3 ani. Suma finală. corespunzătoare plasării sumei de 1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect: Fals 44 .m.m. Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ . (regim de dobândă compusă.000.000 u. la începutul anului 2005. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡(1 + j ) + 1⎤ . b) (1 − d )2 1 − v 2 c) d 3 = (i − d ) .m. 1 an = 360 zile) Răspuns corect: 1. Dacă v = 1 − d . ? Răspuns corect: n ≥ ln 2 ln1. (1 − d )2 1 − v Răspuns corect: a) 4. Fie un depozit în valoare de 1.m.331..000 u.000 u. stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată: 3 (i − d ) a) d 2 = ..m.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. 1 an = 360 zile). Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10. cu procentul anual de 10%.000 3.. cu procentul anual de 12%. va fi … u.

St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n . t ≥ 0 S= ∑ S0k it tk k =1 n k n .FORMULE UTILIZATE Dobânda simplă S ( S0 . k =1 n n 1 t= S⋅p 1 p= S ⋅t k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk = S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . t 1+ i (1 + i ) [ ] ( ) St = S0 ∏ t⎞ ⎛ (1 + ik ) . fara devalorizare ⎪ 0 ⎪ 1 an t → . t ) ⎯⎯⎯ ⎨ ( i. k =1 n Dobânda compusă t t S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t .α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ . cu devalorizare 0⎜ ⎟ ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ 45 . 1 1 = v. St = S0 ⎝ ⎠ k =1 k =1 k =1 n ∏ n ∏ n ⎧ S (1 + i )t . t ) = S0it . k =1 k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . t ≥ 0 . t ) = S0 (1 + it ) . S0 = St = St vt . ⎜1 + ik n ⎟ . p= ∑ S0k it tk k =1 n k n ∑ it tk k =1 k ∑ S0k it k =1 k ∑ S 0 k tk k =1 S= 1 p ⋅t ∑ ∑ ∑ n n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 . t= ∑ S0k it tk k =1 n k n . S ( S0 . D ( S0 .

1 + jt 46 . ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Kjt ⎡ ⎤ . SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt . SCC = K a jt .Scont S = K − Ka . 1 + jt t −t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . K = K . SSR = SSC . SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) . Ka = K − S . SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = 1 + jt ⎦ 1 + jt ⎣ (1 + j ) ( ) K a = K . 1 + jt 1 − jt SSC = SSR (1 + jt ) . K a = K (1 − jt ) . SSC = Kjt . K = Ka + S . K a = K t . K = K a (1 + jt ) . SSR = a Kjt .

plăţile se numesc semestrialităţi. dacă perioada este semestrul. Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. Plăţile pot fi: − posticipate. Tipuri de plăţi 1. anuităţi posticipate. 2. Intervalul de timp între două plăţi reprezintă o perioadă. − constante.1. dacă numărul plăţilor este nelimitat. 4. dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade. 47 . dacă sumele plătite sunt variabile. dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract). Dacă perioada este anul. anuităţi anticipate. − perpetue. − anticipate. 2. anuităţi posticipate. plăţile se numesc anuităţi. Plăţi eşalonate Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp. plăţile se numesc trimestrialităţi. având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. − viagere – pe viaţă. anuităţi anticipate. dacă plata se face la începutul fiecărei perioade.2. amortismente. rentă (plată) continuă constantă. iar dacă perioada este luna. 3. Plăţile pot fi: − variabile. ÎMPRUMUTURI Concepte-cheie: anuităţi. dacă perioada este trimestrul. amortizare. plăţile se numesc mensualităţi. PLĂŢI EŞALONATE. dacă sumele plătite sunt constante. plată eşalonată continuă de prim ordin. valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate. valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate. Plăţile pot fi: − temporare.

S P .1. dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate. (2.. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate. i1 .. dacă plata se face după un număr r de ani.. Anuităţi posticipate temporare imediate Anuităţile sunt imediate.Tn = anuităţiile.2..in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.. e) cu procente anuale diferite sau constante. ⎢ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ (2. DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate..1.2) iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi: AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 .1...(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) . (1 + in ) + .1. Avem următoarea schemă de plăţi: 0 AP n i1 T1 1 i2 T2 2 Tn-1 n-1 in Tn n SP n Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă compusă. c) un număr de ani bine precizaţi.. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. n este: S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) ...(1 + i1 )−1 ...3) sau 48 . i2 . T2 . (2. + Tn −1 (1 + in ) + Tn n . n AP n = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate. T1 . + . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual....1. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor. în condiţiile de mai sus. la sfârşit de an.1) sau SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + Tn .

valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k va fi: S0 k Tk = = Tk 1 + i1 )(1 + i2 ) .. însumând. (2. n .4) j =1 ⎝ r =1 unde vr = 1 ..7) 49 . + Tn (1 + i ) .... suma T2 . ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ Analog. 1 + ir Demonstraţie: S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul n n şi. vom ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . respectiv AP = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) + .1. vom găsi: AP = n ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎞ ⎛ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . Atunci.. r = 1. (2.. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. adică i1 = i2 = K = in = i. ⎟ ⎜ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ Cazuri particulare 1. + Tn −1 (1 + i ) + Tn .AP = n ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟ = ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟ . ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 n ⎛ j 1 ⎞ ⎠ n ⎛ j ⎞ ⎠ (2.1.. depusă la sfârşitul primului an. depusă la sfârşitul celui de-al doilea an.6) −n şi. ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă compusă. obţinem că: Suma T1 .. (1 + in ) şi aşa mai departe.1. (1 + in ) ....5) sau SP = n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 −2 (2.. obţine: SP = n T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) .1. (1 + ik ) ( j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ (1 + i )−1 r =1 r k 1 însumând. devine după n ani devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) . avem: S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) n n−2 + .

. (2.12) Calculând.1.1.sau AP = n ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.11) sau AP n ∑∏ n ⎞ ⎟.13) deci (1 + i )n − 1 .. =T i + T (1 + i ) −n −2 (2...1.(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) .10) ∑ ∏ iar AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 .(1 + in ) + .1...1. ⎛ j 1 ⎜ =T ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 (2.1. + T (1 + i ) 1 − vn . Anuităţi constante şi dobânzi variabile S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) .. vom obţine: AP = T n 1 − (1 + i ) i =T (2..1. i i (1 + i ) − 1 SP n (2. ⎟ ⎠ 3. + . + T (1 + in ) + T sau SP = n n .. + T (1 + i ) + T .14) −n iar AP = T (1 + i ) n −1 + .16) 50 ..1.9) ⎢ ⎥ ∑ ⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ + T = j =1 ⎣ k = j +1 n −1 ⎡ n ⎤ ⎦ ⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫ ⎪ = T ⎨ ⎢T ⋅ (1 + ik )⎥ + 1⎪ ⎬ ⎥ ⎪ ⎪ ⎢ ⎦ ⎭ ⎩ j =1 ⎣ k = j +1 . Anuităţi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) n−2 + ..8) 2. (2.(1+ i1 )−1 .15) Calculând. (2.. (2.1. i ... vom obţine: SP =T n (1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1 =T =T .

cu dobânda anuală unitară i. şi cu dobânda anuală unitară i: P an 1 − (1 + i ) = i −n = 1− v .20) (2.1.1.m. Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ ..m.1.1.19) Putem scrie P P P P an = sn v n şi sn = an u n .18) valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare. (2. = i (2.1. ∞ i i n →∞ 2. 2. Anuităţi posticipate temporare amânate Considerăm următoarea schemă de plăţi: Sr +1 i1 0 AP nr Sr + 2 ir+2 Sn −1 Sn in i2 1 2 r ir+1 ↓ r+1 ↓ r+2 ↓ n-1 ↓ n = r+(n-r) SP nr 51 .sau AP n Observaţii: 1 − (1 + i ) =T i −n .2. găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu 1 u. valoarea actuală va fi: n (2. găsim P sn (1 + i )n − 1 .17) 1. i n (2.1. (2.1.22) AP = lim T 1 − v = T .21) iar P P P P Sn = Tsn şi An = Tan . Dacă T = 1 u. Similar.

efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n)... operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate. Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile. T1 . la sfârşit de an.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.23) iar valoarea actuală.. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare nr amânate r ani. T2 . i2 . în condiţiile de mai sus. S P . suma finală a tuturor plăţilor este: Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. e) cu procente anuale diferite sau constante. ( ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ (2. deci. ⎟ ⎠ (2.24) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare.. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. va fi: SP = nr n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.Tn = anuităţiile. va fi: AP = nr k ⎛ 1 ⎜T ⋅ ⎜ k 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. iar r este numărul de ani după care încep plăţile. AP . evaluată la începutul primului an de nr plată. i1 . Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r nr ani. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului plăţilor. 52 .1. În acest caz.. c) un număr de ani bine precizaţi..1. a tuturor plăţilor.

000 u. avem: SP = nr j = r +1 n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ = SnP−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2.000 u.26) 2.000 u. respectiv AP = nr j = r +1 ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ = (1 + i )−r AnP−r .1).1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. 10%. la fiecare sfârşit de an.1. 3 2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SP = nr ∑ n −1 ∏ (2.m. 5. 7.. ⎟ ⎠ 3. Anuităţi constante şi dobânzi constante SP =T nr k = r +1 −k ∑ (1 + i ) n = Ts P n−r = SP n−r (2..1.m..m.000 u.m.27) şi AP = T nr ⎛ k 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ n−k n ⎞ ⎟.876 u.m. 5. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n ⎡ ⎤ ⎢T ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + T ⎢ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ (2. cu procentele anuale de 7%.1.Cazuri particulare 1. 8%. 8%. care este valoarea finală a fondului acumulat? Soluţie: Folosind relaţia (2. se plasează sumele de 2.1) + 7000 = 14.28) şi AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . se plasează sumele de 2.m. adică i1 = i2 = K = in = i. 10%. cu procentele anuale de 7%.29) EXEMPLE: 1.25) şi. n−r (2.. 7.1. Dacă 3 ani consecutiv.08 )(1 + 0.000 u. care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.) 53 .000 u. obţinem: S P = 2000 (1 + 0. Dacă 3 ani consecutiv.1.. la fiecare sfârşit de an.1) + 5000 (1 + 0..m.

110 − 1 S P = 200. şi găsim: 1.12 1. la sfârşitul fiecărui an.1) + 7000 = 14.1 1.1) + 5000 (1 + 0. 1..m.. 5. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%.1 2. 0. ∞ Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1. care este valoarea finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.13).5235 u.187. Dacă 3 ani consecutiv.m. 10 0. 7. respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. notată cu AP .) S P = .000 = 3. 1. AP = .07 ⋅ 1. va fi: ∞ 54 . se plasează sumele de 2.08 1.07 1.400 u.. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .920 u.m. AP .m.1.Soluţie: Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2.3.000 10 1 − 1. cu procentul anual de 10%.07 ⋅ 1.m.1−10 = 1229000 u. 2 3 Valoarea actuală: P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11209. suma de 200.3).) Soluţie: S P = 2000 (1 + 0.000 u.m.1.000 u.m.. la fiecare sfârşit de an.000 u.1 AP = 200..1 3.1. 10 10 Soluţie Folosim relaţiile (2.13 4.000 u. Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes valoarea actuală a lor.16).m.m. Care este valoarea finală. dar cu n → ∞ . respectiv (2.08 ⋅ 1.6168 u. în regim de dobândă compusă..1.. Se plasează timp de 10 ani.. P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11702. atunci valoarea lor actuală. Anuităţi posticipate perpetue imediate Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare.

iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale.1.4. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue imediate.30) Observaţie: ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi.1. atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la altul. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1. va fi: ∞ n AP = lim T 1 − v = T .1.33) ∞r ⎜ ⎜ 1 + ir ⎟ 1 + ir ⎟ n →∞ n r n →∞ j = r +1 ⎝ r =1 r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ ⎠ şi.31) Dacă anuităţile sunt egale.1. ⎟ ⎠ conform criteriului raportului.AP ∞ = lim AP n →∞ n j ⎛ 1 = lim ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir n →∞ j =1 ⎝ r =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟. ∞ i i n →∞ (2.34) 55 . i −r (2. vom obţine: j j ∞ ⎛ n ⎛ 1 ⎞= 1 ⎞ AP = lim AP = lim ⎜Tj ⋅ ⎟ ⎜Tj ⋅ ⎟ (2. ⎟ ⎠ (2. (2. care. respectiv ∑ ∏ ∑ ∏ AP = T lim ∞r ∑ (1 + i ) n →∞ j = r +1 n −j = T (1 + i ) . AP .32) 2. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . este convergentă dacă: j →∞ T lim j (1 + i j +1 ) ir T j +1 <1.1. în regim de dobândă compusă. atunci valoarea lor actuală.1.

Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă.5. T2 . evaluată la începutul primului an de n plată. A A . e) cu procente anuale diferite sau constante. n evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.1. ⎜ ⎟ j =1 n ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ (2..1. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă..Tn = anuităţile. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate. i2 .1. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor. n T1 . va fi: A A = T1 + n k =2 ⎝ ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ . va fi: SA = n ∑ n ⎡ ⎢Tk ⋅ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j =k n ∏( ) ⎤ ⎥. n A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. la început de an.. i1 .35) iar valoarea actuală. a tuturor plăţilor.. ⎥ ⎦ (2. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.36) 56 . c) un număr de ani bine precizaţi.. în condiţiile de mai sus.2. Anuităţi anticipate temporare imediate Avem următoarea schemă de plăţi: T1 T2 Tn i1 ↓ 0 1 ↓ 2 ↓ n-1 ↓ n DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate.. S A .

Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. i (2.42) Observaţii: 1. Anuităţi constante şi dobânzi constante S A = T (1 + i ) n (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A .39) iar ⎡ n ⎛ k −1 1 ⎜ A A = T ⎢1 + n ⎢ ⎜ 1+ i j ⎢ ⎣ k = 2 ⎝ j =1 ∑∏ (2. i (2.40) 3.m.44) 57 . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.1. adică i1 = i2 = K = in = i. n i (2. Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u. i i n (2. va fi: aA = u n 1 − vn . avem: SA = n ∑ ⎡T j (1 + i )n−( j −1) ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. respectiv AA = n ∑ ⎡T j (1 + i )1− j ⎤ . este: sA n = (1 + i )n − 1 i (1 + i ) = u un −1 . Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T ⋅ n ∑ ∏( ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j = k n ) ⎤ ⎥ ⎥ ⎦ ⎞⎤ ⎟⎥ .37) şi.1.41) Calculând. ⎟⎥ ⎠⎥ ⎦ (2.1.m.38) 2.1. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.1.Cazuri particulare 1.43) 2.1. vom obţine: A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i −n = Tu 1 − vn = Ta A .1.1.

6. Se observă că au loc relaţiile s A = sP n n +1 − 1 = us P ..1. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. n (2. e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul.45) respectiv a A = aP n n −1 − 1 = ua P . la început de an..Tn = anuităţile. nr T1 .3. i1 .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. n (2. nr A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. Anuităţi anticipate temporare amânate Schema acestor plăţi amânate r ani este: Sr +1 i 1 i2 ↓ 0 1 2 r AA nr ir+1 Sr + 2 Sr + 3 ir+2 ↓ r+3 Sn ↓ r+1 ↓ n-1 in n SA nr Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate. T2 . i2 .1. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. c) un număr de ani bine precizaţi. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. 58 .1.. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor.46) 2....

50) 2. a tuturor plăţilor. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.1.1. ⎟ ⎠ ⎤ (2. va fi: n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ = SnA−r . adică i1 = i2 = K = in = i.1. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. va fi: AA = nr k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∏ 1 + i j AnA−r . S A . A A .Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. avem: SA = nr k = r +1 n ∑ ⎡Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤ = SnA−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2.48) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. respectiv AA = nr k = r +1 ∑ ⎡Tk (1 + i )−( k −1) ⎤ = (1 + i )−r AnA−r .51) şi AA = T nr ⎛ k −1 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 (2. Cazuri particulare 1.1. în condiţiile de mai sus.52) 59 .1. evaluată la începutul primului an de nr n plată.47) iar valoarea actuală. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.49) şi. ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k= j ⎦ SA = nr ∑ n ∏ (2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k = r +1 ⎣ j = k (2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T nr ∑ ∏( ∑ ∏ n n )⎥ ⎥ ⎦ ⎞ ⎟. j =1 r 1 (2.1.

53) şi AA = T nr k =r +1 ∑ (1 + i ) ( n = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) a A −r n−r = (1 + i ) −r AA . 0. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică) Soluţie: S A = 2000 ⋅ 1. Dacă la momentul iniţial avem suma S0.09 2.1. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. Se plasează timp de 10 ani. atunci valoarea actuală a acestei rate este de R ( t ) e −δt dt . 60 . 0.m.m.) Soluţie: S P = 1000 ⋅ 1.2. Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere peste 5 ani.000 u.54) EXEMPLE 1.1 2. 4 u. 0 n (2.m.110 − 1 = 17530. va aduce în intervalul ( t .000 u. plătind la începutul fiecărui an. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.7 u. iar valoarea actuală va fi S0 e −δt . în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 9%. Anuităţi constante şi dobânzi constante SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) − k −1) n n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA n−r (2. la începutul fiecărui an. suma de 2. t + dt ) dobânda δ ( t ) .0910 − 1 = 33121. plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n.m.1 10 1. n).3.2.1.1) unde R ( t ) este integrabilă în (0. n−r (2. Atunci valoarea actuală a rentei va fi: ∫ R ( t ) e−δt dt . Plăţi eşalonate continue Ştim că 1 u.09 15 5 1. Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t. suma de 1. atunci la momentul t valoarea sumei va fi S0 eδt .m.

δ această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă. P1 . numit creditor) plasează o sumă de bani. 61 . se numesc amortismente. ( ) (2.Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ .2. numit debitor). tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive. Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi rambursarea. pe o perioadă de timp. (2. atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = a 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn . P2 (individual sau grupat. Qn = amortismentele succesive conţinute în prima..2) Cazuri particulare 1.2. a doua şi a n anuitate. 2. atunci valoarea actuală a unei rente perpetue va fi: ∞ 0 ∫ R ( t ) e−δt dt . unui alt partener. (individual sau grupat.3) ( ) ( ) (2. cu egalitatea evidentă ∑ tk = t k =1 n Q1 . Împrumuturi Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener. în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor. atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = R 1 − e −δn . n . R = ct . Dacă R ( t ) = R . t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea. care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată. în anumite condiţii...4) 2. Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului. Sumele rambursate anual.3. Dacă R ( t ) = a + bt . Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil. k = 1. δ δ2 această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin..2. Notaţii: V0 = suma împrumutată la momentul iniţial.

d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării.3) 2. k = 1. operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată. la intervale de timp egale sau diferite. k =1 n (2. pk = 100ik . Vk = Qk .1.∑ Qk = V0 . k = 1. 62 .2) Rk = valoarea achitată.3. k = 1. c) un număr de ani bine precizaţi. calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. Rambursarea prin anuităţi temporare imediate DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi temporare imediate. compuse din părţi egale sau diferite din suma împrumutată. din împrumutul după plata din perioada tk . stabilită în funcţie de valorile Qk . n . n Rk = ∑ Qn . k = 1. n . la care se adaugă dobânda corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face plata.3.3. n Vk = V0 − suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului ∑ Qn . k = 1. k = 1. n . dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii: a) anual. j =1 k (2. Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk . Rambursarea anuală în sistem clasic Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem plata unor sume egale sau diferite. n . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. j =1 k (2. e) cu procente anuale diferite sau constante.1) pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk .3. d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment tk . d k . la sfârşit de an sau început de an. Aşadar.

.. Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă). dk dn . Qk . numit tablou de amortizare. iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor..3.Observăm că are loc relaţia: Sk = Qk + d k şi că Vn = 0.. Vk −1 Vn −1 . Vn −1 = Qn . din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la momentul respectiv. cu A ( d k ) valoarea ∑ S ( dk ) .4) actuală a dobânzii d k . evaluat la începutul primului an de plată..3..3. k =1 n n ∑ A ( dk ) .6) Astfel. Sk = Qk + d k .... respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk d1 Sk S1 = Q1 + d1 Rk Rk Vk V1 = V0 − R1 .5) (2... Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn Sn = Qn + d n 63 .. Rk Rn = V0 . tk tn ... (2. k =1 (2. Avem relaţiile: S ( D) = A( D) = Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k . evaluat la sfârşitul ultimului an de plată.

(1 + i ) ⎡(1 + i )n − 1⎤ k =1 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 2..3.11) (2. n Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n (2.7) Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 n . atunci pentru orice an k avem: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 . (2.. cu acelaşi procent anual. cu dobândă posticipată.8) V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ dk = (1 + i )n − 1 ⎥ ⎦ . ∑ A ( dk ) = k =1 n +1 − ( n + 1)(1 + i ) i + 1 ni (1 + i ) n (2.12) Qk = dk = V0 . k = 1.Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi posticipate. n i ( n − k + 1) n n +1 V0 . 64 . (2.3. Anuităţi egale Sk = S . k = 1.3.9) iar S ( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n (1 + i )n−1 ⎡(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1 + i )n − 1 V0 .. Amortismente egale Qk = Q .. n .. (2. (2. k −1 ⎤ (2.10) .3.3. cu: 1. (1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1 A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 .3..3.3.14) V0 ...13) n iar S ( D) = A( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n n (1 + i ) n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1 ni n V0 .

k = 1.Demonstraţie: 1. Vn −1 = Qn .23) obţinem: (1 + i )n − 1 .. n . iar Vk − Vk −1 = −Qk .19).22) .3..21) Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 . Cum: V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + .20) (2.19) obţinem: (2.25) 65 . Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că: Sk = S . În ipotezele propoziţiei..u n ) = Q1 k =1 n un −1 . Sk +1 = Qk +1 + iVk . 2.3. am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare cu raţia 1 + i. k = 1.3.24) (1 + i )n − 1 . putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk −1ik .. sau Qk = Q1 (1 + i ) k −1 (2.3. Folosind relaţia (2.3.18) (2. găsim: Qk +1 = Qk (1 + i ) . (2.3.n ... obţinem: Sn = Qn (1 + in ) şi p = 100i = pk . u = 1+ i ... iar Sk = Qk + ikVk −1 . 2. Adică.n .3.3..17) în (2..3. cum Vn = 0. atunci Sk = Qk + iVk −1 .16) (2.15) (2.3.3. (2.3.17) (2.3.. V0 = Q1 (1 + i ) − 1 sau Q1 = V0 i (2. k = 1. i (2..

. atunci relaţia de mai sus devine: Vi Sk +1 = Sk − 0 . (2.3.27) deci dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ k −1 ⎤ (1 + i ) n −1 ⎥ ⎦.28) Atunci. (2.26) şi vom obţine: V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ = ⎣ n k −1 ⎤ Vk −1 (1 + i ) n n −1 ⎥ ⎦..3. = Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk . k = 1. înlocuim în (2.21) şi (2. (2.3.19) găsim: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 .3. . din (2.26) Ştim că: Vk −1 = V0 − ∑Qj . Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . (2.3.3.24). n Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk = = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k = = Sk + Qk +1 − Qk − iQk . (2... n 66 .3.29) 2.atunci vom găsi: Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 k −1 j =1 .27) relaţia (2.3.3. n respectiv Vi d k +1 = d k − 0 . atunci.

31) iar celelalte relaţii sunt imediate. calculăm d1 = V0i = 600 . Vk −1 Vn −1 .3.000 u. Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de amortizare de mai jos..m. Rk Rn = V0 .. Folosind relaţia d k = Vk −1ik .. (2. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda posticipată.. Tabloul de amortizare.. i = 0.000 u.3. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n ..3. b) amortismente egale.. Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte).. 67 .m. Soluţie: a) avem V0 = 10.16)... apoi. va fi: tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk Sk S1 = Q1 + d1 Rk R1 Vk V1 = V0 − R1 d 1 = V0 i . 06 . d k = Vk −1i . Sk = Qk + d k . cu ajutorul relaţiei (2. tk tn ...m. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.. în cazul rambursării prin anuităţi temporare imediate.Aşadar.91 .. găsim Q1 = 2285. n = 4 şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 i (1 + i )n − 1 .. posticipate.30) respectiv dk = i ( n − k + 1) n V0 . cu: a) anuităţi egale. Qk . (2. găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi S1 = S = 2885.91 u.

3.91 2423.Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7714. avem: Sk = Qk = V0 i 1 − (1 − i ) n . pentru orice an k.85 317. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an.09 5291.02 2722. atunci.45 2722. ⎥ ⎦ (2.3.33) V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) dk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n n−k ⎤ n .91 2885. cu dobândă anticipată..02 2722.35) 68 .09 5291. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 600 450 300 150 2500 2500 2500 2500 3100 2950 2800 2650 7500 5000 2500 0 Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi anticipate.56 2885.32) (2.3...56 600 462.16).91 2885.34) iar S ( D) = ∑ n S ( dk ) = i (1 + i ) + 1 − i 2 ( ) n − (1 + i ) k =1 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .91 7714. atunci Q = n 4 Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik .3.. Anuităţi egale Sk = S .3. k = 1. cu: 1.46 163. n .56 0 b) amortismente egale: Qk = V0 10000 = 2500 . cu acelaşi procent anual. . (2. i (2. calculăm dobânzile corespunzătoare fiecărui an şi.35 2285.07 2568. folosind relaţia (2.91 2885.

atunci Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k .3. n Sk = V0 i (n − k ) +1 n V0 n .37) Qk = ..40) (2. ⎥ ⎦ (2. k = 1.. Şi cum avem anuităţi egale Sk = S . iar Sk = Qk + ikVk ...3. Sn = Qn . În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk ik .43) (2.A( D) = ∑ A ( dk ) = k =1 n i + (1 − i ) − (1 + i ) n 1− n 1 − (1 − i ) n V0 1+ i . Şi p = 100i = pk . atunci d n = 0. A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 n−2 ni (1 + i ) k =1 Demonstraţie: 1. V0 respectiv dk = i (n − k ) n (2.. (2.3. k = 1.44) care se rescrie cu uşurinţă Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk .38) iar S ( D) = ∑ n S ( d k ) =V0 n (1 + i )2 ⎡ ni k =1 1+ i) ⎢( ⎣ n ( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤ . n .3.45) 69 . i 2.41) (2.3.3..42) (2. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 .3. Amortismente egale Qk = Q .36) (2. (2.39) ( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1 .3.3..3..vom obţine: Qk +1 (1 − i ) = Qk . (2.

n dk = iar celelalte relaţii sunt imediate. Întocmiţi tabloul de amortizare. atunci relaţia de mai sus devine: Sk +1 = Sk − V0 i . găsim S = 2737 u.ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare. b) amortismente egale.m. 70 . n = 4 şi. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda anticipată. n respectiv d k +1 = d k − Aşadar. n V0 i .m. Soluţie: a) avem V0 = 10. ţinând cont de relaţia Sk = V0 i 1 − (1 − i ) n . 06 .000 u. . n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10. k = 1... cu: a) anuităţi egale. n Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .000 u. i (n − k ) V0 . Celelalte relaţii sunt imediate... cu raţia (1 − i )−1 . i = 0. 2.. având termenul general: Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) .m. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: S k = V0 respectiv i (n − k ) + 1 . Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q .

alte clauze. folosind relaţia (2. calculăm dobânzile corespunzătoare n Qk = fiecărui an şi. Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai jos: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7727 5309 2737 464 319 165 0 2273 2418 2572 2737 2737 2737 2737 2737 7727 5309 2737 0 b) amortismente egale: V0 10000 = 2500 . Cei care cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari. Împrumuturi cu obligaţiuni Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut este foarte mare.4. tabloul de amortizare. k = 1. k = 1. calculăm amortismentele Qk . 2. W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului.Folosind relaţia (2. V0 = valoarea nominală a împrumutului.3. Notaţii: C0 = valoarea de emisie a împrumutului. atunci Q = n 4 i (n − k ) Înlocuind în relaţia d k = V0 . V = valoarea nominală a obligaţiunii. valoarea nominală a obligaţiunii. statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite un număr de titluri de valoare. de rambursare. înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii. Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile şi îndatoririle partenerilor. În acest caz.16).3.3. procentul anual.7). iar cel ce emite obligaţiuni se numeşte emitent. 4 şi apoi dobânzile d k . numite obligaţiuni. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 450 300 150 0 2500 2500 2500 2500 2950 2800 2650 2500 7500 5000 2500 0 2. 4 . C = valoarea de emisie a obligaţiunii. 2. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorţi sau alte metode. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. condiţii.3. cuponul obligaţiunii. 71 .

4..2) (2. Prima rambursare în sens strict = W-V.4) ∑ Qk . n = durata împrumutului (în ani). Qk = amortismentul din anul k. + N n = V0 = Q1 + Q2 + .4. dacă C > V (foarte rar). dacă W = V. dacă C = V. W0 = WN. Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi. • al pari (la paritate).3) ∑ Nk .4.6) (2. dk = dobânda plătită în anul k.4. N = N1 + N 2 + . • supra pari (peste paritate). N = numărul total de obligaţiunii. N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi.4. Prima rambursare în sens contabil = W-C.5) (2. Rambursarea este: • sub pari (sub paritate). (2. Sk = anuitatea din anul k.4.. • supra pari (peste paritate).7) 72 .9) (2.4. • al pari (la paritate). + Qn = Sk = Qk + d k . Prima emisiune în sens juridic = V-C.8) (2.10) n (2.W = valoare de rambursare a obligaţiunii.. Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k. N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi. k =1 n (2. C0 = CN.. k =1 (2.1) (2. dacă W < V (foarte rar). Rk = suma rambursată după k plăţi.4. Cupon unitar de dobândă = Vi. Emisiunea este: • sub pari (sub paritate).4. dacă W > V (foarte rar). Avem următoarele relaţii: V0 = VN. dacă C < V.4.

nu poate fi rambursat prin fracţiuni de titlu. n N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: N (Vk -1 ) = n .19) n N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = n .4.k + 1 ⋅ N . (2. atunci: Qk = N k + V . (2. (2. (2.15) n Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: Vk -1 = n . Dacă rambursarea este supra pari.4. prin urmare. (2.12) Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi.17) n Sk = anuitatea din anul k: ( n . amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei împrumutului. Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală.11) (2. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: Nk = N . Pot exista. = Qn = Q ) .4. b) în final sau ÎN FINE. (2.k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 .k ⋅ N . (2..14) Qk = 0 = N kV .4.4.Dacă rambursarea este al pari.4. (2.4. prin plăţi posticipate şi cu: a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . de obicei două posibilităţi de rambursare: a) anuală.4.4.18) Sk = 0 k k n Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: Vk = n .13) n Qk = amortismentul din anul k: V (2.4. atunci: Qk = N k + W .16) n dk = dobânda plătită în anul k: d k = n .. amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni.20) n 73 .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d .

4. Vk = (1 + i )n -1 N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = (2. (2.. Vk -1 = (1 + i )n -1 dk = dobânda plătită în anul k: (2. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N .24) dk = (1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V .28) 74 .21) (1 + i )k -1 ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .b) anuităţi egale ( S1 = S2 = .27) (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n -1 ⋅N .4.25) Sk = anuitatea din anul k: (2. (1 + i )n -1 Qk = amortismentul din anul k: (2. = Sn = S ) . Qk = (1 + i )n -1 (2. Sk = (1 + i )n -1 (2.22) N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: (1 + i )n − (1 + i )k -1 N (Vk -1 ) = ⋅N .4. 0 k −1 (1 + i )n − 1 (1 + i )n ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k .4.23) (1 + i )n − (1 + i )k -1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .26) Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: (1 + i )n − (1 + i )k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .4.4.4. (1 + i )n -1 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: (2.4..

000 400.000 2.525 2.469 451.000 480.000.488 518.000 460.336.643 0 / 600.488 518.342 155.138. găsim tablourile de amortizare corespunzătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru anuităţi egale): Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale Nr. cu procentul operaţiunii de p = 15%.948.000 360.200.000 511.631.673 1.000 900.000 983.368.000 360.000 300.000.673 290.000 400.000.000 400.334 392.656 77.105 1.000.656 0 511.643 969.809.000 / 800.011 1.000.000.989 102.000 120.985 155.600.703.895 408.000 120.000. de obligaţiuni Valoarea în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Numărul de Dobânda Valoarea obligaţiuni în Anuitatea sau anuală pe datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală datoria rămasă de an sfârşit de an Sk=Qk+dk dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.636 204. constă în N = 600.338 117.000. b) cu anuităţi egale).125.000.000 1.000.273 518.985 155.000 2.155.000..000.821.000.000.000 800.000. care se rambursează în 5 ani.000 400.200.000 120.243.000 0 / 600.124 596.294.000.000.000.000 120.m.900.362.000.124 290.000.000 0 480.000 1.631.000.631.983.000 120.000.600.656 TOTAL 88.155.368.505.000.000 400.000 60.000.832 145.000 u.000.000 700.243.000 240.000.000 400.000 180.000.000.105 300.000.000.000.000.000 1. Se cer elementele tabloului de amortizare.105 / 969.105 596.000.000 400.688 135.000 2.000 Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale Nr.000 640.525 75 .703.105 1.895 596.643 296.011 408.000 580.362.000 341.000.448 596.000.000 120.000 240.631.000 240.EXEMPLU: Un împrumut obligatar.000 2.631.631.000 obligaţiuni.809. de Valoarea obligaţiuni în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Dobânda anuală pe datoria rămasă dk=iVk-1 Numărul de Valoarea Anuitatea sau obligaţiuni în datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală de an sfârşit de an Sk=Qk+dk Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.809.948.000 TOTAL 120.000 120.492.000 520.105 596.000 2.771 255. plăţile fiind anuale posticipate (a) cu amortismente egale. în valoare nominală de V0 = 2.000.000 1. Soluţie: Folosind formulele anterioare.

Un împrumut de 10.07 1. Care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică...m.1 Răspuns corect: c) Vezi relaţia (2...016 u.m.m.08 1. Care este primul amortisment? Q1 = . 10%..07 ⋅ 1. 1.m.m. se plasează suma de 7.231. c) 32.m.m. Rezolvare: Valoarea actuală: P A3 = 7000 7000 7000 + + = 18106.08 ⋅ 1. cu procentele anuale de 7%.12 76 . se plasează suma de 7. 3 Răspuns corect: a) 2.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.3233 u. b) 25. c) 18. la fiecare sfârşit de an.. 8%.106.1) + 7000 (1 + 0.1233 u. la fiecare sfârşit de an.m.m.231 u.1. 10%.12 sau Q1 = T − d1 = 2320. Rezolvare: d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0. d) 35.m.016 u.231 u. Care este valoarea finală a fondului acumulat? a) 23. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%. d) 35. cu procentele anuale de 7%.m.000 u. Rezolvare: S P = 7000 (1 + 0.2933 u. b) 25. Dacă 3 ani consecutiv. Dacă 3 ani consecutiv..016 u.m.07 ⋅ 1.1) + 7000 = 23016 u.08 )(1 + 0.000 u.m..1233 u. 8%.231.000 u.5) 3.05 = 500 Primul amortisment Q1 = V0 (1 + i )n − 1 i = 2320.) a) 23.

000.. Un împrumut de 12. 06 = 720 u. c) N2 ≈ 2796. Răspuns corect: a) 77 . urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. Rezolvare: d1 = V0i = 12000 ⋅ 0..m.m. 5. d) N2 ≈ 2588. b) N2 ≈ 2501 u.4.. .000 u. a) N2 ≈ 2397.m.000 u. cu amortismente egale.m.m. Procentul operaţiunii este 8%. atunci Q = n 4 S1 = Q1 + d1 S1 = 3720 u.m. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. Care este anuitatea corespunzătoare primului an? S1 = . constă din N = 10. egale. Qk = V0 12000 = 3000 u. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea.

m. c) 625 u.000 u.232.000 u. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale. + v p . b) 55.5 u.m.2 u. δ R 1 − eδn . cu procentul anual de 5%. a) 750 u.7 u.m.m.m. ⎡ 1 ⎤ p ⎢v p − 1⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1 2 np 78 .m. c) 48.m. c) A = δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 2. d) 375 u..m. Răspuns corect: a) 3.. cu plată anuală anticipată câte 10.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1... Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani. atunci: p p p n 1− v a) an = 1 ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p − 1⎥ ⎣ ⎦ n b) an = 1 − u .459. Dacă an = v p + v p + . Răspuns corect: a) 1 1 1 4.6 u.. calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani.m. d) 41.m. b) 400 u.236. Se rambursează un împrumut în valoare de 10.459.. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn .. în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată. Dacă R ( t ) = R .. Care este valoarea actuală a datoriei? a) 45. i b) A = R 1 − e −δn . R = ct .

(1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . = Sn = S ) . prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = . (1 + i )n -1 (1 + i )k Nk = ⋅i ⋅ N . atunci avem Nk numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: a) b) c) (1 + i )n-1 Nk = ⋅i ⋅ N .c) an = 1 − vn 1 − ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p + 1⎥ ⎣ ⎦ . Răspuns corect: b) 79 . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală. (1 + i )n -1 d) alt răspuns.. Răspuns corect: a) 5..

Dacă R ( t ) = a + bt .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală.. δ δ a 1 − e −δn − δe −δn + b 1 − e − δ . Răspuns corect: a) 80 .. atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue de prim ordin va fi: a) A = a 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn . Un împrumut în valoare de 10.. δ δ2 b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn . c) Q k = n 1+i ) -1 ( d) alt răspuns. Răspuns corect: c) 3. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale. care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani? a) 1250 u. atunci avem Qk = amortismentul din anul k: (1+i )k ⋅ i ⋅ V0 .m.m.m. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =. va fi rambursat în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată. c) A = 2 δ δ ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( ) ) Răspuns corect: a) 2. b) 750 u.. c) 1125 u.m. a) Q k = (1+i )n -1 (1+i )n-1 b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V . (1+i )k -1 (1+i )k-1 ⋅ i ⋅ V0 .m.000 u. d) 625 u.=Sn =S) .

700. Răspuns corect: a) 81 . δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 5. constă din N = 10.000.089. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn . b) A = δ c) A = R 1 − eδn . Procentul operaţiunii este 8%. b) Q3 ≈ 279. egale.4. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1.m. i R 1 − e −δn .800.000 u. Dacă R ( t ) = R . Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment.800.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. d) Q3 ≈ 360. c) Q3 ≈ 228. R = ct . a) Q3 ≈ 258.

⎟ ⎠ SA n = T (1 + i ) (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . n−r AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) −k = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ SP n (1 + i )n − 1 =T i AP = T n 1 − (1 + i ) i −n =T 1 − vn . n−r Anuităţi anticipate SA = n ∑ ⎡ ⎢Tk ⋅ ⎢ k =1 ⎣ n ∏ (1 + i j )⎥ . An r = ⎜ k ⎢ ⎥ k = r +1 ⎝ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ ∑ ∏ ⎞ 1 ⎟ . n−r 82 . i SP = nr n n ⎛ ⎡ ⎤ P ⎜T ⋅ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . ⎥ j =k n ⎤ ⎦ A A = T1 + n k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k =2 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. AnAr = ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r . i i n −n A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i n = Tu ⎤ ⎦ 1 − vn = Ta A . ⎜ ⎟ ⎢ ⎥ k= j k = r +1 ⎝ j =1 n ⎡ ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ r 1 j =1 SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA . AP = ( n ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ ⎞ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . n i n SA = nr j = r +1 ⎣ n ∑ ⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ = SnA−r .FORMULE UTILIZATE Anuităţi posticipate SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . 1+ i j ⎟ j =1 ⎠ k SP =T nr k = r +1 n ∑ (1 + i ) n n−k = Ts P n−r = SP .

V0 = Q1 + Q2 + .. k = 1. k = 1.. n−r ∫ R ( t ) e−δt dt . Sk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n−k ⎤ V0 i 1 − (1 − i ) n . . d k +1 = d k − V0 i .. 2.. k = 1. . W0 = WN.. + Qn = ∑ Qk . δ ( ) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate 1..AA = T nr ∞ k = r +1 ∑ (1 + i ) ( n − k −1) = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) −r aA n−r = (1 + i ) −r AA . i (n − k ) +1 n 2. Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) .... n . 83 .... n Împrumuturi cu obligaţiuni V0 = VN. n Sk = V0 Qk = V0 n i ( n − k + 1) + 1 n . V0 . Sk = Qk + dk k =1 k =1 n n Cupon unitar de dobândă = Vi.. 0 A = R 1 − e −δn . dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ n k −1 ⎤ ⎥ ⎦ (1 + i ) n −1 . Amortismente egale Qk = Q .. Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i ) n −1 .. n Sk = V0 Qk = V0 n . n .. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . k = 1... dk = i ( n − k + 1) n Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate 1.. dk = ⎥ ⎦ n . C0 = CN. dk = i (n − k ) n V0 . + N n = ∑ Nk . Anuităţi egale Sk = S .. Anuităţi egale Sk = S . Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i ) n −1 . Amortismente egale Qk = Q . N = N1 + N 2 + .

N (Vk ) = ⋅N . Qk = 0 = N kV .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . n n N (Vk -1 ) = n . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 84 . d k = n . n n b) anuităţi egale ( S1 = S2 = . = Qn = Q ) .k ⋅ N .k + 1 ⋅ N ..Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală.k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . N (Vk -1 ) = ⋅N . N k = N .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .. Sk = 0 k k n n Vk = n . (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . = Sn = S ) (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅ i ⋅ N . n n ( n . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . Vk -1 = n . Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . prin plăţi posticipate şi cu: V a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . N (Vk ) = n ...

asigurare de deces. Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări. . Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor. P2. Pn. respectiv P1. asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de persoane sau asigurări de bunuri.. A2. anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate.3. Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P... pensii viagere limitate sau amânate. asigurarea continuă în caz de deces. rezerva de prime matematică sau teoretică. Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare.. asigurarea până la primul deces. anuităţi (pensii) viagere continue anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu. După natura lor. k =1 n 85 . utilizând teoria probabilităţilor şi a statisticii matematice. . prin anticipaţie în prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare). An. asigurarea de moarte pentru primul deces.. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate. Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică două părţi: asiguratorul (instituţie. economic (asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului. asigurări mixte. atunci P= ∑ Pk . Teorema compunerii contractelor Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1. asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani.. anticipate. care creează un fond de asigurare din sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie. care plăteşte o sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare). în care intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării).

3.1. Asigurări de viaţă 3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice. Probabilitatea de viaţă şi de moarte Notaţii: px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la x + 1 ani; qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la x + 1 ani; p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;

q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la y ani. Avem:

px + qx = 1 , p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci: p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) .
Funcţia de supravieţuire

(3.1.1) (3.1.2)

(3.1.3)

Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
x ⎛ ⎞ X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . ⎝ Cn p q ⎠ (3.1.4)

86

Observaţii: 1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă

la x ani; 2) n = la numărul de persoane din colectivitate; 3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X). Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem: M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,

l y = np ( a, y ) , p ( x, y ) = ly , lx

(3.1.5)

vom obţine: (3.1.6)

lx − l y q ( x, y ) = . lx şi, similar
px = p ( x, x + 1) = qx = q ( x, x + 1) = l x +1 , lx

l x − l x +1 d x = . lx lx

(3.1.7)

unde: d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă care moare între x şi x + 1 ani. Notăm: n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani; n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască n ani; m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze între x + m şi x + n ani. Astfel, vom obţine: lx+ n , n px = lx
n qx m / n qx

= =

lx − lx+ n , lx lx +m − lx +n . lx

(3.1.8)

87

Viaţa medie

Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare: ⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞ X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) ⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠ unde
ω− x

(3.1.9)

ex = 1 + 2

∑ lx+n
n =1

lx

.

(3.1.10)

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie în viaţă peste 15 ani? ( l40 = 84855, l55 = 77603 ) 15 p40 = ... Soluţie: Ştiind că
15

n

px =

lx+ n şi folosind tabele de mortalitate, avem: lx

p40 =

l55 77.603 = ≅ 0,91 l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue
Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi x+dx ani. μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate. Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi, iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu. Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem: q ( x + dx ) = μ ( x ) dx , iar
q ( x + dx ) = 1 −
88

l ( x + dx ) , l ( x)

Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem: l ( x ) − l ( x + dx ) = μ( x) , dx →0 l ( x ) dx lim adică μ( x) = − l´ ( x ) , l ( x) (3.1.11)

Integrând relaţia anterioară, obţinem: l ( x) = e
− ∫ μ( t ) dt
a x

k,

(3.1.12)

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că: p ( a, x ) = e sau p ( x, y ) = e sau
x+n

− ∫ μ( t ) dt
a

x

,

(3.1.13)

− ∫ μ( t ) dt
x

y

,

(3.1.14)

n px = e

∫ μ( t )dt
x

.

(3.1.15)

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi t probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani. 15 p37 = ...
Soluţie: Folosim relaţia (3.1.15):
15 p37
15 p37

=e = 37 52

− ∫ 1 dt t 37

52

=e

ln 37 52

89

3...1..1. l x1 l x2 ....16) Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului: l l l q x1 .1.... Avem n evenimente independente. ... l x1 l x2 l xn (3.. x2 .20) astfel m m +1 q x1 x2 . ...... x2...1. x2 . l x1 l x2 l xn (3. x2 . pxn ..21) EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane. xn = l x +1 l x + 2 l x + n . x2 .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1. xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu vârstele x1. xn = px1 px2 . xn = m px1 x2 ..l xn (3.. Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale... . având probabilităţile de supravieţuire peste n ani p1 .... Astfel.17) l x1 l x2 l xn Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani. xn = 1 − x +1 x + 2 . x2... .....1...3.1. Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de persoane.. (3. datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabilităţilor compuse.18) t p x1 . ..19) iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1: m m +1 q x1 x2 . obţinem că: px1 .. Notăm cu px1 .. respectiv ca tot grupul să dispară după t ani: l x +t l x +t l x +t .. xn =t q x1 qx2 ... Care este probabilitatea ca numai două persoane să fie în viaţă peste n ani? 90 .. (3.t p xn = l x1 lx2 l xn şi t q x1 .. xn qx1 + m. .. xn să fie în viaţă după trecerea unui an.lxn + m +1 . p3 . x2 + m. xn = l x1 + m l x2 + m ....t q xn = 1 − t l x +t l x +t l x +t . (3. x + n .. xn + m . p2 ...1. xn =t p x1 t p x2 . atunci avem: px1 .. x2.

Prima netă unică (prin primă netă unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se bucura în viitor de toate avantajele).. Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie.Soluţie: Notăm cu A evenimentul căutat.802.000.1.m.000 u. n Ex .23) n Ex = Dx Dacă suma asigurată este S. care i se va plăti.4. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u.3 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m. ⎝ n px n qx ⎠ unde vn = factor de actualizare.000 D55 5.m.053 91 . dacă este în viaţă. peste n ani.000. (3. prima netă va fi: D P = Sn E x = S x + n .? ( D40 = 12053. D40 12.000 = 4814100 u. la împlinirea vârstei de 55 ani. suma de 10.24).000. ce se găseşte în tabele actuariale pentru toate vârstele şi procentele uzuale. obţinem: Dx Din relaţia P = S P = 10.) Soluţie: Dx + n (3. D55 = 5802. atunci: P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = = p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 = = p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3 3.3 = 10.1.1.1. este valoarea medie a variabilei aleatoare următoare: ⎛ vn 0 ⎞ X :⎜ (3.1.24) EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa. lx unde n Ex = factor de actualizare viager. atunci: Dx + n . n Ex = M ( X ) = v n n px = v n lx+n . în caz de supravieţuire.22) ⎟ . Dx (3.

1. găsim că expresia sumei amânate continue va fi: =e 0 Introducem numărul de comutaţie: t Ex x − ∫ δ( s ) ds t _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ t .1. găsim: n M (X ) = v l´ ( x + t ) dt l ( x) ∞ ∫ n (3.11). obţinem relaţia: D x +t = e _ Dx _ − ∫ ⎡μ( s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ x x +t . Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de timp.1.1. folosind relaţia (3. x (3.28).25) Astfel.26) Ţinând cont de relaţia (3.1. v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem 1+ i vt = e 0 şi.30) După calcule.1. (3. găsim media variabilei continue ca fiind: n ∞ ⎛ l(x + t) ⎞ l(x + t) M ( X ) = 0 ⎜1 − μ ( x + t ) dt .Cazul continuu Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula: M (X ) = ∞ −∞ ∫ xf ( x )dx .27) atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi: _ n Ex = l ( x + n) n v . ∫ n (3.29) Dx = l ( x)vx = l (a)e unde a este vârsta iniţială.1.28) ţinând cont că l∞ = 0 .31) 92 .1. ⎟dt + v n ⎜ ⎟ l ( x) ⎠ l ( x) ⎝ ∫ 0 (3. (3. Reamintim că: 1 + i = eδ . l ( x) (3. _ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds a 0 .1. δ = δ ( t ) .

m.2. 04 ⎜ − ⎟ = 10. ⎝ ⎛ t ⎞ . având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0.m.. 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 . câte 1 u. astfel încât să primească. la sfârşitul fiecărui an. (S u. 04 ⎜1 − 50 ⎟dt = ⎝ ⎠ ⎛ t ⎞ 3. Deci.2. + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei asigurate). 03 ⎜ 50 − 100 ⎟ 3 ⎝ ⎠ Atunci viaţa medie: M ( X ) = M (T30 ) = 30 ⎛ t 2 1 t3 ⎞ = 0. ∫ 0.EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. ⎝ 50 ⎠ ∫ 0 2500 ⎞ 4 ⎛ =1⇒ a = . atunci 50 0 −∞ ∫ f ( x ) dx = 1 .. Notăm această sumă ax: N ax = x +1 .) toată viaţa.. a0. 93 .8 ⎜ 2 50 3 ⎟ ⎝ ⎠0 0 30 ∫ t 0. 03a ⎜1 − 50 ⎟ dt = 1 .1) Dx unde: Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate). (3. Anuităţi viagere posticipate Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani. ⎝ ⎠ 50 ⎛ t ⎞ t ⎞ ⎛ a0. 0 ≤ t ≤ 50. ( ω = 100 ani ) .. 50 ⎟ ⎠ Soluţie: ∞ Ştim că f = densitate de repartiţie. N x = Dx + Dx +1 + . 03a ⎜1 − Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = .

94 .000.3. Soluţie: Folosind relaţia P=Sa x . Anuităţi viagere anticipate Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în momentul semnării contractului. în momentul contractării asigurării? ( D40 = 12053. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi câte 1..1) (3.053 3. prima netă unică va fi: P=Sa x .000 40 = 70.m.000.869 Răspuns corect: P = 4354 u.3) EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de 40 ani. la începutul fiecărui an. plătite Societăţii de Asigurări..084. în vârstă de 40 ani.m.m.m. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m.. de unde S = P D 1 =P x ⇒ Nx ax D 12053 S = 70. N 40 193. N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. = D40 12. obţinem: Dx P=S N 41 181. ax = Observăm că: a x = 1 + ax .m.m.2) Nx .m.000 = 15. tot restul vieţii.700 u. astfel încât să primească câte 1 u. Dacă suma asigurată este S u.000 u.EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană.3.) tot restul vieţii.) Soluţie: Folosind relaţia P = Sax = S N x +1 . (3.3. (S u..816 1.000 u. la începutul fiecărui an.000 ≈ 4354 u.) P=.3. Dx (3. în schimbul primei nete unice de 70.

m. timp de n ani (limitat).6) n/ ax = Dx Dacă suma asigurată este de S u. la începutul fiecărui an. respectiv S n / a x .5) /nax = Dx şi N x+n ... la sfârşitul fiecărui an. după n ani..4.4.4. n / a x ? a) a x + / n a x = n / a x .2) Obţinem: N x +1 − N x + n +1 . pentru a primi 1 u. / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. S / n a x ..m. timp de n ani (limitat).. după n ani.m. (3. (3. pentru a primi 1 u.4.3. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. d) alt răspuns. EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între a x .1) şi a x =/ n a x +n / a x . la sfârşitul fiecărui an. b) / n a x = a x + n / a x .4. (3. la începutul fiecărui an. c) a x = / n a x + n / a x . atunci primele nete unice vor fi S / n ax . 95 .4.m. pentru a primi 1 u.4) n / ax = Dx Similar: N x − N x+n . (3.3) / n ax = Dx iar N x + n +1 . n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. tot restul vieţii (amânată).m. S n / ax . Avem: ax = / n ax + n / ax . (3. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate Notaţii: / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. tot restul vieţii (amânată).4. / na x . pentru a primi 1 u. (3.

5. relaţia (3. l ( x) (3. τ __ l x + t) t ( dt .2) respectiv. /τ a x = v l ( x) ∫ 0 (3.3) Avem relaţia: __ ax = / τ ax + τ/ ax . atunci expresia pensiei viagere continue este: t ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ __ __ ∫⎣ ⎦ (3.4.5) dt . Dx /nax = N x − N x+n .5). __ __ (3.Soluţie: Cum n/ ax n / ax = N x + n +1 .5. adică a x = / n a x + n / a x .4.4. Dx = N x+n . atunci găsim: Dx /nax = a x − n / a x . la momentul t.5.5. ax = e 0 t E x dt ⇔ a x = ∫ 0 ∫ 0 96 . 0<t < ω− x l ( x) __ ω− x ax = ∫ 0 vt l(x + t) dt .1) Similar. care. pensia viageră continuă amânată: ω− x __ l(x + t) dt . Răspuns corect: c) 3.5. relaţia (3.6). ax = vt τ/ l ( x) ∫ τ (3. ia valoarea vt dt cu probabilitatea: l(x + t) . Anuităţi (pensii) viagere continue Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie a variabilei continue. găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată.5.4).4) Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) . relaţia (3.

5.5. respectiv amânată.7) Introducem numărul de comutaţie: ω __ ω− x _____ __ Dx + t dt .10) iar __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ .5. (3. pentru pensia viageră continuă limitată.9) şi __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ . (3.6) şi __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt . (3. continue limitate.5.11) Observaţie: 1.5.8) atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue.Atunci. (3.5. Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi: d a x = μ + δ __ − 1 . Egalitatea pentru δ = δ ( s ) . respectiv amânate sub forma: __ ax = Nx Dx ___ ___ .5. avem: __ /τ ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt (3. τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată 97 . ( x )ax dx Demonstraţie: __ ____ ___ __ __ (3.12) 2. N x = Dt dt = ∫ x ∫ 0 (3.

⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟ ⎝ ⎠ atunci valoarea medie va fi: lx+ n l y +n n v ... x2 + t .m... x2 + n... (3.8) . xm = l x1 l x2 .6. Dx1 x2 . y.6...6.1) lx+ n l y +n ⎟ . (3.6. xm x1 + x2 +..4) Generalizare Pentru un grup de m persoane de vârste x1 .l xm v respectiv n E x1 x2 .....6.6) Cazul continuu Dacă δ = δ ( t ) Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces: n E x1 x2 .+μ( xm + s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 .7) dar p ( x1 + t . Dxy (3.5) = Dx1 + n... (3.. dacă ele sunt în viaţă peste n ani. (3. xm + t ) e t − ∫ δ( s ) ds 0 t . Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. xm + n . y + n . xm (3.6. x2 ... xm _ = p ( x1 + t .. Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări.6. xm Dx1 x2 .3) şi putem scrie: n E xy = Dx + n.3.. Variabila aleatoare corespunzătoare va fi: ⎛ vn ⎞ 0 ⎜ ⎟ X : ⎜ lx + n l y + n (3.....2) n E xy = lx l y Introducem numărul de comutaţie: Dxy = lx l y v x+ y 2 .. xm + t ) = e 98 − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +. (3.. astfel încât cele două persoane să primească 1 u...6.. Asigurarea până la primul deces Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x. x2 + t .+ xm m ..6.

6) =0 Exy +1 E xy + . pensia încetează. corespunzătoare grupului de persoane de vârste x.. (3. . Dxy (3.. respectiv a xy =0 E xy +1 E xy + . =1 E xy + 2 E xy + .. Dxy N x +1. .. . .a xy pensiile posticipate.. (3.. y +1 .7..10) şi / n a xy respectiv n / a xy iar n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + .. y sunt în viaţă.. + Dx + n.7.4) (3. (3...atunci n E x1 x2 .7. = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + .2) Introducem: N xy = Dxy + Dx +1..1) (3... Fie axy . ...7. avem: axy =1 E xy + 2 Exy + ... + n −1 E xy + .6... Folosind teorema compunerii contractelor. y + n + .. + n −1 E xy + .7.7) (3. xm _ =e − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.7.+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t . găsim axy = respectiv a xy = N xy . + n E xy + .5) Avem relaţia evidentă: a xy = 1 + axy . Pensii viagere Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x. y.. Pensii viagere limitate sau amânate: / n a xy (3.7..9) 3.3) (3....8) (3.7. .. respectiv anticipate viagere până la deces.7. y +1 + . + n E xy + .7. .9) (3.7. 99 .. La primul deces ce are loc.

.3).. Cazul continuu Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea expresie: a x1x2 . Dxy = N x + n.... putem rescrie expresiile anterioare astfel: N x +1.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .7.15) care.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .9).7.5.13) şi / n a xy = N xy − N x + n.. xm = _ ∞ _ 0 ∫ t E x x ..11) / n a xy = Dxy şi n / a xy = N x + n+1. se scrie: a x1x2 . corespunzătoare unui grup de m persoane: /τaxx _ 1 2 . xm = e τ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+.18) 100 ..7...7. (3. (3. y + n .16) Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu. (3. y + n +1 ..7.Folosind notaţia (3.7..17) şi τ/ a x x _ 1 2 .7. xm = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +. xm = e 0 _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +. (3..12) iar n / a xy (3.14) Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de m persoane. y + n Dxy (3.. y + n +1 (3. Dxy (3..7.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt .4. y +1 − N x + n +1. cu ajutorul relaţiei (3.x 1 2 m dt ..

pentru ca urmaşii să primească 1 u. xm __ __ N x1x2 ..x2 +τ. la semnarea contractului.. găsim relaţia (3. 101 . xm __ (3. xm − N x1+τ . pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu astfel a x1x2 ...... 0 ∞ __ ∫ (3. xm _ __ = N x1+τ .. (3. xm iar τ / a x1x2 . xm D x1x2 .Caz particular δ = δ ( s ) Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 .x2 +τ. Atunci: M Ax = x . + Cω număr de comutaţie.. xm 3...7. numerele de comutaţie introduse anterior. C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie.m. + x + n x + n +1 v1 2+ n .7. Asigurări de deces Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.20) = N x1x2 . Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului.. (3.8.1).. xm = D x1+t .1.....2) lx ⎠ lx lx ⎝ şi.1) Dx unde: M x = C x + C x +1 + . l −l l −l ⎛ l ⎞ Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + .7. xm _ __ _ __ __ N x1x2 . xm +τ __ .. ceea ce înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul anului.22) D x1x2 .8. în momentul decesului său.. utilizând.xm +t dt .... (3.19) Vom putea rescrie pensiile viagere...7..x2 +t .. xm = şi / τ a x1x2 . xm +τ __ .....21) D x1x2 . (3.8...

8. pentru ca urmaşii să primească 1 u.m. în cazul în care decesul său a survenit după n ani. (3.8. n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani. în momentul decesului. Dx (3.m.8. M 38 = 2896 ) P=.) ( D37 = 14083. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Notaţii: / n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.m.. găsim P = 20840 u.? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. (3.9. Dx M x+n .5) EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană în vârstă de 37 de ani..9.9. (3. ( vN x − N x+1 ) . în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să primească..m. Avem: Ax = / n Ax + n / Ax . în cazul în care decesul său a survenit până în n ani. Dx 3.m. la semnarea contractului. la semnarea contractului. M Folosim relaţia Ax = x .3) 102 .000 u.2) şi n/ Ax = (3.3) (3. atunci prima netă unică va fi S Ax.1) Vom obţine: /n Ax = M x − M x+n . Se poate arăta cu uşurinţă că: C x = (1 + i ) şi M x = (1 + i ) 1/ 2 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . pentru ca urmaşii să primească 1 u.9. M 37 = 2935. suma de 100.4) iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este: Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . D38 = 13374.Dacă suma asigurată este de S u.

9. ⎜ lx lx lx ⎝ atunci: m / n Ax = ⎞ ⎟ ⎟. respectiv S n / Ax . atunci primeşte 1 u. 3. În cazul particular m = 0. (în acel moment).7) Observaţii: În cazul particular m = 0. iar dacă decedează până în n ani.6) k =1 sau m/n Ax = M x + m − M x + m+ n ..9.10.10. vom obţine valoarea actuală a unei asigurări.. Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u. Asigurări mixte În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă.m. atunci primele nete unice vor fi S / n Ax .. Dx Dx (3.. v m +( n −1)+1 2 ⎜ X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2 . urmaşii primesc 1 u.Dacă suma asigurată este de S u.4) Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării.9.. ⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 . Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n. în caz de deces.m. n = ω − x . adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. (3.. (3. n ∑ lx + m +( k −1) − l x + m + k lx v m +( k −1)+1/ 2 . Dx (3. limitată pe n ani.9. iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei asigurări în caz de moarte amânată pe m ani.1) 103 .m.m. ⎟ ⎠ (3. găsim valoarea actuală a asigurării în caz de moarte.5) k =1 adică m / n Ax = ∑ n C x + m +( k −1) Dx .

găsim că: A x = 1 − δa x .10.m.1) Calculând. Dx Dx 3.11.Dacă suma asigurată este de S u. __ (3.2) Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ . lx (3. (3.11. în caz continuu.11. (în acel moment). se obţine uşor că: __ A x = 1 + a x ln v .3) 104 . Dx (3.m. atunci primeşte 1 u.11.2) EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă.9. Asigurarea continuă în caz de deces Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces. __ ω− x __ Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt . iar dacă decedează până în n ani. Dx + n Dx + n Dx + n M x − M x + n + . atunci: P=S Dx + n + M x − M x + n . Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: a) P = n E x − / n Ax = b) P = n E x + / n Ax = c) P = n E x + / n Ax = d) alt răspuns. Dx Dx Dx M − M x+n + x . adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. urmaşii primesc 1 u..m.1) Răspuns corect: c) Dx + n M x − M x + n − . Soluţie: Vezi (3.

Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
__

C x = −v x dlx = −e

− ∫ δ( s ) ds
0

x

⎛ − x μ( s )ds ⎞ ∫ ⎟, d ⎜ la e a ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.11.4)

şi că
__

A x = C x + t dt , __ 0 Dx

∞ __

(3.11.5)

obţinem:
__

A x = 1 − D x +t δ ( x + t ) dt . __ 0 Dx

∞ __

(3.11.6)

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3). Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__

Ax = M x , __ Dx
∞ __

__

(3.11.7)

ţinând cont că:
M x = C x +t dt ,
0 __

(3.11.8)

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie diferenţială:
__ d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ . ( )⎦ x⎣ ( ) __ dx Dx __ __

(3.11.9)

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

Răspuns corect: A x =

i ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 . δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .

Răspuns corect: a 20 = 19,1248 . Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105

3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti 1 u.m. Atunci, vom avea: l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n ⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 Axy = ⎜1 − x +1 , v (3.12.1) ⎟ v + ... + lx l y ⎠ lx l y ⎝ şi iar atunci
Axy = M xy , Dxy
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 ,

(3.12.2)
2 +1/ 2

C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y )

(

)

,

(3.12.3)

(3.12.4) (3.12.5)

unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ...

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m

__ Cx1x2...xm

=−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e


0

δ( s)ds

xm x2 ⎡x1 ⎤⎞ ⎛ ⎜ m −⎢∫μ( s)ds+∫ μ( s)ds+... ∫ μ( s)ds⎥ ⎟ ⎥ a a ⎣ ⎦ , d⎜( la ) e ⎢a ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.13.1)

şi atunci
__ ∞ __

A x1x2 ... xm =


0

C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

dt ,

(3.13.2)

D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:
__ ∞ __

A x1x2 ... xm = 1 −


0

D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt .

(3.13.3)

D x1 x2 ... xm

106

Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__

A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm .

_

(3.13.4)

3.14. Rezerva matematică
Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite, destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva de prime matematică sau teoretică. Vom face notaţiile următoare: D´ = datoria instituţiei de asigurare; D´´ = datoria asiguratului; ´ D0 = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
´´ D0 = datoria asiguratului la momentul zero;

Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t; Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.

Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1) Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: D ˝ − D´ Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2) t E0 unde am notat: ´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare până la momentul t; ´´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t. Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
Facem următoarele presupuneri: 1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) , instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m. 2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m. Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt suma de ⎡ P ( t ) − β ( t ) ⎤ dt . ⎣ ⎦
107

t + dt ) suma de Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele: 1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului. ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3.15. Având în vedere cele de mai sus. ⎦ dx ⎣ [1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) .4) care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice. 108 . ⎣ ⎦ ⎪ ⎭ (3.15.15. (unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă). pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani. adică valoarea rezervei matematice evaluată la Rx ( t + dt ) 1 + δ (t ) momentul t. numită ecuaţia Thiele: dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . 2) obligaţia Rx ( t + dt ) . găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin verificată de rezerva matematică. Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t .1) (3.15.15.Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t. putem scrie: Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt + unde am dezvoltat în membrul drept Efectuând calculele.5) care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice. dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3.3) Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este: __ t Ex =e − ∫ ⎡δ( u ) +μ( x +u ) ⎤du ⎣ ⎦ 0 t atunci ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 .2) ce are soluţia Rx = e ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎪ t ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 0 t ⎧ t ⎨ e ⎪0 ⎩ ∫ 0 ⎫ ⎪ ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . (3. 1 + δ ( t ) dt Rx ( t + dt ) în serie Taylor. găsim: ⎧∞ ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .

0 < x < ω . D36 14827 Răspuns corect: P = 473. N37 = 234023. pentru a primi tot restul vieţii câte 30. D37 = 14083 ) P=.m. Ştiind că l ( x ) = 1 − ω − x −t .) ( D36 = 14827. Rezolvare: P = Sax = S S = 30. stabiliţi mx – rata centrală a morţii. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u. b) t px = ω+x ω − x+t .TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. c) t px = ω−x d) alt răspuns. Dacă μ x + n = μ .m.508 u. ω−x ω − x −t .1) ... n ∈ [0. 2. 109 . atunci: a) t px = Rezolvare: t 1− l(x + t) x ω = ω − x−t şi l ( x ) = 1 − . atunci t px = px = x ω−x ω l ( x) 1− ω x+t Răspuns corect: a) 3. x ω .000 = 473508 u.m..000 N x +1 ⇒ Dx N37 234023 = 30. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 36 ani. unde mx = qx ∫ n px dn 0 1 . în momentul contractării asigurării.

.93 . μ c) mx = μ . Rezolvare: 1 b) mx = − ∫ 0 1 n p x dn = ∫ ( px ) 0 1 n dn = e 0 ∫ 1 −μn dn = e− μ n μ = 0 1 − e− μ μ = qx μ . atunci p73 ≈ 0. d) alt răspuns.2.3) şi obţinem: M − M 60 P = 10. Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare. calculaţi px .416 . 1 .863 . 03 . D50 = 7070. urmaşii săi să primească 10.000 u.000.a) mx = 1 μ .000 u.000 110 .. 2 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Rezolvare: a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = a x −1 1 şi v = .000. M 60 = 1.000 50 = 782.. 73.m.m. Ştiind că a 73 = 7.93 5. qx μ Răspuns corect: c) 4. în momentul decesului... atunci mx = qx =μ. 1+ i va x +1 Răspuns corect: p73 = 0. 44 şi i = 0. Rezolvare: Folosim relaţia (3. D50 Răspuns corect: P = 782. dacă decesul are loc până la împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2.) P=. pentru ca.a 74 = 7.

Ştiind că l ( x ) = 1 − a) μ x = b) μ x = c) μ x = ω . 04a ⎜1 − ⎟ . Răspuns corect: a) 2. ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ a) F ( t ) = 0. 0 ≤ t ≤ 50. 04 ⎜ t − d) alt răspuns. ⎜ 50 ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎞ ⎛ t c) F ( t ) = 0. k =0 ∑ vk ln vk px . Răspuns corect: a) 3.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. 0 < x < ω . ω−x x x ω . Calculaţi a) b) c) ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∞ ∂a x ∂v k =0 ∞ ∑ kvk −1k px . 04 ⎜ t − ⎟ . ⎛ t2 ⎞ ⎟. atunci ω − x−t 1 . . k =0 ∞ ∑ kvk k px . având densitatea de repartiţie t ⎞ ⎛ f ( t ) = 0. 04 ⎜1 − ⎟. Răspuns corect: c) 111 . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ t2 ⎞ b) F ( t ) = 0. 50 ⎠ ⎝ Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) . Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. d) alt răspuns. ω − x−t d) alt răspuns.

Pentru această asigurare achită prima netă aferentă asigurării la începutul fiecărui an.. 73 . în urma decesului său. timp de k ani. Prima netă aferentă va fi: a) Pan = S b) Pan = S c) Pan = S d) Pan = S Răspuns corect: d) M x − M x+n . M x+k − M x M x − M x+n . suma S.4. N x − N x+k 112 . Dx + k − Dx N x − M x+k . Dx N x − N x+k . Ştiind că a 73 = 7. 73 5. calculaţi a73 .. Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să încaseze. dacă decesul său survine până la împlinirea vârstei de x + n ani. Răspuns corect: a73 = 6.

TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. atunci avem: corespunzătoare a ( ) = a + x x 2m m 1 ( b) a (xm ) = axm ) − . calculaţi t px . t (1 −t px ) Răspuns corect: a) 2. 3. (1 − t )1 px + 1 1 −1 px . b) t px = e −t . unde m este fracţiunea de an m +1 m . a) t px = e −t . px + t1qx 1 t1 px . Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată m −1 m a( ) = ax + şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă x 2m anticipat la începutul fiecărei subperioade m. Răspuns corect: a) 1 ( a) a (xm ) = a xm ) + . Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t . c) a (xm ) = axm ) + m d) alt răspuns. t ≥ 0 . l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1) a) t px = b) t px = c) t px = 1 px . Pentru presupunerea lui Balducci: 1 t = 1 + calculaţi t px . m m +1 ( . 113 . 2 c) t p x = e −t Răspuns corect: b) 2 /2 .

începând cu vârsta de 60 ani. câte 50.) a) P = 234726 u. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.070. N 60 = 42455. urmaşii săi să primească 10.417. N 61 = 38509. c) P = 3...) a) P = 4. în momentul decesului. b) P = 3.m.m.170.4.123 u.m.5 .000. Răspuns corect: b) 5.m.8 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u.m.168.100 u.? (M50 = 2.162.m. pentru ca.416. tot restul vieţii.. Răspuns corect: c) 114 .m. c) P = 220156 u.m.m.000 u.340 u. în vârstă de 50 ani. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul fiecărui an. D50 = 7.2) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.? ( D37 = 14083. b) P = 136725 u. d) P = 4.. Care este prima netă pe care o persoană.000 u.

N x = Dx + Dx +1 + .. y ) + q ( x. a x = 1 + ax .. a x = / n a x + n / a x .l xn _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ 0 t n Ex = Dx + n .. Dx τ n/ ax = N x+n .FORMULE UTILIZATE Asigurări de viaţă p x + q x = 1 .... __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1. __ N x = Dt dt = x ω __ ∫ ω− x _____ ∫ 0 Dx + t dt .. Dx Nx .t q xn = 1 − t m m +1 q x1 x2 . Dx Anuităţi (pensii) viagere continue __ ω− x ax = ∫ 0 vt __ l(x + t) dt . l x1 l x2 l xn n px = e − ∫ μ( t )dt x . __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . + Dω . Dx ω− x /nax = N x − N x+n . p ( x . p ( x.. xn =t q x1 qx2 ... lx lx l x +t l x +t l x +t .. E =e Dx t x . 115 . / τ a x = vt dt . y ) = . x2 .lxn + m +1 . q ( x. l ( x) l ( x) ∫ 0 __ ax = / τ ax + τ/ ax __ . y ) = 1 ... ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt . t q x1 .. Dx n / ax = N x + n +1 . xn = l x1 + m l x2 + m . Dx Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ax = / n ax + n / ax . a x = __ Nx Dx ___ ___ . τ / a x = l ( x) __ __ /τ ∫ τ vt __ l(x + t) l(x + t) dt .. . __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .. y ) = x+n ly lx − l y .. Anuităţi viagere posticipate ax = Anuităţi viagere anticipate a x = N x +1 . l x1 l x2 .. / n ax = N x +1 − N x + n +1 .

. xm = e 0 ∫ τ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +. y +1 − N x + n +1. τ / a x1x2 .. xm = _ __ N x1x2 . Dxy n / a xy = N x + n+1. Asigurarea până la primul deces Dxy = lx l y v n E x1 x2 . xm D x1x2 .... xm − N x1+τ .. lx l y = Dx1 + n. xm D x1x2 ... Dxy / n a xy a x1x2 . y +1 N xy . Dxy n / a xy = N x + n. Dx1 x2 . xm − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.x2 +τ. y + n .Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t n E x1 x2 . xm = e 0 _ _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +. y + n .x2 +τ.. xm = D x1+t .. xm +τ __ __ ... D x1x2 ..... axy = N x +1.+ xm lx+ n l y +n n m v ... 0 __ ∫ a x1x2 . Pensii viagere N xy = Dxy + Dx +1. xm x+ y 2 ...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt ... xm + n .. Dxy Dxy a xy = 1 + axy .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt /τaxx _ 1 2 .x2 +t .......... xm = _ N x1x2 . xm 116 ...xm +t dt .. y + n +1 .... y + n + .... xm .... xm = e __ __ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+. ... a xy = .. xm +τ __ ..l xm v ... xm = _ N x1+τ . y + n +1 .. n Exy = x1 + x2 +... Dx1 x2 . xm _ =e . / τ a x1x2 .. + Dx + n.. y +1 + .. N x1x2 ... Dxy N xy − N x + n. xm = l x1 l x2 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt __ ∞ __ τ/ a x x 1 2 . x2 + n. Pensii viagere limitate sau amânate / n a xy = = N x +1...

Dx n/ Ax = M x+n .. ( vN x − N x+1 ) . A = C x + t dt .Asigurări de deces Ax = Mx . Dx ∑ n C x + m +( k −1) Dx . d⎜ a a x __ ⎟ ⎜ ⎟ 0 Dx ⎝ ⎠ ∫ __ A x = M x . Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . Dx Dx Asigurarea continuă în caz de deces __ ω− x Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt lx __ − ∫ δ( s ) ds 0 x __ A x = 1 + a x ln v . + Cω . __ 0 Dx ∫ 117 . m / n Ax = /n Ax = M x − M x+n . Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Ax = / n Ax + n / Ax . C x = −v x dlx = −e __ __ ∞ __ __ ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __ ⎜l e ∫ ⎟ . Dx 1/ 2 C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) . C x = (1 + i ) M x = (1 + i ) 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . M x = C x + C x +1 + . Dx Asigurări mixte P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . k =1 m/n Ax = M x + m − M x + m+ n .. M x = C x +t dt .

. . __ _ D x1 x2 . xm Rezerva matematică Rt = Dt´ − Dt´´ .Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane Axy = __ M xy M xy = C xy + C x +1 y +1 + . Dxy ∞ __ A x1x2 . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ 118 ...... Rt = ˝ / t D0 ´ − / t D0 .. t E0 dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . xm = 1 − δ a x1x2 .... xm +t ___ dt A x1x2 .. x2 +t .. xm .. xm = ∫ 0 C x1 +t .. ⎦ dx ⎣ ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .

.. = a 1− q şi pentru ∀a ∈ R ∗ dacă q ∈ ( −1....1) ..1) 119 ..... dacă x ∈ ( −1... serie de puteri) ∑x n =0 ∞ n = 1 + x + x 2 + . + n 2 x n + ... = x . atunci seria geometrică este divergentă.ANEXE Anexa 1 CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI MATEMATICILOR FINANCIARE 1. + x n + .. PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ Progresia geometrică: b1. Alte serii deduse prin derivare termen cu termen: ∑ nx n =0 ∞ n =0 ∞ n = x + 2 x 2 + .... = (1 − x )3 .. a ∈ R + ..1) Dacă q ≥ 1 . dacă x ∈ ( −1.. q ∈ R + − { } n-1 bn=aq Suma a n termeni ai progresiei geometrice: Sn = a 1 − qn qn − 1 =a 1− q q −1 dacă q > 1 dacă q < 1 .1) (1 − x )2 x (1 + x ) ∑n x 2 n = 12 x + 22 x 2 + . Seria geometrică: – seria geometrică numerică: a + aq + aq 2 + ... + aq n + . = 1 1− x convergentă dacă x ∈ ( −1.. b2:. + nx n + . bn. – seria geometrică (serie de funcţii. unde: b1=a b2=aq 1 .... mai exact. ..

( ∀ ) y ∈ J . Dacă ψ ( y ) ≠ 0.2. y ) cu f : I × J → R..1) n 1 2 3 4 – seria binomială: k ( k − 1) k ( k − 1) . atunci: y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ dy dy = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C ψ( y ) ψ( y ) ∫ unde C ∈ R este o constantă arbitrară. + n! cu k ∈ R (în caz particular...( k − n + 1) n k x + ... ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI a... unde P : I → R.. Ecuaţia diferenţială de ordinul I: y´ + P ( x ) y = Q ( x ) .... dacă x ∈ ( −1. f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) + ( ) ( ) 1! 2! n! 2 n f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + . b... n! 1! 2! 2 n – seria exponenţială: x x2 xn e =1+ + + . Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile: y´ = f ( x. cu ϕ : I → R. + ( −1) x + .. 3. (1 + x )k = 1 + 1! x + 2! x 2 + .. DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR ŞI MAC LAURIN ( x − a ) f ´´ a + . y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) . x ∈ R 1! 2! n! x – seria logaritmică: 2 3 4 n −1 n ln (1 + x ) = x − x + x − x + .. Q : I → R. + x f ( n ) ( 0 ) + . + + . y = y (x ) unde: f ( x... 120 .. + ( x − a ) f ( n ) a + .. SERII DE FUNCŢII.. ψ : I → R funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue. k ∈ Q ).... I ⊂ R şi funcţiile P şi Q sunt continue. intervalul de convergenţă depinde de k.

D ⊂ R 2 şi (a. b ) = lim x→a x−a ∂x f ( a. DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ SAU MAI MULTE VARIABILE REALE a) f : D → R.. unde: − P ( x ) dx y ( x ) = Ce ∫ (dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile) − P ( x )dx P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫ dx ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ (metoda „variaţiei” constantelor) 4. . b ) ∂f <∞ ( a. b ) = ( a. 121 .. xi ... b ) ∂f ´ f y ( a. y ) − f ( a. an ∈ D f x′i (a0 ) = lim0 xi → a i ( f ( x ) − f (a ) <∞ i i i 0 i ) o xi − ai folosind funcţia parţială: 0 0 0 fi ( xi ) = f ( a1 . an ) ... b ) = ´ o f ( x.Soluţia generală este: P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫ dx + C ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ sau y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) . a2 . D ⊂ R n şi a = a10 . a2 . b ) − f ( a ... b ) ∈ D (punct interior domeniului) f x ( a. b ) = lim <∞ y →b y −b ∂y 0 0 b) f : D → R.. unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene (pentru care Q ( x ) ≡ 0. ai0+1 ... ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene. ai0−1 .

58468 0.11614 4.32194 4.74622 0.98501 9.15763 1.24295 0.38635 3.78353 0.07152 3.97993 2.79182 6.19987 0.10250 1.45811 0.48102 0.55684 0.35894 0.29530 0.67684 0.Anexa 2 TABELE ALE DOBÂNZII Tabel al dobânzii la 5% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.20987 0.46740 122 .73346 3.39573 0.50507 0.048790 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.88565 1.08720 un 1.28124 0.18129 0.55567 3.76159 8.22510 3.17266 0.86384 0.34185 0.34010 1.03999 7.40662 2.39199 7.26785 0.55715 8.11686 0.21551 1.32557 0.71068 0.43630 0.09156 0.95238 0.64461 0.71034 1.050000 0.00319 5.09614 0.049089 0.90703 0.25509 0.79586 1.10600 0.53804 4.12884 0.51602 5.23138 0.37689 0.65330 2.70475 7.90597 10.92133 11.11130 0.27628 1.76494 5.14967 8.82270 0.049390 0.43426 9.40127 10.61391 0.14915 0.78596 2.08141 6.07893 2.22036 0.53032 0.40710 1.52695 2.47746 1.92526 3.62889 1.92902 2.55133 1.048889 0.19036 0.31007 0.41552 0.16444 0.10095 0.14205 0.13528 0.12270 0.18287 2.38548 6.92013 4.05000 1.25335 5.15661 0.

91734 0.35752 123 .64993 0.086178 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.65860 7.04494 0.01598 0.06915 0.32763 4.67710 1.77218 0.Tabel al dobânzii la 9% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.02255 0.46177 15.60441 6.24508 11.29503 1.02458 0.16370 0.41765 62.53862 1.99256 2.21199 0.03470 0.25384 26.38753 0.58043 2.17218 13.16714 12.82804 1.04123 0.35553 0.12640 0.71712 5.01742 0.54703 0.15018 0.090000 0.19449 0.46043 0.10881 6.06344 0.01345 un 1.43668 28.02921 0.81598 31.58524 52.58524 68.880610 0.50187 0.05339 0.01898 0.91108 8.08215 0.10639 0.97031 4.26768 14.31753 40.17189 2.67611 44.39916 10.13778 0.087113 0.70842 0.21791 74.34173 3.41158 1.23107 0.67674 57.03783 0.09000 1.864880 0.04899 0.32618 0.18203 18.17843 0.02069 0.11597 0.01466 0.09761 0.76333 17.23627 37.42241 0.62308 9.08955 0.72841 20.03184 0.25187 0.84168 0.40942 34.36736 2.81266 3.14166 5.64248 3.41397 22.25787 7.06580 3.25123 24.59427 0.27454 0.29925 0.18810 1.33696 48.05820 0.02680 0.07537 0.

76370 60.07628 0.95430 9.03558 0.55992 6.17986 0.05210 0.01660 0.02673 0.00395 37.08391 0.13843 3.02941 0.72750 7.06934 0.14359 2.01509 0.02210 0.Tabel al dobânzii la 10% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.23939 0.86309 17.25926 49.94872 2.02430 0.38554 0.03235 0.21000 1.84973 10.03914 0.05731 0.01826 0.77156 1.00937 0.79750 4.56447 0.51316 0.10153 0.35049 0.14864 0.91818 13.40434 41.39085 124 .71896 117.19434 21.85312 3.02009 0.11591 6.61051 1.05447 5.26333 0.16351 0.10244 30.100000 0.22515 25.19785 0.21763 0.14027 8.04736 0.62092 0.46651 0.04306 0.17725 4.91268 34.01134 0.17953 88.13513 0.59374 2.82645 0.83471 11.01723 106.095310 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.45227 3.14478 45.31863 0.11168 0.01031 0.01247 0.00852 un 1.42410 0.10000 1.01372 0.59497 5.19749 97.11378 23.75139 0.24007 66.44940 19.28966 0.46410 1.09230 0.78518 54.89048 80.33100 1.90909 0.12285 0.097618 0.06304 0.35795 2.68301 0.095690 0.54767 28.096455 0.26408 72.40025 8.42099 15.10999 14.

077 81.300.0103074 0.0573086 0.90901 12.9353 119.13462 16.080.052 151.36062 20.8755 427.488 86.2147 176.0839055 0.639.5390 318.92039 2.970 83.16367 10.0294093 0.2845 186.35221 13.475.62632 7.46661 1.99348 10.397 137.85964 19.16350 8.10456 14.61154 9.82128 2.446.896.562.32863 15.422 Vx=(1+i)-x 0.0058183 0.381 167.734.308 96.60406 10.15129 983.000.241 95.115 19.20749 9.34519 1.40484 3.0762777 0.49400 7.86263 5.070.73685 12.1978447 0.7294 397.365.32223 8.967.091.0430568 0.191 96.896.485.654.045 95.65564 14.777.483 2.340.2672 215.35971 577.593 224.697.5795 518.20884 14.3855433 0.1351306 0.743 92.368.661 95.067 92.00706 1.0693433 0.1015256 0.77934 7.117 96.972 80.518.622 90.347.24482 14.158.73461 33.01659 Mx= Σ Ck k=x ω 402.403.317.086 93.009 101.155.232.69700 Nx= Σ Dk k=x ω Cx=vx+1·(1x-1x+1) 17.1635080 0.917.128 90.188.877 95.73988 23.311.85513 8.773 95.066.418.0323492 0.8960 195.039.073.191.232 203.0267349 0.475 94.299 7.8170 167.0355841 0.168 3.644.39948 8.0085186 0.16707 6.467 14.063.2393920 0.55221 15.2235 308.04619 12.194.10998 462.0220949 0.355.0922960 0.625 112.083 9.27964 4.0803 134.962 85.016 30.16231 7.932 8.93768 413.7945 579.0520987 0.54073 3.98421 7.347.108 83.836.39766 8.198 87.37277 10.9333 350.643 94.7043 266.073.47831 643.572.17237 6.820.0052894 0.031.45894 15.14913 4.008 91.2231 256.2301 490.9227 411.211 76.0101 444.966 95.09738 10.236.656.19237 6.566 78.147 5.6453 235.754 85.1375 563.0213 475.20470 10.850 68.066 84.658 61.385.1486436 0.914 300.523 95.926.4850 328.04876 797.351 124.0124720 0.669 5.0473624 0.958 94.39588 8.103 94.332 247.1228460 0.54891 10.6697 593.344 75.480.63933 9.420.284 94.5128 125 .680.1560 111.3065 90.99122 17.536.37313 10.026 611.309 4.556 33.834 75.901.45646 1.250 6.341.0043714 Dx= lx·vx 37.063 89.260.0137192 0.45630 329.013.1035 204.676.225.2176291 0.484 88.665.670.365 93.16040 2.407 96.0836 372.9195 126.3083 276.10299 716.3186308 0.936 21.0150911 0.585 91.09313 517.3645 225.64813 5.372 184.110 41.706.728 15.892 12.85771 10.714 365.0048085 0.875 93.98399 11.0077441 0.460.0064001 0.790.0093704 0.955.378 95.26053 1.258 96.59062 10.777.540.630 93.822.979 331.459.9619 159.21385 2.795 55.027.52013 7.147 50.703.373.1116782 0.16656 16.6358 104.9173 361.216 3.6397 151.0200863 0.94593 10.8204 385.037.63349 886.651.0630394 0.393.0391425 0.987.436 11.4735 97.06977 9.867 45.61593 10.1798588 0.72555 11.58423 27.7853 550.213.03927 16.361 96.4749 504.370 92.Anexa 3 TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE.091 10.106 3.28077 10.0243044 0.95274 16.68536 369.6852 84.2300 297.0113382 0.65702 15.6187 534.62131 6.3504939 0.70569 3.814 94. CALCULATE CU PROCENTUL i = 10% Vârsta X 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 Funcţia de supravieţuire lx 96.210.2896644 0.458 96.16629 10.06537 30.473.883 88.194 17.0182603 0.6811 287.31554 9.396 92.717.87519 14.57481 1.2633313 0.99708 25.0070401 0.150 24.48114 10.330 272.0756 339.768.943.397.0184 245.4762 143.001.797 79.961 37.4691 460.310 27.0166002 0.75686 4.19333 13.16077 7.669.

034 470.957 1.8125 40.503 156.0008649 0.775 50.11433 0.758 39.65687 0.06427 3.4956 57.063 26.0283 19.31371 1.570 16.07678 0.2876 15.0003668 0.0990 0.0016853 0.15690 0.1550 0.78493 1.0024675 0.3437 0.73331 20.04547 0.0007862 0.048 0.18194 96.05605 0.675 232.0000878 0.Anexa 3 (continuare) 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 73.0123 0.70796 261.039 67.0022432 0.20010 0.30955 0.0000 126 .00543 0.581 334.50200 1.54149 0.239 1.725 887.575 20.4962 72.1457 11.47038 110.642 2.19987 1.812.77019 2.0005907 0.367.91094 1.94198 1.0370 0.073.801 40.0012662 0.79478 4.17165 1.628 6.12976 182.10496 11.0613 0.77984 4.0006498 0.329 2.05479 4.35141 0.621 1.239 4.31953 2.2084 6.527 59.33891 232.0004438 0.312 15.0002070 0.0013929 0.0003031 0.022 0.7230 4.732 69.3506 0.519 11.0015321 0.44108 2.850 1.0004035 0.266 23.42115 2.78879 55.7176 0.16766 14.0001556 0.0001414 0.0216 0.0000966 0.46626 0.085 4.346 42.87204 2.775 12.65043 1.6647 3.000 5.7844 1.3259 1.00758 0.0029857 0.799 13.456 63.415 979 657 428 269 163 95 0 0.71814 34.0036127 0.296 0.0000798 0.11487 63.0009513 0.272 0.908 72.579.730 82.0027143 0.76024 0.3154 33.0003334 0.55602 1.328 2.464 102.12585 0.046 51.34284 4.170 0.942 1.826 6.0011511 0.958 22.387 7.2363 0.278 65.725 1.66832 5.49582 4.0007148 0.990 1.980 1.857 29.0877 13.01431 0.0069 0.9923 0.0001882 0.0018539 0.0001286 0.43505 4.604 31.766 651.50898 9.00690 0.321 34.093 0.029.27782 5.48811 125.584 555.806 127.65385 2.61086 161.03763 0.5541 24.249 29.283 1.433 57.696 398.92172 0.0005370 0.68549 0.58676 1.377 47.6071 17.0010465 0.0001711 0.55033 84.8768 44.863 50.51405 142.98509 0.9305 37.3243 27.0002277 0.3608 9.8946 5.34282 24.7430 2.191.21005 0.33798 72.8279 67.61508 3.5501 62.267 8.11777 47.69989 17.08131 0.520 61.01536 0.237 761.30301 206.00931 0.0002756 0.0000726 293.00000 2.5075 0.0001169 0.00000 78.7154 53.02433 0.882 45.2196 48.339 70.02599 0.50774 3.45322 40.935 18.0001062 0.0032843 0.008 0.44066 0.38815 5.6821 22.496 0.288 55.27474 0.373.352 9.69696 29.758 3.792 279.0002505 0.806 0.38581 0.0004882 0.0020393 0.0039740 0.030 64.29106 7.9828 2.8803 29.119 37.88204 3.7104 8.05827 0.222 191.

BIBLIOGRAFIE Alexandru F. Mihăilă N. 1971. Matematici speciale aplicate în economie. Berlin. Matematici financiare şi actuariale. Lito ASE.. The Theory of Interest (second edition).. 1978.. Socoll C. Popescu O. Dunod. Baciu A. Bădin V. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică. Baciu Aurora. Ioan Rodica. Bucureşti. Mathematical Methods in Risk Theory. Mathematiques financieres. Asigurări de bunuri şi de persoane. Armeanu D. 1986.. 1972. Analiză matematică pentru economişti. Mihăilă N. 1985. Paris. Popescu O. 1971. 1978.. Algebră şi analiză matematică. Trandafir Rodica. 1998.. Teoria probabilităţilor. Elemente de matematici economice. Editura Tehnică. Burlacu V. Bucureşti. Cuculescu I. USA. Bucureşti. Springer-Verlag Berlin Heidelberg... Editura ALL. New York.. Bucureşti. Lito ASE. Curs de matematici aplicate în economie. Allen R. Bucureşti. vol.. Springer.. Matematică financiară. Bonneau I. Mihăilă N. Editura Economică. Duda I. Richard Irwin Inc. Matematici speciale aplicate în economie... Mihoc Gheorghe. Lito ASE. Flondor D. Bucureşti. Gerber H. Swiss Association of Actuaries Zurich. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.. Matematici pentru economişti. 2nd expanded edition. Baciu Aurora. 2000.. 2004. D. Ioan Rodica. Trandafir Rodica. 127 . Cox. Buhlmann H. G... with exercises contributed by Samuel H.. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bazele matematice ale asigurărilor.. Cenuşă Gheorghe. Editura Fundaţiei România de Mâine. Matematici aplicate în economie şi finanţe.. Kellison S. Hoţulete S. Woinaroschi S.. Meteor Press. 1976. Niculescu R. Donciu N. Bucureşti. Bucureşti. Matematici speciale aplicate în economie. Editura Ştiinţifică... Bucureşti. Bucureşti. III. 2000. Bucureşti.. 1991. Life Insurance Mathematics. Lito ASE. U.. 1970. 1995. Matematici pentru economişti. Culegere de probleme. Bucureşti. Craiu Virgil.. Beganu G. Editura Teora. Craiu I. 2003.. 2005. Raischi C. 1991. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Duda I..

Teoria matematică în operaţiuni financiare. Editura Tehnică. Bucureşti. Editura Academiei. Thimonier C. Mihoc Gh. Probabilites et Mathematique Financieres. Tehnici de calcul valutar. 1959. Editura Economică. Editura Didactică şi Pedagogică. Stănăşilă O. Economica. Negruş M. Trandafir R. Ghica M. şi colab.. Purcaru I. Matematici speciale aplicate în economie. 2007. Matematică şi asigurări financiare. 1992..1981. şi colab. Matematici financiare şi actuariale. Bercea F. Bădin V. Bucureşti. 1963. Asigurări şi reasigurări.. Purcaru I.. Popescu O. Purcaru I. Editura Corint. Zbaganu Gh. vol.. Editura Didactică şi Pedagogică.. 1981. Bucureşti. Matematici pentru economişti. Editura Militară. 1970. 1976. şi colab. Craiu V. 1984. Bucureşti. vol. Bucureşti. Institutul de Statistică şi Actuariat. Editura Economică. Bucureşti. 2000. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Marcus S. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică..Mihoc Gh. Bucureşti. Săcuiu I. Matematici aplicate în economie. 1985. Analiză matematică.. Teoria probabilităţilor.. 2006. Săcuiu I. Bucureşti. Bucureşti..... Lito ASE. Metode matematice în teoria riscului şi actuariat.. Mathematiques Economiques. Editura Expert. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică.. Bucureşti. 2004. Matematici financiare. Informaţie şi corelaţie. Bucureşti.. Mircea I.financiar.. 128 .. I şi II. Manual de analiză matematică. Nicolescu M. 1993. Bucureşti. 1971.. 1993. Statiques. Ioan R. Matematici speciale aplicate în economie.. Dinculeanu N. Lito ASE. Bucureşti. Mihoc Gh.. Bucureşti. Bucureşti. 1996. Editura Universităţii Bucureşti. Tratat de statistică matematică... Editura Fundaţiei România de Mâine.. Mihoc Gh.. Văcărel I. 1988.. Toma M. Bucureşti. I şi II.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->