47770282 Matematici Fin Actuariale

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOAN, RODICA Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN : 978-973-725-892-2 51-7:336 519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactare: Marcela OLARU Rodica IOAN Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8 Format: 16/70×100 Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

.

………………………………………….. 1............... Plăţi eşalonate continue ………….. 1....2.... 1......1.………………………… 1.....CUPRINS Prefaţă ………………………………………………....……………….....…………… Test de autoevaluare propus 1 …………………………………………………....……..…………… 2..………...1.... Împrumuturi ……………..1.......... Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă ….. Test de autoevaluare rezolvat …………………………………………………...2...... Dobânda compusă ……………………….………………………………………… Test de autoevaluare rezolvat ....…………........ Inflaţie şi devalorizare ……………………....... Formule utilizate …………………....…………..………………………………………………...... Anuităţi anticipate temporare imediate ……………………... Test de autoevaluare propus 2 ………….......... Echivalenţă în regim de dobândă simplă ……………………………..………..……………… 2... Formule utilizate ………………………………………………………………......…………………….....3..1......1....1..Anuităţi posticipate temporare imediate ……......………...………………. 7 9 9 13 15 17 20 22 29 31 33 33 34 35 40 42 44 45 47 47 48 51 54 55 56 58 60 61 62 71 76 78 80 82 5 .....4.. 2...1... Dobânda simplă ……………………………………………………………..3...... Dobânda simplă cu procente variabile ………………………..................... 1..... DOBÂNDA SIMPLĂ. Anuităţi posticipate perpetue imediate ……...…… 2...……………………………………………….... Test de autoevaluare propus 1 …………..1..........2....…………… 1.. 2. Anuităţi posticipate temporare amânate …………….............1............ Operaţiuni de scont …………….......... OPERAŢIUNI DE SCONT 1.2........ 1... 2.......3.……… 1... Test de autoevaluare propus 2 …………………………………………………. 1... PLĂŢI EŞALONATE............4............ Împrumuturi cu obligaţiuni . 1........ 2............... 2...............3..... Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ………………. Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 2.2........1. Echivalenţă prin valoarea actuală …………………………………..... ÎMPRUMUTURI .……….1.1........ Rambursarea anuală în sistem clasic ... Scont simplu raţional …………..............……............………......2..........1.… 2.....1....…………....6...1..3........5....2.....2. Elementele dobânzii simple ……………………………..1..3. Scontul compus .4....………….. Plăţi eşalonate …………........... Generalizarea dobânzii compuse ………………....1.... DOBÂNDA COMPUSĂ..3............…………………………… 1........…………………......…………. 1.......... 2..……………………..2... 2.3..

... Funcţii biometrice continue ……………………………. Asigurarea până la primul deces …………... Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ……………....................3.................4................. Anuităţi (pensii) viagere continue ...........…………......... Asigurarea de moarte până la primul deces .......... Anuităţi viagere posticipate ……………………………………………….……….…………………….... Asigurări mixte ....... 3...........………......……...............................………….....2..... Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare ...... Anexa 2........... 3..……………….............. 3.......1...13.11...…………....... 3...……………………………....................14.. 3..... Funcţii biometrice …………………………………………………...............2......... 3.... Asigurări de deces .8............. 3............... Asigurarea continuă în caz de deces .....…………… Test de autoevaluare rezolvat.... Asigurări de viaţă …………………………......... 3. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice.............. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu . Formule utilizate ………………………………………………………………............ Test de autoevaluare propus 2 ………….... Pensii viagere …………..... 85 86 86 88 90 91 93 94 95 96 98 99 101 102 103 104 106 106 107 107 109 111 113 115 119 122 125 127 6 .. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE ......……………………...... 3..........……………………….........1.......... Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare …………………………………………….. Anuităţi viagere anticipate …………………….......6...…………............1.……………… Anexa 3........... Test de autoevaluare propus 1 …………..... calculate cu procentul i = 10% Bibliografie ……………………………………………………………………….............. 3.………….......3....................……………………............... Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani ......................... Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane......1... 3........…………… 3.....3............. 3........... Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane...………… 3.…………. 3.1....…………. 3............ Rezerva matematică ........…………………………… 3....12.......7...1.........…………....5. 3.... Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane …………………...... Tabele ale dobânzii ……………….....10.............9......... 3..... Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie.................4. Anexe Anexa 1......15......................

necesar abordării modelării matematice a fenomenelor economice care au fie un caracter determinist. masteranzilor. fie aleator.PREFAŢĂ Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice. Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse. Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă şi constituie obiectul prezentului volum. tuturor celor care vor să studieze matematicile financiare şi actuariale. Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile economice. Autoarea 7 . Acest lucru este posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat.

8 .

1. Astfel. cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp. Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui împrumutat. se va folosi notaţia: S ( S 0 . t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită.1. Deci. Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută) creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată. astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu.1. ∞ ) → R + .m. constituie cauza unor dobânzi ridicate. dobânda simplă. valoarea scontată a unei poliţe. dobânda compusă. scadenţa medie. procent mediu înlocuitor. 9 . t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u. factor de fructificare. scont simplu. scadenţa comună. Suma investită iniţial o numim valoare iniţială sau capital principal. DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani acumulată la momentul de timp t. St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 . DOBÂNDA COMPUSĂ. Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil. în condiţiile unor resurse băneşti limitate. DOBÂNDA SIMPLĂ. suma finală este funcţia de două variabile: S : [ 0. O cerere mai mare pentru credit. iar suma mai mare obţinută după perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare finală). Dobânda simplă Notaţii: S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită. ∞ ) × [ 0. valoarea nominală a unei poliţe. factor de actualizare. OPERAŢIUNI DE SCONT Concepte-cheie: dobânda. t ) = St . scont compus.

4. t ) = f ( t ) . 4. obţinem: S (1. atunci suma împrumutată este egală cu valoarea finală. i )} . ∞ ) → R şi are proprietăţile 2) f ( 0 ) = 1 . 5) ∂S0 6) S ( S01 + S02 .1. 2) S ( 0. 1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) . TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma: S ( S0 . t ) = 0 . Observaţii: 1.1) Observaţii: 1. ∂S ( S0 . indiferent de perioada de timp t. 3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 . i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând regimului de capitalizare { f ( t . Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0.1. 10 . f ( t . ce depind de parametrul { f ( t . ∀S01 . 3. t ) . t ) = S ( S01 . Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu timpul. ∀S0 ≥ 0.2) astfel. Pentru i ∈ I . Dacă în (1. 4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă. Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală este mai mare decât suma iniţial investită.1. t1 ) ≤ S ( S0 . (1. Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală nulă. se numeşte regim de capitalizare. t ) >1. ∀t ≥ 0. fixat. O familie de factori de fructificare i ∈ I (I mulţime finită). (1.0 ) = S0 . t2 ) . 2. f ( t ) se numeşte factor de fructificare.1) S0 = 1 . 2. t ) = S0 f ( t ) . i )} .Proprietăţi ale funcţiei valoare finală: 1) S ( S0 . S02 > 0 . 3. unde: f : [ 0. f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la momentul de timp 0. t ) + S ( S02 .

Definiţia matematică a dobânzii DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 . D : [ 0.3). găsim: D ( S0 .m.t ] .6) i = f (1) − 1 Din (1.1. D ( S0 . ∞ ) × [ 0. ∞ ) → [ 0. timp de un an de zile.4) unităţi monetare în intervalul de timp [ 0. şi se notează cu i.7) 1 + i = f (1) = u unde u se numeşte factor de fructificare. ∞ ) Folosind relaţia (1.1. Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei de o unitate monetară.1.1. t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1.3) (1.5) i = S0 (1.1. t ) şi cea iniţială S0.1. t ≥ 0 şi f derivabilă.9) a ( t ) = i. t ) = S ( S0 .. t ) − S0 .6) (1.1.1. t ≥ 0 (1.1. timp de un an de zile: (1.1. atunci: f ( t ) = 1 + it .8) p p = 100i ⇒ i = 100 DOBÂNDA SIMPLĂ Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t. Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u.1) − 1 sau (1.10) 11 . Astfel (1. t+dt) este proporţională cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate: (1.

Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0.1.12) dt →0 lim Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi. t ) = S0 f ( t ) . atunci găsim relaţia (1.11) (1.1.15). t ≥ 0 Demonstraţie: Cum S ( S0 .1. t ≥ 0 iar dobânda obţinută: D ( S0 . (1. iar D ( S0 . t ) = S0it . atunci găsim: f ( t ) − 1 = it .16) Astfel. f ( t + dt ) − f ( t ) dt = a (t ) . t ≥ 0 . t ) = S0it . f ( t ) = 1 + it . (1.1. t ) = S ( S0 . vom obţine: f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds . ∫ 0 t (1.14) Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii anuale unitare. atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi: S ( S0 . S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it .1.1. f ( t ) = 1 + it . t] a folosirii ei. t ) − S0 = S0it . integrând. t ≥ 0. DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I .Demonstraţie: Din ipoteză avem: f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt . t ) = S0 (1 + it ) . se numeşte dobândă simplă. t ≥ 0 defineşte regimul de dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă). (1. iar factorul de fructificare este f ( t ) = 1 + it .15) (1. putem da următoarea definiţie: DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 .13) Cum a ( s ) = i.1. f ( 0 ) = 1 . fixat. calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata [0. 12 .

t ) − S0 S0 t (1.1 ⋅ 2) = 1200u. iar procentul anual este de 10%.1. f (t ) Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile: i= S ( S0 . t ) − S0 S0 p 100 (1. t ) − S0 S0 i = S ( S0 . aflaţi timpul de plasament.Observaţie: Din (1.m... Astfel: S0 = St 1 1 = St = St 1 + it 1 + it f (t ) (1. 13 . Aflaţi suma finală corespunzătoare. este de 400 u. astfel cunoaşterea a oricăror trei dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element. unde S0 = 1000u. t ) = S0 (1 + it) .m. în regim de dobândă simplă. atunci S = 1000(1 + 0. t = 2ani.1. Elementele dobânzii simple În formulele găsite există interrelaţii. p =10% .m.m. t ) S0 t 100 . p= S ( S 0 . cu procentul anual de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani. Soluţie: Folosim relaţia S ( S0 .m.19) EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u.1. considerând că dobânda unitară anuală este constantă.16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t.1. 1. t ) − S 0 S0 t = D ( S0 .18) Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia: t= S ( S 0 . EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de 2000 u.1.1.17) unde 1 este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă..

1 an = 4 trimestre. 30.1. k = 12. 29. formulele se scriu astfel: D = S0 i t360 . sau 360 1 D = S0t360 360 i (1. 1 an = 360 zile. anul bursier are 365. k = 4.21) 14 . Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile.20) Pentru fracţiunea de an „zi”. Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile.. semestre etc. Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe perioade de timp ce conţin fracţiuni de an. Observaţia 3: În general. k = 2. 31 zile. 30. iar în procedura franceză. respectiv 366 zile (anii bisecţi) (anul real).Soluţie: Avem S0 = 2000u. anul are 360 zile. k t ⎞ ⎛ S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟ k ⎠ ⎝ D = S0 i (1. 1 an = 12 luni. S0 i S0 i obţinem timpul de plasament t = 2 ani. Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma t= tk . anul are 365 zile. 1 an = 1 an. iar lunile de 30 de zile egale între ele (procedura germană).m. Observaţia 2: În procedura engleză.. iar lunile de 28. iar lunile de 28. 29.) Considerăm: k = 1. k = 360.1. luni. 31 zile. trimestre. 1 an = 2 semestre. D = 400u.m. vom găsi astfel: k tk . p =10% înlocuim în relaţia: S − S0 D = t= t .

15 . i EXEMPLU: Se depun 3000 u. i1 = 0.m. Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni. Dobândă simplă cu procente variabile Uneori. timp de 3 luni cu procentul de 9%..m.m. t12 =3. EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u.1.5 u.1. în regim de dobândă simplă. 1.1.2. Soluţie: Folosim relaţia (1. produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor fix” relativ la dobândă. 08 ⋅ 3 = 12 D = 60 u. t ) . 09. t3 = 3 /12 ∑ 3 S0ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk k =1 n D = 307. iar atunci dobânda totală va fi: D ( S0 .1.m. t2 = 6 /12.5 u. t ) = ∑ n D ( S0 . timp de 3 luni cu procentul anual de 8%.m. Soluţie: Ştim că S0 = 3000u. t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu k =1 n procentele pk = 100ik . apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%.22) D = unde: S0 = 3000 u. t1 = 3 /12. k =12. n .. tk ) = k =1 ∑ n S0 ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk . p =8% D = S0 i t12 12 D = 3000 ⋅ 0.m. k =1 n (1. operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p în întregul interval de plasament [ 0.12.m.22) Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0. k = 1.t ) . din diverse motive. pentru un t dat. t=3luni.DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”. i2 = 0. Calculaţi dobânda aferentă acestei operaţiuni. S = 3307. raportul 360 . i3 = 0.

p > 0. h2 (1. operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0. procentul lunar este de 12% şi se investesc 3000 u. numărul de luni ale anului) putem p p p ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) . (1.1. vom obţine: (1.1. la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0. la momentul iniţial. h2 numărul de perioade de lungime 1 h . cu dobânda anuală unitară i. dacă valorile lor finale sunt egale: 1 + h1i 1 h1 = 1 + h2 i 1 h2 ⇔ h1i 1 h1 = h2 i 1 .26) EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară. atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare fracţiunilor de an. relaţia (1.24) Astfel. suma finală va fi 1 + i . Adică. 12 Soluţie: i1 = 12% ⇒ i = 16 .Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul. respectiv 1 1 h2 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 h1 şi i 1 .1.25) DEFINIŢIE: Fie h1 . de lungime 1 h şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 .27) i( ) = 1% . iar suma finală corespunzătoare h h unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 .1.m. p ∈ Z (de exemplu.24) devine: p i( ) i= p . h Pe de altă parte. dacă anul se împarte în h unităţi de timp. p (1.m. 12 12 Deci. ele sunt h2 echivalente în regim de dobândă simplă. dacă o unitate monetară este plasată timp de un an.1. unde h nu este neapărat întreg. Cum cele două valori finale trebuie să fie aceleaşi. ce devine suma plasată la sfârşitul primului an? (1. h Observaţie: Dacă h = scrie: 1 .1.23) i = hi 1 . Dar. 01) = 3030 u.

S02 ... S0n ⎞ ⎛ σ 01 ⎜ ⎟ .. 17 . atunci ele sunt substituibile una celeilalte. σ 0n ⎞ ⎟ . ptn ⎟ ⎝ 1 ⎠ σ 02 θ2 pθ 2 ..S0n ..1..... n (R ) . iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple. se poate nota: ⎛ S0 ⎜ 1 P = ⎜ t1 ⎜ ⎜ pt ⎝ 1 S 0 2 .. tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 ⎜p ⎜ θ ⎟ ...1. ptn şi pe perioadele de timp t1 .. cu procentele anuale pt1 ..tn . S0 n ⎞ ⎟ t 2 . pθ n ⎟ ⎠ operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă conduc la aceeaşi dobândă simplă totală... P ∈ M 3... Spunem că cele două ⎟ ... ⎛ S01 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎜ t ⎝ 1 S0 2 t2 pt2 . ⎟ pt 2 .3..n (R ) . Astfel.. Dacă Q substituie pe P.28) Q ∈ M 3. D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑ k =1 k n n S0k ptk tk 100 k =1 . n (R ) Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3..29) 0 k ik t k Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente.1. θ n ⎟ . Echivalenţă în regim de dobândă simplă Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 ... pt n ⎟ ⎠ Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple. (1. atunci elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare. pt2 . t n ⎟.1. formal.. t2 .. Se notează: P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q ) D DS ⇔ ∑S k =1 n 0 k ik t k = ∑σ k =1 n (1.

ak > 0. printr-un vector de componente egale cu p. ∑ ak = 1. t2 .. n din operaţiunea financiară P va fi: 18 . k =1 n (1. n din operaţiunea financiară P va fi: t= ∑ n k =1 n S0k itk tk = k =1 n ∑ S0k pt tk k n = ∑ S0k it k =1 k ∑ S0k pt k =1 n ∑ bk tk . k =1 n b) numai vectorul scadenţe ( t1 .1. k = 1..S0n ..Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente: 1.31) k unde bk = S0 k ptk ∑ S0k pt k =1 n . k ∑ bk = 1.tn ) . k =1 c) numai vectorul procente ( t1 .30) unde ak = itk tk ∑ it tk k =1 k n . Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume S0k . printr-un vector de componente egale cu t. printr-un vector de ( ) componente egale cu S. k =1 n (1.. S02 . bk > 0.1. atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp tk .. a procentului mediu înlocuitor. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele ptk .. t2 ... respectiv a scadenţei medii înlocuitoare.n (R ) . Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii înlocuitoare. n din operaţiunea financiară P va fi: S = k =1 ∑ n S0k itk tk ∑ it tk k =1 k n = k =1 ∑ S0k pt tk k n ∑ pt tk k =1 k n = ∑ ak S0k .tn ) . în care se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu dobânda: a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 . k = 1. k = 1..

.12 = 1.m. 12% având scadenţa (durata) de 36 zile. respectiv un semestru. S01 = 2. 10. 5. sau t= D1 + D2 + D3 ∑ S0k ik k =1 3 . k =1 k n (1. Aflaţi scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă prin dobândă).m.1 .000 ⋅ 0.. k =1 EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile următoare: 2.m. 10%. p2 = 10% ⇒ i2 = 0.p= ∑ n k =1 n S0k itk tk = ∑ S0k pt tk k =1 n k n = ∑ S0 k tk k =1 n ∑ S0 k tk k =1 ∑ ck pt . Soluţie: D=S0it (regim de dobândă simplă) D1 =S01i1t1 . p1 = 9% ⇒ i1 = 0. t1=36 zile = 36 ani 360 D 2 =S02i2t2 .000 ⋅ 0.32) unde ck = S0 k t k ∑ S0 k tk k =1 n .000 u. S03 = 10. D3 =600 u. cu procentele anuale de 9%.. D 2 =125 u.000 ⋅ 0.09 + 5.12 .m. S02 = 5.1...m. t= ∑ S0k ik tk k =1 3 3 ∑ S0k ik k =1 . 3 luni. t2=3 luni = 3 ani 12 D3 =S03i3t3 .09 .. ck > 0.000 u.m.m. p3 = 12% ⇒ i3 = 0. ∑ S0k ik = 2.1 + 10.m.. D1 +D 2 +D3 = 743 u.880 k=1 3 19 .000 u.000 u.000 u.m.000 u. t3=1 semestru = 1 ani 2 D1 =18 u.m. ∑ ck = 1..

pn ... tn şi cu procentele p1 . obţinând sumele finale S1 .n (R ) se înlocuieşte cu operaţiunea unică B ∈ M 3.. P ∈ M 3.. Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală: ⎛ S1 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎝ 1 S 2 . S2 . S02 . atunci: a.34) c.33) b.. Echivalenţă prin valoarea actuală Să presupunem că se plasează sumele S01 . sau i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk k =1 (1. procentul unic sau comun înlocuitor p este: 1 p= S ⋅t ∑ n k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk ..1. vom găsi scadenţa medie înlocuitoare: t = 743 = 0.. procentele şi duratele plasamentelor..1.... t 2 .35) 1.. Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3. 272 zile 2. p2 .. Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune financiară simplă şi determinarea sumei comune.Astfel. Pentru S şi p daţi. Admitem că sunt cunoscute sumele finale.1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda. respectiv a scadenţei comune. Pentru p şi t daţi..4.. a procentului comun.. n (R ) pn ⎟ ⎠ 20 .880 t = 0.1.. Sn . S0n pe duratele t1 . Sn ⎞ ⎟ t n ⎟.3952 ⋅ 360 = 142. k =1 n n (1. k =1 n (1. scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este: t= 1 S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . p2 . t2 .3952 ani 1. suma unică sau comună înlocuitoare S este: S= 1 p ⋅t ∑ n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . Pentru S şi t daţi..1.

adică P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) .. S2.. în raport cu care sunt socotite duratele tk. t. admiţând că. Numai vectorul scadenţe (t1. luat ca bază de calcul. . Să notăm cu: A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 k =1 k =1 n n (1.1.. deducem următoarele rezultate: Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu valoarea actuală: a... S).. printr-un vector cu toate componentele egale (t.38) 21 . atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume finale Sk este: S = k =1 ∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 ∑ (1 + ik × tk )−1 k =1 n n (1. Numai vectorul sume de plată finale (S1. cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic. Sn).. printr-un vector cu toate componentele egale (S.37) b.1.1. t2.tn). atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 k =1 n (1.36) valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un moment dat. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele VA DS conduc la aceeaşi valoare actuală totală. VA DS Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul de dobândă.....cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta. din punct de vedere practic. t).. însumarea are sens. atunci când atât valorile actuale totale A ( P ) şi A ( Q ) . S. .

. Fie p dobânda unitară. iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate.3. .. t şi p sunt date sau fixate. 1. t – durata de plasament S 0 – sumă iniţială. găsit în tabele financiare. celălalt element înlocuitor. atunci relaţia de echivalenţă are forma: ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 k =1 n (1. p. Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele (capitalurile) iniţiale. scadenţă t şi procent anual p. atunci suma finală va fi: 22 .. printr-un vector cu toate componentele egale ( p.. se deduce următoarea propoziţie: Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o operaţiune unică Q de sumă finală S. atunci: Anii 1 2 M t Suma plasată la începutul anului S0 S1 = S 0 (1 + i ) M Dobânda produsă în timpul anului S0i S1i = S 0 (1 + i )i M Suma obţinută la sfârşitul anului S1 = S 0 (1 + i ) S 2 = S 0 (1 + i ) 2 S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 S t = S 0 (1 + i ) M t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare. rezultă. Numai vectorul procente (p1.39) Analog. p2. p – procentul.2. în mod unic. p )..40) de unde.. prin echivalenţă în regim de dobândă simplă prin valoare actuală.c. la sfârşitul primei perioade. Dobânda compusă O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă. după cum două dintre elementele înlocuitoare S..2. pentru diferite procente.1. pentru t = 1. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 k =1 n (1...1.. dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare. pn). i = 100 a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade.

2. ⎜ t = tk = n ani ⎟ . Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 . Dacă t1 = t2 = . atunci St = S0 n ∏ ⎜1 + ik n ⎟ ⎝ ⎠ k =1 n ⎛ t⎞ n ⎛ ⎞ n 2.S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t .2. 1+ i Timpul se poate obţine din (1. atunci dacă aplicăm regimul de dobândă compusă.. Dacă t1 = t2 = ..... (1 + in tn ) M Deci. = tn = t .. k =1 n iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 . valoarea finală este: S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) k =1 n (1.. pn .1) (1.4) Particularizări: 1..2. p2 .. Dobânda compusă va fi pentru t întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 t (1. putem scrie: Suma plasată la începutul perioadei S0 S1 = S0 (1 + i1t1 ) Perioada Dobânda S0i1t1 S1i2t2 Suma obţinută la sfârşitul perioadei S1 = S0 (1 + i1t1 ) S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) t1 t2 M tn Sn −1 M Sn−1in tn M Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) .3) prin interpolare.2) [ ] ( ) Suma iniţială depusă va fi: S0 = St (1 + i ) 1 t = St vt (1.. t2 .. = tn = 1an .3) unde 1 = v factor de actualizare. atunci St = S0 (1 + ik ) ⎜ ⎟ k =1 ⎝ ⎠ k =1 ∑ ∏ 23 ..2.2.tn ∑ tk = t .

1) pentru partea întreagă de n ani. Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este..m. valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi: n S n = S 0 (1 + i ) . Dacă t1 = t2 = . ci este de forma t = n + h . un număr întreg.06 ⋅ 1.704 u.5) reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă.000 ⋅ 1.m. Astfel. i1 = i2 = .07 ⋅ 1. în regim de dobândă compusă pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%. p4 = 9% ⇒ i4 = 0. 7%. = tn = 1an .08 ⋅ 1. Înlocuind. în timpul fracţiunii h a anului.4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 ) p1 =6% ⇒ i1 =0. S n i .07 . S n . 9% ? Soluţie: Folosim relaţia (1. p2 =7% ⇒ i2 =0.09 .08 .. Soluţia raţională porneşte de la forma (1. Această sumă. se obţine: k h⎞ n⎛ S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ n+ k⎠ ⎝ k (1.2. = in = i .2. p3 = 8% ⇒ i3 = 0. Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia k raţională şi soluţia comercială..06 .09 = = 20.. vom găsi: S4 =20.000 ⋅ 1.000 u. 8%.3. cu dobândă k h unitară i.2. k 24 . atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i ) k =1 n n EXEMPLU: Ce devine suma de 20. va aduce o abordare simplă.3352 S4 =26. în general.

EXEMPLU: i2 = dobânda unitară semestrială. dacă: 1 + i = (1 + ik ) . 1 2 Observaţii: 1 u.m. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is.8) sau ik = (1 + i ) 1/ k −1. 1 u. devine după un an (1 + ia ) u. i12 = dobânda unitară mensuală (lunară). devine după un an (1 + 2is ) u.2.7) (1. i360 = dobânda unitară zilnică.m. corespunzătoare perioat p delor diferite t1 şi t2 . .6) Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia dobânda unitară ik. i ⎞ i2 2 ⎛ devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia . 1 u. i2 = 100 (1. t2 p2 EXEMPLU: Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială...2. corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2.. sunt proporţionale dacă 1 = 1 . atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală unitară i. Atunci i i ia şi is sunt proporţionale dacă s = a .Procente proporţionale DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă acestea conduc la aceeaşi valoare finală.. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia.2.m.m.m. k (1. i4 = dobânda unitară trimestrială. plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is. 25 . = (1 + ia ) u. i1 = 100 . p1 p2 (1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 . 2⎠ 4 ⎝ Procente echivalente 2 DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 .m.

pentru d < 1 1− d (1.2.14) (1. de unde. (1.9) DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă k corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) .2.2.18) dk = .2. adică: i = d .13) (1. k i( ) = kik .2.12) Relaţia (1. (1.Pentru un an. din formula de echivalenţă avem: ⎛ i( k ) 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ ⎞ ⎟ ⇒ ⎟ ⎠ k (1.15) (1.2.2.10) astfel.17) d ( ) = kd k . rata efectivă a reducerii sau actualizării: k d( ) (1.2. k 26 .2. 1+ i vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d. DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este: d =1− v . relaţia de echivalenţă se scrie: 1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) 2 4 12 = (1 + i360 ) 360 . care se poate scrie: v =1− d = 1 =1− i ⇒ 1+ i 1+ i d= i .12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi dobânda unitară anuală i. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.2.16) DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării (reducerii) plătită de k ori pe an este: k (1.11) 1/ k k i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ .2.

t + dt ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i. k k⎠ ⎝ (1.20) Observaţia 1: 1/ k Aveam relaţia i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ în care vom trece la limită: ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( k ) = lim k ⎡ 1 + i 1/ k − 1⎤ = lim i k →∞ = lim (1 + i ) k →∞ 1/ k ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ −1 k →∞ 1/ k = ln (1 + i ) = δ .2. n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) . Observaţia 2: ln (1 + i ) = δ . > δ . Cu alte cuvinte... dacă i este dat.19) de unde 1/ k d ( k ) = k ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = k 1 − v1/ k . (1.23) trebuie să percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t .25) (1.2. Astfel. (1.2.2. am obţinut: sau ln (1 + i ) = δ .24) (1.26) găsim Dezvoltăm eδ i = eδ − 1 ..2.21) Adică. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.23) unde δ se numeşte procent nominal instantaneu. în serie MacLaurin şi obţinem: 2 n i = δ + δ + . k ⎠ ⎝ (1.2.22) (1. astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u.m. + δ + .2.2. 1 + i = eδ .27) 27 . k (k ) ⎞ ⎛ v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ .Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul perioadei. am obţinut i > δ . folosind procente echivalente putem obţine formula comercială h pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + : k h⎞ ⎛ n h S n+ h = S ⎜ S0 ..2. (1.2. în baza relaţiei (1. 2 n deci.

Comparăm cele două soluţii. de unde ⎟ ⎠ 4 28 . depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă. EXEMPLE: Soluţie: 1/ k Folosim relaţia (1. Soluţie: ⎛ i( k ) Folosim relaţia (1.şi cum (1 + ik ) = (1 + i ) h h/k .12 . k i+ k ⎝k = 1+ 1! 2! (1 + i )h / k ≤ 1+ h i. k (1. 12 4 1.12): i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/12 12 i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0.125509 .11): 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ i = 0. ( 4) ⎞ ⎛ ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ ⎜ 4 ⎠ ⎝ k ⎞ ⎟ . calculaţi i. 08 . 076225 d ) ⎥ ⎢ ( ) ⎥ ⎢ ( ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2. deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi. cât şi fracţionare. Cele două soluţii. vom avea: n h/k S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i ) k .28) Observaţii: 1. calculaţi i( ) . Dacă i = 0. Valorile finale ale unei sume S 0 . iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda. d ( ) . atunci vom găsi: ⎢ ( ⎥ ⎣ ⎦ ( 4 ) = 4 ⎡1 − 1 − d 1/ 4 ⎤ = 4 ⎡1 − 1 + i −1/ 4 ⎤ = 0. .. raţională şi comercială. nu sunt identice.5509% . 3. putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru cel ce va încasa dobânda..2. Dezvoltăm în serie (1 + i ) h/k (1 + i ) atunci h/k h⎛h ⎞ h ⎜ − 1⎟ ⎠ i 2 + .2. Dacă i( 4 ) = 0.2. (1. 077208 ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ Folosim relaţia: k d ( ) = k ⎡1 − 1 − d )1/ k ⎤ .2. 2. adică p = 12.29) Cu alte cuvinte. diferă în funcţie de durata t. Soluţia comercială este mai des utilizată.

29 . t + dt ) − S (1. S (1.31) reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale. t + dt ) − S (1. t + dt ) dobânda δ ( t ) . 2. (1. t ) în intervalul ( t . t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1. intensitatea instantanee a dobânzii: δ (t ) = S ' (1. dată de (1. t ) = S (1. la momentul 0. t + dt ) valoarea la momentul t + dt.2. t ) dt va aduce în intervalul ( t . b ) . (1. după trecerea timpului t. t ) . t ) sau δ (t ) = f '(t ) f (t ) . ci este o funcţie de timp. Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de dobândă. S (1. t ) δ ( t ) dt S (1.2. echivalează cu suma de 1 u. t + dt ) .m. 4. Admitem că δ ( t ) > 0. Generalizarea dobânzii compuse Presupunem că δ nu este constantă. Notăm cu S (1. t ) ⇒ S (1. t ) δ ( t ) dt S ´ (1. t + dt ) dobânda S (1.2. δ ( t ) . S (1. Suma S (1.2. ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t. t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) . 3. t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. vom obţine: ln S (1. t ) ( S (1. va aduce în intervalul ( t .m.1. t + dt ) − S (1.0 ) = 1 . b>0). t ) = S (1. 1 u. găsim ∫ a t S (1.30) Observaţii: 1.1. a>0. S (1. t ) = e 0 ∫ δ( u )du t . Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii).30) la momentul t. Integrând. t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1. t ) δ ( t ) dt ∀ ( a. iar cu S (1. t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul. t ) S (1. ∀t ≥ 0 .

36) 1 = v (1) = e−δ 1+ i .2.m. ∀t ∈ [ 0.33) că forţa dobânzii este constantă în raport cu timpul. ∀t ∈ [ 0. ∞ ) .m.m. (1 + i )t (1. ∫ δ ( u )du t . Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ .2.000 u.34) atunci iar v= v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d ) .000 u. atunci: S0 = St e St = S ( S0 .000et +t u. ∞ ) 1 + it (1. t ) = S0 eδt ⇒ δt = St e −δ t . t ) = (1 + i ) . Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă În regim de dobândă simplă avem: S (1.2. 30 . δ ( t ) = 3t 2 + 1. t ≥ 0 ( t numărul de ani de la deschiderea depozitului).33) Observaţia 1: Se observă din (1. atunci δ (t ) = i . Soluţie: Avem S = S0 e 0 atunci S = 100.2.35) (1.2.000e 0 2 ∫ ( 3u +1)du t 3 = 100. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1. calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni. t ≥ 0 . t atunci d (1 + i )t dt δ (t ) = = ln (1 + i ) = δ .EXEMPLE: 1.2. reprezentând dobânda unitară instantanee. (1. EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100.32) 2. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă În regim de dobândă compusă avem: S (1. timp de t ani. t (1. t ) = 1 + it . S0 = 100.

iar pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de durată a balanţei de plăţi. devalorizării şi a deprecierii. p2 . pot conduce la deprecierea monedei sau devalorizarea acesteia.1. modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede.38) cu devalorizare 31 . caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei. Putem scrie: ⎧ 1 + i.2.m. însă. se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare. şi. sociale. politice. Inflaţie şi devalorizare Fie p=100 i. interne sau externe.2. acoperirea cheltuielilor.37) Astfel. fara devalorizare ⎪ 1 an → 1u. dezvoltarea celui care face plasamentul. procentul anual sau periodic. Un astfel de punct de vedere pare a fi cel ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în afaceri în particular. Astfel. ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ t S ( S0 . Astfel.2. ⎯⎯⎯ ⎨ 1 + i ( i. cu care se face un anumit plasament care are drept componente p1 . DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie. Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient anual unitar α . DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic. 0 ⎛ 1+ i ⎞ ⎪ S0 ⎜ ⎟ . cu devalorizare ⎩1 + α (1. iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de devalorizare. diverse motive economice.2.α ) ⎧ S (1 + i )t . t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de dobândă compusă: ⎪ ⎪ 1 an ⎯⎯⎯ ⎨ → ( i. t ) fara devalorizare (1.α ) ⎪ . cunoscute sau necunoscute. DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a parităţii unei monede. putem da definiţiile economice ale inflaţiei. valoarea finală S ( S0 . respectiv.

2.2.41) 0 ≤τ ≤ t Se poate observa că: t →∞ α >i lim S ( S0 . daca i < α (1.44) şi j = i + α + iα 32 .2. dar au loc următoarele condiţii: i (τ ) > α (τ ) .40) Relaţia (1.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai mare decât rata anuală a dobânzii. α ) = 0 (1.2.2. atunci are loc o devalorizare controlată. t ) = S0 . suma finală a operaţiunii va fi zero. după o durată de plasament suficient de mare. i.2. 1+ α În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent q = 100 j . α sunt variabile în timp. cu sau (1.39) iar S ( S0 . t ) > S0 . daca i = α S ( S0 .42) Relaţia (1. iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau revalorizare. iar 1 se numeşte factor de devalorizare. t ) < S0 . unde j se numeşte dobândă anuală aparentă. DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut.2.40) se păstrează şi atunci când i. ∀α > 0 ⎝ 1+ α ⎠ t (1.2. i (τ ) = α (τ ) i (τ ) < α (τ ) . daca i > α S ( S0 .Observăm cu uşurinţă că: ⎛ 1+ i ⎞ t S0 (1 + i ) > S0 ⎜ ⎟ .43) (1. Avem relaţiile: 1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1.

(valoare aparentă).2. 03) = 12181 u. i = dobânda unitară anuală.000 (1.m.1) 33 . n . S0 = preţ de cumpărare.1) (1. b) St = 10. θ (1.3. n .3.m. p1k .45) 1. Care este valoarea finală a operaţiunii dacă: a) nu există devalorizare sau este neglijabilă. (valoare reală). reprezentând efectuarea a n1 şi. Operaţiuni de scont Notaţii şi denumiri Operaţiunea de scont este caracteristică.m. θ ≥ un an unde: K = valoarea nominală a poliţei.EXEMPLU: Se plasează suma de 10. în general.) Soluţie: Folosim relaţia (1.2.1/1. 1 2 unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k. p2 j . t1k ) k =1. Aceasta este evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ .m. în regim de dobândă compusă timp de 3 ani cu procentul anual de 10%. O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. n2 plăţi de valori finale. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare.2. t2 j ) j=1.000 (1. Q = ( S2 j . care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă. băncilor comerciale. b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă. deci P = ( S1k . vom obţine: 3 a) St = 10. θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) .1) = 13310 u. respectiv. Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . respectiv p2j şi t2j. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă Vom considera operaţiunile multiple P şi Q. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale.000 (1.. 3 c) St = 10.3. înlocuind. adică: DC ∑ n1 k =1 ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ = 1k ⎢ 1k ⎥ ⎣ ⎦ ∑ ⎡ S2 j ⋅ (1 + i2 j ) ⎢ ⎣ j =1 n2 − t2 j ⎤ ⎥ ⎦ (1.000 u. 03) = 14544 u.38) şi. 3 3 1.

obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii: K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt iar (1.1.3. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital. corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt procent. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 . scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la scadenţă.3. notat SSR.7) q t Kjt SSR = 100 sau SSR = .5) Ka = K − S Astfel.3.3.4) K = Ka + S şi (1.8) 34 .3. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda. 2. θ1 ≥ un an θ (1. putem face următoarele observaţii: 1.3) S = K − Ka Teoretic. iar scontul se scade din capital. (1. notat S.3.3.6) Astfel. Scontul simplu raţional Scontul simplu raţional. adică la t = θ − θ1 până la scadenţă.3) obţinem: (1. Din (1.Dacă la un moment dat θ1 < θ . q 1 + jt 1+ t 100 K (1. atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs K1 = S0 (1 + iθ1 ) . poliţa poate fi vândută unei bănci comerciale. cu dobânda unitară j: SSR = K a jt (1. diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka. Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia) la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka.3.3. va fi dobânda dată de Ka pe perioada t.2) unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 . Vom numi scont. 1.

Observaţii: 1. SCR. SSR < SSC .3.12) K a = K (1 − jt ) . va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t.3.3. SCC.unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de emisiune al poliţei p=100i). Din (1.10) (1.3. iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii. În practică.15) 35 . j = dobânda unitară de scont.3. astfel: 1 + jt ≅ 1 iar relaţia (1.11) (1.13) sau SSR = SSC (1. adică utilizarea scontului simplu raţional convine deţinătorului poliţei. şi t=1 an. Scontul compus Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă. Scontul simplu comercial. jt este mic şi se neglijează.2. t = durata scontării (măsurată în ani).8) devine SS = Kjt (1.3. Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari.8) obţinem: SSC = SSR (1 + jt ) (1.3.14) 1 + jt 1.3.9) Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial. Dacă K=1 u. Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial. 1+ j (1. atunci din (1. pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional.3. 1 − jt (1.3.3.10) şi (1.m. notat SSC. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j.3. cu dobânda unitară j: SSC = Kjt şi iar a K= K . 2.8) avem: SSR = j .

17) (1.18) găsim: Ka = K .18) şi.3.3. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1. v = 1+ j În regim de dobândă compusă.25) 36 .3.23) unde Ka = K . neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda unitară j este. cum orice scont ce aproximează. aplicând definiţia scontului compus raţional.3.3.19): Ştiind că: (1 + j )t = 1 + jt + j 2 Kjt ⎡ ⎤ SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt (1. scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial.19) găsim că scontul compus comercial este: SCC = K a jt (1. atunci din (1.3. vom avea în (1.3. obţinem scontul compus raţional: t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ .3. 2 şi. în general..19) sau −t SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt .DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont: j .22) iar.3. 1 factor de actualizare sau factor de scont.3. d= 1+ j sau d =1− v .16) (1. (1.24) 1 + jt şi K = K a (1 + jt ) .20) Din (1. unde.. (1. (1 + j )t (1. mică pe piaţa financiară).21) t ( t − 1) + . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.3.3.3. vom avea: K = K a (1 + j ) t (1. SCC.

1 + 0.825. SCC = SSR < SSC . posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă. 3.3659 u.1 ⋅ 0.08 1 + jt K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒ K = 120. având scadenţa 10 luni mai târziu. aplicând atât scontul simplu raţional. Ka = 129.8333) = 129.996 = 127.996 u. atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC.000 u. 2.000(1 + 0.Observaţii: 1.1 ⋅ 0.m.25 129. b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1 Ka = 37 .1 ⋅ 0.m.25 q2 = 10% ⇒ j2 = 0.) Soluţie: S0 = 120.08 ⋅ 0. În cazul scontului simplu raţional: K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.000(1 + 0.2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120. atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC. c) valoarea scontată a poliţei.0588 u.02.m.8333 ani θ1 = 7 luni = 0.996 u. EXEMPLUL 1: La data de 01. Dacă t < 1 an.25 ani 12 K = S0(1 + iθ) ⇒ K1 = 120.m. 1 + 0. atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC.000 u. q2 = 10%. 4. cu procentul anual de 10%.m. cât şi scontul simplu comercial. cu procentele q1 = 8%.m. Dacă t = 1 an.5833 ani t= 3 = 0. Se cere: a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă.447. Din diverse motive. Dacă t > 1 an. p = 10% ⇒ i = 0.5833) = 126..1 θ = 10 luni = 0.996 = 126.

38 .000 − 455.12 SSC = Kjt = 15. • se adaugă două zile de către bancă.396.1u..m.5 = 2. Se cere valoarea scontată. iar q2 – procent efectiv (sau de revenire) de scont.1 u.544.08 K a = 129.m. EXEMPLUL 2: La data de 10. a cărei scadenţă este pe 31.8%.5 u.m.1 ⋅ 0. Se au în vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale: • procent de scont 12%. q1=100j1.4 u.m.03.5 u.01.000 ⋅ Comision pe efect = 12.01% AGIO=15.000 ⋅ 100 360 Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒ K a = 15. Soluţie: t = 22 + 29 + 31 = 82 zile tmodificat = 82 + 2 = 84 zile p=100j.8 ⋅ 12.9 u.08 u. • taxă pe comision fix 16.9 u.25) = 126.În cazul scontului simplu comercial: K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0. 84 360 0.996(1 − 0.2007 se aduce pentru scontare o poliţă de valoare nominală K=15.000 u. • comision pe efect 12.m.m. q2=100j2. 16.08 ⋅ 0.m.m. aplicând un scont simplu comercial. j=0.2007. Fie q1 – procent real de scont.. Taxă pe comision fix = 100 AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare + Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455.746.25) = 127. Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin: q 84 ⋅ ⇒ q=13. • comision de acceptare a emisiunii 0. 4 = 14.6 84 ⋅ = 20.m.000 ⋅ 0. 100 360 Comision de acceptare = 15.12 ⋅ SSC = 419.996(1 − 0. q2 = 10% ⇒ j2 = 0.6 u.6%.m.1 K a = 129.

3 u.) Soluţie: S0 = 100.3% EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100..6667 u.429. AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t. K = ⎪ ⎪ (1 + 0.970 u.08 j2=0.08 ⋅ 2 = 126.1 ⋅ 2 ⎩ 39 ..7929 u. K j1t = 453. Scont compus raţional: Ka = K (1 + j )t θ θ 146.m. p = 8% ⇒ i = 0.08 θ = 5 ani j1=0.3 ⇒ q1=12.3 u.m.930 ⎪ Ka = = 121. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%.m. ⎪ 1 + 0.m.930 u.000(1+0.1 K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146.000 u.7931 u. şi este scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%.930 ⎧ a ⎪ K = 1 + 0.3 ⇒ q2 = 13. Atunci: • procentul real de scont: AGIO – Taxă pe comision fix=453.7521 u. în regim de scont compus.Avem relaţiile: AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t. b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Ka j2t = 453.000 · 1.1)2 ⎩ Scont compus comercial: 146.08)2 ⇒⎨ 146. ⎪ Ka = K ⇒ ⎨ 146.441.2597 K1 = 125.m.930 1 + jt ⎪ Ka = = 122. ⎪ (1 + 0.9% • procent efectiv (sau de revenire) de scont: AGIO – Taxă pe comision fix = 453.m.968.m. K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.000 u.08)3 = 100.930 ⎧ a = 125.663.m.m. se cere: a) valoarea nominală.m.

Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n n = 4 ani. 3. Sf =S0 +S0it .1) S0 = 40.. S4 =58.m.m. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională).) a) S 5 = 15082 u. 1 an = 360 zile) a) 200 u. 40 .m.m. p = 8% ⇒ i = 0. c) 20. se plasează timp de 45 zile.564 u.m. t = 45 zile = 45 ani 360 D = 20..000 u.m. Ce sumă trebuie depusă astăzi..564 u. în regim de dobândă compusă. 100 360 Sf =S0 +D .200 u. plasate timp de 8 ani şi 5 luni. Răspuns corect: S0 = 40. să se poată ridica 58. p = 10% ⇒ i = 0.m. S0 = 58.1 . 45 ⇒ D = 200 u.m.000 u.m.m.m.. Răspuns corect: c) 2.. Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă simplă. cu procentul anual de 8%.. d) 22.000 u.000 u. Sf =S0 (1+it ) .564 ⋅ (1+0. (regim de dobândă simplă) S0 = 20. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.m.200 u. cu procentul anual de 10%. Suma de 20. b) 22.08 .? Rezolvare: Sf =20.000 8 . (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u.000 u. Rezolvare: D=S0it ..m. 8+ 12 5 12 -4 b) S 8+ = 23082 u.200 u.m. pentru ca peste 4 ani.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.m.

i = 0. u. 1 − jt d) alt răspuns.. Scontul simplu raţional.m.m.. 05 8+ 12 8+ 5 u.m. 0208 = 15082 u. 05 ) ⋅ ⎜1 + 0. b) SSR = Kjt . cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială)..) a) S 5 = 15045 u. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10. 05 ⎟ = 10000 ⋅1. aplicăm soluţia comercială. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. 5. i = 0.m.m. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%.m. Răspuns corect: a) 41 . = 13508 u. 058 ⋅1.m. = 18077 = 25077 8+ 5 12 5 12 u.c) S 8+ 5 12 5 12 = 65083 u.05. Soluţia comercială: S Răspuns corect: b) 12 = 15078 5 = 10000 ⋅1.05.m. plasate timp de 8 ani şi 5 luni. adică: a) SSR = K a jt . cu dobânda unitară j.m. notat SSR. Kjt c) SSR = . Soluţia raţională: S 5 8+ 12 5⎞ 8 ⎛ = 10000 ⋅ (1 + 0. 12 ⎠ ⎝ Răspuns corect: a) 4. aplicăm soluţia raţională...000 u. 8+ 12 5 12 b) S c) S 8+ = 15078 u. reprezintă dobânda dată de Ka pe perioada t.

c) D = S0it . ∀t ≥ 0 va fi: a) S ( t ) = e 0 ∫ −δ( u )du t t . Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an care se notează cu i. va fi: (1 + i )t b) S0 = St (1 + i )t . ⎢ ⎥ Răspuns corect: c) 3. b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) . Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. Suma iniţială. depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de timp t cu dobânda unitară i. În regim de dobândă simplă. (1 + i )−t . când δ ( t ) > 0. Răspuns corect: a) 4. după trecerea timpului t. Răspuns corect: Adevărat 2. . d) alt răspuns. b) S ( t ) = S0 e 0 t ∫ δ( u )du ∫ δ( u )du c) S ( t ) = e 0 .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. Răspuns corect: c) 42 . d) alt răspuns. ⎣ ⎦ d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ . dobânda corespunzătoare plasării unei sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi: a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) . c) S0 = St 1 a) S0 = St 1 .

5. θ Răspuns corect: Adevărat 43 . θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . θ ≥ un an . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ .

m. corespunzătoare plasării sumei de 1.000 u. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡(1 + j ) + 1⎤ . la începutul anului 2005. stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată: 3 (i − d ) a) d 2 = . ? Răspuns corect: n ≥ ln 2 ln1. 1 an = 360 zile) Răspuns corect: 1. cu procentul anual de 10%. cu procentul anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u..000.m.m.m. (regim de dobândă simplă. Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ . Suma finală.12 t 5. Dacă v = 1 − d . 1 an = 360 zile).000.000 u.000 3.331. 1− v (1 − d ) 2 d 2 = (i − d ) . b) (1 − d )2 1 − v 2 c) d 3 = (i − d ) . timp de 3 ani. va fi … u.000 u..TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Răspuns corect: 125 2. Fie un depozit în valoare de 1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect: Fals 44 . cu procentul anual de 12%.. (regim de dobândă compusă.m. (1 − d )2 1 − v Răspuns corect: a) 4. Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10.

k =1 n n 1 t= S⋅p 1 p= S ⋅t k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk = S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . S ( S0 . t ) = S0 (1 + it ) . t ≥ 0 S= ∑ S0k it tk k =1 n k n . 1 1 = v. t ) = S0it .FORMULE UTILIZATE Dobânda simplă S ( S0 . p= ∑ S0k it tk k =1 n k n ∑ it tk k =1 k ∑ S0k it k =1 k ∑ S 0 k tk k =1 S= 1 p ⋅t ∑ ∑ ∑ n n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . k =1 n Dobânda compusă t t S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t . t= ∑ S0k it tk k =1 n k n . St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n . k =1 k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . S0 = St = St vt .α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ . t 1+ i (1 + i ) [ ] ( ) St = S0 ∏ t⎞ ⎛ (1 + ik ) . ⎜1 + ik n ⎟ . t ) ⎯⎯⎯ ⎨ ( i. t ≥ 0 . cu devalorizare 0⎜ ⎟ ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ 45 . D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 . St = S0 ⎝ ⎠ k =1 k =1 k =1 n ∏ n ∏ n ⎧ S (1 + i )t . fara devalorizare ⎪ 0 ⎪ 1 an t → . D ( S0 .

SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt . ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Kjt ⎡ ⎤ . SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = 1 + jt ⎦ 1 + jt ⎣ (1 + j ) ( ) K a = K . SCC = K a jt . SSC = Kjt . K = Ka + S . 1 + jt 1 − jt SSC = SSR (1 + jt ) . 1 + jt 46 . K a = K t . Ka = K − S .Scont S = K − Ka . SSR = SSC . 1 + jt t −t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . K a = K (1 − jt ) . SSR = a Kjt . SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) . K = K a (1 + jt ) . K = K .

iar dacă perioada este luna. ÎMPRUMUTURI Concepte-cheie: anuităţi. − constante. 47 . − perpetue. 2. amortizare. 3. 4. dacă numărul plăţilor este nelimitat. plată eşalonată continuă de prim ordin. 2. plăţile se numesc semestrialităţi. dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade. dacă perioada este semestrul. anuităţi anticipate. − anticipate. având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. Tipuri de plăţi 1.1. rentă (plată) continuă constantă. amortismente. dacă perioada este trimestrul. PLĂŢI EŞALONATE. anuităţi posticipate. − viagere – pe viaţă. plăţile se numesc trimestrialităţi. dacă sumele plătite sunt variabile. Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. Plăţile pot fi: − posticipate. dacă sumele plătite sunt constante. anuităţi anticipate. Plăţile pot fi: − temporare. valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate. dacă plata se face la începutul fiecărei perioade. Plăţi eşalonate Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp. Plăţile pot fi: − variabile. Dacă perioada este anul. plăţile se numesc mensualităţi. plăţile se numesc anuităţi. valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate.2. Intervalul de timp între două plăţi reprezintă o perioadă. dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract). anuităţi posticipate.

1... operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual... Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate.. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. S P ... (2. + Tn −1 (1 + in ) + Tn n .. ⎢ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ (2.(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .1.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă..1. dacă plata se face după un număr r de ani.. în condiţiile de mai sus. Avem următoarea schemă de plăţi: 0 AP n i1 T1 1 i2 T2 2 Tn-1 n-1 in Tn n SP n Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă compusă.1. dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate. i1 .Tn = anuităţiile.. n este: S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) .. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.. e) cu procente anuale diferite sau constante. n AP n = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate. T2 . (1 + in ) + .. la sfârşit de an. DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate.2) iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi: AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 . T1 . c) un număr de ani bine precizaţi. Anuităţi posticipate temporare imediate Anuităţile sunt imediate.(1 + i1 )−1 .2. i2 ..3) sau 48 . (2.1. + ..1) sau SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + Tn . d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor.

. (2. (1 + ik ) ( j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ (1 + i )−1 r =1 r k 1 însumând. depusă la sfârşitul celui de-al doilea an. ⎟ ⎜ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ Cazuri particulare 1. devine după n ani devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .6) −n şi.AP = n ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟ = ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟ .. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. vom ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . + Tn (1 + i ) . avem: S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) n n−2 + .5) sau SP = n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 −2 (2.1. Atunci. (1 + in ) . ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ Analog. obţinem că: Suma T1 . depusă la sfârşitul primului an.. + Tn −1 (1 + i ) + Tn . respectiv AP = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) + ..1.. însumând.. ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă compusă.1.. n . obţine: SP = n T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) . r = 1. 1 + ir Demonstraţie: S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul n n şi. valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k va fi: S0 k Tk = = Tk 1 + i1 )(1 + i2 ) ..1.. suma T2 . (2.. ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 n ⎛ j 1 ⎞ ⎠ n ⎛ j ⎞ ⎠ (2. adică i1 = i2 = K = in = i... (1 + in ) şi aşa mai departe.. vom găsi: AP = n ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎞ ⎛ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ .4) j =1 ⎝ r =1 unde vr = 1 .7) 49 .

(2.11) sau AP n ∑∏ n ⎞ ⎟.(1 + in ) + ..16) 50 . + T (1 + in ) + T sau SP = n n . ⎛ j 1 ⎜ =T ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 (2.9) ⎢ ⎥ ∑ ⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ + T = j =1 ⎣ k = j +1 n −1 ⎡ n ⎤ ⎦ ⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫ ⎪ = T ⎨ ⎢T ⋅ (1 + ik )⎥ + 1⎪ ⎬ ⎥ ⎪ ⎪ ⎢ ⎦ ⎭ ⎩ j =1 ⎣ k = j +1 ...1. (2.. =T i + T (1 + i ) −n −2 (2.1.(1+ i1 )−1 .. Anuităţi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) n−2 + .. (2. + .1... + T (1 + i ) 1 − vn ..8) 2. i i (1 + i ) − 1 SP n (2.1.14) −n iar AP = T (1 + i ) n −1 + ..1. (2.. + T (1 + i ) + T ...sau AP = n ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2..10) ∑ ∏ iar AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 . vom obţine: AP = T n 1 − (1 + i ) i =T (2.1. i . vom obţine: SP =T n (1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1 =T =T .15) Calculând.(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) . Anuităţi constante şi dobânzi variabile S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) .1.1.12) Calculând. ⎟ ⎠ 3.13) deci (1 + i )n − 1 .1.

1. găsim P sn (1 + i )n − 1 . şi cu dobânda anuală unitară i: P an 1 − (1 + i ) = i −n = 1− v .21) iar P P P P Sn = Tsn şi An = Tan . 2.1.18) valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare. cu dobânda anuală unitară i. valoarea actuală va fi: n (2.22) AP = lim T 1 − v = T . Dacă T = 1 u.1.17) 1. Similar. (2.1. (2. Anuităţi posticipate temporare amânate Considerăm următoarea schemă de plăţi: Sr +1 i1 0 AP nr Sr + 2 ir+2 Sn −1 Sn in i2 1 2 r ir+1 ↓ r+1 ↓ r+2 ↓ n-1 ↓ n = r+(n-r) SP nr 51 . ∞ i i n →∞ 2.2.19) Putem scrie P P P P an = sn v n şi sn = an u n .m.m..1. găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu 1 u.sau AP n Observaţii: 1 − (1 + i ) =T i −n . Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .20) (2. i n (2. = i (2.1.1.

Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile.Tn = anuităţiile. i2 .. în condiţiile de mai sus.. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. suma finală a tuturor plăţilor este: Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. i1 . În acest caz.23) iar valoarea actuală. deci. va fi: AP = nr k ⎛ 1 ⎜T ⋅ ⎜ k 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.. ⎟ ⎠ (2. 52 . c) un număr de ani bine precizaţi. e) cu procente anuale diferite sau constante.. S P .DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. T2 ..24) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. T1 . la sfârşit de an. a tuturor plăţilor.1.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. va fi: SP = nr n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . ( ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ (2.1. iar r este numărul de ani după care încep plăţile. AP . Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r nr ani. AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare nr amânate r ani. efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n). atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.. evaluată la începutul primului an de nr plată. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului plăţilor.

1) + 7000 = 14.1.000 u. Dacă 3 ani consecutiv. care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. cu procentele anuale de 7%. obţinem: S P = 2000 (1 + 0.25) şi.1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n ⎡ ⎤ ⎢T ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + T ⎢ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ (2.m.. 8%..m. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.m. 10%.000 u.28) şi AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . la fiecare sfârşit de an.Cazuri particulare 1. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SP = nr ∑ n −1 ∏ (2.000 u.26) 2. Dacă 3 ani consecutiv. care este valoarea finală a fondului acumulat? Soluţie: Folosind relaţia (2..29) EXEMPLE: 1. se plasează sumele de 2.000 u. 5. 7.000 u. 10%.000 u.1. 5.1).08 )(1 + 0. se plasează sumele de 2.. 7.876 u. ⎟ ⎠ 3.m.. n−r (2.1.1) + 5000 (1 + 0. 8%.m. avem: SP = nr j = r +1 n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ = SnP−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2. 3 2. Anuităţi constante şi dobânzi constante SP =T nr k = r +1 −k ∑ (1 + i ) n = Ts P n−r = SP n−r (2.1. respectiv AP = nr j = r +1 ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ = (1 + i )−r AnP−r ..27) şi AP = T nr ⎛ k 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ n−k n ⎞ ⎟.m. adică i1 = i2 = K = in = i.m.1. cu procentele anuale de 7%.) 53 . la fiecare sfârşit de an.

respectiv (2. la fiecare sfârşit de an. 1. în regim de dobândă compusă. 5.) S P = .1.07 ⋅ 1. care este valoarea finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1) + 7000 = 14. 1. 0.07 ⋅ 1.000 u. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .1−10 = 1229000 u.m.400 u.. notată cu AP .m. şi găsim: 1. Dacă 3 ani consecutiv.000 10 1 − 1.1 AP = 200.. atunci valoarea lor actuală.1.13 4. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%.m.. cu procentul anual de 10%.12 1. 7..6168 u.1. 2 3 Valoarea actuală: P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11209.08 ⋅ 1.m.920 u.) Soluţie: S P = 2000 (1 + 0.1 3..m. ∞ Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1. la sfârşitul fiecărui an.1 1. respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. suma de 200.1 2. dar cu n → ∞ . AP = . AP . Se plasează timp de 10 ani.16).000 = 3.m.08 1. Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes valoarea actuală a lor..1.Soluţie: Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2.m. va fi: ∞ 54 .000 u. Anuităţi posticipate perpetue imediate Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare.3.187.110 − 1 S P = 200.07 1. 10 10 Soluţie Folosim relaţiile (2. se plasează sumele de 2..13).1) + 5000 (1 + 0.5235 u.000 u.m. Care este valoarea finală.. P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11702.000 u. 10 0.m.3).

4.AP ∞ = lim AP n →∞ n j ⎛ 1 = lim ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir n →∞ j =1 ⎝ r =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟.32) 2. vom obţine: j j ∞ ⎛ n ⎛ 1 ⎞= 1 ⎞ AP = lim AP = lim ⎜Tj ⋅ ⎟ ⎜Tj ⋅ ⎟ (2. respectiv ∑ ∏ ∑ ∏ AP = T lim ∞r ∑ (1 + i ) n →∞ j = r +1 n −j = T (1 + i ) .1. AP . iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale. ∞ i i n →∞ (2.1. ⎟ ⎠ conform criteriului raportului.31) Dacă anuităţile sunt egale. va fi: ∞ n AP = lim T 1 − v = T . (2. ⎟ ⎠ (2. este convergentă dacă: j →∞ T lim j (1 + i j +1 ) ir T j +1 <1. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1. în regim de dobândă compusă.1. i −r (2. atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la altul.34) 55 .33) ∞r ⎜ ⎜ 1 + ir ⎟ 1 + ir ⎟ n →∞ n r n →∞ j = r +1 ⎝ r =1 r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ ⎠ şi.1.1.1. care. atunci valoarea lor actuală. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue imediate.30) Observaţie: ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi.

36) 56 . va fi: A A = T1 + n k =2 ⎝ ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ . i2 .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.5.2. i1 . în condiţiile de mai sus. Anuităţi anticipate temporare imediate Avem următoarea schemă de plăţi: T1 T2 Tn i1 ↓ 0 1 ↓ 2 ↓ n-1 ↓ n DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. evaluată la începutul primului an de n plată.. ⎥ ⎦ (2.. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. n T1 .. a tuturor plăţilor. A A ..1.. n evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.1. S A . atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.1. va fi: SA = n ∑ n ⎡ ⎢Tk ⋅ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j =k n ∏( ) ⎤ ⎥. n A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate..35) iar valoarea actuală. T2 . ⎜ ⎟ j =1 n ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ (2. e) cu procente anuale diferite sau constante. c) un număr de ani bine precizaţi. la început de an. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor.Tn = anuităţile.

m.37) şi.1. i (2.Cazuri particulare 1. adică i1 = i2 = K = in = i. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.42) Observaţii: 1.1.44) 57 .38) 2.1.39) iar ⎡ n ⎛ k −1 1 ⎜ A A = T ⎢1 + n ⎢ ⎜ 1+ i j ⎢ ⎣ k = 2 ⎝ j =1 ∑∏ (2. va fi: aA = u n 1 − vn . ⎟⎥ ⎠⎥ ⎦ (2. i i n (2.1.43) 2. n i (2. vom obţine: A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i −n = Tu 1 − vn = Ta A . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.41) Calculând. Anuităţi constante şi dobânzi constante S A = T (1 + i ) n (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . respectiv AA = n ∑ ⎡T j (1 + i )1− j ⎤ . Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. avem: SA = n ∑ ⎡T j (1 + i )n−( j −1) ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.1.40) 3. este: sA n = (1 + i )n − 1 i (1 + i ) = u un −1 .m.1. i (2. Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.1.1. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T ⋅ n ∑ ∏( ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j = k n ) ⎤ ⎥ ⎥ ⎦ ⎞⎤ ⎟⎥ .

n (2.3. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani.. n (2.45) respectiv a A = aP n n −1 − 1 = ua P . la început de an. c) un număr de ani bine precizaţi. e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul.. nr A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. i1 .46) 2.1.Tn = anuităţile. nr T1 ...1. i2 .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă... d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor. Se observă că au loc relaţiile s A = sP n n +1 − 1 = us P . 58 . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.1.6. T2 . Anuităţi anticipate temporare amânate Schema acestor plăţi amânate r ani este: Sr +1 i 1 i2 ↓ 0 1 2 r AA nr ir+1 Sr + 2 Sr + 3 ir+2 ↓ r+3 Sn ↓ r+1 ↓ n-1 in n SA nr Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate.

adică i1 = i2 = K = in = i. a tuturor plăţilor.1.48) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare.52) 59 . Cazuri particulare 1. evaluată la începutul primului an de nr n plată. va fi: n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ = SnA−r . A A . avem: SA = nr k = r +1 n ∑ ⎡Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤ = SnA−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. respectiv AA = nr k = r +1 ∑ ⎡Tk (1 + i )−( k −1) ⎤ = (1 + i )−r AnA−r .1.1.Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. j =1 r 1 (2. S A .50) 2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k = r +1 ⎣ j = k (2.1. ⎟ ⎠ ⎤ (2.47) iar valoarea actuală. va fi: AA = nr k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∏ 1 + i j AnA−r .1. ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k= j ⎦ SA = nr ∑ n ∏ (2. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.49) şi. în condiţiile de mai sus.1.51) şi AA = T nr ⎛ k −1 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 (2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T nr ∑ ∏( ∑ ∏ n n )⎥ ⎥ ⎦ ⎞ ⎟.

plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n.m. Se plasează timp de 10 ani. la începutul fiecărui an.m. suma de 1. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică) Soluţie: S A = 2000 ⋅ 1. 60 . plătind la începutul fiecărui an.7 u. Anuităţi constante şi dobânzi constante SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) − k −1) n n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA n−r (2.54) EXEMPLE 1. atunci la momentul t valoarea sumei va fi S0 eδt . 0. iar valoarea actuală va fi S0 e −δt . va aduce în intervalul ( t .09 15 5 1. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 9%.000 u.09 2.m. n). n−r (2. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. t + dt ) dobânda δ ( t ) .1. Atunci valoarea actuală a rentei va fi: ∫ R ( t ) e−δt dt . Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t. Dacă la momentul iniţial avem suma S0.53) şi AA = T nr k =r +1 ∑ (1 + i ) ( n = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) a A −r n−r = (1 + i ) −r AA .1. 0 n (2.m. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.2. 0. 4 u.2. Plăţi eşalonate continue Ştim că 1 u. atunci valoarea actuală a acestei rate este de R ( t ) e −δt dt .000 u.m. suma de 2.1 10 1.1) unde R ( t ) este integrabilă în (0.0910 − 1 = 33121.1 2.) Soluţie: S P = 1000 ⋅ 1.3.110 − 1 = 17530. Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere peste 5 ani.

( ) (2.2) Cazuri particulare 1. numit debitor).3. 2.3) ( ) ( ) (2.Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ . numit creditor) plasează o sumă de bani.. t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea. tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive. în anumite condiţii. k = 1. în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor. Sumele rambursate anual. Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi rambursarea... pe o perioadă de timp.2. Qn = amortismentele succesive conţinute în prima. atunci valoarea actuală a unei rente perpetue va fi: ∞ 0 ∫ R ( t ) e−δt dt .2.. 61 . atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = a 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn . Dacă R ( t ) = a + bt . (individual sau grupat. (2. Notaţii: V0 = suma împrumutată la momentul iniţial. care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată.2. Dacă R ( t ) = R . Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil. Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului. P2 (individual sau grupat. se numesc amortismente. P1 . a doua şi a n anuitate. R = ct . Împrumuturi Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener. δ δ2 această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin. δ această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă. cu egalitatea evidentă ∑ tk = t k =1 n Q1 . atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = R 1 − e −δn . n . unui alt partener.4) 2.

d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării. n . Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk . la care se adaugă dobânda corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face plata. k = 1.3. 62 .3. pk = 100ik . dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii: a) anual. n . n Vk = V0 − suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului ∑ Qn . e) cu procente anuale diferite sau constante. j =1 k (2. k =1 n (2. operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată. compuse din părţi egale sau diferite din suma împrumutată. k = 1. Vk = Qk . calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. n . din împrumutul după plata din perioada tk . k = 1. Rambursarea prin anuităţi temporare imediate DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi temporare imediate. k = 1. d k .1) pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk .3. n . k = 1. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.3. n Rk = ∑ Qn .2) Rk = valoarea achitată. la sfârşit de an sau început de an. c) un număr de ani bine precizaţi. k = 1. j =1 k (2. Aşadar. la intervale de timp egale sau diferite. Rambursarea anuală în sistem clasic Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem plata unor sume egale sau diferite.3) 2.1.∑ Qk = V0 . stabilită în funcţie de valorile Qk . d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment tk .

.. (2. din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la momentul respectiv. Qk . Avem relaţiile: S ( D) = A( D) = Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k . Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn Sn = Qn + d n 63 . tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk d1 Sk S1 = Q1 + d1 Rk Rk Vk V1 = V0 − R1 .... Sk = Qk + d k .. Vn −1 = Qn . Rk Rn = V0 .3. evaluat la începutul primului an de plată...3.. k =1 n n ∑ A ( dk ) .Observăm că are loc relaţia: Sk = Qk + d k şi că Vn = 0. numit tablou de amortizare.6) Astfel.3.. iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă). respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. k =1 (2...4) actuală a dobânzii d k . dk dn . tk tn .5) (2... Vk −1 Vn −1 . evaluat la sfârşitul ultimului an de plată. cu A ( d k ) valoarea ∑ S ( dk ) .

12) Qk = dk = V0 .3.. k −1 ⎤ (2. Amortismente egale Qk = Q .3. ∑ A ( dk ) = k =1 n +1 − ( n + 1)(1 + i ) i + 1 ni (1 + i ) n (2.11) (2.3. (1 + i ) ⎡(1 + i )n − 1⎤ k =1 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 2. atunci pentru orice an k avem: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 . cu dobândă posticipată. cu acelaşi procent anual. (2. (2. k = 1.9) iar S ( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n (1 + i )n−1 ⎡(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1 + i )n − 1 V0 . k = 1. (2.8) V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ dk = (1 + i )n − 1 ⎥ ⎦ . 64 . n .13) n iar S ( D) = A( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n n (1 + i ) n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1 ni n V0 . (1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1 A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 .. Anuităţi egale Sk = S .7) Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 n ... cu: 1.3.3.3..3. n i ( n − k + 1) n n +1 V0 . n Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n (2.10) ..3.14) V0 ..Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi posticipate. (2..

.3.3.25) 65 ..22) . k = 1.. k = 1.17) în (2.21) Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 . iar Sk = Qk + ikVk −1 .3. i (2..19).15) (2. iar Vk − Vk −1 = −Qk .3..3. În ipotezele propoziţiei.. sau Qk = Q1 (1 + i ) k −1 (2. am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare cu raţia 1 + i. obţinem: Sn = Qn (1 + in ) şi p = 100i = pk . Vn −1 = Qn . cum Vn = 0.3.3. Sk +1 = Qk +1 + iVk .3.u n ) = Q1 k =1 n un −1 ..Demonstraţie: 1.3.19) obţinem: (2. (2.18) (2. V0 = Q1 (1 + i ) − 1 sau Q1 = V0 i (2.3..n ..3.. Folosind relaţia (2. găsim: Qk +1 = Qk (1 + i ) ..16) (2.20) (2.3. u = 1+ i . n .n . Adică. 2. 2. Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că: Sk = S . (2. atunci Sk = Qk + iVk −1 .24) (1 + i )n − 1 .3.. k = 1.17) (2. Cum: V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + .23) obţinem: (1 + i )n − 1 . putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk −1ik .

n 66 .26) şi vom obţine: V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ = ⎣ n k −1 ⎤ Vk −1 (1 + i ) n n −1 ⎥ ⎦. n Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk = = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k = = Sk + Qk +1 − Qk − iQk .3.3. (2...28) Atunci. din (2. atunci.26) Ştim că: Vk −1 = V0 − ∑Qj .24).3.29) 2. .3. (2.3.3. = Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk . Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q .19) găsim: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 .27) deci dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ k −1 ⎤ (1 + i ) n −1 ⎥ ⎦. k = 1..21) şi (2. (2.27) relaţia (2. înlocuim în (2.. (2.3.3. (2. atunci relaţia de mai sus devine: Vi Sk +1 = Sk − 0 . n respectiv Vi d k +1 = d k − 0 .atunci vom găsi: Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 k −1 j =1 .3.

Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.m.000 u.. 67 . pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda posticipată. posticipate.. d k = Vk −1i .000 u.31) iar celelalte relaţii sunt imediate. calculăm d1 = V0i = 600 . tk tn .3. Vk −1 Vn −1 . n = 4 şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 i (1 + i )n − 1 . Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de amortizare de mai jos. b) amortismente egale.. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n . 06 ... cu: a) anuităţi egale.. cu ajutorul relaţiei (2. găsim Q1 = 2285. Sk = Qk + d k . Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte).16).. (2.3.. i = 0. în cazul rambursării prin anuităţi temporare imediate.91 u.Aşadar. apoi. Soluţie: a) avem V0 = 10.. Rk Rn = V0 .... Tabloul de amortizare.m.91 ..30) respectiv dk = i ( n − k + 1) n V0 . va fi: tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk Sk S1 = Q1 + d1 Rk R1 Vk V1 = V0 − R1 d 1 = V0 i .m. Qk ... Folosind relaţia d k = Vk −1ik .3. (2. găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi S1 = S = 2885.

56 600 462. avem: Sk = Qk = V0 i 1 − (1 − i ) n ..33) V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) dk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n n−k ⎤ n .35 2285.56 2885. k = 1.46 163. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. .09 5291.02 2722.91 2885.32) (2. atunci.91 2885.91 7714.56 0 b) amortismente egale: Qk = V0 10000 = 2500 . i (2. atunci Q = n 4 Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik .Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7714.. Anuităţi egale Sk = S . cu acelaşi procent anual. cu dobândă anticipată.07 2568..3. folosind relaţia (2.45 2722. cu: 1.34) iar S ( D) = ∑ n S ( dk ) = i (1 + i ) + 1 − i 2 ( ) n − (1 + i ) k =1 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .09 5291.3.16).91 2423.3. ⎥ ⎦ (2.85 317. pentru orice an k.02 2722.3.35) 68 .. (2. n . calculăm dobânzile corespunzătoare fiecărui an şi.3. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 600 450 300 150 2500 2500 2500 2500 3100 2950 2800 2650 7500 5000 2500 0 Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi anticipate.91 2885.

...3.44) care se rescrie cu uşurinţă Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk .42) (2. A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 n−2 ni (1 + i ) k =1 Demonstraţie: 1.3.38) iar S ( D) = ∑ n S ( d k ) =V0 n (1 + i )2 ⎡ ni k =1 1+ i) ⎢( ⎣ n ( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤ .3. (2.. ⎥ ⎦ (2.3..36) (2. Sn = Qn .43) (2. Şi p = 100i = pk . V0 respectiv dk = i (n − k ) n (2. (2. Şi cum avem anuităţi egale Sk = S .3. Amortismente egale Qk = Q . k = 1.41) (2.45) 69 .vom obţine: Qk +1 (1 − i ) = Qk . (2.40) (2. În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk ik . atunci d n = 0.3.37) Qk = . atunci Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k . iar Sk = Qk + ikVk .A( D) = ∑ A ( dk ) = k =1 n i + (1 − i ) − (1 + i ) n 1− n 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .3.. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 .. n Sk = V0 i (n − k ) +1 n V0 n .3. n .3. i 2..3.39) ( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1 . k = 1.

m.m.000 u. 06 .ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare. b) amortismente egale. cu raţia (1 − i )−1 .. i = 0.m. Celelalte relaţii sunt imediate. găsim S = 2737 u. Soluţie: a) avem V0 = 10. ţinând cont de relaţia Sk = V0 i 1 − (1 − i ) n .. k = 1.. i (n − k ) V0 . n dk = iar celelalte relaţii sunt imediate. 2. n Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .. . Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . n respectiv d k +1 = d k − Aşadar. 70 . n = 4 şi. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: S k = V0 respectiv i (n − k ) + 1 . pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda anticipată. cu: a) anuităţi egale. având termenul general: Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) ..000 u. n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10. atunci relaţia de mai sus devine: Sk +1 = Sk − V0 i . n V0 i . Întocmiţi tabloul de amortizare.

3.3. statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite un număr de titluri de valoare. de rambursare. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. Notaţii: C0 = valoarea de emisie a împrumutului. atunci Q = n 4 i (n − k ) Înlocuind în relaţia d k = V0 . k = 1. 71 . k = 1.3. Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai jos: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7727 5309 2737 464 319 165 0 2273 2418 2572 2737 2737 2737 2737 2737 7727 5309 2737 0 b) amortismente egale: V0 10000 = 2500 . iar cel ce emite obligaţiuni se numeşte emitent. W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului. înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii. folosind relaţia (2.7). Împrumuturi cu obligaţiuni Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut este foarte mare. tabloul de amortizare. C = valoarea de emisie a obligaţiunii.16). 2.Folosind relaţia (2. 4 . V0 = valoarea nominală a împrumutului. procentul anual. alte clauze. calculăm amortismentele Qk . În acest caz. condiţii. 2.4. V = valoarea nominală a obligaţiunii. numite obligaţiuni. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 450 300 150 0 2500 2500 2500 2500 2950 2800 2650 2500 7500 5000 2500 0 2.3. cuponul obligaţiunii. Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile şi îndatoririle partenerilor. valoarea nominală a obligaţiunii. Cei care cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari. 4 şi apoi dobânzile d k . calculăm dobânzile corespunzătoare n Qk = fiecărui an şi. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorţi sau alte metode.

(2..4.4. Cupon unitar de dobândă = Vi. Prima rambursare în sens contabil = W-C. W0 = WN. dacă W < V (foarte rar).8) (2. dacă W = V. Rambursarea este: • sub pari (sub paritate). Emisiunea este: • sub pari (sub paritate). Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi.4.4. • al pari (la paritate). + N n = V0 = Q1 + Q2 + .4. Prima emisiune în sens juridic = V-C. Avem următoarele relaţii: V0 = VN.2) (2. n = durata împrumutului (în ani).10) n (2.4.4. k =1 (2.6) (2. dacă C > V (foarte rar). Rk = suma rambursată după k plăţi. • supra pari (peste paritate). N = N1 + N 2 + .4..4.9) (2.W = valoare de rambursare a obligaţiunii. Qk = amortismentul din anul k.4) ∑ Qk .7) 72 .. N = numărul total de obligaţiunii.. Sk = anuitatea din anul k. k =1 n (2. N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi. Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k.5) (2. • al pari (la paritate). dacă W > V (foarte rar).3) ∑ Nk .1) (2. + Qn = Sk = Qk + d k . • supra pari (peste paritate). C0 = CN. Prima rambursare în sens strict = W-V. dacă C < V. N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi. dacă C = V.4. dk = dobânda plătită în anul k.

prin plăţi posticipate şi cu: a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = .4.4.12) Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi. Pot exista. de obicei două posibilităţi de rambursare: a) anuală.18) Sk = 0 k k n Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: Vk = n .Dacă rambursarea este al pari. atunci: Qk = N k + V .4.4. (2. amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni.15) n Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: Vk -1 = n . Dacă rambursarea este supra pari. atunci: Qk = N k + W . n N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: N (Vk -1 ) = n .4.20) n 73 .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d .4.19) n N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = n . (2.13) n Qk = amortismentul din anul k: V (2.k ⋅ N . = Qn = Q ) .14) Qk = 0 = N kV .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . (2. amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei împrumutului.4. (2.k + 1 ⋅ N .4. (2.11) (2.4..17) n Sk = anuitatea din anul k: ( n .16) n dk = dobânda plătită în anul k: d k = n .4. prin urmare. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: Nk = N . nu poate fi rambursat prin fracţiuni de titlu. (2.k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . b) în final sau ÎN FINE.. (2. Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. (2.

4.26) Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: (1 + i )n − (1 + i )k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . Vk = (1 + i )n -1 N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = (2.22) N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: (1 + i )n − (1 + i )k -1 N (Vk -1 ) = ⋅N . (2.4.4.23) (1 + i )n − (1 + i )k -1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .4.21) (1 + i )k -1 ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . Vk -1 = (1 + i )n -1 dk = dobânda plătită în anul k: (2. Sk = (1 + i )n -1 (2.27) (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n -1 ⋅N .28) 74 .4.4. (1 + i )n -1 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: (2.24) dk = (1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V .b) anuităţi egale ( S1 = S2 = .4. (1 + i )n -1 Qk = amortismentul din anul k: (2. Qk = (1 + i )n -1 (2.25) Sk = anuitatea din anul k: (2. = Sn = S ) . atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N .4. 0 k −1 (1 + i )n − 1 (1 + i )n ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k ...

.000.000 120.000.000 1.362. Soluţie: Folosind formulele anterioare.000.673 1.448 596.338 117.362.000 240.000.832 145. în valoare nominală de V0 = 2.656 0 511.488 518.105 300.809.200.368.703.155.900.000 2.000. de Valoarea obligaţiuni în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Dobânda anuală pe datoria rămasă dk=iVk-1 Numărul de Valoarea Anuitatea sau obligaţiuni în datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală de an sfârşit de an Sk=Qk+dk Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.000 60.000 u. găsim tablourile de amortizare corespunzătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru anuităţi egale): Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale Nr.000.600.000.105 1.000 520.000.000.000 511.124 596.809.000 2.000.000 120.000 1.000.124 290.000 Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale Nr.948.000 2. cu procentul operaţiunii de p = 15%.000 120.000.000 120.000 400.000.000.631.243.155.105 / 969.000.000.000 240.985 155.948.000.294. care se rambursează în 5 ani. plăţile fiind anuale posticipate (a) cu amortismente egale.000 120.985 155.200.643 0 / 600.525 2.469 451.000.000.000 / 800.688 135.000 360.000 2.895 596.989 102.643 296.000.342 155.138.000 180.821.EXEMPLU: Un împrumut obligatar.631.488 518.336.000 obligaţiuni.011 1.000 0 / 600.000.983.000.000 0 480.273 518.673 290.771 255.000 1.000 1.492.631.631.000.105 1.011 408.895 408.000.000 580.000.631.000 2. b) cu anuităţi egale).243.000 983.000.000.m.809.000.368.000 800.000 460.643 969.000 120.000.105 596.125.656 77.000.636 204. constă în N = 600. de obligaţiuni Valoarea în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Numărul de Dobânda Valoarea obligaţiuni în Anuitatea sau anuală pe datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală datoria rămasă de an sfârşit de an Sk=Qk+dk dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.000 240.000.000 400.631.600.000.000 400.000 400.000 341.000 400.000.000 400.000 700.000 360.000 480.000 640.000 400.000 900.000.105 596.656 TOTAL 88.000 TOTAL 120.000.703.000.000 120.525 75 .334 392.000 300. Se cer elementele tabloului de amortizare.505.

Dacă 3 ani consecutiv.m. Un împrumut de 10. Care este valoarea finală a fondului acumulat? a) 23. b) 25.3233 u.1. Dacă 3 ani consecutiv.231.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.1 Răspuns corect: c) Vezi relaţia (2. se plasează suma de 7.07 ⋅ 1.m. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%.. se plasează suma de 7.m.m..231 u. 8%. c) 18.106.m.08 )(1 + 0.m..5) 3. cu procentele anuale de 7%. 10%..07 ⋅ 1.000 u.231. c) 32. 3 Răspuns corect: a) 2.. 10%..1233 u. Rezolvare: Valoarea actuală: P A3 = 7000 7000 7000 + + = 18106.12 76 .05 = 500 Primul amortisment Q1 = V0 (1 + i )n − 1 i = 2320.. la fiecare sfârşit de an.m.08 1.m.08 ⋅ 1.1) + 7000 (1 + 0.07 1.231 u.016 u. Rezolvare: d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0.12 sau Q1 = T − d1 = 2320.m.1) + 7000 = 23016 u. b) 25. d) 35.m.016 u.m. 1..2933 u. d) 35.m.) a) 23. 8%. Care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m.000 u.1233 u. Rezolvare: S P = 7000 (1 + 0. la fiecare sfârşit de an.016 u. cu procentele anuale de 7%.000 u. Care este primul amortisment? Q1 = .

Qk = V0 12000 = 3000 u.m. Un împrumut de 12... 06 = 720 u.000.4. c) N2 ≈ 2796. cu amortismente egale. constă din N = 10. .m. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. Rezolvare: d1 = V0i = 12000 ⋅ 0. b) N2 ≈ 2501 u. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. d) N2 ≈ 2588. Procentul operaţiunii este 8%. Care este anuitatea corespunzătoare primului an? S1 = .000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani.m.000 u. Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea.m.m. urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%. atunci Q = n 4 S1 = Q1 + d1 S1 = 3720 u. 5. a) N2 ≈ 2397.m. Răspuns corect: a) 77 . egale.000 u..

b) 400 u. a) 750 u. c) 48. în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată. d) 375 u.m.m. calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani.. R = ct .7 u..m. i b) A = R 1 − e −δn . δ R 1 − eδn . cu procentul anual de 5%. c) A = δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 2..6 u. Răspuns corect: a) 1 1 1 4.m. Dacă R ( t ) = R . c) 625 u. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn .. b) 55..232. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani.m. Răspuns corect: a) 3.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1.2 u.m..m.459.236. atunci: p p p n 1− v a) an = 1 ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p − 1⎥ ⎣ ⎦ n b) an = 1 − u . Dacă rambursarea se face cu amortismente egale.m.459.m.5 u.m. Care este valoarea actuală a datoriei? a) 45.. + v p .. cu plată anuală anticipată câte 10.000 u. d) 41.000 u. Se rambursează un împrumut în valoare de 10. ⎡ 1 ⎤ p ⎢v p − 1⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1 2 np 78 . Dacă an = v p + v p + .

.. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = . Răspuns corect: a) 5. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală. (1 + i )n -1 d) alt răspuns.c) an = 1 − vn 1 − ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p + 1⎥ ⎣ ⎦ . = Sn = S ) . (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . atunci avem Nk numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: a) b) c) (1 + i )n-1 Nk = ⋅i ⋅ N . (1 + i )n -1 (1 + i )k Nk = ⋅i ⋅ N . Răspuns corect: b) 79 .

m. atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue de prim ordin va fi: a) A = a 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1.m.m. c) 1125 u. care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani? a) 1250 u. Dacă R ( t ) = a + bt . Răspuns corect: c) 3..m.. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală. Răspuns corect: a) 80 . b) 750 u. δ δ2 b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn .000 u. c) Q k = n 1+i ) -1 ( d) alt răspuns.. va fi rambursat în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =. d) 625 u. atunci avem Qk = amortismentul din anul k: (1+i )k ⋅ i ⋅ V0 . a) Q k = (1+i )n -1 (1+i )n-1 b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V . (1+i )k -1 (1+i )k-1 ⋅ i ⋅ V0 .=Sn =S) . Un împrumut în valoare de 10. c) A = 2 δ δ ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( ) ) Răspuns corect: a) 2.m. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale. δ δ a 1 − e −δn − δe −δn + b 1 − e − δ ..

R = ct .089.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani.4. d) Q3 ≈ 360. c) Q3 ≈ 228. Procentul operaţiunii este 8%.m. i R 1 − e −δn . atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn .000 u.800.800.000. b) A = δ c) A = R 1 − eδn . ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. constă din N = 10. δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 5. Dacă R ( t ) = R . egale.700. a) Q3 ≈ 258. Răspuns corect: a) 81 . b) Q3 ≈ 279.

n i n SA = nr j = r +1 ⎣ n ∑ ⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ = SnA−r . i SP = nr n n ⎛ ⎡ ⎤ P ⎜T ⋅ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . ⎥ j =k n ⎤ ⎦ A A = T1 + n k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k =2 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. AP = ( n ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ ⎞ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . An r = ⎜ k ⎢ ⎥ k = r +1 ⎝ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ ∑ ∏ ⎞ 1 ⎟ . ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ SP n (1 + i )n − 1 =T i AP = T n 1 − (1 + i ) i −n =T 1 − vn . n−r AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) −k = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . n−r Anuităţi anticipate SA = n ∑ ⎡ ⎢Tk ⋅ ⎢ k =1 ⎣ n ∏ (1 + i j )⎥ . i i n −n A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i n = Tu ⎤ ⎦ 1 − vn = Ta A .FORMULE UTILIZATE Anuităţi posticipate SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . AnAr = ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r . ⎜ ⎟ ⎢ ⎥ k= j k = r +1 ⎝ j =1 n ⎡ ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ r 1 j =1 SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA . ⎟ ⎠ SA n = T (1 + i ) (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . 1+ i j ⎟ j =1 ⎠ k SP =T nr k = r +1 n ∑ (1 + i ) n n−k = Ts P n−r = SP . n−r 82 .

k = 1. dk = ⎥ ⎦ n ... d k +1 = d k − V0 i . . . + N n = ∑ Nk . dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ n k −1 ⎤ ⎥ ⎦ (1 + i ) n −1 .... Anuităţi egale Sk = S .. Anuităţi egale Sk = S . dk = i (n − k ) n V0 .... δ ( ) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate 1. Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i ) n −1 . n . 2.. Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) . k = 1. i (n − k ) +1 n 2. Amortismente egale Qk = Q . k = 1. n−r ∫ R ( t ) e−δt dt .. W0 = WN.. Amortismente egale Qk = Q ... k = 1. C0 = CN. n .. n Sk = V0 Qk = V0 n i ( n − k + 1) + 1 n .AA = T nr ∞ k = r +1 ∑ (1 + i ) ( n − k −1) = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) −r aA n−r = (1 + i ) −r AA . V0 . 0 A = R 1 − e −δn .. Sk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n−k ⎤ V0 i 1 − (1 − i ) n ... 83 . Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i ) n −1 . + Qn = ∑ Qk . V0 = Q1 + Q2 + . n Împrumuturi cu obligaţiuni V0 = VN. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . n Sk = V0 Qk = V0 n ... dk = i ( n − k + 1) n Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate 1. N = N1 + N 2 + . Sk = Qk + dk k =1 k =1 n n Cupon unitar de dobândă = Vi.

Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k . N k = N .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 84 . n n b) anuităţi egale ( S1 = S2 = . N (Vk ) = n .k ⋅ N .Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. N (Vk ) = ⋅N . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . prin plăţi posticipate şi cu: V a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . N (Vk -1 ) = ⋅N ..k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . = Qn = Q ) . d k = n . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V ..k + 1 ⋅ N . Vk -1 = n . n n ( n .. (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . n n N (Vk -1 ) = n . Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . Qk = 0 = N kV .. = Sn = S ) (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅ i ⋅ N . Sk = 0 k k n n Vk = n .

Teorema compunerii contractelor Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1. care plăteşte o sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare). asigurarea continuă în caz de deces. . Pn. Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare. asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de persoane sau asigurări de bunuri. asigurarea de moarte pentru primul deces. P2. asigurări mixte. atunci P= ∑ Pk . k =1 n 85 . Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate. rezerva de prime matematică sau teoretică.. Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. anticipate. După natura lor. Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P.. prin anticipaţie în prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare). asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu.. economic (asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului.3.. A2.. care creează un fond de asigurare din sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie. asigurarea până la primul deces. în care intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării). anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate. pensii viagere limitate sau amânate. respectiv P1. Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică două părţi: asiguratorul (instituţie. asigurare de deces.. asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani. anuităţi (pensii) viagere continue anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. utilizând teoria probabilităţilor şi a statisticii matematice. . An.

3.1. Asigurări de viaţă 3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice. Probabilitatea de viaţă şi de moarte Notaţii: px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la x + 1 ani; qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la x + 1 ani; p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;

q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la y ani. Avem:

px + qx = 1 , p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci: p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) .
Funcţia de supravieţuire

(3.1.1) (3.1.2)

(3.1.3)

Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
x ⎛ ⎞ X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . ⎝ Cn p q ⎠ (3.1.4)

86

Observaţii: 1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă

la x ani; 2) n = la numărul de persoane din colectivitate; 3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X). Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem: M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,

l y = np ( a, y ) , p ( x, y ) = ly , lx

(3.1.5)

vom obţine: (3.1.6)

lx − l y q ( x, y ) = . lx şi, similar
px = p ( x, x + 1) = qx = q ( x, x + 1) = l x +1 , lx

l x − l x +1 d x = . lx lx

(3.1.7)

unde: d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă care moare între x şi x + 1 ani. Notăm: n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani; n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască n ani; m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze între x + m şi x + n ani. Astfel, vom obţine: lx+ n , n px = lx
n qx m / n qx

= =

lx − lx+ n , lx lx +m − lx +n . lx

(3.1.8)

87

Viaţa medie

Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare: ⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞ X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) ⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠ unde
ω− x

(3.1.9)

ex = 1 + 2

∑ lx+n
n =1

lx

.

(3.1.10)

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie în viaţă peste 15 ani? ( l40 = 84855, l55 = 77603 ) 15 p40 = ... Soluţie: Ştiind că
15

n

px =

lx+ n şi folosind tabele de mortalitate, avem: lx

p40 =

l55 77.603 = ≅ 0,91 l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue
Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi x+dx ani. μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate. Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi, iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu. Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem: q ( x + dx ) = μ ( x ) dx , iar
q ( x + dx ) = 1 −
88

l ( x + dx ) , l ( x)

Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem: l ( x ) − l ( x + dx ) = μ( x) , dx →0 l ( x ) dx lim adică μ( x) = − l´ ( x ) , l ( x) (3.1.11)

Integrând relaţia anterioară, obţinem: l ( x) = e
− ∫ μ( t ) dt
a x

k,

(3.1.12)

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că: p ( a, x ) = e sau p ( x, y ) = e sau
x+n

− ∫ μ( t ) dt
a

x

,

(3.1.13)

− ∫ μ( t ) dt
x

y

,

(3.1.14)

n px = e

∫ μ( t )dt
x

.

(3.1.15)

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi t probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani. 15 p37 = ...
Soluţie: Folosim relaţia (3.1.15):
15 p37
15 p37

=e = 37 52

− ∫ 1 dt t 37

52

=e

ln 37 52

89

.21) EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane. (3.. ... . xn = m px1 x2 .. p3 .1. Notăm cu px1 .3. obţinem că: px1 . x2. xn să fie în viaţă după trecerea unui an.16) Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului: l l l q x1 .1. xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu vârstele x1... xn = px1 px2 ... xn =t p x1 t p x2 .1. Astfel.1... l x1 l x2 l xn (3.. ...l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1... Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de persoane... xn + m .1.......l xn (3..t p xn = l x1 lx2 l xn şi t q x1 .... . (3.1.... x2. xn = l x1 + m l x2 + m . x2 . xn =t q x1 qx2 . xn = l x +1 l x + 2 l x + n ..18) t p x1 .. Care este probabilitatea ca numai două persoane să fie în viaţă peste n ani? 90 . x2 . x2 .20) astfel m m +1 q x1 x2 . pxn .19) iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1: m m +1 q x1 x2 . . x2 + m...lxn + m +1 ..1. având probabilităţile de supravieţuire peste n ani p1 .. l x1 l x2 l xn (3. datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabilităţilor compuse. xn qx1 + m. xn = 1 − x +1 x + 2 .. (3.t q xn = 1 − t l x +t l x +t l x +t .. x2.. x + n . p2 .... x2 . respectiv ca tot grupul să dispară după t ani: l x +t l x +t l x +t ..17) l x1 l x2 l xn Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani. Avem n evenimente independente....... .. Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale.3. atunci avem: px1 . l x1 l x2 ..

053 91 .802. la împlinirea vârstei de 55 ani.m.3 = 10. atunci: Dx + n . D55 = 5802.22) ⎟ . Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie.1. obţinem: Dx Din relaţia P = S P = 10. care i se va plăti.000..m. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u. dacă este în viaţă. atunci: P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = = p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 = = p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3 3.1.1.Soluţie: Notăm cu A evenimentul căutat.000 u.000 = 4814100 u. suma de 10.) Soluţie: Dx + n (3.24) EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa. Prima netă unică (prin primă netă unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se bucura în viitor de toate avantajele). este valoarea medie a variabilei aleatoare următoare: ⎛ vn 0 ⎞ X :⎜ (3.24).3 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. prima netă va fi: D P = Sn E x = S x + n . Dx (3.1. peste n ani.m.4.000. ⎝ n px n qx ⎠ unde vn = factor de actualizare. (3.000 D55 5.1.000. n Ex .23) n Ex = Dx Dacă suma asigurată este S. lx unde n Ex = factor de actualizare viager.? ( D40 = 12053. ce se găseşte în tabele actuariale pentru toate vârstele şi procentele uzuale. D40 12. n Ex = M ( X ) = v n n px = v n lx+n . în caz de supravieţuire.

30) După calcule. ∫ n (3.31) 92 .1.11).1.1. ⎟dt + v n ⎜ ⎟ l ( x) ⎠ l ( x) ⎝ ∫ 0 (3.29) Dx = l ( x)vx = l (a)e unde a este vârsta iniţială.1.1. (3.28) ţinând cont că l∞ = 0 .25) Astfel. obţinem relaţia: D x +t = e _ Dx _ − ∫ ⎡μ( s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ x x +t . l ( x) (3.1. δ = δ ( t ) .1. folosind relaţia (3. găsim media variabilei continue ca fiind: n ∞ ⎛ l(x + t) ⎞ l(x + t) M ( X ) = 0 ⎜1 − μ ( x + t ) dt .27) atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi: _ n Ex = l ( x + n) n v .28).Cazul continuu Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula: M (X ) = ∞ −∞ ∫ xf ( x )dx . (3. Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de timp. x (3.1. v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem 1+ i vt = e 0 şi. Reamintim că: 1 + i = eδ . găsim că expresia sumei amânate continue va fi: =e 0 Introducem numărul de comutaţie: t Ex x − ∫ δ( s ) ds t _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ t .1.26) Ţinând cont de relaţia (3. găsim: n M (X ) = v l´ ( x + t ) dt l ( x) ∞ ∫ n (3. _ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds a 0 .

2. 04 ⎜ − ⎟ = 10.m. atunci 50 0 −∞ ∫ f ( x ) dx = 1 .. Deci. ⎝ ⎛ t ⎞ . astfel încât să primească. 03a ⎜1 − Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = . N x = Dx + Dx +1 + . 93 . câte 1 u. ( ω = 100 ani ) . Notăm această sumă ax: N ax = x +1 . ⎝ ⎠ 50 ⎛ t ⎞ t ⎞ ⎛ a0. 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 . ⎝ 50 ⎠ ∫ 0 2500 ⎞ 4 ⎛ =1⇒ a = . ∫ 0.8 ⎜ 2 50 3 ⎟ ⎝ ⎠0 0 30 ∫ t 0. a0. + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei asigurate).2.EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare.) toată viaţa. având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0.. 03 ⎜ 50 − 100 ⎟ 3 ⎝ ⎠ Atunci viaţa medie: M ( X ) = M (T30 ) = 30 ⎛ t 2 1 t3 ⎞ = 0. (3.m.. (S u. 0 ≤ t ≤ 50. la sfârşitul fiecărui an. 03a ⎜1 − 50 ⎟ dt = 1 .. 04 ⎜1 − 50 ⎟dt = ⎝ ⎠ ⎛ t ⎞ 3. Anuităţi viagere posticipate Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani. 50 ⎟ ⎠ Soluţie: ∞ Ştim că f = densitate de repartiţie.1) Dx unde: Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate).

obţinem: Dx P=S N 41 181. în schimbul primei nete unice de 70. N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. în momentul contractării asigurării? ( D40 = 12053.m. în vârstă de 40 ani.m. Dx (3. Soluţie: Folosind relaţia P=Sa x . 94 . Anuităţi viagere anticipate Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în momentul semnării contractului.700 u.3. = D40 12.3) EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de 40 ani.000 40 = 70.m.m.000 u..3.) P=.084.816 1. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi câte 1.053 3.) Soluţie: Folosind relaţia P = Sax = S N x +1 . N 40 193. (S u.000.869 Răspuns corect: P = 4354 u. la începutul fiecărui an..000. de unde S = P D 1 =P x ⇒ Nx ax D 12053 S = 70.1) (3. tot restul vieţii.000 = 15. ax = Observăm că: a x = 1 + ax .2) Nx . la începutul fiecărui an.m. plătite Societăţii de Asigurări..3.) tot restul vieţii. prima netă unică va fi: P=Sa x .000 u. (3.m.m.m. astfel încât să primească câte 1 u. Dacă suma asigurată este S u.000 ≈ 4354 u..EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană.3. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.

la sfârşitul fiecărui an. tot restul vieţii (amânată). n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. (3.. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.4.3) / n ax = Dx iar N x + n +1 .m. la sfârşitul fiecărui an.4. n / a x ? a) a x + / n a x = n / a x . după n ani. (3. pentru a primi 1 u.4) n / ax = Dx Similar: N x − N x+n . (3..4.5) /nax = Dx şi N x+n . S / n a x .m.1) şi a x =/ n a x +n / a x . 95 . Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate Notaţii: / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.. timp de n ani (limitat).6) n/ ax = Dx Dacă suma asigurată este de S u.. S n / ax . la începutul fiecărui an. atunci primele nete unice vor fi S / n ax . tot restul vieţii (amânată).. c) a x = / n a x + n / a x .m. / na x .4. b) / n a x = a x + n / a x . pentru a primi 1 u.m. (3. respectiv S n / a x . (3.2) Obţinem: N x +1 − N x + n +1 . pentru a primi 1 u. la începutul fiecărui an.4.3. timp de n ani (limitat).m. / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. d) alt răspuns. pentru a primi 1 u. EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între a x . (3. Avem: ax = / n ax + n / ax .4. după n ani.4.

adică a x = / n a x + n / a x . la momentul t.4) Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) .4. pensia viageră continuă amânată: ω− x __ l(x + t) dt . 0<t < ω− x l ( x) __ ω− x ax = ∫ 0 vt l(x + t) dt . Dx /nax = N x − N x+n .5.5. __ __ (3. relaţia (3. relaţia (3. atunci găsim: Dx /nax = a x − n / a x . τ __ l x + t) t ( dt . ax = e 0 t E x dt ⇔ a x = ∫ 0 ∫ 0 96 . l ( x) (3.5. care. ia valoarea vt dt cu probabilitatea: l(x + t) . atunci expresia pensiei viagere continue este: t ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ __ __ ∫⎣ ⎦ (3. Anuităţi (pensii) viagere continue Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie a variabilei continue. Răspuns corect: c) 3.5. /τ a x = v l ( x) ∫ 0 (3.3) Avem relaţia: __ ax = / τ ax + τ/ ax .4. găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată.2) respectiv.6).5.4.4). ax = vt τ/ l ( x) ∫ τ (3.5.5).Soluţie: Cum n/ ax n / ax = N x + n +1 . Dx = N x+n . relaţia (3.5) dt .1) Similar.

Atunci.5. continue limitate.5.6) şi __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt . avem: __ /τ ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt (3.5. τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată 97 . N x = Dt dt = ∫ x ∫ 0 (3.10) iar __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . (3. respectiv amânate sub forma: __ ax = Nx Dx ___ ___ .7) Introducem numărul de comutaţie: ω __ ω− x _____ __ Dx + t dt . pentru pensia viageră continuă limitată. respectiv amânată. (3.12) 2.5.8) atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue.11) Observaţie: 1.5.5. (3.9) şi __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ . (3. Egalitatea pentru δ = δ ( s ) . ( x )ax dx Demonstraţie: __ ____ ___ __ __ (3. Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi: d a x = μ + δ __ − 1 .5.

Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.l xm v respectiv n E x1 x2 .. x2 + n.1) lx+ n l y +n ⎟ ..4) Generalizare Pentru un grup de m persoane de vârste x1 ..6. (3. xm + t ) = e 98 − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.... Dxy (3.5) = Dx1 + n. xm + n .6. xm + t ) e t − ∫ δ( s ) ds 0 t ..... astfel încât cele două persoane să primească 1 u.6.6) Cazul continuu Dacă δ = δ ( t ) Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces: n E x1 x2 .. (3..6.. dacă ele sunt în viaţă peste n ani. (3.. xm (3.. xm Dx1 x2 .6..6. (3. y... (3.6. xm = l x1 l x2 .+ xm m . Variabila aleatoare corespunzătoare va fi: ⎛ vn ⎞ 0 ⎜ ⎟ X : ⎜ lx + n l y + n (3...7) dar p ( x1 + t . xm x1 + x2 +. xm _ = p ( x1 + t .3) şi putem scrie: n E xy = Dx + n.. x2 + t . x2 + t ..6. Dx1 x2 . x2 .6.. Asigurarea până la primul deces Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x.2) n E xy = lx l y Introducem numărul de comutaţie: Dxy = lx l y v x+ y 2 ... ⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟ ⎝ ⎠ atunci valoarea medie va fi: lx+ n l y +n n v .8) . y + n .. Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări.+μ( xm + s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 ..3...m..

7. Folosind teorema compunerii contractelor. y. (3. Pensii viagere Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x.atunci n E x1 x2 . .6) =0 Exy +1 E xy + . y +1 + .7.7. găsim axy = respectiv a xy = N xy .9) 3. y sunt în viaţă.7. respectiv a xy =0 E xy +1 E xy + . ..6. La primul deces ce are loc.. 99 ..4) (3.. .... (3.. y + n + . pensia încetează.a xy pensiile posticipate.7.7. + n E xy + . .. =1 E xy + 2 E xy + .. ... + n −1 E xy + . corespunzătoare grupului de persoane de vârste x..... ..9) (3.1) (3.. + n −1 E xy + .7) (3...7. (3. xm _ =e − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.. Fie axy .7.. .+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t .5) Avem relaţia evidentă: a xy = 1 + axy .2) Introducem: N xy = Dxy + Dx +1. respectiv anticipate viagere până la deces. + Dx + n. avem: axy =1 E xy + 2 Exy + . = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + ....10) şi / n a xy respectiv n / a xy iar n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + . Pensii viagere limitate sau amânate: / n a xy (3.8) (3.3) (3. Dxy N x +1.7.7..7. + n E xy + . Dxy (3.. y +1 ..

11) / n a xy = Dxy şi n / a xy = N x + n+1.7.7..Folosind notaţia (3.. xm = e 0 _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .14) Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de m persoane.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .. y + n +1 (3.7. xm = _ ∞ _ 0 ∫ t E x x . xm = e τ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt .7. y + n Dxy (3.. Dxy (3. y +1 − N x + n +1... xm = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +.16) Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu.3).7. Cazul continuu Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea expresie: a x1x2 ....4.9). se scrie: a x1x2 .x 1 2 m dt .. y + n ...7.15) care. (3.7. putem rescrie expresiile anterioare astfel: N x +1.5. cu ajutorul relaţiei (3.... corespunzătoare unui grup de m persoane: /τaxx _ 1 2 .7. (3.17) şi τ/ a x x _ 1 2 . (3.. (3.12) iar n / a xy (3.18) 100 .13) şi / n a xy = N xy − N x + n. y + n +1 . Dxy = N x + n.

. xm D x1x2 . (3.. (3.Caz particular δ = δ ( s ) Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 . + Cω număr de comutaţie. l −l l −l ⎛ l ⎞ Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + . 101 . xm _ __ _ __ __ N x1x2 .1)...7.x2 +t .. C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie.x2 +τ.7.7. la semnarea contractului. utilizând. ceea ce înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul anului. numerele de comutaţie introduse anterior. xm iar τ / a x1x2 .8.20) = N x1x2 . xm +τ __ ... (3.. pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu astfel a x1x2 . xm +τ __ ... + x + n x + n +1 v1 2+ n .7.x2 +τ...21) D x1x2 ....22) D x1x2 .1) Dx unde: M x = C x + C x +1 + .... Asigurări de deces Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani...8. în momentul decesului său. (3. xm = D x1+t ...8. găsim relaţia (3. xm __ (3. xm 3.19) Vom putea rescrie pensiile viagere. 0 ∞ __ ∫ (3.. Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului.xm +t dt .. Atunci: M Ax = x ... xm __ __ N x1x2 ..m.1. pentru ca urmaşii să primească 1 u..2) lx ⎠ lx lx ⎝ şi. xm = şi / τ a x1x2 . xm − N x1+τ ... xm _ __ = N x1+τ ...

atunci prima netă unică va fi S Ax. Dx (3. (3.9.. ( vN x − N x+1 ) .4) iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este: Ax = v1/ 2 (1 − iax ) .8.) ( D37 = 14083. Se poate arăta cu uşurinţă că: C x = (1 + i ) şi M x = (1 + i ) 1/ 2 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) .. suma de 100.m.8.m. Avem: Ax = / n Ax + n / Ax .Dacă suma asigurată este de S u.8.000 u.1) Vom obţine: /n Ax = M x − M x+n . în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să primească. găsim P = 20840 u.m. M Folosim relaţia Ax = x . n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.3) 102 . (3. la semnarea contractului..5) EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană în vârstă de 37 de ani. pentru ca urmaşii să primească 1 u. la semnarea contractului. M 38 = 2896 ) P=. în cazul în care decesul său a survenit după n ani. M 37 = 2935.? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.9.2) şi n/ Ax = (3.9. (3.m. Dx 3. pentru ca urmaşii să primească 1 u.9. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Notaţii: / n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani. D38 = 13374. în momentul decesului.3) (3. în cazul în care decesul său a survenit până în n ani. Dx M x+n .m.

urmaşii primesc 1 u.5) k =1 adică m / n Ax = ∑ n C x + m +( k −1) Dx ..9. în caz de deces.. respectiv S n / Ax .m. găsim valoarea actuală a asigurării în caz de moarte.7) Observaţii: În cazul particular m = 0. (3.1) 103 . vom obţine valoarea actuală a unei asigurări. n = ω − x . Dx (3.9. dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n. limitată pe n ani. În cazul particular m = 0.m. v m +( n −1)+1 2 ⎜ X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2 .10. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. ⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 . Dx Dx (3.m.6) k =1 sau m/n Ax = M x + m − M x + m+ n .m.Dacă suma asigurată este de S u. atunci primele nete unice vor fi S / n Ax . iar dacă decedează până în n ani. iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei asigurări în caz de moarte amânată pe m ani. Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u. Asigurări mixte În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + ..9.10.. (3. atunci primeşte 1 u... (în acel moment). ⎟ ⎠ (3. n ∑ lx + m +( k −1) − l x + m + k lx v m +( k −1)+1/ 2 .4) Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării.9. ⎜ lx lx lx ⎝ atunci: m / n Ax = ⎞ ⎟ ⎟. 3.

lx (3.m.2) EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă. (în acel moment).m.11.m. se obţine uşor că: __ A x = 1 + a x ln v . urmaşii primesc 1 u. __ (3. Asigurarea continuă în caz de deces Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces.Dacă suma asigurată este de S u.11.. Dx Dx 3. atunci: P=S Dx + n + M x − M x + n .10.1) Calculând. găsim că: A x = 1 − δa x . (3.11.1) Răspuns corect: c) Dx + n M x − M x + n − . în caz continuu. __ ω− x __ Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt .11. iar dacă decedează până în n ani.2) Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ . Soluţie: Vezi (3. Dx (3.9. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: a) P = n E x − / n Ax = b) P = n E x + / n Ax = c) P = n E x + / n Ax = d) alt răspuns. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. atunci primeşte 1 u. Dx Dx Dx M − M x+n + x . Dx + n Dx + n Dx + n M x − M x + n + .3) 104 .

Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
__

C x = −v x dlx = −e

− ∫ δ( s ) ds
0

x

⎛ − x μ( s )ds ⎞ ∫ ⎟, d ⎜ la e a ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.11.4)

şi că
__

A x = C x + t dt , __ 0 Dx

∞ __

(3.11.5)

obţinem:
__

A x = 1 − D x +t δ ( x + t ) dt . __ 0 Dx

∞ __

(3.11.6)

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3). Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__

Ax = M x , __ Dx
∞ __

__

(3.11.7)

ţinând cont că:
M x = C x +t dt ,
0 __

(3.11.8)

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie diferenţială:
__ d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ . ( )⎦ x⎣ ( ) __ dx Dx __ __

(3.11.9)

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

Răspuns corect: A x =

i ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 . δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .

Răspuns corect: a 20 = 19,1248 . Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105

3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti 1 u.m. Atunci, vom avea: l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n ⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 Axy = ⎜1 − x +1 , v (3.12.1) ⎟ v + ... + lx l y ⎠ lx l y ⎝ şi iar atunci
Axy = M xy , Dxy
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 ,

(3.12.2)
2 +1/ 2

C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y )

(

)

,

(3.12.3)

(3.12.4) (3.12.5)

unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ...

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m

__ Cx1x2...xm

=−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e


0

δ( s)ds

xm x2 ⎡x1 ⎤⎞ ⎛ ⎜ m −⎢∫μ( s)ds+∫ μ( s)ds+... ∫ μ( s)ds⎥ ⎟ ⎥ a a ⎣ ⎦ , d⎜( la ) e ⎢a ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.13.1)

şi atunci
__ ∞ __

A x1x2 ... xm =


0

C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

dt ,

(3.13.2)

D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:
__ ∞ __

A x1x2 ... xm = 1 −


0

D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt .

(3.13.3)

D x1 x2 ... xm

106

Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__

A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm .

_

(3.13.4)

3.14. Rezerva matematică
Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite, destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva de prime matematică sau teoretică. Vom face notaţiile următoare: D´ = datoria instituţiei de asigurare; D´´ = datoria asiguratului; ´ D0 = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
´´ D0 = datoria asiguratului la momentul zero;

Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t; Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.

Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1) Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: D ˝ − D´ Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2) t E0 unde am notat: ´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare până la momentul t; ´´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t. Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
Facem următoarele presupuneri: 1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) , instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m. 2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m. Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt suma de ⎡ P ( t ) − β ( t ) ⎤ dt . ⎣ ⎦
107

Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t.15. 2) obligaţia Rx ( t + dt ) . ⎣ ⎦ ⎪ ⎭ (3.4) care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice. găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin verificată de rezerva matematică.15.15. t + dt ) suma de Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele: 1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului.1) (3.2) ce are soluţia Rx = e ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎪ t ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 0 t ⎧ t ⎨ e ⎪0 ⎩ ∫ 0 ⎫ ⎪ ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . adică valoarea rezervei matematice evaluată la Rx ( t + dt ) 1 + δ (t ) momentul t. dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt .3) Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este: __ t Ex =e − ∫ ⎡δ( u ) +μ( x +u ) ⎤du ⎣ ⎦ 0 t atunci ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. (unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă). 108 .5) care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice. pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani.15. 1 + δ ( t ) dt Rx ( t + dt ) în serie Taylor. (3. numită ecuaţia Thiele: dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . găsim: ⎧∞ ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . ⎦ dx ⎣ [1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. Având în vedere cele de mai sus. Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t .15. Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 . putem scrie: Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt + unde am dezvoltat în membrul drept Efectuând calculele.

2. Rezolvare: P = Sax = S S = 30.m.m.508 u.000 = 473508 u. N37 = 234023.000 N x +1 ⇒ Dx N37 234023 = 30.1) . b) t px = ω+x ω − x+t . stabiliţi mx – rata centrală a morţii. în momentul contractării asigurării.) ( D36 = 14827. ω−x ω − x −t . x ω . atunci t px = px = x ω−x ω l ( x) 1− ω x+t Răspuns corect: a) 3. Ştiind că l ( x ) = 1 − ω − x −t . Dacă μ x + n = μ . pentru a primi tot restul vieţii câte 30. n ∈ [0. 109 .000 u.. 0 < x < ω . atunci: a) t px = Rezolvare: t 1− l(x + t) x ω = ω − x−t şi l ( x ) = 1 − .m.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. c) t px = ω−x d) alt răspuns. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică... D36 14827 Răspuns corect: P = 473. unde mx = qx ∫ n px dn 0 1 . D37 = 14083 ) P=. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 36 ani.

m.416 . 1 ..3) şi obţinem: M − M 60 P = 10.a) mx = 1 μ .000. 44 şi i = 0. d) alt răspuns.m.000 110 . Ştiind că a 73 = 7. μ c) mx = μ .93 .000.a 74 = 7.. Rezolvare: 1 b) mx = − ∫ 0 1 n p x dn = ∫ ( px ) 0 1 n dn = e 0 ∫ 1 −μn dn = e− μ n μ = 0 1 − e− μ μ = qx μ . atunci p73 ≈ 0. în momentul decesului. qx μ Răspuns corect: c) 4. calculaţi px .000 u.. 03 . Rezolvare: a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = a x −1 1 şi v = . dacă decesul are loc până la împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2. atunci mx = qx =μ.93 5. Rezolvare: Folosim relaţia (3. pentru ca. M 60 = 1. D50 = 7070. D50 Răspuns corect: P = 782. 2 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.. urmaşii săi să primească 10.000 u. 73.000 50 = 782.2..863 .) P=. 1+ i va x +1 Răspuns corect: p73 = 0. Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.

atunci ω − x−t 1 . 0 ≤ t ≤ 50. 04a ⎜1 − ⎟ . 0 < x < ω . ⎜ 50 ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎞ ⎛ t c) F ( t ) = 0. 04 ⎜ t − d) alt răspuns. ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ a) F ( t ) = 0. Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ t2 ⎞ b) F ( t ) = 0. k =0 ∞ ∑ kvk k px . Răspuns corect: a) 2. ω − x−t d) alt răspuns. Ştiind că l ( x ) = 1 − a) μ x = b) μ x = c) μ x = ω . 50 ⎠ ⎝ Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) . 04 ⎜1 − ⎟. ⎛ t2 ⎞ ⎟. k =0 ∑ vk ln vk px . Calculaţi a) b) c) ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∞ ∂a x ∂v k =0 ∞ ∑ kvk −1k px . Răspuns corect: a) 3. având densitatea de repartiţie t ⎞ ⎛ f ( t ) = 0. d) alt răspuns. Răspuns corect: c) 111 .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. ω−x x x ω . 04 ⎜ t − ⎟ .

.. timp de k ani. 73 5. suma S. 73 . Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să încaseze. Pentru această asigurare achită prima netă aferentă asigurării la începutul fiecărui an. dacă decesul său survine până la împlinirea vârstei de x + n ani. Prima netă aferentă va fi: a) Pan = S b) Pan = S c) Pan = S d) Pan = S Răspuns corect: d) M x − M x+n . Dx N x − N x+k . Ştiind că a 73 = 7. Dx + k − Dx N x − M x+k . Răspuns corect: a73 = 6. în urma decesului său. N x − N x+k 112 . calculaţi a73 .4. M x+k − M x M x − M x+n .

Răspuns corect: a) 1 ( a) a (xm ) = a xm ) + .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t . m m +1 ( . (1 − t )1 px + 1 1 −1 px . t ≥ 0 . l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1) a) t px = b) t px = c) t px = 1 px . px + t1qx 1 t1 px . a) t px = e −t . 3. Pentru presupunerea lui Balducci: 1 t = 1 + calculaţi t px . 2 c) t p x = e −t Răspuns corect: b) 2 /2 . 113 . unde m este fracţiunea de an m +1 m . atunci avem: corespunzătoare a ( ) = a + x x 2m m 1 ( b) a (xm ) = axm ) − . calculaţi t px . t (1 −t px ) Răspuns corect: a) 2. Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată m −1 m a( ) = ax + şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă x 2m anticipat la începutul fiecărei subperioade m. b) t px = e −t . c) a (xm ) = axm ) + m d) alt răspuns.

pentru ca.4.m..123 u.? ( D37 = 14083.m.162.? (M50 = 2. urmaşii săi să primească 10.100 u. b) P = 3.m.2) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m.000 u. d) P = 4.070. câte 50.000 u. în vârstă de 50 ani. Care este prima netă pe care o persoană. N 61 = 38509. b) P = 136725 u. c) P = 220156 u.m.417. Răspuns corect: b) 5.170. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.m. Răspuns corect: c) 114 ..m. N 60 = 42455.000 u. tot restul vieţii.m.5 . Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul fiecărui an.m.) a) P = 4..000.340 u..) a) P = 234726 u. D50 = 7. începând cu vârsta de 60 ani.168.8 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. în momentul decesului. c) P = 3.416.

. q ( x. . Anuităţi viagere posticipate ax = Anuităţi viagere anticipate a x = N x +1 . a x = __ Nx Dx ___ ___ .FORMULE UTILIZATE Asigurări de viaţă p x + q x = 1 .. τ / a x = l ( x) __ __ /τ ∫ τ vt __ l(x + t) l(x + t) dt ... N x = Dx + Dx +1 + . lx lx l x +t l x +t l x +t ... Dx ω− x /nax = N x − N x+n . y ) + q ( x. + Dω .. Dx Anuităţi (pensii) viagere continue __ ω− x ax = ∫ 0 vt __ l(x + t) dt . 115 .. p ( x . l x1 l x2 l xn n px = e − ∫ μ( t )dt x . a x = / n a x + n / a x .. t q x1 . p ( x.l xn _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ 0 t n Ex = Dx + n . xn =t q x1 qx2 .. xn = l x1 + m l x2 + m . __ N x = Dt dt = x ω __ ∫ ω− x _____ ∫ 0 Dx + t dt . y ) = x+n ly lx − l y ..t q xn = 1 − t m m +1 q x1 x2 . __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1.. ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt . E =e Dx t x .lxn + m +1 . Dx Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ax = / n ax + n / ax . Dx n / ax = N x + n +1 .. __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt . / τ a x = vt dt . x2 . a x = 1 + ax . / n ax = N x +1 − N x + n +1 . Dx Nx . l ( x) l ( x) ∫ 0 __ ax = / τ ax + τ/ ax __ . l x1 l x2 . Dx τ n/ ax = N x+n ... y ) = 1 . y ) = .. __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ ...

xm _ =e . y +1 − N x + n +1. y + n +1 ... y +1 N xy . axy = N x +1.. xm +τ __ __ . xm = _ N x1+τ ... y + n . a xy = .... ... xm 116 ... xm + n ... Dxy n / a xy = N x + n. y +1 + .. xm − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.... xm x+ y 2 . Pensii viagere N xy = Dxy + Dx +1. Dxy / n a xy a x1x2 . xm = D x1+t .+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t n E x1 x2 .. y + n + . Dx1 x2 . Pensii viagere limitate sau amânate / n a xy = = N x +1.x2 +τ. x2 + n. Dxy Dxy a xy = 1 + axy .. y + n +1 . xm ... y + n .x2 +t . xm D x1x2 .. τ / a x1x2 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt ..+ xm lx+ n l y +n n m v .. lx l y = Dx1 + n.. xm = e 0 _ _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +........ Dx1 x2 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt __ ∞ __ τ/ a x x 1 2 . xm D x1x2 ..... / τ a x1x2 . xm − N x1+τ ...xm +t dt .... n Exy = x1 + x2 +. xm = _ __ N x1x2 .l xm v .. xm = e 0 ∫ τ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +.... xm = e __ __ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+.Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. Asigurarea până la primul deces Dxy = lx l y v n E x1 x2 ..x2 +τ.. xm = l x1 l x2 . xm +τ __ ... D x1x2 .... 0 __ ∫ a x1x2 .. xm = _ N x1x2 . N x1x2 ..... Dxy n / a xy = N x + n+1. Dxy N xy − N x + n.. + Dx + n.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt /τaxx _ 1 2 ..

Dx Asigurări mixte P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . M x = C x +t dt . m / n Ax = /n Ax = M x − M x+n .Asigurări de deces Ax = Mx .. d⎜ a a x __ ⎟ ⎜ ⎟ 0 Dx ⎝ ⎠ ∫ __ A x = M x . M x = C x + C x +1 + . ( vN x − N x+1 ) . Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Ax = / n Ax + n / Ax . + Cω . k =1 m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . Dx Dx Asigurarea continuă în caz de deces __ ω− x Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt lx __ − ∫ δ( s ) ds 0 x __ A x = 1 + a x ln v . __ 0 Dx ∫ 117 . A = C x + t dt . Dx n/ Ax = M x+n .. C x = (1 + i ) M x = (1 + i ) 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . Dx 1/ 2 C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) . Dx ∑ n C x + m +( k −1) Dx . C x = −v x dlx = −e __ __ ∞ __ __ ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __ ⎜l e ∫ ⎟ .

. xm = ∫ 0 C x1 +t ........ xm Rezerva matematică Rt = Dt´ − Dt´´ . xm +t ___ dt A x1x2 . __ _ D x1 x2 . . Dxy ∞ __ A x1x2 .Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane Axy = __ M xy M xy = C xy + C x +1 y +1 + .. ⎦ dx ⎣ ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .. Rt = ˝ / t D0 ´ − / t D0 . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ 118 . t E0 dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . xm = 1 − δ a x1x2 ..... xm . x2 +t .

. unde: b1=a b2=aq 1 ... mai exact.. + x n + .. = a 1− q şi pentru ∀a ∈ R ∗ dacă q ∈ ( −1. a ∈ R + . serie de puteri) ∑x n =0 ∞ n = 1 + x + x 2 + . q ∈ R + − { } n-1 bn=aq Suma a n termeni ai progresiei geometrice: Sn = a 1 − qn qn − 1 =a 1− q q −1 dacă q > 1 dacă q < 1 .. b2:....... + nx n + . + aq n + .1) Dacă q ≥ 1 .. Alte serii deduse prin derivare termen cu termen: ∑ nx n =0 ∞ n =0 ∞ n = x + 2 x 2 + .1) . = 1 1− x convergentă dacă x ∈ ( −1. .1) 119 .. PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ Progresia geometrică: b1.. dacă x ∈ ( −1. atunci seria geometrică este divergentă.. dacă x ∈ ( −1. – seria geometrică (serie de funcţii.ANEXE Anexa 1 CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI MATEMATICILOR FINANCIARE 1..... Seria geometrică: – seria geometrică numerică: a + aq + aq 2 + ..1) (1 − x )2 x (1 + x ) ∑n x 2 n = 12 x + 22 x 2 + .... = x .. = (1 − x )3 .. + n 2 x n + . bn...

. 120 . y = y (x ) unde: f ( x. SERII DE FUNCŢII. 3.. + n! cu k ∈ R (în caz particular.. Ecuaţia diferenţială de ordinul I: y´ + P ( x ) y = Q ( x ) ...1) n 1 2 3 4 – seria binomială: k ( k − 1) k ( k − 1) .. ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI a. b. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile: y´ = f ( x.. ψ : I → R funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue. ( ∀ ) y ∈ J . + ( −1) x + . Dacă ψ ( y ) ≠ 0. intervalul de convergenţă depinde de k. unde P : I → R....... dacă x ∈ ( −1. + x f ( n ) ( 0 ) + . I ⊂ R şi funcţiile P şi Q sunt continue. + ( x − a ) f ( n ) a + . k ∈ Q )...2.. DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR ŞI MAC LAURIN ( x − a ) f ´´ a + . Q : I → R. (1 + x )k = 1 + 1! x + 2! x 2 + . x ∈ R 1! 2! n! x – seria logaritmică: 2 3 4 n −1 n ln (1 + x ) = x − x + x − x + . y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) .... n! 1! 2! 2 n – seria exponenţială: x x2 xn e =1+ + + .. cu ϕ : I → R. y ) cu f : I × J → R. f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) + ( ) ( ) 1! 2! n! 2 n f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + ... + + ..( k − n + 1) n k x + .. atunci: y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ dy dy = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C ψ( y ) ψ( y ) ∫ unde C ∈ R este o constantă arbitrară.

.Soluţia generală este: P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫ dx + C ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ sau y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) . b ) = lim x→a x−a ∂x f ( a.. b ) − f ( a . an ∈ D f x′i (a0 ) = lim0 xi → a i ( f ( x ) − f (a ) <∞ i i i 0 i ) o xi − ai folosind funcţia parţială: 0 0 0 fi ( xi ) = f ( a1 . a2 . a2 . D ⊂ R 2 şi (a... 121 . b ) ∂f <∞ ( a. D ⊂ R n şi a = a10 . b ) = ´ o f ( x. ai0−1 . b ) = ( a. ...... unde: − P ( x ) dx y ( x ) = Ce ∫ (dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile) − P ( x )dx P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫ dx ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ (metoda „variaţiei” constantelor) 4. ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene. DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ SAU MAI MULTE VARIABILE REALE a) f : D → R.. ai0+1 .. b ) = lim <∞ y →b y −b ∂y 0 0 b) f : D → R. y ) − f ( a. xi . b ) ∈ D (punct interior domeniului) f x ( a. b ) ∂f ´ f y ( a. unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene (pentru care Q ( x ) ≡ 0. an ) .

10600 0.19987 0.97993 2.74622 0.90703 0.13528 0.048889 0.049390 0.22510 3.82270 0.14205 0.12270 0.64461 0.34010 1.48102 0.58468 0.37689 0.92133 11.38635 3.55684 0.18129 0.29530 0.95238 0.52695 2.09614 0.67684 0.92013 4.45811 0.25509 0.15661 0.26785 0.53032 0.11686 0.20987 0.10095 0.39199 7.22036 0.43426 9.90597 10.049089 0.86384 0.32194 4.10250 1.79586 1.24295 0.71034 1.Anexa 2 TABELE ALE DOBÂNZII Tabel al dobânzii la 5% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.40127 10.11614 4.79182 6.28124 0.55567 3.39573 0.048790 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.08141 6.43630 0.03999 7.55715 8.40710 1.55133 1.14967 8.27628 1.76494 5.78353 0.92526 3.51602 5.65330 2.62889 1.00319 5.14915 0.08720 un 1.25335 5.05000 1.78596 2.17266 0.61391 0.34185 0.11130 0.38548 6.12884 0.32557 0.53804 4.92902 2.16444 0.07893 2.47746 1.46740 122 .19036 0.35894 0.76159 8.18287 2.73346 3.50507 0.21551 1.31007 0.15763 1.07152 3.71068 0.41552 0.09156 0.050000 0.23138 0.88565 1.40662 2.98501 9.70475 7.

01742 0.21791 74.11597 0.91734 0.09000 1.35752 123 .60441 6.82804 1.41397 22.02458 0.81598 31.04494 0.12640 0.64248 3.81266 3.02921 0.26768 14.41158 1.23627 37.99256 2.087113 0.23107 0.31753 40.02255 0.03470 0.18203 18.864880 0.27454 0.39916 10.43668 28.Tabel al dobânzii la 9% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.09761 0.32618 0.42241 0.15018 0.04123 0.59427 0.18810 1.086178 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.03783 0.72841 20.67710 1.29925 0.05820 0.97031 4.70842 0.58043 2.84168 0.10881 6.65860 7.05339 0.14166 5.54703 0.16714 12.21199 0.34173 3.06580 3.10639 0.29503 1.91108 8.090000 0.40942 34.07537 0.06915 0.71712 5.67674 57.24508 11.36736 2.25123 24.06344 0.53862 1.46043 0.01345 un 1.01466 0.33696 48.64993 0.32763 4.13778 0.50187 0.08215 0.02069 0.17189 2.16370 0.67611 44.19449 0.02680 0.41765 62.880610 0.35553 0.01898 0.17218 13.04899 0.77218 0.17843 0.46177 15.25787 7.25187 0.58524 52.03184 0.01598 0.08955 0.25384 26.58524 68.76333 17.62308 9.38753 0.

56447 0.45227 3.01826 0.02009 0.24007 66.19785 0.77156 1.03914 0.28966 0.46651 0.14864 0.02430 0.91818 13.62092 0.10153 0.Tabel al dobânzii la 10% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.90909 0.14359 2.01509 0.76370 60.13513 0.35795 2.78518 54.097618 0.72750 7.51316 0.04306 0.05731 0.59374 2.46410 1.11591 6.55992 6.54767 28.95430 9.06304 0.01660 0.01723 106.61051 1.100000 0.17725 4.16351 0.00395 37.00937 0.095690 0.03558 0.00852 un 1.01134 0.35049 0.19434 21.85312 3.75139 0.02673 0.01031 0.40025 8.11168 0.26408 72.91268 34.17953 88.86309 17.39085 124 .01247 0.09230 0.42410 0.44940 19.42099 15.03235 0.095310 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.14027 8.05447 5.07628 0.06934 0.19749 97.94872 2.08391 0.82645 0.68301 0.23939 0.01372 0.59497 5.89048 80.02210 0.096455 0.26333 0.22515 25.33100 1.04736 0.17986 0.21763 0.10244 30.25926 49.79750 4.83471 11.21000 1.12285 0.71896 117.14478 45.10000 1.13843 3.11378 23.02941 0.40434 41.38554 0.31863 0.05210 0.10999 14.84973 10.

0070401 0.026 611.016 30.232.68536 369.9227 411.6852 84.797 79.8204 385.2300 297.0803 134.73461 33.8170 167.836.754 85.877 95.16629 10.0520987 0.2896644 0.16367 10.216 3.795 55.236.4749 504.658 61.191.20884 14.103 94.28077 10.17237 6.2147 176.1798588 0.300.892 12.69700 Nx= Σ Dk k=x ω Cx=vx+1·(1x-1x+1) 17.45646 1.20470 10.651.63933 9.518.9173 361.210.936 21.966 95.459.47831 643.0058183 0.150 24.665.773 95.82128 2.8960 195.790.85513 8.875 93.347.115 19.0693433 0.13462 16.639.7945 579.955.54073 3.1486436 0.46661 1.77934 7.644.045 95.Anexa 3 TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE.6811 287.680.7853 550.117 96.593 224.99708 25.3065 90.310 27.896.009 101.2845 186.0391425 0.340.16707 6.39766 8.232 203.213.697.0052894 0.61154 9.0137192 0.10299 716.16077 7.397 137.0294093 0.066.0355841 0.36062 20.250 6.407 96.24482 14.0430568 0.3186308 0.3855433 0.45630 329.95274 16.0113382 0.467 14.063.027.2672 215.27964 4.420.706.488 86.777.536.330 272.067 92.418.485.198 87.850 68.04876 797.128 90.98421 7.0762777 0.0085186 0.670.6453 235.460.1635080 0.0839055 0. CALCULATE CU PROCENTUL i = 10% Vârsta X 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 Funcţia de supravieţuire lx 96.62632 7.703.62131 6.0124720 0.625 112.6358 104.475 94.4691 460.0922960 0.458 96.258 96.622 90.0093704 0.35221 13.643 94.654.932 8.0043714 Dx= lx·vx 37.32223 8.20749 9.403.572.728 15.0064001 0.1560 111.9333 350.3083 276.368.5128 125 .9195 126.65702 15.0267349 0.37313 10.676.308 96.073.361 96.661 95.5390 318.0243044 0.669.35971 577.8755 427.422 Vx=(1+i)-x 0.06537 30.1978447 0.814 94.1228460 0.777.10456 14.63349 886.039.332 247.987.1035 204.260.194.21385 2.540.211 76.396 92.99122 17.378 95.00706 1.052 151.073.556 33.0573086 0.6187 534.393.155.4850 328.0101 444.40484 3.0103074 0.34519 1.108 83.475.1375 563.55221 15.397.834 75.191 96.066 84.48114 10.6697 593.970 83.370 92.188.091 10.566 78.49400 7.93768 413.077 81.0323492 0.1015256 0.73988 23.385.365.734.32863 15.562.86263 5.6397 151.16040 2.083 9.59062 10.299 7.194 17.158.4735 97.3645 225.820.09738 10.317.0213 475.714 365.73685 12.0182603 0.630 93.0166002 0.381 167.2176291 0.19333 13.85964 19.9353 119.822.473.72555 11.2633313 0.03927 16.1351306 0.0756 339.372 184.16350 8.5795 518.008 91.39588 8.57481 1.037.0150911 0.168 3.896.60406 10.961 37.0836 372.001.436 11.365 93.92039 2.967.917.914 300.480.0473624 0.341.585 91.958 94.0048085 0.0220949 0.483 2.2393920 0.06977 9.284 94.091.58423 27.52013 7.3504939 0.901.0184 245.0077441 0.85771 10.484 88.669 5.65564 14.351 124.000.926.64813 5.656.883 88.37277 10.26053 1.4762 143.309 4.2301 490.972 80.147 5.063 89.106 3.867 45.61593 10.15129 983.75686 4.90901 12.87519 14.0200863 0.743 92.717.39948 8.9619 159.086 93.110 41.54891 10.7294 397.070.979 331.19237 6.943.10998 462.14913 4.355.99348 10.031.16656 16.2231 256.241 95.04619 12.98399 11.45894 15.1116782 0.01659 Mx= Σ Ck k=x ω 402.09313 517.225.94593 10.7043 266.768.446.311.344 75.080.013.523 95.147 50.16231 7.0630394 0.962 85.347.373.2235 308.70569 3.31554 9.

00000 2.30301 206.278 65.433 57.570 16.Anexa 3 (continuare) 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 73.579.50774 3.0020393 0.88204 3.575 20.519 11.01431 0.1550 0.77984 4.31371 1.49582 4.775 50.0002505 0.464 102.387 7.0003031 0.352 9.44108 2.170 0.584 555.034 470.857 29.35141 0.0613 0.15690 0.850 1.0370 0.980 1.030 64.0004035 0.0000798 0.78879 55.696 398.05605 0.34284 4.799 13.806 127.0000 126 .0012662 0.4962 72.321 34.0007862 0.0283 19.581 334.239 1.222 191.4956 57.69989 17.34282 24.296 0.0004438 0.92172 0.8279 67.093 0.3259 1.65043 1.47038 110.0006498 0.00758 0.55033 84.65687 0.730 82.3154 33.38581 0.0032843 0.5541 24.73331 20.2363 0.1457 11.43505 4.812.283 1.0001882 0.0001414 0.5075 0.725 887.801 40.0001169 0.339 70.456 63.00931 0.42115 2.6071 17.119 37.45322 40.6647 3.0024675 0.085 4.826 6.19987 1.70796 261.628 6.38815 5.0013929 0.03763 0.9305 37.367.7230 4.0011511 0.000 5.27474 0.79478 4.11487 63.0009513 0.8946 5.266 23.6821 22.9923 0.04547 0.073.31953 2.18194 96.882 45.0029857 0.8125 40.990 1.0005370 0.20010 0.621 1.496 0.942 1.5501 62.0069 0.191.08131 0.792 279.267 8.806 0.7154 53.0003334 0.94198 1.69696 29.61508 3.7104 8.029.7430 2.02433 0.935 18.0015321 0.249 29.07678 0.022 0.54149 0.3506 0.008 0.05479 4.0039740 0.16766 14.237 761.908 72.312 15.503 156.604 31.9828 2.76024 0.377 47.0027143 0.78493 1.58676 1.10496 11.00543 0.27782 5.0216 0.0877 13.3243 27.91094 1.725 1.732 69.328 2.048 0.0036127 0.863 50.0001062 0.0001556 0.48811 125.0003668 0.50200 1.65385 2.29106 7.766 651.0010465 0.346 42.33798 72.21005 0.0008649 0.12585 0.61086 161.05827 0.3437 0.527 59.758 3.30955 0.0004882 0.0001286 0.958 22.8768 44.44066 0.642 2.039 67.0000726 293.775 12.06427 3.0002070 0.063 26.0022432 0.11433 0.50898 9.71814 34.7176 0.0016853 0.02599 0.00000 78.957 1.329 2.00690 0.17165 1.373.0990 0.0007148 0.675 232.415 979 657 428 269 163 95 0 0.2084 6.8803 29.51405 142.2196 48.0002756 0.0018539 0.55602 1.3608 9.0123 0.520 61.272 0.0000966 0.12976 182.0005907 0.239 4.98509 0.01536 0.33891 232.758 39.288 55.046 51.7844 1.77019 2.87204 2.68549 0.2876 15.0000878 0.0002277 0.66832 5.0001711 0.11777 47.46626 0.

Swiss Association of Actuaries Zurich. Baciu A. Beganu G. 1972. Matematici pentru economişti.. 2000. Bucureşti. Mathematical Methods in Risk Theory. Editura ALL. Bucureşti.. Kellison S. Matematici speciale aplicate în economie. 1985. Hoţulete S.. Culegere de probleme. 1991.. Cox. 1970. 2004. 1971. 127 . Bucureşti. Paris. 2003.BIBLIOGRAFIE Alexandru F. Bucureşti. Trandafir Rodica. Berlin. Analiză matematică pentru economişti. Matematici pentru economişti. Buhlmann H. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2000. Bucureşti. Matematici aplicate în economie şi finanţe.. 1971. Baciu Aurora. Matematici speciale aplicate în economie. USA. Gerber H. Elemente de matematici economice. Lito ASE.. Life Insurance Mathematics. Asigurări de bunuri şi de persoane. Bucureşti. vol. Bucureşti. Bazele matematice ale asigurărilor. Baciu Aurora. Popescu O. G. Meteor Press.. Duda I... Bucureşti. 1978. Lito ASE. 1995... Bucureşti. Matematici financiare şi actuariale. 2003. Armeanu D. 2005... Cuculescu I. Editura Economică. Donciu N. Algebră şi analiză matematică. Mihăilă N. III. Socoll C. New York. Matematici speciale aplicate în economie.. Flondor D.. The Theory of Interest (second edition). Dunod. Lito ASE. Bucureşti. Popescu O. Allen R. Editura Teora. Duda I. Lito ASE. Curs de matematici aplicate în economie. 1991. Bucureşti.. Craiu I. Bucureşti. Bădin V.... Mathematiques financieres. Springer-Verlag Berlin Heidelberg. Teoria probabilităţilor. Mihăilă N. Bucureşti... U. 1976.. Craiu Virgil. with exercises contributed by Samuel H. Mihăilă N. 1978. Editura Didactică şi Pedagogică. Trandafir Rodica. Editura Tehnică. Editura Ştiinţifică. Bucureşti. Niculescu R. Matematică financiară.. Ioan Rodica. 1986. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1998... Raischi C.. 2nd expanded edition. Ioan Rodica.. Richard Irwin Inc. Bonneau I. Editura Fundaţiei România de Mâine. D. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Mihoc Gheorghe. Burlacu V.. Woinaroschi S. Cenuşă Gheorghe. Springer.

1971. Ioan R. Dinculeanu N. Bucureşti. 1996. Probabilites et Mathematique Financieres. Tehnici de calcul valutar. I şi II. Bucureşti. Editura Corint. Bucureşti. Matematică şi asigurări financiare. Mihoc Gh. Purcaru I. Matematici pentru economişti. Trandafir R. 1970. Lito ASE. Bucureşti. Bucureşti. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1993. Matematici financiare şi actuariale. Popescu O. Teoria probabilităţilor.. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Săcuiu I. vol. Bucureşti. Editura Academiei... Statiques. Thimonier C. Purcaru I. Editura Didactică şi Pedagogică... Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Ghica M. Marcus S. 2007. Văcărel I... Institutul de Statistică şi Actuariat. Bucureşti. Asigurări şi reasigurări. Zbaganu Gh.. Matematici aplicate în economie. Tratat de statistică matematică. 1984. Economica. Editura Universităţii Bucureşti. Matematici speciale aplicate în economie. Bucureşti. Toma M. 2006.. şi colab..Mihoc Gh. Editura Didactică şi Pedagogică. Manual de analiză matematică....... Editura Economică. Negruş M.. Bucureşti.1981. Bercea F. 1976. Săcuiu I. I şi II. 1981. 1985. Mircea I. Mihoc Gh. Bucureşti. Bucureşti. Craiu V. Purcaru I. Mihoc Gh. 2004. Matematici financiare. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Economică. Informaţie şi corelaţie. 1959... şi colab. 1988. Nicolescu M. Analiză matematică.financiar.. vol. 2000. Bucureşti. Bucureşti. Editura Militară. Bădin V.. şi colab. 1963. Lito ASE. Editura Fundaţiei România de Mâine..... Matematici speciale aplicate în economie. 1993. Bucureşti. Mathematiques Economiques. Editura Expert. Stănăşilă O. Teoria matematică în operaţiuni financiare.. Bucureşti. 1992. Editura Tehnică. Metode matematice în teoria riscului şi actuariat. 128 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful