RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOAN, RODICA Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN : 978-973-725-892-2 51-7:336 519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactare: Marcela OLARU Rodica IOAN Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8 Format: 16/70×100 Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

.

..…………..3..3.. Inflaţie şi devalorizare …………………….………......... 1....3..………………………………………………...…………… 1..... 1...1..... 1.. Test de autoevaluare propus 1 …………....2...2...... Generalizarea dobânzii compuse ……………….... OPERAŢIUNI DE SCONT 1......... 1........ Plăţi eşalonate continue ………….... Anuităţi posticipate temporare amânate …………….. Test de autoevaluare rezolvat …………………………………………………...1.……………….......………………... 2...1........ 2.....1.... Formule utilizate ……………………………………………………………….............1. 2............. Echivalenţă prin valoarea actuală …………………………………......………………………………………………...Anuităţi posticipate temporare imediate ……........ DOBÂNDA SIMPLĂ....3..2.............. Împrumuturi …………….2...……… 1...3.......1.. 2.......……….......…………....1. 1....... Formule utilizate ………………….……….........…………………………… 1.1..1......……. Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 2.4. Test de autoevaluare propus 2 …………..………….....…………… 2............. 7 9 9 13 15 17 20 22 29 31 33 33 34 35 40 42 44 45 47 47 48 51 54 55 56 58 60 61 62 71 76 78 80 82 5 ............... Anuităţi anticipate temporare imediate ……………………...…………………................2. Operaţiuni de scont ……………..2.......... Elementele dobânzii simple ……………………………. Dobânda simplă …………………………………………………………….....2.. 1........……………………... 1............………………………………………….... Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă …........………………………………………… Test de autoevaluare rezolvat ... PLĂŢI EŞALONATE.........5...... 2...........………………………… 1..... Scont simplu raţional …………. Dobânda compusă ………………………..……………………..3.......4...……………… 2......... Echivalenţă în regim de dobândă simplă ……………………………..2.......…………...1.…………… Test de autoevaluare propus 1 ………………………………………………….... Anuităţi posticipate perpetue imediate ……..... Plăţi eşalonate …………... Dobânda simplă cu procente variabile ………………………..……….. Împrumuturi cu obligaţiuni ....CUPRINS Prefaţă ………………………………………………..........2..........1.....………...............… 2. ÎMPRUMUTURI ... 2..3.......1.............1...…… 2...1......... Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ……………….1... 1..……... Rambursarea anuală în sistem clasic . Scontul compus ......4......1.6...3....... Test de autoevaluare propus 2 ………………………………………………….. DOBÂNDA COMPUSĂ..…………. 2...1..

... Anuităţi viagere posticipate ……………………………………………….........……………………........................ Funcţii biometrice ………………………………………………….....1.......... Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani .. Asigurări de viaţă …………………………...... 3........... 85 86 86 88 90 91 93 94 95 96 98 99 101 102 103 104 106 106 107 107 109 111 113 115 119 122 125 127 6 . Tabele ale dobânzii ………………......1.13.5... Asigurări mixte .......... Asigurarea de moarte până la primul deces ..9............ Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane ………………….. Funcţii biometrice continue ……………………………....4............ 3. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare ……………………………………………......................................... 3.............………….............2...... 3...................3.................... Test de autoevaluare propus 2 ………….......... 3...…………............ Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.............…………....................1. 3. Asigurări de deces ..…………… Test de autoevaluare rezolvat..................…………………………… 3...........1................14.......…………………….. calculate cu procentul i = 10% Bibliografie ………………………………………………………………………........……………………...............…………..............1. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane.……………… Anexa 3...………............8..3.. Anexa 2...... 3............ 3..................11...........……………………………....6.......... 3...... Rezerva matematică ..………… 3...................... Anuităţi viagere anticipate …………………….. 3.…………..10.. 3..…………................ 3........................... 3....... Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu ..... Test de autoevaluare propus 1 …………....7.........………...... Anexe Anexa 1......……......4.... Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice............ 3... Asigurarea până la primul deces …………....... 3..…………...…………… 3...........……………………….... Pensii viagere …………....... Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie... Formule utilizate ………………………………………………………………....... ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE ..12......3.. Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare ..... Asigurarea continuă în caz de deces ...…………..1....15........………………...2...... Anuităţi (pensii) viagere continue .... 3..... Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate …………….......

Autoarea 7 . necesar abordării modelării matematice a fenomenelor economice care au fie un caracter determinist. Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile economice. Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă şi constituie obiectul prezentului volum. masteranzilor. tuturor celor care vor să studieze matematicile financiare şi actuariale. Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse. fie aleator. Acest lucru este posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat.PREFAŢĂ Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice.

8 .

∞ ) → R + . se va folosi notaţia: S ( S 0 . Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil. dobânda compusă. O cerere mai mare pentru credit. Dobânda simplă Notaţii: S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită.1. cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp. valoarea scontată a unei poliţe. t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u.1. iar suma mai mare obţinută după perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare finală). Astfel. astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu. St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 . DOBÂNDA SIMPLĂ. 9 . DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani acumulată la momentul de timp t. OPERAŢIUNI DE SCONT Concepte-cheie: dobânda. t ) = St . 1. factor de fructificare. Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută) creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată. suma finală este funcţia de două variabile: S : [ 0. DOBÂNDA COMPUSĂ. valoarea nominală a unei poliţe. factor de actualizare. constituie cauza unor dobânzi ridicate. scadenţa medie. Deci. Suma investită iniţial o numim valoare iniţială sau capital principal. dobânda simplă. scont simplu. scadenţa comună. procent mediu înlocuitor. ∞ ) × [ 0.m. Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui împrumutat. t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită. scont compus. în condiţiile unor resurse băneşti limitate.

t ) + S ( S02 . Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală nulă. Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu timpul.0 ) = S0 . 4. t1 ) ≤ S ( S0 . S02 > 0 . 4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă. TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma: S ( S0 . 3. t ) = f ( t ) .2) astfel. (1. 4. atunci suma împrumutată este egală cu valoarea finală. fixat.1. i )} . 1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) .1. Pentru i ∈ I . ce depind de parametrul { f ( t . i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând regimului de capitalizare { f ( t . ∀t ≥ 0. t ) .1) S0 = 1 . Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0. f ( t ) se numeşte factor de fructificare. Dacă în (1. f ( t . t ) = S ( S01 . Observaţii: 1. O familie de factori de fructificare i ∈ I (I mulţime finită). t ) = S0 f ( t ) .1. unde: f : [ 0. se numeşte regim de capitalizare. 2. (1. ∞ ) → R şi are proprietăţile 2) f ( 0 ) = 1 .1) Observaţii: 1. t ) >1. obţinem: S (1. indiferent de perioada de timp t. 2. Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală este mai mare decât suma iniţial investită. 3.Proprietăţi ale funcţiei valoare finală: 1) S ( S0 . f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la momentul de timp 0. i )} . 5) ∂S0 6) S ( S01 + S02 . 3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 . t2 ) . ∂S ( S0 . ∀S0 ≥ 0. t ) = 0 . 2) S ( 0. 10 . ∀S01 .

timp de un an de zile.7) 1 + i = f (1) = u unde u se numeşte factor de fructificare..1. t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1. t ≥ 0 şi f derivabilă. D : [ 0. Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u.1.1. timp de un an de zile: (1. t ) şi cea iniţială S0.1.6) i = f (1) − 1 Din (1.t ] .8) p p = 100i ⇒ i = 100 DOBÂNDA SIMPLĂ Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t. Astfel (1.3). t+dt) este proporţională cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate: (1. găsim: D ( S0 . t ≥ 0 (1. atunci: f ( t ) = 1 + it .5) i = S0 (1.m. D ( S0 . ∞ ) × [ 0.1. Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei de o unitate monetară.6) (1.Definiţia matematică a dobânzii DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 .1.1.10) 11 . şi se notează cu i.1.4) unităţi monetare în intervalul de timp [ 0. t ) = S ( S0 .9) a ( t ) = i.1) − 1 sau (1.1. t ) − S0 .3) (1. ∞ ) → [ 0. ∞ ) Folosind relaţia (1.1.

(1. t ≥ 0 Demonstraţie: Cum S ( S0 . DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I . t ≥ 0 defineşte regimul de dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă). iar factorul de fructificare este f ( t ) = 1 + it . f ( 0 ) = 1 . t ) = S ( S0 .16) Astfel. se numeşte dobândă simplă. t ≥ 0 .13) Cum a ( s ) = i. f ( t ) = 1 + it . (1. t ) = S0it .12) dt →0 lim Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi. t ≥ 0 iar dobânda obţinută: D ( S0 . f ( t ) = 1 + it .1. vom obţine: f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds . t ) = S0 f ( t ) .1. putem da următoarea definiţie: DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 .1. t ) = S0 (1 + it ) .15).15) (1. integrând. atunci găsim: f ( t ) − 1 = it . (1. t ≥ 0.11) (1. atunci găsim relaţia (1.1. 12 . S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it . iar D ( S0 . atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi: S ( S0 . ∫ 0 t (1. t ) = S0it . f ( t + dt ) − f ( t ) dt = a (t ) . t ) − S0 = S0it .1.1. Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0. t] a folosirii ei.14) Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii anuale unitare. fixat.Demonstraţie: Din ipoteză avem: f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt .1. calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata [0.

1.m.16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t. Aflaţi suma finală corespunzătoare. t ) S0 t 100 .1 ⋅ 2) = 1200u.m. Astfel: S0 = St 1 1 = St = St 1 + it 1 + it f (t ) (1. atunci S = 1000(1 + 0. unde S0 = 1000u.1. este de 400 u.1. Soluţie: Folosim relaţia S ( S0 .1. t ) − S0 S0 p 100 (1. t ) − S0 S0 i = S ( S0 .Observaţie: Din (1.18) Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia: t= S ( S 0 .. p= S ( S 0 . t = 2ani. aflaţi timpul de plasament.1. cu procentul anual de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani. EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de 2000 u.19) EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u. considerând că dobânda unitară anuală este constantă. în regim de dobândă simplă. t ) − S0 S0 t (1. iar procentul anual este de 10%.. t ) − S 0 S0 t = D ( S0 . f (t ) Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile: i= S ( S0 .m.. Elementele dobânzii simple În formulele găsite există interrelaţii. 13 .m. astfel cunoaşterea a oricăror trei dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element.1. t ) = S0 (1 + it) . p =10% .17) unde 1 este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă. 1.m.

k = 12.. 31 zile. anul are 360 zile. Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile. 1 an = 360 zile.Soluţie: Avem S0 = 2000u. k = 2.21) 14 . k t ⎞ ⎛ S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟ k ⎠ ⎝ D = S0 i (1. 1 an = 12 luni.. Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma t= tk . vom găsi astfel: k tk . 1 an = 4 trimestre. 30. semestre etc. Observaţia 2: În procedura engleză. trimestre. iar lunile de 28. 29.) Considerăm: k = 1. S0 i S0 i obţinem timpul de plasament t = 2 ani. Observaţia 3: În general. iar în procedura franceză.m. 30.1. Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile. k = 4. Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe perioade de timp ce conţin fracţiuni de an. anul bursier are 365. sau 360 1 D = S0t360 360 i (1. k = 360. iar lunile de 30 de zile egale între ele (procedura germană). 1 an = 2 semestre.m. iar lunile de 28.20) Pentru fracţiunea de an „zi”. luni. p =10% înlocuim în relaţia: S − S0 D = t= t . respectiv 366 zile (anii bisecţi) (anul real). anul are 365 zile. 1 an = 1 an. D = 400u. formulele se scriu astfel: D = S0 i t360 . 31 zile. 29.1.

t1 = 3 /12.1. t3 = 3 /12 ∑ 3 S0ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk k =1 n D = 307. t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu k =1 n procentele pk = 100ik .m.DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”. 15 .m. k = 1. pentru un t dat. 08 ⋅ 3 = 12 D = 60 u. Soluţie: Folosim relaţia (1.m.t ) . i EXEMPLU: Se depun 3000 u. EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u. i3 = 0.m. i1 = 0.22) D = unde: S0 = 3000 u. i2 = 0. Dobândă simplă cu procente variabile Uneori. 1. din diverse motive.5 u. în regim de dobândă simplă.2. produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor fix” relativ la dobândă.5 u. apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%.12. t12 =3.1. t ) = ∑ n D ( S0 . S = 3307.1. n . p =8% D = S0 i t12 12 D = 3000 ⋅ 0.m. t ) . iar atunci dobânda totală va fi: D ( S0 .. operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p în întregul interval de plasament [ 0. Soluţie: Ştim că S0 = 3000u. raportul 360 . k =1 n (1. 09.m. Calculaţi dobânda aferentă acestei operaţiuni. timp de 3 luni cu procentul de 9%. tk ) = k =1 ∑ n S0 ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk . k =12. Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni..m. timp de 3 luni cu procentul anual de 8%. t2 = 6 /12.1.22) Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0. t=3luni.

de lungime 1 h şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 . 01) = 3030 u. Cum cele două valori finale trebuie să fie aceleaşi. iar suma finală corespunzătoare h h unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 . respectiv 1 1 h2 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 h1 şi i 1 . procentul lunar este de 12% şi se investesc 3000 u. Adică. 12 12 Deci. (1. relaţia (1. unde h nu este neapărat întreg. dacă anul se împarte în h unităţi de timp.m. la momentul iniţial. 12 Soluţie: i1 = 12% ⇒ i = 16 . ce devine suma plasată la sfârşitul primului an? (1. dacă valorile lor finale sunt egale: 1 + h1i 1 h1 = 1 + h2 i 1 h2 ⇔ h1i 1 h1 = h2 i 1 . p > 0.26) EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară. Dar. vom obţine: (1. p ∈ Z (de exemplu.1.1.Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul. h2 (1. dacă o unitate monetară este plasată timp de un an.1.25) DEFINIŢIE: Fie h1 . suma finală va fi 1 + i . la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0.27) i( ) = 1% . h Pe de altă parte.24) devine: p i( ) i= p . cu dobânda anuală unitară i. h Observaţie: Dacă h = scrie: 1 . p (1. atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare fracţiunilor de an. ele sunt h2 echivalente în regim de dobândă simplă.23) i = hi 1 . operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0.1.1. numărul de luni ale anului) putem p p p ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) .m.24) Astfel.1. h2 numărul de perioade de lungime 1 h .

1. Spunem că cele două ⎟ . P ∈ M 3. S0 n ⎞ ⎟ t 2 .3..1.. Dacă Q substituie pe P.1. ⎟ pt 2 ... cu procentele anuale pt1 .. (1...1..tn .. se poate nota: ⎛ S0 ⎜ 1 P = ⎜ t1 ⎜ ⎜ pt ⎝ 1 S 0 2 . 17 . ⎛ S01 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎜ t ⎝ 1 S0 2 t2 pt2 . pθ n ⎟ ⎠ operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă conduc la aceeaşi dobândă simplă totală. σ 0n ⎞ ⎟ .. S0n ⎞ ⎛ σ 01 ⎜ ⎟ ... S02 ....... tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 ⎜p ⎜ θ ⎟ . atunci elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare. n (R ) .n (R ) . atunci ele sunt substituibile una celeilalte. iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple. Se notează: P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q ) D DS ⇔ ∑S k =1 n 0 k ik t k = ∑σ k =1 n (1. θ n ⎟ . ptn ⎟ ⎝ 1 ⎠ σ 02 θ2 pθ 2 ... Astfel.29) 0 k ik t k Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente.. D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑ k =1 k n n S0k ptk tk 100 k =1 .. t n ⎟.. Echivalenţă în regim de dobândă simplă Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 . formal.28) Q ∈ M 3. pt n ⎟ ⎠ Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple. ptn şi pe perioadele de timp t1 . t2 . pt2 .. n (R ) Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3...S0n ..

...n (R ) . k =1 c) numai vectorul procente ( t1 . Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii înlocuitoare. S02 .30) unde ak = itk tk ∑ it tk k =1 k n . k = 1.tn ) . t2 ..Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente: 1. k =1 n (1. în care se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu dobânda: a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 . k = 1. printr-un vector de componente egale cu t. n din operaţiunea financiară P va fi: 18 . n din operaţiunea financiară P va fi: S = k =1 ∑ n S0k itk tk ∑ it tk k =1 k n = k =1 ∑ S0k pt tk k n ∑ pt tk k =1 k n = ∑ ak S0k .1. printr-un vector de ( ) componente egale cu S.. k = 1. printr-un vector de componente egale cu p. n din operaţiunea financiară P va fi: t= ∑ n k =1 n S0k itk tk = k =1 n ∑ S0k pt tk k n = ∑ S0k it k =1 k ∑ S0k pt k =1 n ∑ bk tk .1.. atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp tk .tn ) . k ∑ bk = 1... atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele ptk . respectiv a scadenţei medii înlocuitoare. ∑ ak = 1.S0n .. k =1 n (1. ak > 0. Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3. bk > 0. a procentului mediu înlocuitor. t2 . atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume S0k .31) k unde bk = S0 k ptk ∑ S0k pt k =1 n . k =1 n b) numai vectorul scadenţe ( t1 .

000 ⋅ 0.. S01 = 2. ∑ S0k ik = 2. S02 = 5. t= ∑ S0k ik tk k =1 3 3 ∑ S0k ik k =1 . t1=36 zile = 36 ani 360 D 2 =S02i2t2 .000 u.. D3 =600 u.m.m. k =1 k n (1. ck > 0.09 + 5. t3=1 semestru = 1 ani 2 D1 =18 u. p3 = 12% ⇒ i3 = 0.32) unde ck = S0 k t k ∑ S0 k tk k =1 n . t2=3 luni = 3 ani 12 D3 =S03i3t3 . p1 = 9% ⇒ i1 = 0.000 ⋅ 0.. respectiv un semestru. 3 luni..1 + 10.m. p2 = 10% ⇒ i2 = 0. k =1 EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile următoare: 2.12 = 1.1 . D1 +D 2 +D3 = 743 u.m. D 2 =125 u.000 u... ∑ ck = 1. S03 = 10.09 . 12% având scadenţa (durata) de 36 zile.000 u. Aflaţi scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă prin dobândă).000 u.12 ..m.p= ∑ n k =1 n S0k itk tk = ∑ S0k pt tk k =1 n k n = ∑ S0 k tk k =1 n ∑ S0 k tk k =1 ∑ ck pt .m. cu procentele anuale de 9%. Soluţie: D=S0it (regim de dobândă simplă) D1 =S01i1t1 . sau t= D1 + D2 + D3 ∑ S0k ik k =1 3 . 5. 10.m..000 u. 10%.m.m.m.1.000 u.000 ⋅ 0.880 k=1 3 19 .

procentul unic sau comun înlocuitor p este: 1 p= S ⋅t ∑ n k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk ... k =1 n (1.. Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3.35) 1.. Echivalenţă prin valoarea actuală Să presupunem că se plasează sumele S01 . Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune financiară simplă şi determinarea sumei comune.1. S0n pe duratele t1 . p2 . S02 .. tn şi cu procentele p1 .. t2 . atunci: a. obţinând sumele finale S1 . p2 . Pentru S şi t daţi. P ∈ M 3.Astfel. Pentru p şi t daţi.. 272 zile 2..4. sau i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk k =1 (1. k =1 n n (1.1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda.880 t = 0... procentele şi duratele plasamentelor.1.3952 ⋅ 360 = 142... Pentru S şi p daţi. a procentului comun. S2 . vom găsi scadenţa medie înlocuitoare: t = 743 = 0. pn .. Sn . respectiv a scadenţei comune...1.3952 ani 1.. Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală: ⎛ S1 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎝ 1 S 2 .33) b.1. n (R ) pn ⎟ ⎠ 20 .n (R ) se înlocuieşte cu operaţiunea unică B ∈ M 3. Admitem că sunt cunoscute sumele finale.34) c. Sn ⎞ ⎟ t n ⎟.. t 2 . suma unică sau comună înlocuitoare S este: S= 1 p ⋅t ∑ n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este: t= 1 S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk ..

1. t). t..... t2. S). Sn).tn). atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 k =1 n (1..38) 21 . în raport cu care sunt socotite duratele tk. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele VA DS conduc la aceeaşi valoare actuală totală.1. printr-un vector cu toate componentele egale (S.36) valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un moment dat. Numai vectorul scadenţe (t1. S..37) b.. admiţând că.. atunci când atât valorile actuale totale A ( P ) şi A ( Q ) . luat ca bază de calcul. însumarea are sens.1. Să notăm cu: A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 k =1 k =1 n n (1. S2. adică P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) .cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta. VA DS Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul de dobândă... cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic. Numai vectorul sume de plată finale (S1. . deducem următoarele rezultate: Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu valoarea actuală: a.. . din punct de vedere practic. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume finale Sk este: S = k =1 ∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 ∑ (1 + ik × tk )−1 k =1 n n (1.. printr-un vector cu toate componentele egale (t.

1.. p..1.39) Analog..c. se deduce următoarea propoziţie: Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o operaţiune unică Q de sumă finală S.2... iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate. p ). dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare. p – procentul.40) de unde.. scadenţă t şi procent anual p. după cum două dintre elementele înlocuitoare S. celălalt element înlocuitor. atunci: Anii 1 2 M t Suma plasată la începutul anului S0 S1 = S 0 (1 + i ) M Dobânda produsă în timpul anului S0i S1i = S 0 (1 + i )i M Suma obţinută la sfârşitul anului S1 = S 0 (1 + i ) S 2 = S 0 (1 + i ) 2 S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 S t = S 0 (1 + i ) M t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare. găsit în tabele financiare. Numai vectorul procente (p1. prin echivalenţă în regim de dobândă simplă prin valoare actuală. i = 100 a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade. pn). printr-un vector cu toate componentele egale ( p. t – durata de plasament S 0 – sumă iniţială.. atunci suma finală va fi: 22 . atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 k =1 n (1. în mod unic.2.3. pentru t = 1. Dobânda compusă O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă. 1. rezultă. p2. Fie p dobânda unitară.. la sfârşitul primei perioade. pentru diferite procente. t şi p sunt date sau fixate. . atunci relaţia de echivalenţă are forma: ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 k =1 n (1.. Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele (capitalurile) iniţiale..

.S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t .2... p2 .....3) prin interpolare.2) [ ] ( ) Suma iniţială depusă va fi: S0 = St (1 + i ) 1 t = St vt (1.. atunci dacă aplicăm regimul de dobândă compusă. putem scrie: Suma plasată la începutul perioadei S0 S1 = S0 (1 + i1t1 ) Perioada Dobânda S0i1t1 S1i2t2 Suma obţinută la sfârşitul perioadei S1 = S0 (1 + i1t1 ) S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) t1 t2 M tn Sn −1 M Sn−1in tn M Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) . atunci St = S0 (1 + ik ) ⎜ ⎟ k =1 ⎝ ⎠ k =1 ∑ ∏ 23 ..tn ∑ tk = t . Dobânda compusă va fi pentru t întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 t (1. ⎜ t = tk = n ani ⎟ . atunci St = S0 n ∏ ⎜1 + ik n ⎟ ⎝ ⎠ k =1 n ⎛ t⎞ n ⎛ ⎞ n 2.2. pn .4) Particularizări: 1. = tn = t .. k =1 n iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 . (1 + in tn ) M Deci.2. t2 .2. Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 .1) (1. Dacă t1 = t2 = . 1+ i Timpul se poate obţine din (1. Dacă t1 = t2 = . = tn = 1an .3) unde 1 = v factor de actualizare..2.. valoarea finală este: S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) k =1 n (1.

06 .08 . Astfel. = tn = 1an . un număr întreg.3.000 ⋅ 1. p3 = 8% ⇒ i3 = 0.5) reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă.4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 ) p1 =6% ⇒ i1 =0. în regim de dobândă compusă pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%.06 ⋅ 1.07 ⋅ 1. 8%. p2 =7% ⇒ i2 =0. 9% ? Soluţie: Folosim relaţia (1.09 = = 20. Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este. Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia k raţională şi soluţia comercială. va aduce o abordare simplă.2. 7%.2. atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i ) k =1 n n EXEMPLU: Ce devine suma de 20.2.. ci este de forma t = n + h .. valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi: n S n = S 0 (1 + i ) .1) pentru partea întreagă de n ani. S n . Soluţia raţională porneşte de la forma (1. în timpul fracţiunii h a anului.07 . vom găsi: S4 =20. în general.09 ..m..08 ⋅ 1. se obţine: k h⎞ n⎛ S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ n+ k⎠ ⎝ k (1.m. Dacă t1 = t2 = .704 u.3352 S4 =26. = in = i . p4 = 9% ⇒ i4 = 0. k 24 . Această sumă.000 ⋅ 1. i1 = i2 = .000 u. S n i . Înlocuind. cu dobândă k h unitară i.

1 u. plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is.. atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală unitară i. corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2. i2 = 100 (1.2. t2 p2 EXEMPLU: Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială. k (1.. 1 2 Observaţii: 1 u. = (1 + ia ) u. i1 = 100 . EXEMPLU: i2 = dobânda unitară semestrială.6) Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia dobânda unitară ik. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is. i360 = dobânda unitară zilnică. i12 = dobânda unitară mensuală (lunară). 2⎠ 4 ⎝ Procente echivalente 2 DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . Atunci i i ia şi is sunt proporţionale dacă s = a . devine după un an (1 + 2is ) u. .. 25 .Procente proporţionale DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 .m..m.7) (1.m. sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă acestea conduc la aceeaşi valoare finală. i4 = dobânda unitară trimestrială.8) sau ik = (1 + i ) 1/ k −1.m.2.2. dacă: 1 + i = (1 + ik ) . corespunzătoare perioat p delor diferite t1 şi t2 . sunt proporţionale dacă 1 = 1 . 1 u. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia. devine după un an (1 + ia ) u. i ⎞ i2 2 ⎛ devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia .m.m. p1 p2 (1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 .

10) astfel. care se poate scrie: v =1− d = 1 =1− i ⇒ 1+ i 1+ i d= i . relaţia de echivalenţă se scrie: 1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) 2 4 12 = (1 + i360 ) 360 .2.13) (1.Pentru un an.12) Relaţia (1. k i( ) = kik .2.18) dk = .2.14) (1.2. DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este: d =1− v .2.2. (1.9) DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă k corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) . de unde. (1.2.2.16) DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării (reducerii) plătită de k ori pe an este: k (1. adică: i = d .11) 1/ k k i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ . din formula de echivalenţă avem: ⎛ i( k ) 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ ⎞ ⎟ ⇒ ⎟ ⎠ k (1.15) (1.2.12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi dobânda unitară anuală i. rata efectivă a reducerii sau actualizării: k d( ) (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.2.17) d ( ) = kd k . k 26 .2. 1+ i vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d. pentru d < 1 1− d (1.

23) trebuie să percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t .2. 2 n deci. Astfel. folosind procente echivalente putem obţine formula comercială h pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + : k h⎞ ⎛ n h S n+ h = S ⎜ S0 .2. 1 + i = eδ .2. n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) . am obţinut i > δ . t + dt ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i.2.. dacă i este dat.23) unde δ se numeşte procent nominal instantaneu. k k⎠ ⎝ (1. în serie MacLaurin şi obţinem: 2 n i = δ + δ + .2.m.25) (1. k (k ) ⎞ ⎛ v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ .19) de unde 1/ k d ( k ) = k ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = k 1 − v1/ k .22) (1..26) găsim Dezvoltăm eδ i = eδ − 1 .20) Observaţia 1: 1/ k Aveam relaţia i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ în care vom trece la limită: ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( k ) = lim k ⎡ 1 + i 1/ k − 1⎤ = lim i k →∞ = lim (1 + i ) k →∞ 1/ k ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ −1 k →∞ 1/ k = ln (1 + i ) = δ .2. + δ + . am obţinut: sau ln (1 + i ) = δ . (1.2. > δ .. Observaţia 2: ln (1 + i ) = δ .21) Adică.2. Cu alte cuvinte. (1.27) 27 .24) (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.2. în baza relaţiei (1.2. k ⎠ ⎝ (1. astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u..Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul perioadei. (1.

. Soluţia comercială este mai des utilizată. putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru cel ce va încasa dobânda. diferă în funcţie de durata t. 12 4 1.12 . atunci vom găsi: ⎢ ( ⎥ ⎣ ⎦ ( 4 ) = 4 ⎡1 − 1 − d 1/ 4 ⎤ = 4 ⎡1 − 1 + i −1/ 4 ⎤ = 0. depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă. Comparăm cele două soluţii.5509% .11): 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ i = 0. Valorile finale ale unei sume S 0 .şi cum (1 + ik ) = (1 + i ) h h/k . 2.2. nu sunt identice. adică p = 12.2.. Cele două soluţii. EXEMPLE: Soluţie: 1/ k Folosim relaţia (1. calculaţi i( ) . 3. 08 .29) Cu alte cuvinte. d ( ) . cât şi fracţionare. k i+ k ⎝k = 1+ 1! 2! (1 + i )h / k ≤ 1+ h i. Soluţie: ⎛ i( k ) Folosim relaţia (1. vom avea: n h/k S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i ) k . ( 4) ⎞ ⎛ ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ ⎜ 4 ⎠ ⎝ k ⎞ ⎟ . iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda. (1. k (1. calculaţi i. 077208 ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ Folosim relaţia: k d ( ) = k ⎡1 − 1 − d )1/ k ⎤ . raţională şi comercială. Dacă i( 4 ) = 0. de unde ⎟ ⎠ 4 28 . Dezvoltăm în serie (1 + i ) h/k (1 + i ) atunci h/k h⎛h ⎞ h ⎜ − 1⎟ ⎠ i 2 + .2. Dacă i = 0. deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi.2. 076225 d ) ⎥ ⎢ ( ) ⎥ ⎢ ( ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2.125509 .28) Observaţii: 1. .12): i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/12 12 i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0.

Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii). ci este o funcţie de timp. dată de (1.30) la momentul t. S (1. t ) = S (1. Integrând. t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul. t + dt ) − S (1. ∀t ≥ 0 . vom obţine: ln S (1. 4. după trecerea timpului t. t ) δ ( t ) dt S ´ (1. t ) = S (1. 2. t + dt ) − S (1. Suma S (1. (1. 1 u.0 ) = 1 . t + dt ) − S (1. S (1. t ) ⇒ S (1. t ) sau δ (t ) = f '(t ) f (t ) . t ) S (1. t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. t ) δ ( t ) dt S (1. t + dt ) valoarea la momentul t + dt. t ) . t + dt ) dobânda δ ( t ) . t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) . t ) în intervalul ( t . 29 . S (1. t + dt ) .1. t ) dt va aduce în intervalul ( t . t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1. t + dt ) dobânda S (1.2. b>0).31) reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale.m. ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t.1. iar cu S (1. 3. intensitatea instantanee a dobânzii: δ (t ) = S ' (1. găsim ∫ a t S (1. echivalează cu suma de 1 u. t ) ( S (1. la momentul 0. Generalizarea dobânzii compuse Presupunem că δ nu este constantă.2. t ) δ ( t ) dt ∀ ( a. δ ( t ) .30) Observaţii: 1. b ) . va aduce în intervalul ( t .2.2. t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1. Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de dobândă.m. S (1. Admitem că δ ( t ) > 0. t ) = e 0 ∫ δ( u )du t . (1. Notăm cu S (1. a>0.

33) că forţa dobânzii este constantă în raport cu timpul. atunci: S0 = St e St = S ( S0 .2. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă În regim de dobândă compusă avem: S (1.m.2. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1. ∞ ) .EXEMPLE: 1.000e 0 2 ∫ ( 3u +1)du t 3 = 100.2.36) 1 = v (1) = e−δ 1+ i .m. t ≥ 0 . atunci δ (t ) = i . S0 = 100. ∞ ) 1 + it (1. Soluţie: Avem S = S0 e 0 atunci S = 100. reprezentând dobânda unitară instantanee.34) atunci iar v= v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d ) . Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ .35) (1. ∀t ∈ [ 0. t ≥ 0 ( t numărul de ani de la deschiderea depozitului).m. Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă În regim de dobândă simplă avem: S (1. t ) = (1 + i ) . (1.000 u.000et +t u. timp de t ani.2. t atunci d (1 + i )t dt δ (t ) = = ln (1 + i ) = δ .000 u. 30 . (1 + i )t (1. t ) = S0 eδt ⇒ δt = St e −δ t . t (1.32) 2.33) Observaţia 1: Se observă din (1.2. calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni. t ) = 1 + it .2. ∫ δ ( u )du t . δ ( t ) = 3t 2 + 1. EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100. ∀t ∈ [ 0.

respectiv.m.2.2. cu devalorizare ⎩1 + α (1.1. putem da definiţiile economice ale inflaţiei. devalorizării şi a deprecierii. fara devalorizare ⎪ 1 an → 1u. politice. valoarea finală S ( S0 . se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare. procentul anual sau periodic. însă. pot conduce la deprecierea monedei sau devalorizarea acesteia.α ) ⎧ S (1 + i )t . dezvoltarea celui care face plasamentul. cunoscute sau necunoscute. 0 ⎛ 1+ i ⎞ ⎪ S0 ⎜ ⎟ .37) Astfel. Un astfel de punct de vedere pare a fi cel ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în afaceri în particular. t ) fara devalorizare (1. acoperirea cheltuielilor. diverse motive economice.38) cu devalorizare 31 . DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a parităţii unei monede.2. t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de dobândă compusă: ⎪ ⎪ 1 an ⎯⎯⎯ ⎨ → ( i. caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei. DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic. Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient anual unitar α . sociale. Inflaţie şi devalorizare Fie p=100 i. DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie. Astfel.α ) ⎪ . Astfel. interne sau externe. iar pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de durată a balanţei de plăţi.2. ⎯⎯⎯ ⎨ 1 + i ( i. p2 . Putem scrie: ⎧ 1 + i. cu care se face un anumit plasament care are drept componente p1 . iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de devalorizare. şi. ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ t S ( S0 . modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede.

Avem relaţiile: 1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1. daca i > α S ( S0 . α ) = 0 (1.2.41) 0 ≤τ ≤ t Se poate observa că: t →∞ α >i lim S ( S0 .2. unde j se numeşte dobândă anuală aparentă. cu sau (1. iar 1 se numeşte factor de devalorizare.Observăm cu uşurinţă că: ⎛ 1+ i ⎞ t S0 (1 + i ) > S0 ⎜ ⎟ .39) iar S ( S0 .42) Relaţia (1.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai mare decât rata anuală a dobânzii. daca i = α S ( S0 .2. i.2. DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut. ∀α > 0 ⎝ 1+ α ⎠ t (1. t ) < S0 . dar au loc următoarele condiţii: i (τ ) > α (τ ) .40) se păstrează şi atunci când i. t ) = S0 .44) şi j = i + α + iα 32 . t ) > S0 .40) Relaţia (1. iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau revalorizare. suma finală a operaţiunii va fi zero. 1+ α În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent q = 100 j . daca i < α (1. α sunt variabile în timp.2.43) (1.2.2. i (τ ) = α (τ ) i (τ ) < α (τ ) .2. atunci are loc o devalorizare controlată. după o durată de plasament suficient de mare.

1 2 unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k.m. p1k .1) = 13310 u.m.1/1. Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . p2 j . DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale. c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare. θ (1. i = dobânda unitară anuală. (valoare reală). Operaţiuni de scont Notaţii şi denumiri Operaţiunea de scont este caracteristică. θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . n .EXEMPLU: Se plasează suma de 10. b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă.000 (1. t1k ) k =1. adică: DC ∑ n1 k =1 ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ = 1k ⎢ 1k ⎥ ⎣ ⎦ ∑ ⎡ S2 j ⋅ (1 + i2 j ) ⎢ ⎣ j =1 n2 − t2 j ⎤ ⎥ ⎦ (1.m. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă Vom considera operaţiunile multiple P şi Q.m. Aceasta este evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . 03) = 14544 u. n . 3 c) St = 10. O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. S0 = preţ de cumpărare.3.) Soluţie: Folosim relaţia (1. vom obţine: 3 a) St = 10. înlocuind.2. 3 3 1.45) 1.3. care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă.38) şi.2. b) St = 10. respectiv p2j şi t2j. Care este valoarea finală a operaţiunii dacă: a) nu există devalorizare sau este neglijabilă. (valoare aparentă).000 u. în general. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. băncilor comerciale.000 (1. deci P = ( S1k . n2 plăţi de valori finale.000 (1. θ ≥ un an unde: K = valoarea nominală a poliţei. reprezentând efectuarea a n1 şi.. t2 j ) j=1.1) 33 .2.3. Q = ( S2 j .1) (1. 03) = 12181 u. în regim de dobândă compusă timp de 3 ani cu procentul anual de 10%. respectiv.

2. θ1 ≥ un an θ (1.3) S = K − Ka Teoretic.3.2) unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 . Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia) la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka.4) K = Ka + S şi (1. notat SSR.3. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital. obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii: K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt iar (1. scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la scadenţă.7) q t Kjt SSR = 100 sau SSR = . cu dobânda unitară j: SSR = K a jt (1. Din (1.3. corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt procent.3.3.5) Ka = K − S Astfel.3. (1. atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs K1 = S0 (1 + iθ1 ) .3.3) obţinem: (1.6) Astfel. Vom numi scont. q 1 + jt 1+ t 100 K (1. diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka. iar scontul se scade din capital. poliţa poate fi vândută unei bănci comerciale. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 .1. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda. adică la t = θ − θ1 până la scadenţă. va fi dobânda dată de Ka pe perioada t. Scontul simplu raţional Scontul simplu raţional.3.Dacă la un moment dat θ1 < θ . 1. putem face următoarele observaţii: 1.8) 34 . notat S.3.

2. şi t=1 an. va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t. cu dobânda unitară j: SSC = Kjt şi iar a K= K .3.3. În practică. atunci din (1. Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial.8) devine SS = Kjt (1. 1+ j (1.8) obţinem: SSC = SSR (1 + jt ) (1.3. jt este mic şi se neglijează. 2.3. iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii. Din (1.unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de emisiune al poliţei p=100i). Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari.m.3.8) avem: SSR = j .9) Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j. Scontul simplu comercial. Scontul compus Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă.3.11) (1. SCC. notat SSC. SSR < SSC .3.3. adică utilizarea scontului simplu raţional convine deţinătorului poliţei. t = durata scontării (măsurată în ani).3.15) 35 .3.13) sau SSR = SSC (1.12) K a = K (1 − jt ) . Dacă K=1 u.10) (1. 1 − jt (1. SCR.3. j = dobânda unitară de scont. Observaţii: 1. pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional.14) 1 + jt 1.10) şi (1. astfel: 1 + jt ≅ 1 iar relaţia (1.3.

25) 36 .20) Din (1.3. (1. vom avea în (1.3.19): Ştiind că: (1 + j )t = 1 + jt + j 2 Kjt ⎡ ⎤ SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt (1. aplicând definiţia scontului compus raţional. (1.21) t ( t − 1) + .19) sau −t SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt .3.23) unde Ka = K .3. 2 şi. SCC.3.17) (1. mică pe piaţa financiară).24) 1 + jt şi K = K a (1 + jt ) .18) şi.3. scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial.3.3.DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont: j .3.16) (1.19) găsim că scontul compus comercial este: SCC = K a jt (1. neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda unitară j este.. cum orice scont ce aproximează. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.3.3. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.18) găsim: Ka = K . atunci din (1.3. vom avea: K = K a (1 + j ) t (1.. v = 1+ j În regim de dobândă compusă. 1 factor de actualizare sau factor de scont. (1 + j )t (1.3. unde.22) iar. d= 1+ j sau d =1− v . obţinem scontul compus raţional: t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . în general.

25 ani 12 K = S0(1 + iθ) ⇒ K1 = 120. aplicând atât scontul simplu raţional.0588 u.) Soluţie: S0 = 120. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. 2.1 ⋅ 0. Din diverse motive. Dacă t < 1 an. cât şi scontul simplu comercial.996 u.m.25 q2 = 10% ⇒ j2 = 0.000(1 + 0. 1 + 0. posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă.. p = 10% ⇒ i = 0.996 = 127.1 ⋅ 0.825.3659 u. Dacă t > 1 an.000 u. Dacă t = 1 an. 4.m. 1 + 0. EXEMPLUL 1: La data de 01.5833 ani t= 3 = 0. cu procentul anual de 10%.2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120.m. c) valoarea scontată a poliţei.08 1 + jt K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒ K = 120. atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC.996 = 126.000 u. 3.1 θ = 10 luni = 0. b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării. având scadenţa 10 luni mai târziu.000(1 + 0.02.996 u.Observaţii: 1.1 Ka = 37 .5833) = 126.8333 ani θ1 = 7 luni = 0. atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC.1 ⋅ 0.m.447. În cazul scontului simplu raţional: K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.m. SCC = SSR < SSC .08 ⋅ 0. cu procentele q1 = 8%.8333) = 129. atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC. Se cere: a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă. Ka = 129. q2 = 10%.25 129.m.

5 u. Taxă pe comision fix = 100 AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare + Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455.000 ⋅ 100 360 Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒ K a = 15.996(1 − 0. • comision de acceptare a emisiunii 0.5 u.396.2007 se aduce pentru scontare o poliţă de valoare nominală K=15. EXEMPLUL 2: La data de 10. • comision pe efect 12. Se cere valoarea scontată.4 u. 4 = 14.2007. q1=100j1.6 84 ⋅ = 20.m. Se au în vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale: • procent de scont 12%. aplicând un scont simplu comercial.000 − 455. Soluţie: t = 22 + 29 + 31 = 82 zile tmodificat = 82 + 2 = 84 zile p=100j.6%. iar q2 – procent efectiv (sau de revenire) de scont.9 u.000 u..m.01% AGIO=15.544. a cărei scadenţă este pe 31.12 SSC = Kjt = 15. q2=100j2.6 u.m.m.1u.m.746.5 = 2. 38 .m. 84 360 0.03. q2 = 10% ⇒ j2 = 0. Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin: q 84 ⋅ ⇒ q=13.25) = 126.1 ⋅ 0.08 K a = 129.m.8%. 16.000 ⋅ Comision pe efect = 12.8 ⋅ 12.m.1 K a = 129.25) = 127.9 u. • taxă pe comision fix 16. 100 360 Comision de acceptare = 15.996(1 − 0. Fie q1 – procent real de scont. • se adaugă două zile de către bancă..08 u.În cazul scontului simplu comercial: K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.1 u.01.m.08 ⋅ 0.12 ⋅ SSC = 419. j=0.m.000 ⋅ 0.

000 · 1.7931 u..7929 u. Scont compus raţional: Ka = K (1 + j )t θ θ 146.m. K j1t = 453.1 K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146.930 1 + jt ⎪ Ka = = 122.08 ⋅ 2 = 126.3 u.3 ⇒ q1=12. ⎪ (1 + 0. şi este scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%.930 ⎧ a ⎪ K = 1 + 0. Ka j2t = 453.441.3% EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100.Avem relaţiile: AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t. în regim de scont compus.968.930 ⎪ Ka = = 121.m.m. K = ⎪ ⎪ (1 + 0.) Soluţie: S0 = 100. p = 8% ⇒ i = 0.2597 K1 = 125.m.1 ⋅ 2 ⎩ 39 .000 u. ⎪ 1 + 0. Atunci: • procentul real de scont: AGIO – Taxă pe comision fix=453.6667 u. K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.m.m. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%.08 j2=0.930 ⎧ a = 125.3 u.m.3 ⇒ q2 = 13.7521 u.663.970 u.08)2 ⇒⎨ 146.429.m.1)2 ⎩ Scont compus comercial: 146.m.000 u. AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t.08)3 = 100. ⎪ Ka = K ⇒ ⎨ 146.08 θ = 5 ani j1=0.m.. b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. se cere: a) valoarea nominală.930 u.000(1+0.9% • procent efectiv (sau de revenire) de scont: AGIO – Taxă pe comision fix = 453.

S0 = 58.08 . plasate timp de 8 ani şi 5 luni.. Rezolvare: D=S0it . în regim de dobândă compusă.) a) S 5 = 15082 u.000 u..m.m.1) S0 = 40.m.564 u.m.m.. să se poată ridica 58. Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă simplă.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. Răspuns corect: c) 2. cu procentul anual de 10%. S4 =58.m. p = 8% ⇒ i = 0..1 .m. Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n n = 4 ani. pentru ca peste 4 ani.200 u.000 u.200 u. 45 ⇒ D = 200 u. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Sf =S0 +S0it .000 u.200 u.564 u.000 8 . 3. p = 10% ⇒ i = 0. (regim de dobândă simplă) S0 = 20. t = 45 zile = 45 ani 360 D = 20. 8+ 12 5 12 -4 b) S 8+ = 23082 u. Sf =S0 (1+it ) .m.000 u.564 ⋅ (1+0..m. Suma de 20.m.m.? Rezolvare: Sf =20. 40 . 100 360 Sf =S0 +D . 1 an = 360 zile) a) 200 u.m.m.000 u. Răspuns corect: S0 = 40. d) 22. se plasează timp de 45 zile. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10. c) 20.000 u. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională). cu procentul anual de 8%.. b) 22. Ce sumă trebuie depusă astăzi..m.m.

0208 = 15082 u. i = 0. 1 − jt d) alt răspuns.000 u. 05 ) ⋅ ⎜1 + 0...m. 8+ 12 5 12 b) S c) S 8+ = 15078 u. 5.c) S 8+ 5 12 5 12 = 65083 u.m.m. Soluţia comercială: S Răspuns corect: b) 12 = 15078 5 = 10000 ⋅1.) a) S 5 = 15045 u. 05 8+ 12 8+ 5 u. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.m. aplicăm soluţia raţională. Răspuns corect: a) 41 .05. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.05. Kjt c) SSR = .. i = 0. u.m. adică: a) SSR = K a jt . plasate timp de 8 ani şi 5 luni.m. aplicăm soluţia comercială. 058 ⋅1.m. notat SSR. 05 ⎟ = 10000 ⋅1. = 13508 u. b) SSR = Kjt . d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%.m... = 18077 = 25077 8+ 5 12 5 12 u. reprezintă dobânda dată de Ka pe perioada t. Scontul simplu raţional. cu dobânda unitară j.m. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. Soluţia raţională: S 5 8+ 12 5⎞ 8 ⎛ = 10000 ⋅ (1 + 0. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială). 12 ⎠ ⎝ Răspuns corect: a) 4.

Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an care se notează cu i. depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de timp t cu dobânda unitară i.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. (1 + i )−t . după trecerea timpului t. Răspuns corect: c) 42 . Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. c) S0 = St 1 a) S0 = St 1 . Suma iniţială. În regim de dobândă simplă. d) alt răspuns. ⎢ ⎥ Răspuns corect: c) 3. ⎣ ⎦ d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ . ∀t ≥ 0 va fi: a) S ( t ) = e 0 ∫ −δ( u )du t t . Răspuns corect: Adevărat 2. va fi: (1 + i )t b) S0 = St (1 + i )t . Răspuns corect: a) 4. d) alt răspuns. dobânda corespunzătoare plasării unei sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi: a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) . b) S ( t ) = S0 e 0 t ∫ δ( u )du ∫ δ( u )du c) S ( t ) = e 0 . . b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) . c) D = S0it . când δ ( t ) > 0.

θ ≥ un an . Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. θ Răspuns corect: Adevărat 43 . θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) .5.

timp de 3 ani. 1 an = 360 zile). 1− v (1 − d ) 2 d 2 = (i − d ) . Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ .. Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10. 1 an = 360 zile) Răspuns corect: 1.331. (1 − d )2 1 − v Răspuns corect: a) 4.000. cu procentul anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u.m. cu procentul anual de 10%. b) (1 − d )2 1 − v 2 c) d 3 = (i − d ) .12 t 5.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1.000. stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată: 3 (i − d ) a) d 2 = .m. Răspuns corect: 125 2.m.000 u. cu procentul anual de 12%.000 3. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect: Fals 44 . va fi … u. (regim de dobândă simplă.000 u.m. Dacă v = 1 − d . corespunzătoare plasării sumei de 1. Suma finală. ? Răspuns corect: n ≥ ln 2 ln1.000 u. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡(1 + j ) + 1⎤ .. la începutul anului 2005. (regim de dobândă compusă. Fie un depozit în valoare de 1.m..

D ( S0 . k =1 k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . S ( S0 . St = S0 ⎝ ⎠ k =1 k =1 k =1 n ∏ n ∏ n ⎧ S (1 + i )t . t ) = S0it . t ≥ 0 . i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . k =1 n n 1 t= S⋅p 1 p= S ⋅t k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk = S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . ⎜1 + ik n ⎟ . St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n . p= ∑ S0k it tk k =1 n k n ∑ it tk k =1 k ∑ S0k it k =1 k ∑ S 0 k tk k =1 S= 1 p ⋅t ∑ ∑ ∑ n n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk .α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ . S0 = St = St vt . t ) = S0 (1 + it ) . t ) ⎯⎯⎯ ⎨ ( i. cu devalorizare 0⎜ ⎟ ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ 45 . t 1+ i (1 + i ) [ ] ( ) St = S0 ∏ t⎞ ⎛ (1 + ik ) . D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 . k =1 n Dobânda compusă t t S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t .FORMULE UTILIZATE Dobânda simplă S ( S0 . t= ∑ S0k it tk k =1 n k n . fara devalorizare ⎪ 0 ⎪ 1 an t → . t ≥ 0 S= ∑ S0k it tk k =1 n k n . 1 1 = v.

SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) . K a = K t . Ka = K − S . K a = K (1 − jt ) . K = Ka + S . 1 + jt 46 .Scont S = K − Ka . 1 + jt 1 − jt SSC = SSR (1 + jt ) . K = K . SSC = Kjt . SCC = K a jt . SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt . SSR = SSC . 1 + jt t −t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Kjt ⎡ ⎤ . SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = 1 + jt ⎦ 1 + jt ⎣ (1 + j ) ( ) K a = K . K = K a (1 + jt ) . SSR = a Kjt .

47 . Plăţile pot fi: − variabile. − constante. dacă perioada este trimestrul. Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. amortizare. ÎMPRUMUTURI Concepte-cheie: anuităţi. având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. plată eşalonată continuă de prim ordin. − perpetue. dacă sumele plătite sunt variabile. plăţile se numesc anuităţi. dacă plata se face la începutul fiecărei perioade. rentă (plată) continuă constantă. 4. plăţile se numesc semestrialităţi. dacă perioada este semestrul. dacă sumele plătite sunt constante. Tipuri de plăţi 1. 3. valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate. anuităţi posticipate. Plăţile pot fi: − posticipate.2. − anticipate. dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract). 2. anuităţi anticipate. iar dacă perioada este luna. amortismente. PLĂŢI EŞALONATE. plăţile se numesc trimestrialităţi. anuităţi anticipate. plăţile se numesc mensualităţi. Plăţi eşalonate Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp. valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate. − viagere – pe viaţă. 2. Intervalul de timp între două plăţi reprezintă o perioadă. dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade. Plăţile pot fi: − temporare. dacă numărul plăţilor este nelimitat. anuităţi posticipate.1. Dacă perioada este anul.

b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.Tn = anuităţiile..1... n AP n = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate. Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate. DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate.... (2.3) sau 48 . n este: S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) . e) cu procente anuale diferite sau constante.1..(1 + i1 )−1 . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. în condiţiile de mai sus. ⎢ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ (2.1.. Anuităţi posticipate temporare imediate Anuităţile sunt imediate. dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate. T2 . S P . i1 . + Tn −1 (1 + in ) + Tn n . dacă plata se face după un număr r de ani.2.2) iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi: AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 .. + . (2. la sfârşit de an. c) un număr de ani bine precizaţi.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.1..(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) ...1) sau SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + Tn .1.. Avem următoarea schemă de plăţi: 0 AP n i1 T1 1 i2 T2 2 Tn-1 n-1 in Tn n SP n Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă compusă. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor. (1 + in ) + . T1 . i2 ....

.. (1 + in ) şi aşa mai departe. (2.. (1 + ik ) ( j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ (1 + i )−1 r =1 r k 1 însumând.1. (2. ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă compusă. depusă la sfârşitul primului an.. devine după n ani devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) ..AP = n ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟ = ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟ . vom ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn ... ⎟ ⎜ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ Cazuri particulare 1. 1 + ir Demonstraţie: S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul n n şi. (1 + in ) . însumând.. ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 n ⎛ j 1 ⎞ ⎠ n ⎛ j ⎞ ⎠ (2. obţine: SP = n T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) . vom găsi: AP = n ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎞ ⎛ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . + Tn (1 + i ) . depusă la sfârşitul celui de-al doilea an.. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. avem: S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) n n−2 + ..7) 49 . adică i1 = i2 = K = in = i..5) sau SP = n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 −2 (2. respectiv AP = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) + . ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ Analog. + Tn −1 (1 + i ) + Tn .6) −n şi.1. r = 1.4) j =1 ⎝ r =1 unde vr = 1 .. valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k va fi: S0 k Tk = = Tk 1 + i1 )(1 + i2 ) .1.1. n . obţinem că: Suma T1 . suma T2 .. Atunci.

(1+ i1 )−1 .15) Calculând.1.13) deci (1 + i )n − 1 .11) sau AP n ∑∏ n ⎞ ⎟. ⎛ j 1 ⎜ =T ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 (2. =T i + T (1 + i ) −n −2 (2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) .(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) . i i (1 + i ) − 1 SP n (2.1. i .1. + . (2.1...10) ∑ ∏ iar AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 .12) Calculând....1..1. Anuităţi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) n−2 + .9) ⎢ ⎥ ∑ ⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ + T = j =1 ⎣ k = j +1 n −1 ⎡ n ⎤ ⎦ ⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫ ⎪ = T ⎨ ⎢T ⋅ (1 + ik )⎥ + 1⎪ ⎬ ⎥ ⎪ ⎪ ⎢ ⎦ ⎭ ⎩ j =1 ⎣ k = j +1 .1. (2. + T (1 + i ) + T .1..8) 2...1.(1 + in ) + . (2. vom obţine: AP = T n 1 − (1 + i ) i =T (2.14) −n iar AP = T (1 + i ) n −1 + . (2. + T (1 + i ) 1 − vn . + T (1 + in ) + T sau SP = n n ...16) 50 . ⎟ ⎠ 3.sau AP = n ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. vom obţine: SP =T n (1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1 =T =T ....

19) Putem scrie P P P P an = sn v n şi sn = an u n . găsim P sn (1 + i )n − 1 .m. (2.17) 1. Similar. cu dobânda anuală unitară i. 2. Anuităţi posticipate temporare amânate Considerăm următoarea schemă de plăţi: Sr +1 i1 0 AP nr Sr + 2 ir+2 Sn −1 Sn in i2 1 2 r ir+1 ↓ r+1 ↓ r+2 ↓ n-1 ↓ n = r+(n-r) SP nr 51 . Dacă T = 1 u.1.22) AP = lim T 1 − v = T .20) (2. i n (2.1.1.1. Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .18) valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare.. găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu 1 u. valoarea actuală va fi: n (2.1.21) iar P P P P Sn = Tsn şi An = Tan . şi cu dobânda anuală unitară i: P an 1 − (1 + i ) = i −n = 1− v .2.sau AP n Observaţii: 1 − (1 + i ) =T i −n . ∞ i i n →∞ 2.m.1. = i (2. (2.1.

a tuturor plăţilor. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.1.. e) cu procente anuale diferite sau constante. în condiţiile de mai sus. deci. evaluată la începutul primului an de nr plată.. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.. va fi: SP = nr n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . T1 . ( ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ (2. În acest caz. 52 . efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n). T2 . c) un număr de ani bine precizaţi. AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare nr amânate r ani.. S P . Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r nr ani.. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. i1 . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.Tn = anuităţiile.DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. AP .. la sfârşit de an.23) iar valoarea actuală. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului plăţilor.24) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile.1. ⎟ ⎠ (2. i2 . iar r este numărul de ani după care încep plăţile. va fi: AP = nr k ⎛ 1 ⎜T ⋅ ⎜ k 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. suma finală a tuturor plăţilor este: Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă.

care este valoarea finală a fondului acumulat? Soluţie: Folosind relaţia (2. 3 2.. obţinem: S P = 2000 (1 + 0.) 53 . 8%.26) 2.1) + 5000 (1 + 0.1. 8%. 5. Anuităţi constante şi dobânzi constante SP =T nr k = r +1 −k ∑ (1 + i ) n = Ts P n−r = SP n−r (2.1.29) EXEMPLE: 1. ⎟ ⎠ 3.m. Dacă 3 ani consecutiv. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n ⎡ ⎤ ⎢T ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + T ⎢ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ (2..000 u.1) + 7000 = 14.1.25) şi.000 u.. cu procentele anuale de 7%.. se plasează sumele de 2. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.1.1.000 u.28) şi AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP .m.. avem: SP = nr j = r +1 n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ = SnP−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2. n−r (2.000 u. Dacă 3 ani consecutiv.m.m.m. cu procentele anuale de 7%. 10%.Cazuri particulare 1. adică i1 = i2 = K = in = i.08 )(1 + 0. respectiv AP = nr j = r +1 ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ = (1 + i )−r AnP−r . 10%.1.m. la fiecare sfârşit de an. 7.000 u.27) şi AP = T nr ⎛ k 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ n−k n ⎞ ⎟.. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SP = nr ∑ n −1 ∏ (2. 5.m. 7.1). la fiecare sfârşit de an. care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u. se plasează sumele de 2.876 u.

cu procentul anual de 10%.1. Se plasează timp de 10 ani. AP .m.000 10 1 − 1.1.13 4.08 1. notată cu AP .m.6168 u.1 3.07 ⋅ 1. şi găsim: 1. va fi: ∞ 54 . 0. 5.3. 1.Soluţie: Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2.000 u.12 1.187.1 1.1−10 = 1229000 u. care este valoarea finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.. 10 0.) S P = . respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes valoarea actuală a lor. P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11702.) Soluţie: S P = 2000 (1 + 0.000 u.m.1 AP = 200.400 u.3). Care este valoarea finală.1. AP = . în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. 1. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . ∞ Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1. respectiv (2.1) + 5000 (1 + 0.m.000 = 3. suma de 200. Anuităţi posticipate perpetue imediate Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare.m..920 u.5235 u..08 ⋅ 1.m.1) + 7000 = 14.1 2.m.16). Dacă 3 ani consecutiv. la fiecare sfârşit de an. 7.000 u.13). la sfârşitul fiecărui an. atunci valoarea lor actuală..000 u..m. se plasează sumele de 2.m.110 − 1 S P = 200.1.. în regim de dobândă compusă. 2 3 Valoarea actuală: P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11209.07 ⋅ 1. 10 10 Soluţie Folosim relaţiile (2.07 1... dar cu n → ∞ .

∞ i i n →∞ (2. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . i −r (2. respectiv ∑ ∏ ∑ ∏ AP = T lim ∞r ∑ (1 + i ) n →∞ j = r +1 n −j = T (1 + i ) . AP .1. atunci valoarea lor actuală.31) Dacă anuităţile sunt egale.4. ⎟ ⎠ (2.1. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1.1. iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale.34) 55 .32) 2. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue imediate. care. ⎟ ⎠ conform criteriului raportului. în regim de dobândă compusă. va fi: ∞ n AP = lim T 1 − v = T .AP ∞ = lim AP n →∞ n j ⎛ 1 = lim ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir n →∞ j =1 ⎝ r =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟. este convergentă dacă: j →∞ T lim j (1 + i j +1 ) ir T j +1 <1.1.1. (2. atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la altul. vom obţine: j j ∞ ⎛ n ⎛ 1 ⎞= 1 ⎞ AP = lim AP = lim ⎜Tj ⋅ ⎟ ⎜Tj ⋅ ⎟ (2.1.33) ∞r ⎜ ⎜ 1 + ir ⎟ 1 + ir ⎟ n →∞ n r n →∞ j = r +1 ⎝ r =1 r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ ⎠ şi.30) Observaţie: ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi.

Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. e) cu procente anuale diferite sau constante. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate.2..35) iar valoarea actuală. va fi: SA = n ∑ n ⎡ ⎢Tk ⋅ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j =k n ∏( ) ⎤ ⎥.5. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. c) un număr de ani bine precizaţi. n A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate. i1 . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.Tn = anuităţile. în condiţiile de mai sus. la început de an.36) 56 . va fi: A A = T1 + n k =2 ⎝ ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ . i2 . Anuităţi anticipate temporare imediate Avem următoarea schemă de plăţi: T1 T2 Tn i1 ↓ 0 1 ↓ 2 ↓ n-1 ↓ n DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate.. A A .. S A . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. n T1 .1. T2 ..1.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. ⎜ ⎟ j =1 n ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ (2. n evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor.1. a tuturor plăţilor.. evaluată la începutul primului an de n plată.. ⎥ ⎦ (2.

⎟⎥ ⎠⎥ ⎦ (2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T ⋅ n ∑ ∏( ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j = k n ) ⎤ ⎥ ⎥ ⎦ ⎞⎤ ⎟⎥ . vom obţine: A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i −n = Tu 1 − vn = Ta A .m. Anuităţi constante şi dobânzi constante S A = T (1 + i ) n (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A .1.1.41) Calculând.1. avem: SA = n ∑ ⎡T j (1 + i )n−( j −1) ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. este: sA n = (1 + i )n − 1 i (1 + i ) = u un −1 . Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. i i n (2.Cazuri particulare 1.39) iar ⎡ n ⎛ k −1 1 ⎜ A A = T ⎢1 + n ⎢ ⎜ 1+ i j ⎢ ⎣ k = 2 ⎝ j =1 ∑∏ (2.1.1. i (2.1. i (2. Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.43) 2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. va fi: aA = u n 1 − vn .38) 2.37) şi.1. n i (2. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u. adică i1 = i2 = K = in = i.1.44) 57 . respectiv AA = n ∑ ⎡T j (1 + i )1− j ⎤ .40) 3.m.42) Observaţii: 1.

e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul. Se observă că au loc relaţiile s A = sP n n +1 − 1 = us P .1..46) 2.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. Anuităţi anticipate temporare amânate Schema acestor plăţi amânate r ani este: Sr +1 i 1 i2 ↓ 0 1 2 r AA nr ir+1 Sr + 2 Sr + 3 ir+2 ↓ r+3 Sn ↓ r+1 ↓ n-1 in n SA nr Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate. nr T1 . i2 .3..Tn = anuităţile. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. nr A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. n (2..1. 58 . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. c) un număr de ani bine precizaţi.1. i1 .. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. T2 . d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor. la început de an.45) respectiv a A = aP n n −1 − 1 = ua P .6. n (2...

respectiv AA = nr k = r +1 ∑ ⎡Tk (1 + i )−( k −1) ⎤ = (1 + i )−r AnA−r .50) 2. j =1 r 1 (2.49) şi.1.51) şi AA = T nr ⎛ k −1 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 (2. avem: SA = nr k = r +1 n ∑ ⎡Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤ = SnA−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2. va fi: AA = nr k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∏ 1 + i j AnA−r .52) 59 .1. A A .47) iar valoarea actuală. în condiţiile de mai sus.1.1.1. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T nr ∑ ∏( ∑ ∏ n n )⎥ ⎥ ⎦ ⎞ ⎟. a tuturor plăţilor. va fi: n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ = SnA−r . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k = r +1 ⎣ j = k (2. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.48) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. ⎟ ⎠ ⎤ (2.1. Cazuri particulare 1. ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k= j ⎦ SA = nr ∑ n ∏ (2. adică i1 = i2 = K = in = i. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. evaluată la începutul primului an de nr n plată. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. S A .

suma de 2. n−r (2. 60 . Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică) Soluţie: S A = 2000 ⋅ 1. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.54) EXEMPLE 1.3.09 2.1. Plăţi eşalonate continue Ştim că 1 u. iar valoarea actuală va fi S0 e −δt .2.000 u.m.2. Atunci valoarea actuală a rentei va fi: ∫ R ( t ) e−δt dt . 0. Se plasează timp de 10 ani.53) şi AA = T nr k =r +1 ∑ (1 + i ) ( n = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) a A −r n−r = (1 + i ) −r AA . atunci valoarea actuală a acestei rate este de R ( t ) e −δt dt .1) unde R ( t ) este integrabilă în (0. Dacă la momentul iniţial avem suma S0.110 − 1 = 17530.09 15 5 1.m. n). plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n.m. 0. Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t.m.1 10 1. Anuităţi constante şi dobânzi constante SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) − k −1) n n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA n−r (2. 0 n (2. 4 u. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. suma de 1. plătind la începutul fiecărui an. va aduce în intervalul ( t . la începutul fiecărui an.) Soluţie: S P = 1000 ⋅ 1.0910 − 1 = 33121.1 2.000 u.7 u. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 9%. atunci la momentul t valoarea sumei va fi S0 eδt . Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere peste 5 ani.m. t + dt ) dobânda δ ( t ) .1.

Împrumuturi Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener. tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive. n .2. Notaţii: V0 = suma împrumutată la momentul iniţial.. atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = R 1 − e −δn ..3. P2 (individual sau grupat. 2.4) 2.. 61 . Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil.2. se numesc amortismente. t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea. Qn = amortismentele succesive conţinute în prima. în anumite condiţii. Sumele rambursate anual. atunci valoarea actuală a unei rente perpetue va fi: ∞ 0 ∫ R ( t ) e−δt dt . (2. k = 1. (individual sau grupat. în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor. numit creditor) plasează o sumă de bani.. P1 . Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului.3) ( ) ( ) (2. Dacă R ( t ) = R . R = ct . cu egalitatea evidentă ∑ tk = t k =1 n Q1 . δ δ2 această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin. unui alt partener. Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi rambursarea. care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată. pe o perioadă de timp. δ această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă. a doua şi a n anuitate. Dacă R ( t ) = a + bt . atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = a 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn .2. ( ) (2.Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ . numit debitor).2) Cazuri particulare 1.

la sfârşit de an sau început de an. k = 1. d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment tk .1. j =1 k (2. calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. n . Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk . n Vk = V0 − suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului ∑ Qn . e) cu procente anuale diferite sau constante. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.∑ Qk = V0 . n .3.3. k = 1. n . j =1 k (2.2) Rk = valoarea achitată. la intervale de timp egale sau diferite. stabilită în funcţie de valorile Qk . n .1) pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk . operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată. k = 1. d k . k = 1.3. compuse din părţi egale sau diferite din suma împrumutată.3) 2. la care se adaugă dobânda corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face plata. d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării. k = 1. 62 . pk = 100ik . Aşadar. dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii: a) anual. n Rk = ∑ Qn . k = 1.3. din împrumutul după plata din perioada tk . Rambursarea prin anuităţi temporare imediate DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi temporare imediate. Vk = Qk . Rambursarea anuală în sistem clasic Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem plata unor sume egale sau diferite. k =1 n (2. c) un număr de ani bine precizaţi.

. iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. Sk = Qk + d k . Vn −1 = Qn .. evaluat la sfârşitul ultimului an de plată..3. Qk . (2..4) actuală a dobânzii d k .3.. Avem relaţiile: S ( D) = A( D) = Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k . k =1 (2. respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. Vk −1 Vn −1 .... tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk d1 Sk S1 = Q1 + d1 Rk Rk Vk V1 = V0 − R1 . din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la momentul respectiv.3. numit tablou de amortizare..5) (2. Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă). tk tn .. evaluat la începutul primului an de plată. dk dn . Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn Sn = Qn + d n 63 .. cu A ( d k ) valoarea ∑ S ( dk ) . k =1 n n ∑ A ( dk ) .. Rk Rn = V0 .Observăm că are loc relaţia: Sk = Qk + d k şi că Vn = 0..6) Astfel..

k = 1. atunci pentru orice an k avem: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 . cu dobândă posticipată.9) iar S ( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n (1 + i )n−1 ⎡(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1 + i )n − 1 V0 .3. Amortismente egale Qk = Q .3. cu acelaşi procent anual. k = 1. k −1 ⎤ (2.3. Anuităţi egale Sk = S .3.. (2.Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi posticipate. cu: 1.10) .3. n .3.. (2.. (2.. (1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1 A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 ..3. (1 + i ) ⎡(1 + i )n − 1⎤ k =1 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 2.14) V0 .11) (2. 64 . ∑ A ( dk ) = k =1 n +1 − ( n + 1)(1 + i ) i + 1 ni (1 + i ) n (2.8) V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ dk = (1 + i )n − 1 ⎥ ⎦ . n i ( n − k + 1) n n +1 V0 . (2. n Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n (2.3.7) Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 n ..12) Qk = dk = V0 ...13) n iar S ( D) = A( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n n (1 + i ) n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1 ni n V0 .

3..19).3.u n ) = Q1 k =1 n un −1 .17) (2.17) în (2.3.. n . putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk −1ik .19) obţinem: (2.. În ipotezele propoziţiei. găsim: Qk +1 = Qk (1 + i ) . iar Vk − Vk −1 = −Qk .3.22) .3.16) (2. (2.Demonstraţie: 1.20) (2. k = 1.3. (2..25) 65 . V0 = Q1 (1 + i ) − 1 sau Q1 = V0 i (2. Cum: V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + .. iar Sk = Qk + ikVk −1 . am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare cu raţia 1 + i.3.23) obţinem: (1 + i )n − 1 ..3. Vn −1 = Qn . 2. i (2. cum Vn = 0.3. Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că: Sk = S . k = 1.n ..21) Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 . k = 1.3.3.. Folosind relaţia (2.3. u = 1+ i .15) (2.n . Sk +1 = Qk +1 + iVk ... 2.. Adică. sau Qk = Q1 (1 + i ) k −1 (2.18) (2.3. obţinem: Sn = Qn (1 + in ) şi p = 100i = pk ..24) (1 + i )n − 1 . atunci Sk = Qk + iVk −1 .

3.19) găsim: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 .3. din (2. n Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk = = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k = = Sk + Qk +1 − Qk − iQk . n respectiv Vi d k +1 = d k − 0 . k = 1. (2.24). n 66 ..atunci vom găsi: Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 k −1 j =1 .26) Ştim că: Vk −1 = V0 − ∑Qj . = Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .3.3. (2. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q .3..21) şi (2.26) şi vom obţine: V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ = ⎣ n k −1 ⎤ Vk −1 (1 + i ) n n −1 ⎥ ⎦..3. (2. .27) deci dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ k −1 ⎤ (1 + i ) n −1 ⎥ ⎦.3.3. (2. (2..27) relaţia (2. atunci. atunci relaţia de mai sus devine: Vi Sk +1 = Sk − 0 .3.29) 2.28) Atunci. înlocuim în (2.

3. (2.. 67 . calculăm d1 = V0i = 600 . va fi: tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk Sk S1 = Q1 + d1 Rk R1 Vk V1 = V0 − R1 d 1 = V0 i . posticipate. Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de amortizare de mai jos. în cazul rambursării prin anuităţi temporare imediate..... Soluţie: a) avem V0 = 10. i = 0.91 .3. apoi..000 u. Tabloul de amortizare.30) respectiv dk = i ( n − k + 1) n V0 ... tk tn . cu ajutorul relaţiei (2.m. (2.m.. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n . găsim Q1 = 2285. Folosind relaţia d k = Vk −1ik .000 u.16).. cu: a) anuităţi egale. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.. b) amortismente egale. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda posticipată.91 u.Aşadar..m.. Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte).31) iar celelalte relaţii sunt imediate. găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi S1 = S = 2885. Vk −1 Vn −1 . Rk Rn = V0 . 06 . Sk = Qk + d k . n = 4 şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 i (1 + i )n − 1 . Qk ..3. d k = Vk −1i ..

02 2722.56 2885.3. (2. cu: 1.91 7714. i (2. avem: Sk = Qk = V0 i 1 − (1 − i ) n .3.09 5291.09 5291.. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an.91 2423.3. pentru orice an k..35 2285.85 317. cu dobândă anticipată. cu acelaşi procent anual. k = 1. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 600 450 300 150 2500 2500 2500 2500 3100 2950 2800 2650 7500 5000 2500 0 Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi anticipate.56 600 462.3..91 2885.45 2722.32) (2. folosind relaţia (2.. atunci Q = n 4 Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik .91 2885. atunci.35) 68 . calculăm dobânzile corespunzătoare fiecărui an şi.91 2885.07 2568.3.Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7714. .33) V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) dk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n n−k ⎤ n . Anuităţi egale Sk = S .02 2722.46 163.34) iar S ( D) = ∑ n S ( dk ) = i (1 + i ) + 1 − i 2 ( ) n − (1 + i ) k =1 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .56 0 b) amortismente egale: Qk = V0 10000 = 2500 . ⎥ ⎦ (2.16). n .

A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 n−2 ni (1 + i ) k =1 Demonstraţie: 1. Sn = Qn .3.3.41) (2.43) (2. ⎥ ⎦ (2.3. iar Sk = Qk + ikVk .44) care se rescrie cu uşurinţă Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk .39) ( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1 .. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . k = 1. atunci d n = 0. n .3. Şi cum avem anuităţi egale Sk = S .38) iar S ( D) = ∑ n S ( d k ) =V0 n (1 + i )2 ⎡ ni k =1 1+ i) ⎢( ⎣ n ( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤ . (2.3.vom obţine: Qk +1 (1 − i ) = Qk . i 2.37) Qk = .3. (2.A( D) = ∑ A ( dk ) = k =1 n i + (1 − i ) − (1 + i ) n 1− n 1 − (1 − i ) n V0 1+ i ..40) (2. În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk ik . n Sk = V0 i (n − k ) +1 n V0 n . atunci Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k ..3.45) 69 .3. V0 respectiv dk = i (n − k ) n (2.3.... (2. Amortismente egale Qk = Q .42) (2.. Şi p = 100i = pk . k = 1.36) (2.3..

Soluţie: a) avem V0 = 10. cu: a) anuităţi egale..000 u. găsim S = 2737 u. b) amortismente egale. 2...m. i = 0. i (n − k ) V0 . 70 .. Întocmiţi tabloul de amortizare. n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10. n respectiv d k +1 = d k − Aşadar. ţinând cont de relaţia Sk = V0 i 1 − (1 − i ) n . pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda anticipată.000 u. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . n V0 i . Celelalte relaţii sunt imediate. 06 . n Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk ..m.ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: S k = V0 respectiv i (n − k ) + 1 .m. n dk = iar celelalte relaţii sunt imediate. având termenul general: Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) . . cu raţia (1 − i )−1 . k = 1. atunci relaţia de mai sus devine: Sk +1 = Sk − V0 i . n = 4 şi.

de rambursare. 4 . Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile şi îndatoririle partenerilor. C = valoarea de emisie a obligaţiunii. tabloul de amortizare. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorţi sau alte metode.3. 71 . folosind relaţia (2. Cei care cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari. k = 1. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. valoarea nominală a obligaţiunii. Împrumuturi cu obligaţiuni Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut este foarte mare. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 450 300 150 0 2500 2500 2500 2500 2950 2800 2650 2500 7500 5000 2500 0 2. 2. iar cel ce emite obligaţiuni se numeşte emitent. k = 1. înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii.4. calculăm amortismentele Qk . V = valoarea nominală a obligaţiunii. condiţii. numite obligaţiuni. Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai jos: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7727 5309 2737 464 319 165 0 2273 2418 2572 2737 2737 2737 2737 2737 7727 5309 2737 0 b) amortismente egale: V0 10000 = 2500 . calculăm dobânzile corespunzătoare n Qk = fiecărui an şi.Folosind relaţia (2.16).3. procentul anual. atunci Q = n 4 i (n − k ) Înlocuind în relaţia d k = V0 . statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite un număr de titluri de valoare. cuponul obligaţiunii. W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului.7). 2.3. În acest caz. 4 şi apoi dobânzile d k .3. V0 = valoarea nominală a împrumutului. alte clauze. Notaţii: C0 = valoarea de emisie a împrumutului.

Prima rambursare în sens strict = W-V..4) ∑ Qk . (2.4. + N n = V0 = Q1 + Q2 + . Emisiunea este: • sub pari (sub paritate). • supra pari (peste paritate). dacă C = V.9) (2. dacă C > V (foarte rar).6) (2. dacă W = V. n = durata împrumutului (în ani). Cupon unitar de dobândă = Vi.7) 72 . • al pari (la paritate).4.4.3) ∑ Nk . dacă W > V (foarte rar). N = N1 + N 2 + .4. N = numărul total de obligaţiunii.4. dacă C < V.1) (2. N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi. Rk = suma rambursată după k plăţi. Qk = amortismentul din anul k. dk = dobânda plătită în anul k. dacă W < V (foarte rar). N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi.5) (2. Avem următoarele relaţii: V0 = VN. Prima rambursare în sens contabil = W-C. Rambursarea este: • sub pari (sub paritate). k =1 (2. k =1 n (2.2) (2. Sk = anuitatea din anul k.4... Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k.. • al pari (la paritate). W0 = WN. Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi. + Qn = Sk = Qk + d k .4. C0 = CN. • supra pari (peste paritate).10) n (2. Prima emisiune în sens juridic = V-C.4.4.W = valoare de rambursare a obligaţiunii.4.8) (2.

= Qn = Q ) . atunci: Qk = N k + V .4.15) n Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: Vk -1 = n .4. (2.17) n Sk = anuitatea din anul k: ( n .16) n dk = dobânda plătită în anul k: d k = n . (2. (2.k + 1 ⋅ N .4..k ⋅ N .13) n Qk = amortismentul din anul k: V (2.k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . nu poate fi rambursat prin fracţiuni de titlu.12) Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi.. (2. (2.20) n 73 .4. Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. prin plăţi posticipate şi cu: a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . (2.14) Qk = 0 = N kV . Pot exista. (2.Dacă rambursarea este al pari. b) în final sau ÎN FINE.k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .4. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: Nk = N .18) Sk = 0 k k n Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: Vk = n . prin urmare.k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d .4. atunci: Qk = N k + W .4. amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni.19) n N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = n .k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . Dacă rambursarea este supra pari.4.4. n N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: N (Vk -1 ) = n . (2. de obicei două posibilităţi de rambursare: a) anuală.4. amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei împrumutului.11) (2.

Sk = (1 + i )n -1 (2. (2. Vk -1 = (1 + i )n -1 dk = dobânda plătită în anul k: (2. (1 + i )n -1 Qk = amortismentul din anul k: (2. Vk = (1 + i )n -1 N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = (2. = Sn = S ) .23) (1 + i )n − (1 + i )k -1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .4.4.28) 74 .4. 0 k −1 (1 + i )n − 1 (1 + i )n ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k .24) dk = (1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V .27) (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n -1 ⋅N .4.4..21) (1 + i )k -1 ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .22) N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: (1 + i )n − (1 + i )k -1 N (Vk -1 ) = ⋅N . atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N .4.b) anuităţi egale ( S1 = S2 = . (1 + i )n -1 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: (2. Qk = (1 + i )n -1 (2.4..4.25) Sk = anuitatea din anul k: (2.26) Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: (1 + i )n − (1 + i )k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .

000 60.105 596.000 480.000.000.000 2.000 120.000.105 1.000.000.000 2.011 1.000 400.294.631.000.600.000 180.000 520.368. de obligaţiuni Valoarea în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Numărul de Dobânda Valoarea obligaţiuni în Anuitatea sau anuală pe datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală datoria rămasă de an sfârşit de an Sk=Qk+dk dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.EXEMPLU: Un împrumut obligatar.900.000.000 TOTAL 120.138.000 400.631.000.000 1.000 120.000 460.243.155.985 155.000 580.125.000 Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale Nr.673 290.000.643 969.000.000 341. de Valoarea obligaţiuni în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Dobânda anuală pe datoria rămasă dk=iVk-1 Numărul de Valoarea Anuitatea sau obligaţiuni în datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală de an sfârşit de an Sk=Qk+dk Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.895 408. Soluţie: Folosind formulele anterioare.000 2.000 2.983.000 1.985 155.703.362.200.124 596.000 0 / 600.105 300.948.525 75 .000 700.000.000 120.000.105 1.000 240.948.000 900.000 240.338 117.000.488 518.000.505.000.000 400.000.124 290.000 640.000. plăţile fiind anuale posticipate (a) cu amortismente egale.525 2.809.809.469 451.000 400.448 596.492.000 400.656 77.000 400.155.000 240.000.631. Se cer elementele tabloului de amortizare.000 / 800.000. care se rambursează în 5 ani.243.273 518.895 596.000. găsim tablourile de amortizare corespunzătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru anuităţi egale): Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale Nr.000. cu procentul operaţiunii de p = 15%.656 TOTAL 88.000.000.000 120.334 392.488 518.821.000 2.000 obligaţiuni.000 120.631.000.105 / 969.362.200.000 360.000.989 102.000 120.336.631.832 145.011 408.000.000.000 800..000. în valoare nominală de V0 = 2.000.636 204.m.000 360.105 596.000.000.656 0 511. b) cu anuităţi egale).703.000 u.000 1.000.631.673 1.000 983.809.000 0 480.688 135.000 300.000 511.000.000.771 255.000.000 400.643 296.600.342 155.000 1. constă în N = 600.000.643 0 / 600.000 120.368.

08 1. la fiecare sfârşit de an.3233 u. la fiecare sfârşit de an.12 sau Q1 = T − d1 = 2320.1) + 7000 = 23016 u.m. Care este valoarea finală a fondului acumulat? a) 23.m.m.m.m.000 u.. Rezolvare: Valoarea actuală: P A3 = 7000 7000 7000 + + = 18106. Un împrumut de 10.000 u..08 )(1 + 0. 8%.05 = 500 Primul amortisment Q1 = V0 (1 + i )n − 1 i = 2320.12 76 . 10%.. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%.07 ⋅ 1.016 u.. d) 35. 3 Răspuns corect: a) 2..m.016 u.231 u. 1.. Care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1233 u.07 1.m.106.1. cu procentele anuale de 7%.m.1233 u. cu procentele anuale de 7%. Dacă 3 ani consecutiv. b) 25.m.) a) 23. se plasează suma de 7.m..000 u.016 u. se plasează suma de 7. 8%.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.m. c) 18.1) + 7000 (1 + 0. 10%.m. Dacă 3 ani consecutiv.231.231.m.1 Răspuns corect: c) Vezi relaţia (2.. c) 32.231 u. d) 35.08 ⋅ 1. Care este primul amortisment? Q1 = .07 ⋅ 1.5) 3. Rezolvare: d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0. b) 25.2933 u. Rezolvare: S P = 7000 (1 + 0.

m. 06 = 720 u. Răspuns corect: a) 77 .m. c) N2 ≈ 2796. cu amortismente egale.m.000 u. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. Procentul operaţiunii este 8%..4. Rezolvare: d1 = V0i = 12000 ⋅ 0. constă din N = 10. b) N2 ≈ 2501 u. . Qk = V0 12000 = 3000 u. urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%. atunci Q = n 4 S1 = Q1 + d1 S1 = 3720 u.000. Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea.m. Care este anuitatea corespunzătoare primului an? S1 = . ştiind că plăţile sunt anuale posticipate.m.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. egale.000 u. Un împrumut de 12. a) N2 ≈ 2397..m.. d) N2 ≈ 2588. 5.

R = ct .459.m. d) 41. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale.236. cu procentul anual de 5%.m.m.. c) 625 u.6 u. c) A = δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 2..000 u.. Răspuns corect: a) 3. Care este valoarea actuală a datoriei? a) 45. Se rambursează un împrumut în valoare de 10. a) 750 u.. b) 55. Dacă an = v p + v p + .. atunci: p p p n 1− v a) an = 1 ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p − 1⎥ ⎣ ⎦ n b) an = 1 − u .2 u.m. + v p .m.m. cu plată anuală anticipată câte 10..7 u. în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată.232.000 u. δ R 1 − eδn .459. Răspuns corect: a) 1 1 1 4.m.. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani. b) 400 u. i b) A = R 1 − e −δn . ⎡ 1 ⎤ p ⎢v p − 1⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1 2 np 78 .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1.m. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn . calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani.5 u. Dacă R ( t ) = R .m. c) 48. d) 375 u..m.

Răspuns corect: a) 5. atunci avem Nk numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: a) b) c) (1 + i )n-1 Nk = ⋅i ⋅ N . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală.. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = ..c) an = 1 − vn 1 − ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p + 1⎥ ⎣ ⎦ . Răspuns corect: b) 79 . (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . (1 + i )n -1 d) alt răspuns. (1 + i )n -1 (1 + i )k Nk = ⋅i ⋅ N . = Sn = S ) .

. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală. atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue de prim ordin va fi: a) A = a 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn . c) 1125 u.. d) 625 u. Dacă R ( t ) = a + bt . atunci avem Qk = amortismentul din anul k: (1+i )k ⋅ i ⋅ V0 . b) 750 u. δ δ2 b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn . c) A = 2 δ δ ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( ) ) Răspuns corect: a) 2.m. Răspuns corect: c) 3. Un împrumut în valoare de 10.000 u. (1+i )k -1 (1+i )k-1 ⋅ i ⋅ V0 .. va fi rambursat în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată.=Sn =S) . Dacă rambursarea se face cu amortismente egale.m.m.m.. δ δ a 1 − e −δn − δe −δn + b 1 − e − δ .m.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani? a) 1250 u. Răspuns corect: a) 80 . c) Q k = n 1+i ) -1 ( d) alt răspuns. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =. a) Q k = (1+i )n -1 (1+i )n-1 b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V .

atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn . Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. constă din N = 10. δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 5.4. b) Q3 ≈ 279.089. b) A = δ c) A = R 1 − eδn .700. Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment. Răspuns corect: a) 81 . Procentul operaţiunii este 8%.000. d) Q3 ≈ 360. R = ct . a) Q3 ≈ 258. Dacă R ( t ) = R .m.000 u. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate.800.800. egale. c) Q3 ≈ 228. i R 1 − e −δn .000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani.

FORMULE UTILIZATE Anuităţi posticipate SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . ⎜ ⎟ ⎢ ⎥ k= j k = r +1 ⎝ j =1 n ⎡ ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ r 1 j =1 SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA . i i n −n A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i n = Tu ⎤ ⎦ 1 − vn = Ta A . ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ SP n (1 + i )n − 1 =T i AP = T n 1 − (1 + i ) i −n =T 1 − vn . n−r Anuităţi anticipate SA = n ∑ ⎡ ⎢Tk ⋅ ⎢ k =1 ⎣ n ∏ (1 + i j )⎥ . ⎟ ⎠ SA n = T (1 + i ) (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . An r = ⎜ k ⎢ ⎥ k = r +1 ⎝ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ ∑ ∏ ⎞ 1 ⎟ . i SP = nr n n ⎛ ⎡ ⎤ P ⎜T ⋅ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . ⎥ j =k n ⎤ ⎦ A A = T1 + n k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k =2 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. AnAr = ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r . n−r 82 . n−r AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) −k = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . AP = ( n ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ ⎞ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . n i n SA = nr j = r +1 ⎣ n ∑ ⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ = SnA−r . 1+ i j ⎟ j =1 ⎠ k SP =T nr k = r +1 n ∑ (1 + i ) n n−k = Ts P n−r = SP .

i (n − k ) +1 n 2. δ ( ) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate 1... Sk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n−k ⎤ V0 i 1 − (1 − i ) n . Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i ) n −1 . ... dk = i ( n − k + 1) n Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate 1. C0 = CN. V0 . dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ n k −1 ⎤ ⎥ ⎦ (1 + i ) n −1 . n .AA = T nr ∞ k = r +1 ∑ (1 + i ) ( n − k −1) = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) −r aA n−r = (1 + i ) −r AA . dk = i (n − k ) n V0 . Anuităţi egale Sk = S . Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i ) n −1 . Sk = Qk + dk k =1 k =1 n n Cupon unitar de dobândă = Vi. N = N1 + N 2 + . 83 . dk = ⎥ ⎦ n . + N n = ∑ Nk .. 0 A = R 1 − e −δn . Anuităţi egale Sk = S .. Amortismente egale Qk = Q .. V0 = Q1 + Q2 + . k = 1.. . k = 1.. n Împrumuturi cu obligaţiuni V0 = VN. n Sk = V0 Qk = V0 n . d k +1 = d k − V0 i . k = 1.. + Qn = ∑ Qk .. 2.. n Sk = V0 Qk = V0 n i ( n − k + 1) + 1 n . k = 1. n−r ∫ R ( t ) e−δt dt . W0 = WN. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . n .... Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) ... Amortismente egale Qk = Q ....

Sk = 0 k k n n Vk = n . Vk -1 = n . = Sn = S ) (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅ i ⋅ N . n n N (Vk -1 ) = n .k ⋅ N .. n n b) anuităţi egale ( S1 = S2 = ..k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . n n ( n . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . Qk = 0 = N kV . Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . N (Vk ) = ⋅N .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . d k = n . N (Vk ) = n . (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .. prin plăţi posticipate şi cu: V a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 84 .Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. N (Vk -1 ) = ⋅N .k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .k + 1 ⋅ N . N k = N .. = Qn = Q ) .

Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică două părţi: asiguratorul (instituţie. anuităţi (pensii) viagere continue anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. atunci P= ∑ Pk . anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate. asigurarea de moarte pentru primul deces. rezerva de prime matematică sau teoretică. asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani.3. Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P.. k =1 n 85 . Pn. prin anticipaţie în prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare)... asigurarea continuă în caz de deces. în care intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării). Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare. anticipate. Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări. pensii viagere limitate sau amânate. A2. asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de persoane sau asigurări de bunuri. asigurare de deces... După natura lor. An. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. respectiv P1. . care creează un fond de asigurare din sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie. care plăteşte o sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare). Teorema compunerii contractelor Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1. . asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu.. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate. P2. economic (asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului. asigurări mixte. asigurarea până la primul deces. utilizând teoria probabilităţilor şi a statisticii matematice. Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor.

3.1. Asigurări de viaţă 3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice. Probabilitatea de viaţă şi de moarte Notaţii: px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la x + 1 ani; qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la x + 1 ani; p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;

q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la y ani. Avem:

px + qx = 1 , p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci: p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) .
Funcţia de supravieţuire

(3.1.1) (3.1.2)

(3.1.3)

Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
x ⎛ ⎞ X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . ⎝ Cn p q ⎠ (3.1.4)

86

Observaţii: 1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă

la x ani; 2) n = la numărul de persoane din colectivitate; 3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X). Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem: M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,

l y = np ( a, y ) , p ( x, y ) = ly , lx

(3.1.5)

vom obţine: (3.1.6)

lx − l y q ( x, y ) = . lx şi, similar
px = p ( x, x + 1) = qx = q ( x, x + 1) = l x +1 , lx

l x − l x +1 d x = . lx lx

(3.1.7)

unde: d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă care moare între x şi x + 1 ani. Notăm: n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani; n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască n ani; m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze între x + m şi x + n ani. Astfel, vom obţine: lx+ n , n px = lx
n qx m / n qx

= =

lx − lx+ n , lx lx +m − lx +n . lx

(3.1.8)

87

Viaţa medie

Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare: ⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞ X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) ⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠ unde
ω− x

(3.1.9)

ex = 1 + 2

∑ lx+n
n =1

lx

.

(3.1.10)

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie în viaţă peste 15 ani? ( l40 = 84855, l55 = 77603 ) 15 p40 = ... Soluţie: Ştiind că
15

n

px =

lx+ n şi folosind tabele de mortalitate, avem: lx

p40 =

l55 77.603 = ≅ 0,91 l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue
Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi x+dx ani. μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate. Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi, iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu. Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem: q ( x + dx ) = μ ( x ) dx , iar
q ( x + dx ) = 1 −
88

l ( x + dx ) , l ( x)

Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem: l ( x ) − l ( x + dx ) = μ( x) , dx →0 l ( x ) dx lim adică μ( x) = − l´ ( x ) , l ( x) (3.1.11)

Integrând relaţia anterioară, obţinem: l ( x) = e
− ∫ μ( t ) dt
a x

k,

(3.1.12)

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că: p ( a, x ) = e sau p ( x, y ) = e sau
x+n

− ∫ μ( t ) dt
a

x

,

(3.1.13)

− ∫ μ( t ) dt
x

y

,

(3.1.14)

n px = e

∫ μ( t )dt
x

.

(3.1.15)

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi t probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani. 15 p37 = ...
Soluţie: Folosim relaţia (3.1.15):
15 p37
15 p37

=e = 37 52

− ∫ 1 dt t 37

52

=e

ln 37 52

89

x2 .. xn să fie în viaţă după trecerea unui an.. xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu vârstele x1.19) iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1: m m +1 q x1 x2 ... xn = px1 px2 . . xn qx1 + m. Care este probabilitatea ca numai două persoane să fie în viaţă peste n ani? 90 .. (3. datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabilităţilor compuse. pxn . . având probabilităţile de supravieţuire peste n ani p1 . .... Astfel. x2... Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale.3..... Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de persoane.. l x1 l x2 l xn (3. x2..... Avem n evenimente independente.. l x1 l x2 .20) astfel m m +1 q x1 x2 .1.. x2 + m. xn =t p x1 t p x2 ....... obţinem că: px1 . x2..1....17) l x1 l x2 l xn Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani.21) EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane. atunci avem: px1 .. xn = 1 − x +1 x + 2 .lxn + m +1 .. respectiv ca tot grupul să dispară după t ani: l x +t l x +t l x +t .1.1.. (3. x2 .. .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1...18) t p x1 . p3 ...1. xn = m px1 x2 .16) Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului: l l l q x1 ... Notăm cu px1 . xn = l x1 + m l x2 + m . xn + m .. xn =t q x1 qx2 ..t p xn = l x1 lx2 l xn şi t q x1 . xn = l x +1 l x + 2 l x + n ..1.3. . ..t q xn = 1 − t l x +t l x +t l x +t .l xn (3.1..... l x1 l x2 l xn (3. p2 . (3.. x2 . x2 .. x + n ..

23) n Ex = Dx Dacă suma asigurată este S.1.m. lx unde n Ex = factor de actualizare viager.000 D55 5. atunci: P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = = p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 = = p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3 3.22) ⎟ .000 = 4814100 u. dacă este în viaţă. prima netă va fi: D P = Sn E x = S x + n . în caz de supravieţuire.1. peste n ani..1. n Ex . obţinem: Dx Din relaţia P = S P = 10. este valoarea medie a variabilei aleatoare următoare: ⎛ vn 0 ⎞ X :⎜ (3. ce se găseşte în tabele actuariale pentru toate vârstele şi procentele uzuale. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u. Prima netă unică (prin primă netă unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se bucura în viitor de toate avantajele). Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie.? ( D40 = 12053.m.000 u. (3.24) EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa. D40 12. D55 = 5802.000.m.1. n Ex = M ( X ) = v n n px = v n lx+n .000.4. Dx (3.1.053 91 . care i se va plăti.Soluţie: Notăm cu A evenimentul căutat. atunci: Dx + n .3 = 10. la împlinirea vârstei de 55 ani.802. ⎝ n px n qx ⎠ unde vn = factor de actualizare.000.24). suma de 10.3 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.) Soluţie: Dx + n (3.

31) 92 .1. x (3.1. (3.1.Cazul continuu Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula: M (X ) = ∞ −∞ ∫ xf ( x )dx . l ( x) (3.1.1.26) Ţinând cont de relaţia (3.28). _ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds a 0 . găsim că expresia sumei amânate continue va fi: =e 0 Introducem numărul de comutaţie: t Ex x − ∫ δ( s ) ds t _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ t .29) Dx = l ( x)vx = l (a)e unde a este vârsta iniţială. Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de timp.11). găsim media variabilei continue ca fiind: n ∞ ⎛ l(x + t) ⎞ l(x + t) M ( X ) = 0 ⎜1 − μ ( x + t ) dt . Reamintim că: 1 + i = eδ . ⎟dt + v n ⎜ ⎟ l ( x) ⎠ l ( x) ⎝ ∫ 0 (3. găsim: n M (X ) = v l´ ( x + t ) dt l ( x) ∞ ∫ n (3.1.25) Astfel. ∫ n (3. obţinem relaţia: D x +t = e _ Dx _ − ∫ ⎡μ( s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ x x +t . folosind relaţia (3.1.1.27) atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi: _ n Ex = l ( x + n) n v .30) După calcule.1. δ = δ ( t ) . (3.28) ţinând cont că l∞ = 0 . v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem 1+ i vt = e 0 şi.

04 ⎜ − ⎟ = 10. ⎝ ⎛ t ⎞ .. (3.. + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei asigurate).2.. Notăm această sumă ax: N ax = x +1 . ( ω = 100 ani ) . ⎝ 50 ⎠ ∫ 0 2500 ⎞ 4 ⎛ =1⇒ a = . 03a ⎜1 − Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = . 04 ⎜1 − 50 ⎟dt = ⎝ ⎠ ⎛ t ⎞ 3.2. N x = Dx + Dx +1 + . (S u.m.8 ⎜ 2 50 3 ⎟ ⎝ ⎠0 0 30 ∫ t 0. având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0. 93 . Anuităţi viagere posticipate Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani.EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare.) toată viaţa. 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 . 0 ≤ t ≤ 50. a0. 50 ⎟ ⎠ Soluţie: ∞ Ştim că f = densitate de repartiţie. astfel încât să primească. ⎝ ⎠ 50 ⎛ t ⎞ t ⎞ ⎛ a0.m. Deci. 03 ⎜ 50 − 100 ⎟ 3 ⎝ ⎠ Atunci viaţa medie: M ( X ) = M (T30 ) = 30 ⎛ t 2 1 t3 ⎞ = 0. ∫ 0.. 03a ⎜1 − 50 ⎟ dt = 1 . la sfârşitul fiecărui an.1) Dx unde: Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate). câte 1 u. atunci 50 0 −∞ ∫ f ( x ) dx = 1 .

Soluţie: Folosind relaţia P=Sa x .000. plătite Societăţii de Asigurări. la începutul fiecărui an.2) Nx .m. Dacă suma asigurată este S u.m. ax = Observăm că: a x = 1 + ax . 94 ..700 u. N 40 193. în schimbul primei nete unice de 70.1) (3.m.053 3... Dx (3.m. de unde S = P D 1 =P x ⇒ Nx ax D 12053 S = 70.EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană.3.3.000 40 = 70.000 = 15.084. la începutul fiecărui an. (S u.3) EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de 40 ani. Anuităţi viagere anticipate Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în momentul semnării contractului..) P=.3.m. astfel încât să primească câte 1 u.) Soluţie: Folosind relaţia P = Sax = S N x +1 . = D40 12. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. în momentul contractării asigurării? ( D40 = 12053.m.) tot restul vieţii.000.000 ≈ 4354 u. prima netă unică va fi: P=Sa x . obţinem: Dx P=S N 41 181. (3.m.3.816 1. în vârstă de 40 ani.000 u.m.000 u. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi câte 1.869 Răspuns corect: P = 4354 u. N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. tot restul vieţii.

4.m.m. la sfârşitul fiecărui an.4. la sfârşitul fiecărui an. c) a x = / n a x + n / a x . / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.1) şi a x =/ n a x +n / a x . S / n a x . pentru a primi 1 u. S n / ax .. respectiv S n / a x . Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate Notaţii: / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.4) n / ax = Dx Similar: N x − N x+n . pentru a primi 1 u. la începutul fiecărui an. Avem: ax = / n ax + n / ax . atunci primele nete unice vor fi S / n ax . (3. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.. după n ani.m..4. la începutul fiecărui an. b) / n a x = a x + n / a x . pentru a primi 1 u. (3.3.4. (3. timp de n ani (limitat).. d) alt răspuns.5) /nax = Dx şi N x+n . pentru a primi 1 u. (3.6) n/ ax = Dx Dacă suma asigurată este de S u. (3.3) / n ax = Dx iar N x + n +1 . n / a x ? a) a x + / n a x = n / a x . tot restul vieţii (amânată).m.m. 95 . (3.4. timp de n ani (limitat). după n ani.4.. EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între a x . n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. / na x .4.2) Obţinem: N x +1 − N x + n +1 . tot restul vieţii (amânată).

4. Dx = N x+n . relaţia (3.5. ia valoarea vt dt cu probabilitatea: l(x + t) . ax = e 0 t E x dt ⇔ a x = ∫ 0 ∫ 0 96 .Soluţie: Cum n/ ax n / ax = N x + n +1 . ax = vt τ/ l ( x) ∫ τ (3.5.5).5.5. Răspuns corect: c) 3. τ __ l x + t) t ( dt . /τ a x = v l ( x) ∫ 0 (3. la momentul t.5.4) Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) . care.4. atunci găsim: Dx /nax = a x − n / a x . atunci expresia pensiei viagere continue este: t ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ __ __ ∫⎣ ⎦ (3.4. Anuităţi (pensii) viagere continue Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie a variabilei continue.4). Dx /nax = N x − N x+n .5) dt . găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată.5. relaţia (3.6). pensia viageră continuă amânată: ω− x __ l(x + t) dt . 0<t < ω− x l ( x) __ ω− x ax = ∫ 0 vt l(x + t) dt . adică a x = / n a x + n / a x . __ __ (3.2) respectiv. l ( x) (3. relaţia (3.3) Avem relaţia: __ ax = / τ ax + τ/ ax .1) Similar.

(3. (3.9) şi __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .5.5. (3.8) atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue.6) şi __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt . pentru pensia viageră continuă limitată.10) iar __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . respectiv amânată. continue limitate.12) 2.5. ( x )ax dx Demonstraţie: __ ____ ___ __ __ (3. Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi: d a x = μ + δ __ − 1 .5.Atunci. avem: __ /τ ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt (3. Egalitatea pentru δ = δ ( s ) . N x = Dt dt = ∫ x ∫ 0 (3.5. (3.5.11) Observaţie: 1. τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată 97 .7) Introducem numărul de comutaţie: ω __ ω− x _____ __ Dx + t dt . respectiv amânate sub forma: __ ax = Nx Dx ___ ___ .5.

(3. xm + t ) = e 98 − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.. xm _ = p ( x1 + t .. x2 + t . Asigurarea până la primul deces Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x...1) lx+ n l y +n ⎟ . xm (3. x2 .. xm + n ..8) ..m. xm = l x1 l x2 . astfel încât cele două persoane să primească 1 u. Dx1 x2 . Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări..6. Variabila aleatoare corespunzătoare va fi: ⎛ vn ⎞ 0 ⎜ ⎟ X : ⎜ lx + n l y + n (3.3) şi putem scrie: n E xy = Dx + n. Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane..+ xm m . xm x1 + x2 +.6) Cazul continuu Dacă δ = δ ( t ) Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces: n E x1 x2 ..2) n E xy = lx l y Introducem numărul de comutaţie: Dxy = lx l y v x+ y 2 .3.....6. (3.... (3. (3.l xm v respectiv n E x1 x2 .... Dxy (3. x2 + n...6..6. dacă ele sunt în viaţă peste n ani..6..6.6.. xm Dx1 x2 .6..5) = Dx1 + n.7) dar p ( x1 + t . xm + t ) e t − ∫ δ( s ) ds 0 t . y + n .+μ( xm + s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 ... x2 + t . ⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟ ⎝ ⎠ atunci valoarea medie va fi: lx+ n l y +n n v .6. (3..4) Generalizare Pentru un grup de m persoane de vârste x1 . y.

7. . Dxy (3... y +1 + . Folosind teorema compunerii contractelor.. =1 E xy + 2 E xy + . + n E xy + .7.7. 99 .... y sunt în viaţă.a xy pensiile posticipate.+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t . y +1 . Pensii viagere Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x. (3.6) =0 Exy +1 E xy + ...7.. pensia încetează.. avem: axy =1 E xy + 2 Exy + . Fie axy . La primul deces ce are loc.7.. + Dx + n. (3. respectiv anticipate viagere până la deces.10) şi / n a xy respectiv n / a xy iar n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + .7.3) (3.2) Introducem: N xy = Dxy + Dx +1.1) (3. .9) 3.. xm _ =e − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.. .... + n −1 E xy + ..7.7.. .. corespunzătoare grupului de persoane de vârste x.7. . (3. găsim axy = respectiv a xy = N xy .6. y + n + .9) (3. . Pensii viagere limitate sau amânate: / n a xy (3...8) (3..atunci n E x1 x2 . + n −1 E xy + . + n E xy + ...4) (3. Dxy N x +1.7. = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + .7. y. . respectiv a xy =0 E xy +1 E xy + .7) (3...5) Avem relaţia evidentă: a xy = 1 + axy ...

7..7.18) 100 ..13) şi / n a xy = N xy − N x + n.3).14) Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de m persoane..12) iar n / a xy (3. y + n . y + n +1 (3. y + n Dxy (3. cu ajutorul relaţiei (3.. xm = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +.7. Cazul continuu Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea expresie: a x1x2 ..+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt . Dxy (3.. corespunzătoare unui grup de m persoane: /τaxx _ 1 2 . xm = _ ∞ _ 0 ∫ t E x x . y +1 − N x + n +1. (3..7.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .Folosind notaţia (3.. putem rescrie expresiile anterioare astfel: N x +1.5. (3.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt .4..7.16) Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu.x 1 2 m dt .. (3.11) / n a xy = Dxy şi n / a xy = N x + n+1. (3...7.... se scrie: a x1x2 . y + n +1 .7. xm = e 0 _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +..7.9).17) şi τ/ a x x _ 1 2 .15) care. Dxy = N x + n. xm = e τ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+.

(3. xm _ __ _ __ __ N x1x2 .7. 0 ∞ __ ∫ (3.1) Dx unde: M x = C x + C x +1 + .m.. (3.7.20) = N x1x2 . în momentul decesului său. ceea ce înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul anului.. + Cω număr de comutaţie.1).Caz particular δ = δ ( s ) Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 .....21) D x1x2 .7. l −l l −l ⎛ l ⎞ Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + . găsim relaţia (3. Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului.8. xm 3. (3.. xm = şi / τ a x1x2 ..8... la semnarea contractului. xm _ __ = N x1+τ .. 101 .x2 +τ.. xm +τ __ . xm D x1x2 ...1. Asigurări de deces Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani...2) lx ⎠ lx lx ⎝ şi. Atunci: M Ax = x .. xm __ __ N x1x2 .... C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie..xm +t dt ... numerele de comutaţie introduse anterior. xm __ (3. utilizând.x2 +t . pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu astfel a x1x2 .. xm iar τ / a x1x2 .19) Vom putea rescrie pensiile viagere.. xm = D x1+t .22) D x1x2 . xm − N x1+τ . xm +τ __ .x2 +τ.. + x + n x + n +1 v1 2+ n ...8...7. pentru ca urmaşii să primească 1 u... (3.

n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.. M 38 = 2896 ) P=. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Notaţii: / n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.4) iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este: Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . la semnarea contractului. M Folosim relaţia Ax = x . pentru ca urmaşii să primească 1 u.m.9. în momentul decesului.1) Vom obţine: /n Ax = M x − M x+n . la semnarea contractului.9. pentru ca urmaşii să primească 1 u.5) EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană în vârstă de 37 de ani. în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să primească. găsim P = 20840 u. D38 = 13374. Dx (3. (3. M 37 = 2935. în cazul în care decesul său a survenit după n ani. în cazul în care decesul său a survenit până în n ani. (3. Se poate arăta cu uşurinţă că: C x = (1 + i ) şi M x = (1 + i ) 1/ 2 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) .8. suma de 100.3) 102 .9. atunci prima netă unică va fi S Ax.m. ( vN x − N x+1 ) .2) şi n/ Ax = (3. Dx 3...m.? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.9.) ( D37 = 14083.8. Dx M x+n .8.3) (3. (3.000 u.m.m.Dacă suma asigurată este de S u. Avem: Ax = / n Ax + n / Ax .

. ⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 . găsim valoarea actuală a asigurării în caz de moarte. ⎟ ⎠ (3. atunci primele nete unice vor fi S / n Ax . Asigurări mixte În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă. iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei asigurări în caz de moarte amânată pe m ani. urmaşii primesc 1 u. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani.m..7) Observaţii: În cazul particular m = 0.. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . ⎜ lx lx lx ⎝ atunci: m / n Ax = ⎞ ⎟ ⎟. În cazul particular m = 0. (în acel moment).9.9..6) k =1 sau m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . Dx Dx (3. limitată pe n ani.9. vom obţine valoarea actuală a unei asigurări.1) 103 . iar dacă decedează până în n ani. (3.m..9.10. în caz de deces.4) Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării.10.m..5) k =1 adică m / n Ax = ∑ n C x + m +( k −1) Dx . (3. n = ω − x . Dx (3. atunci primeşte 1 u. Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u. n ∑ lx + m +( k −1) − l x + m + k lx v m +( k −1)+1/ 2 .Dacă suma asigurată este de S u.m. respectiv S n / Ax . dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n. v m +( n −1)+1 2 ⎜ X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2 . 3.

Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: a) P = n E x − / n Ax = b) P = n E x + / n Ax = c) P = n E x + / n Ax = d) alt răspuns.2) Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ . găsim că: A x = 1 − δa x . Dx Dx Dx M − M x+n + x . lx (3.Dacă suma asigurată este de S u. Dx Dx 3. Dx (3.m. atunci: P=S Dx + n + M x − M x + n . adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani.1) Răspuns corect: c) Dx + n M x − M x + n − .m. atunci primeşte 1 u. iar dacă decedează până în n ani.11.11. urmaşii primesc 1 u. (3. se obţine uşor că: __ A x = 1 + a x ln v .3) 104 . în caz continuu.9. (în acel moment).11.11. __ (3. Soluţie: Vezi (3.2) EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă.m.1) Calculând. Asigurarea continuă în caz de deces Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces.. Dx + n Dx + n Dx + n M x − M x + n + .10. __ ω− x __ Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt .

Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
__

C x = −v x dlx = −e

− ∫ δ( s ) ds
0

x

⎛ − x μ( s )ds ⎞ ∫ ⎟, d ⎜ la e a ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.11.4)

şi că
__

A x = C x + t dt , __ 0 Dx

∞ __

(3.11.5)

obţinem:
__

A x = 1 − D x +t δ ( x + t ) dt . __ 0 Dx

∞ __

(3.11.6)

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3). Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__

Ax = M x , __ Dx
∞ __

__

(3.11.7)

ţinând cont că:
M x = C x +t dt ,
0 __

(3.11.8)

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie diferenţială:
__ d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ . ( )⎦ x⎣ ( ) __ dx Dx __ __

(3.11.9)

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

Răspuns corect: A x =

i ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 . δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .

Răspuns corect: a 20 = 19,1248 . Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105

3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti 1 u.m. Atunci, vom avea: l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n ⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 Axy = ⎜1 − x +1 , v (3.12.1) ⎟ v + ... + lx l y ⎠ lx l y ⎝ şi iar atunci
Axy = M xy , Dxy
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 ,

(3.12.2)
2 +1/ 2

C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y )

(

)

,

(3.12.3)

(3.12.4) (3.12.5)

unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ...

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m

__ Cx1x2...xm

=−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e


0

δ( s)ds

xm x2 ⎡x1 ⎤⎞ ⎛ ⎜ m −⎢∫μ( s)ds+∫ μ( s)ds+... ∫ μ( s)ds⎥ ⎟ ⎥ a a ⎣ ⎦ , d⎜( la ) e ⎢a ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.13.1)

şi atunci
__ ∞ __

A x1x2 ... xm =


0

C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

dt ,

(3.13.2)

D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:
__ ∞ __

A x1x2 ... xm = 1 −


0

D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt .

(3.13.3)

D x1 x2 ... xm

106

Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__

A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm .

_

(3.13.4)

3.14. Rezerva matematică
Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite, destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva de prime matematică sau teoretică. Vom face notaţiile următoare: D´ = datoria instituţiei de asigurare; D´´ = datoria asiguratului; ´ D0 = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
´´ D0 = datoria asiguratului la momentul zero;

Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t; Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.

Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1) Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: D ˝ − D´ Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2) t E0 unde am notat: ´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare până la momentul t; ´´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t. Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
Facem următoarele presupuneri: 1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) , instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m. 2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m. Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt suma de ⎡ P ( t ) − β ( t ) ⎤ dt . ⎣ ⎦
107

găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin verificată de rezerva matematică. ⎦ dx ⎣ [1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) . Având în vedere cele de mai sus. ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. (3. Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 . putem scrie: Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt + unde am dezvoltat în membrul drept Efectuând calculele. ⎣ ⎦ ⎪ ⎭ (3.15. găsim: ⎧∞ ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . t + dt ) suma de Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele: 1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului. 1 + δ ( t ) dt Rx ( t + dt ) în serie Taylor.Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t. 108 . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3.3) Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este: __ t Ex =e − ∫ ⎡δ( u ) +μ( x +u ) ⎤du ⎣ ⎦ 0 t atunci ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .15. 2) obligaţia Rx ( t + dt ) .15. pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani.4) care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice. dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt .1) (3. Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t . adică valoarea rezervei matematice evaluată la Rx ( t + dt ) 1 + δ (t ) momentul t.15. numită ecuaţia Thiele: dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) .15. (unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă).2) ce are soluţia Rx = e ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎪ t ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 0 t ⎧ t ⎨ e ⎪0 ⎩ ∫ 0 ⎫ ⎪ ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .5) care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice.

atunci t px = px = x ω−x ω l ( x) 1− ω x+t Răspuns corect: a) 3. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 N x +1 ⇒ Dx N37 234023 = 30. 0 < x < ω . D36 14827 Răspuns corect: P = 473. ω−x ω − x −t .m.000 u. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 36 ani. pentru a primi tot restul vieţii câte 30. Rezolvare: P = Sax = S S = 30. b) t px = ω+x ω − x+t . D37 = 14083 ) P=. Ştiind că l ( x ) = 1 − ω − x −t . atunci: a) t px = Rezolvare: t 1− l(x + t) x ω = ω − x−t şi l ( x ) = 1 − . 2.) ( D36 = 14827. x ω .m.1) . 109 . N37 = 234023.508 u.. n ∈ [0. stabiliţi mx – rata centrală a morţii. c) t px = ω−x d) alt răspuns. unde mx = qx ∫ n px dn 0 1 .000 = 473508 u...m. Dacă μ x + n = μ . în momentul contractării asigurării.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.

μ c) mx = μ . în momentul decesului.000. atunci mx = qx =μ...416 .000 110 . Rezolvare: 1 b) mx = − ∫ 0 1 n p x dn = ∫ ( px ) 0 1 n dn = e 0 ∫ 1 −μn dn = e− μ n μ = 0 1 − e− μ μ = qx μ .3) şi obţinem: M − M 60 P = 10. D50 = 7070.93 5. 03 . 73. Ştiind că a 73 = 7. d) alt răspuns. Rezolvare: Folosim relaţia (3. pentru ca. qx μ Răspuns corect: c) 4.m.93 .) P=. atunci p73 ≈ 0.863 .a) mx = 1 μ . D50 Răspuns corect: P = 782.a 74 = 7..m. Rezolvare: a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = a x −1 1 şi v = . Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.000.000 50 = 782. 44 şi i = 0.. 1+ i va x +1 Răspuns corect: p73 = 0.. M 60 = 1. calculaţi px .2. 2 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. 1 . dacă decesul are loc până la împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2.000 u.000 u. urmaşii săi să primească 10.

04 ⎜ t − ⎟ . ω−x x x ω . 04a ⎜1 − ⎟ . ⎛ t2 ⎞ ⎟. ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ a) F ( t ) = 0. 50 ⎠ ⎝ Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) . d) alt răspuns. atunci ω − x−t 1 . k =0 ∞ ∑ kvk k px . Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. 0 < x < ω . 0 ≤ t ≤ 50. având densitatea de repartiţie t ⎞ ⎛ f ( t ) = 0. Calculaţi a) b) c) ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∞ ∂a x ∂v k =0 ∞ ∑ kvk −1k px .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. Răspuns corect: a) 3. ⎜ 50 ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎞ ⎛ t c) F ( t ) = 0. 04 ⎜ t − d) alt răspuns. Răspuns corect: c) 111 . Răspuns corect: a) 2. 04 ⎜1 − ⎟. ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ t2 ⎞ b) F ( t ) = 0. Ştiind că l ( x ) = 1 − a) μ x = b) μ x = c) μ x = ω . ω − x−t d) alt răspuns. k =0 ∑ vk ln vk px . .

. Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să încaseze. Dx N x − N x+k . dacă decesul său survine până la împlinirea vârstei de x + n ani.. Răspuns corect: a73 = 6. Dx + k − Dx N x − M x+k . suma S. calculaţi a73 .4. 73 5. Pentru această asigurare achită prima netă aferentă asigurării la începutul fiecărui an. timp de k ani. în urma decesului său. M x+k − M x M x − M x+n . Ştiind că a 73 = 7. Prima netă aferentă va fi: a) Pan = S b) Pan = S c) Pan = S d) Pan = S Răspuns corect: d) M x − M x+n . N x − N x+k 112 . 73 .

t (1 −t px ) Răspuns corect: a) 2. m m +1 ( . 3. Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată m −1 m a( ) = ax + şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă x 2m anticipat la începutul fiecărei subperioade m. (1 − t )1 px + 1 1 −1 px . b) t px = e −t . c) a (xm ) = axm ) + m d) alt răspuns.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. a) t px = e −t . px + t1qx 1 t1 px . Pentru presupunerea lui Balducci: 1 t = 1 + calculaţi t px . t ≥ 0 . Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t . calculaţi t px . atunci avem: corespunzătoare a ( ) = a + x x 2m m 1 ( b) a (xm ) = axm ) − . 2 c) t p x = e −t Răspuns corect: b) 2 /2 . l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1) a) t px = b) t px = c) t px = 1 px . unde m este fracţiunea de an m +1 m . Răspuns corect: a) 1 ( a) a (xm ) = a xm ) + . 113 .

b) P = 3. începând cu vârsta de 60 ani.123 u.2) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u. c) P = 3. Răspuns corect: b) 5.8 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.5 . N 61 = 38509. câte 50. în momentul decesului.) a) P = 234726 u.000 u.4.000 u.m..m.m.417.416.162.100 u. c) P = 220156 u.070. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul fiecărui an. d) P = 4. urmaşii săi să primească 10.168.m.) a) P = 4. în vârstă de 50 ani.170. Care este prima netă pe care o persoană.m..m. N 60 = 42455.340 u. tot restul vieţii. pentru ca. D50 = 7..m.m. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare. b) P = 136725 u.m.000. Răspuns corect: c) 114 .? (M50 = 2..? ( D37 = 14083.

ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt .. a x = __ Nx Dx ___ ___ . y ) + q ( x.. l x1 l x2 l xn n px = e − ∫ μ( t )dt x .FORMULE UTILIZATE Asigurări de viaţă p x + q x = 1 . Anuităţi viagere posticipate ax = Anuităţi viagere anticipate a x = N x +1 . / τ a x = vt dt .. xn = l x1 + m l x2 + m . y ) = 1 .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1. 115 . y ) = x+n ly lx − l y ..lxn + m +1 .t q xn = 1 − t m m +1 q x1 x2 . Dx Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ax = / n ax + n / ax . Dx Nx ... a x = / n a x + n / a x . lx lx l x +t l x +t l x +t . Dx n / ax = N x + n +1 . + Dω . __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt . Dx Anuităţi (pensii) viagere continue __ ω− x ax = ∫ 0 vt __ l(x + t) dt .. a x = 1 + ax . __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ . l x1 l x2 . E =e Dx t x .. x2 .l xn _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ 0 t n Ex = Dx + n .. __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . Dx ω− x /nax = N x − N x+n .. ... / n ax = N x +1 − N x + n +1 . __ N x = Dt dt = x ω __ ∫ ω− x _____ ∫ 0 Dx + t dt . y ) = . Dx τ n/ ax = N x+n .. t q x1 .. l ( x) l ( x) ∫ 0 __ ax = / τ ax + τ/ ax __ . p ( x .. xn =t q x1 qx2 . N x = Dx + Dx +1 + . τ / a x = l ( x) __ __ /τ ∫ τ vt __ l(x + t) l(x + t) dt .. q ( x... p ( x.

xm = e __ __ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+.... Dx1 x2 .+ xm lx+ n l y +n n m v .... Dxy N xy − N x + n. Dxy / n a xy a x1x2 ..... x2 + n... xm = _ N x1+τ . xm = l x1 l x2 . τ / a x1x2 . xm − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.. D x1x2 . Dxy n / a xy = N x + n. xm − N x1+τ . axy = N x +1... y +1 N xy .x2 +τ. / τ a x1x2 . xm +τ __ .. . y + n ....l xm v . xm = _ __ N x1x2 .Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t n E x1 x2 . xm + n ... y + n +1 . Pensii viagere limitate sau amânate / n a xy = = N x +1... xm ... y + n + .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt __ ∞ __ τ/ a x x 1 2 . xm D x1x2 ... y + n +1 . y +1 − N x + n +1........ xm = D x1+t . Dx1 x2 .... Dxy Dxy a xy = 1 + axy . y + n . xm = e 0 ∫ τ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +..+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt /τaxx _ 1 2 . xm D x1x2 . xm 116 ..xm +t dt .. + Dx + n..... xm = e 0 _ _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.. xm _ =e .. Asigurarea până la primul deces Dxy = lx l y v n E x1 x2 .x2 +τ. N x1x2 ... a xy = . Pensii viagere N xy = Dxy + Dx +1.... xm = _ N x1x2 .. xm x+ y 2 . Dxy n / a xy = N x + n+1.. n Exy = x1 + x2 +. 0 __ ∫ a x1x2 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt ..x2 +t .. xm +τ __ __ . lx l y = Dx1 + n.... y +1 + ...

__ 0 Dx ∫ 117 . Dx n/ Ax = M x+n . m / n Ax = /n Ax = M x − M x+n . Dx 1/ 2 C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) .Asigurări de deces Ax = Mx . ( vN x − N x+1 ) . Dx Asigurări mixte P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . M x = C x +t dt . M x = C x + C x +1 + . Dx ∑ n C x + m +( k −1) Dx . A = C x + t dt . C x = −v x dlx = −e __ __ ∞ __ __ ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __ ⎜l e ∫ ⎟ . C x = (1 + i ) M x = (1 + i ) 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) .. Dx Dx Asigurarea continuă în caz de deces __ ω− x Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt lx __ − ∫ δ( s ) ds 0 x __ A x = 1 + a x ln v .. Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . k =1 m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . + Cω . Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Ax = / n Ax + n / Ax . d⎜ a a x __ ⎟ ⎜ ⎟ 0 Dx ⎝ ⎠ ∫ __ A x = M x .

. xm +t ___ dt A x1x2 . Dxy ∞ __ A x1x2 .. __ _ D x1 x2 .... .. xm Rezerva matematică Rt = Dt´ − Dt´´ .. ⎦ dx ⎣ ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .. x2 +t .. xm = ∫ 0 C x1 +t .....Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane Axy = __ M xy M xy = C xy + C x +1 y +1 + . xm . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ 118 . xm = 1 − δ a x1x2 . t E0 dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) .. Rt = ˝ / t D0 ´ − / t D0 .

mai exact...... PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ Progresia geometrică: b1.. atunci seria geometrică este divergentă.1) . = x ...... dacă x ∈ ( −1. = (1 − x )3 . b2:.ANEXE Anexa 1 CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI MATEMATICILOR FINANCIARE 1. + x n + .. a ∈ R + . + n 2 x n + ... + nx n + ...1) Dacă q ≥ 1 . unde: b1=a b2=aq 1 .. = a 1− q şi pentru ∀a ∈ R ∗ dacă q ∈ ( −1. .. Seria geometrică: – seria geometrică numerică: a + aq + aq 2 + .1) 119 .1) (1 − x )2 x (1 + x ) ∑n x 2 n = 12 x + 22 x 2 + .. serie de puteri) ∑x n =0 ∞ n = 1 + x + x 2 + . = 1 1− x convergentă dacă x ∈ ( −1.. bn.... Alte serii deduse prin derivare termen cu termen: ∑ nx n =0 ∞ n =0 ∞ n = x + 2 x 2 + . + aq n + ... – seria geometrică (serie de funcţii. q ∈ R + − { } n-1 bn=aq Suma a n termeni ai progresiei geometrice: Sn = a 1 − qn qn − 1 =a 1− q q −1 dacă q > 1 dacă q < 1 ... dacă x ∈ ( −1..

b. Q : I → R..... ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI a. cu ϕ : I → R.2. y ) cu f : I × J → R.... + n! cu k ∈ R (în caz particular. x ∈ R 1! 2! n! x – seria logaritmică: 2 3 4 n −1 n ln (1 + x ) = x − x + x − x + . ( ∀ ) y ∈ J . + + . Ecuaţia diferenţială de ordinul I: y´ + P ( x ) y = Q ( x ) . DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR ŞI MAC LAURIN ( x − a ) f ´´ a + . + ( −1) x + . y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) . n! 1! 2! 2 n – seria exponenţială: x x2 xn e =1+ + + .. ψ : I → R funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue.. k ∈ Q ). + ( x − a ) f ( n ) a + . y = y (x ) unde: f ( x. 3. SERII DE FUNCŢII.... (1 + x )k = 1 + 1! x + 2! x 2 + .. dacă x ∈ ( −1...1) n 1 2 3 4 – seria binomială: k ( k − 1) k ( k − 1) .( k − n + 1) n k x + .. Dacă ψ ( y ) ≠ 0. f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) + ( ) ( ) 1! 2! n! 2 n f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + .. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile: y´ = f ( x. 120 ... intervalul de convergenţă depinde de k... I ⊂ R şi funcţiile P şi Q sunt continue. atunci: y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ dy dy = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C ψ( y ) ψ( y ) ∫ unde C ∈ R este o constantă arbitrară.. unde P : I → R... + x f ( n ) ( 0 ) + .

a2 . b ) ∂f <∞ ( a. D ⊂ R n şi a = a10 ... a2 .. b ) = ( a. D ⊂ R 2 şi (a. b ) = ´ o f ( x. an ∈ D f x′i (a0 ) = lim0 xi → a i ( f ( x ) − f (a ) <∞ i i i 0 i ) o xi − ai folosind funcţia parţială: 0 0 0 fi ( xi ) = f ( a1 . b ) = lim <∞ y →b y −b ∂y 0 0 b) f : D → R. unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene (pentru care Q ( x ) ≡ 0. 121 .. b ) ∈ D (punct interior domeniului) f x ( a.. b ) − f ( a . ai0−1 .. an ) ... unde: − P ( x ) dx y ( x ) = Ce ∫ (dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile) − P ( x )dx P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫ dx ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ (metoda „variaţiei” constantelor) 4..Soluţia generală este: P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫ dx + C ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ sau y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) . . b ) ∂f ´ f y ( a. y ) − f ( a. DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ SAU MAI MULTE VARIABILE REALE a) f : D → R. xi . b ) = lim x→a x−a ∂x f ( a. ai0+1 ... ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene.

14967 8.19036 0.32194 4.55567 3.92133 11.10600 0.17266 0.34010 1.53804 4.45811 0.65330 2.55133 1.26785 0.90597 10.43426 9.50507 0.86384 0.07152 3.25335 5.11686 0.38548 6.40662 2.76494 5.19987 0.79182 6.11130 0.12270 0.95238 0.13528 0.23138 0.24295 0.14205 0.78596 2.00319 5.55684 0.39199 7.29530 0.82270 0.09156 0.34185 0.92902 2.43630 0.40127 10.76159 8.47746 1.41552 0.048790 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.48102 0.37689 0.61391 0.20987 0.79586 1.31007 0.05000 1.18287 2.15763 1.25509 0.35894 0.98501 9.15661 0.73346 3.39573 0.46740 122 .049089 0.10250 1.21551 1.67684 0.28124 0.55715 8.64461 0.12884 0.53032 0.Anexa 2 TABELE ALE DOBÂNZII Tabel al dobânzii la 5% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.11614 4.07893 2.51602 5.90703 0.74622 0.048889 0.52695 2.78353 0.14915 0.10095 0.38635 3.18129 0.71068 0.92013 4.09614 0.40710 1.08141 6.70475 7.22036 0.16444 0.27628 1.92526 3.049390 0.71034 1.050000 0.97993 2.22510 3.62889 1.88565 1.08720 un 1.03999 7.58468 0.32557 0.

01898 0.880610 0.32763 4.03470 0.05820 0.33696 48.27454 0.43668 28.17218 13.08215 0.01742 0.41765 62.26768 14.42241 0.53862 1.41397 22.41158 1.67611 44.46177 15.77218 0.29925 0.54703 0.72841 20.99256 2.02921 0.32618 0.40942 34.01466 0.36736 2.71712 5.14166 5.12640 0.21791 74.18810 1.086178 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.03184 0.23627 37.11597 0.82804 1.97031 4.64993 0.23107 0.58524 52.18203 18.60441 6.06344 0.Tabel al dobânzii la 9% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.06580 3.38753 0.50187 0.04899 0.06915 0.76333 17.17843 0.03783 0.08955 0.59427 0.62308 9.25123 24.09761 0.15018 0.02458 0.25187 0.19449 0.02255 0.16370 0.46043 0.10881 6.58043 2.24508 11.81598 31.67710 1.17189 2.39916 10.21199 0.70842 0.81266 3.91734 0.31753 40.64248 3.05339 0.090000 0.58524 68.25384 26.09000 1.16714 12.13778 0.02680 0.34173 3.67674 57.04123 0.65860 7.10639 0.864880 0.02069 0.01598 0.91108 8.087113 0.84168 0.04494 0.07537 0.35553 0.29503 1.01345 un 1.25787 7.35752 123 .

91268 34.06304 0.35049 0.26333 0.00937 0.07628 0.71896 117.14359 2.01509 0.72750 7.10999 14.28966 0.82645 0.23939 0.11378 23.11591 6.10153 0.02009 0.38554 0.08391 0.095310 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.19785 0.Tabel al dobânzii la 10% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.31863 0.02673 0.12285 0.01826 0.05731 0.03558 0.22515 25.13843 3.77156 1.59374 2.14864 0.56447 0.40434 41.40025 8.17953 88.42410 0.100000 0.83471 11.10000 1.51316 0.05447 5.78518 54.85312 3.79750 4.46651 0.01723 106.01660 0.91818 13.62092 0.01134 0.94872 2.33100 1.13513 0.45227 3.54767 28.84973 10.03914 0.55992 6.01247 0.46410 1.14478 45.06934 0.05210 0.19749 97.095690 0.21763 0.35795 2.19434 21.44940 19.02210 0.68301 0.09230 0.17986 0.01372 0.21000 1.00852 un 1.75139 0.25926 49.26408 72.89048 80.16351 0.61051 1.76370 60.11168 0.17725 4.39085 124 .097618 0.86309 17.14027 8.02430 0.02941 0.04306 0.59497 5.04736 0.03235 0.00395 37.096455 0.42099 15.95430 9.01031 0.24007 66.90909 0.10244 30.

4735 97.0473624 0.2633313 0.822.6453 235.031.669 5.5795 518.9227 411.99122 17.0070401 0.0294093 0.55221 15.777.0085186 0.40484 3.9333 350.299 7.850 68.06977 9.972 80.661 95.066.2147 176.37313 10.0064001 0.381 167.347.1228460 0.250 6.7853 550.232 203.926.46661 1.2896644 0.16367 10.795 55.773 95.0093704 0.87519 14.0184 245.644.99348 10.385.16656 16.867 45.393.2231 256.21385 2.7043 266.8960 195.47831 643.2393920 0.396 92.341.365.7945 579.188.98399 11.86263 5.676.260.4691 460.0113382 0.3186308 0.966 95.45894 15.0124720 0.216 3.39588 8.0355841 0.901.4749 504.066 84.0836 372.63349 886.32863 15.72555 11.92039 2.397.115 19.777.0839055 0.98421 7.57481 1.04619 12.1035 204.932 8.896.083 9.52013 7.373.008 91.236.3065 90.970 83.340.8755 427.2235 308.013.0200863 0.54891 10.344 75.484 88.656.9173 361.365 93.63933 9.3083 276.0043714 Dx= lx·vx 37.99708 25.32223 8.03927 16.62632 7.60406 10.593 224.797 79.16040 2.69700 Nx= Σ Dk k=x ω Cx=vx+1·(1x-1x+1) 17.556 33.875 93.35971 577.194.6811 287.62131 6.372 184.59062 10.65702 15.943.4762 143.68536 369.0058183 0.834 75.351 124.94593 10.0150911 0.27964 4.4850 328.194 17.211 76.5390 318.1351306 0.0077441 0.0220949 0.158.332 247.36062 20.717.26053 1.892 12.643 94.658 61.063 89.814 94.213.422 Vx=(1+i)-x 0.19237 6.962 85.483 2.225.0048085 0.063.045 95.147 50.361 96.168 3.670.147 5.19333 13.836.475 94.15129 983.458 96.1375 563.16707 6.198 87.0103074 0.61154 9.9195 126.768.300.091.446.917.460.403.347.706.1560 111.958 94.150 24.10299 716.13462 16.8170 167.5128 125 .622 90.572.73461 33.540.39766 8.258 96.61593 10.967.210.086 93.308 96.936 21.2845 186.49400 7.026 611.0182603 0.0630394 0.654.0166002 0.475.31554 9.309 4.16350 8.001.1116782 0.1798588 0.754 85.436 11.518.073.06537 30.9619 159.485.0137192 0.397 137.73988 23.680.987.10998 462.0213 475.016 30.65564 14.080.0101 444.2300 297.09738 10.536.009 101.20470 10.2672 215.128 90.85771 10.459.108 83.330 272.896.728 15.00706 1.75686 4.420.651.3504939 0.3855433 0.669.355.052 151.241 95.28077 10.45646 1.16077 7.077 81.703.85964 19.027.368.103 94.0573086 0.000.6397 151.04876 797.037.1635080 0.2301 490.85513 8.6187 534.473.955.566 78.1015256 0.7294 397.54073 3.58423 27.45630 329.37277 10.Anexa 3 TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE.155.067 92.6358 104.10456 14.73685 12.585 91.0803 134.480.6697 593.64813 5.09313 517.418.284 94.3645 225.1486436 0.20884 14.039.979 331.0243044 0.317.961 37.790.378 95.14913 4.82128 2.311.0391425 0.0922960 0.35221 13.70569 3.639.743 92.34519 1.17237 6.77934 7.8204 385.0762777 0.0693433 0.1978447 0.110 41.820.48114 10. CALCULATE CU PROCENTUL i = 10% Vârsta X 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 Funcţia de supravieţuire lx 96.106 3.883 88.191.0323492 0.0267349 0.070.0520987 0.407 96.16629 10.0756 339.232.467 14.697.6852 84.562.665.877 95.310 27.2176291 0.39948 8.95274 16.0052894 0.9353 119.914 300.091 10.191 96.90901 12.714 365.20749 9.625 112.93768 413.370 92.523 95.488 86.01659 Mx= Σ Ck k=x ω 402.117 96.24482 14.0430568 0.16231 7.734.073.630 93.

0022432 0.50774 3.4956 57.0036127 0.19987 1.38815 5.33891 232.3259 1.0029857 0.73331 20.01431 0.826 6.34284 4.5541 24.1550 0.0001062 0.0009513 0.3506 0.792 279.35141 0.882 45.43505 4.046 51.806 127.0003334 0.239 4.584 555.50200 1.05479 4.4962 72.33798 72.034 470.54149 0.0003668 0.0877 13.7230 4.0002756 0.0002070 0.0007148 0.0016853 0.00931 0.758 39.801 40.50898 9.0002277 0.519 11.0005907 0.0216 0.085 4.2084 6.039 67.44066 0.65043 1.01536 0.45322 40.3243 27.373.0001286 0.0020393 0.119 37.30301 206.328 2.0008649 0.850 1.0004035 0.3437 0.0001556 0.27782 5.799 13.31953 2.581 334.04547 0.5501 62.66832 5.990 1.00543 0.71814 34.15690 0.44108 2.696 398.775 50.9305 37.387 7.621 1.732 69.18194 96.77984 4.5075 0.78493 1.570 16.00000 2.98509 0.170 0.7844 1.17165 1.11487 63.69696 29.503 156.07678 0.642 2.61508 3.34282 24.0011511 0.70796 261.267 8.03763 0.030 64.339 70.0007862 0.16766 14.346 42.94198 1.61086 161.55033 84.8768 44.55602 1.8125 40.8946 5.725 1.022 0.942 1.935 18.908 72.49582 4.093 0.02433 0.6647 3.08131 0.0012662 0.38581 0.266 23.8279 67.0069 0.0000 126 .579.0039740 0.88204 3.063 26.0018539 0.527 59.0613 0.0024675 0.69989 17.1457 11.0013929 0.9828 2.456 63.6071 17.806 0.575 20.2196 48.76024 0.0010465 0.628 6.048 0.20010 0.65385 2.51405 142.00000 78.0001882 0.863 50.980 1.46626 0.0001169 0.31371 1.7154 53.21005 0.12585 0.329 2.0370 0.000 5.02599 0.0283 19.78879 55.278 65.6821 22.520 61.11777 47.957 1.249 29.79478 4.296 0.008 0.7430 2.0990 0.7104 8.2363 0.272 0.857 29.758 3.288 55.0015321 0.0123 0.496 0.48811 125.77019 2.0027143 0.237 761.464 102.10496 11.87204 2.377 47.0003031 0.12976 182.191.433 57.8803 29.352 9.9923 0.42115 2.766 651.0002505 0.00690 0.29106 7.65687 0.0006498 0.0004882 0.725 887.283 1.0004438 0.0032843 0.0001414 0.05827 0.675 232.3154 33.2876 15.0000966 0.029.0001711 0.91094 1.68549 0.775 12.958 22.0000726 293.222 191.7176 0.Anexa 3 (continuare) 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 73.239 1.30955 0.11433 0.92172 0.321 34.415 979 657 428 269 163 95 0 0.812.604 31.367.3608 9.0000798 0.312 15.00758 0.0000878 0.47038 110.06427 3.730 82.0005370 0.27474 0.58676 1.073.05605 0.

Bădin V. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Bucureşti. Armeanu D. Baciu Aurora. Woinaroschi S. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Matematică financiară.. Duda I. Bucureşti. 1978. Donciu N. Lito ASE.. Craiu I.. Matematici speciale aplicate în economie.. Lito ASE. Paris. New York. 2005. 2004. Matematici speciale aplicate în economie. Mihoc Gheorghe. 2000. vol. Buhlmann H. Duda I. Ioan Rodica. Cox. Asigurări de bunuri şi de persoane. Niculescu R.. Matematici pentru economişti... with exercises contributed by Samuel H. Mihăilă N. Curs de matematici aplicate în economie. 1971. Editura Economică. 1971. Bucureşti.. Beganu G... 1978. Bucureşti. Matematici pentru economişti. 2nd expanded edition. Matematici aplicate în economie şi finanţe. D. Baciu Aurora. Matematici speciale aplicate în economie. G. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Swiss Association of Actuaries Zurich. 1976. Mathematiques financieres. Editura Teora.. Cuculescu I... Popescu O. Analiză matematică pentru economişti. Trandafir Rodica. III. Mathematical Methods in Risk Theory. Springer-Verlag Berlin Heidelberg.. 127 . Bucureşti.. Ioan Rodica. 1991. Teoria probabilităţilor. Culegere de probleme. 1970. Bucureşti.. Meteor Press. 2003. 1991. Elemente de matematici economice. 2003. 1972. 1985. Editura Fundaţiei România de Mâine... 2000. Editura ALL. Socoll C. Mihăilă N. Berlin... Bazele matematice ale asigurărilor. Kellison S... Lito ASE.. Editura Tehnică. Editura Ştiinţifică. Craiu Virgil. USA. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE Alexandru F. Flondor D. Allen R. Popescu O. 1998. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. U. Bonneau I.. Bucureşti. Trandafir Rodica. Life Insurance Mathematics. Springer. Richard Irwin Inc. Dunod. Raischi C. Burlacu V. The Theory of Interest (second edition).. Algebră şi analiză matematică. Gerber H.. Mihăilă N.. Hoţulete S. Cenuşă Gheorghe. 1995. 1986. Baciu A. Bucureşti. Lito ASE. Matematici financiare şi actuariale..

Zbaganu Gh. Nicolescu M.. Metode matematice în teoria riscului şi actuariat. Matematici pentru economişti. Negruş M. 2006. Purcaru I... Matematici aplicate în economie. 1971. vol.. Mihoc Gh. Editura Didactică şi Pedagogică. I şi II. Bucureşti. Matematici financiare şi actuariale. Bucureşti... Săcuiu I... vol.1981... Bucureşti. Toma M. 1996. 1993. 2007. Ioan R. Bucureşti. Bercea F. 2004.. 1970. Stănăşilă O. şi colab. 1992. 1959. Analiză matematică. Bucureşti. Editura Militară.. 1976. Bucureşti.. 1988. Lito ASE.Mihoc Gh. Statiques. Craiu V. Bucureşti. Teoria probabilităţilor. Matematici speciale aplicate în economie. Probabilites et Mathematique Financieres. Mircea I. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. 2000. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Mathematiques Economiques. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Economica. Bucureşti. Informaţie şi corelaţie. Lito ASE. Editura Economică. Editura Didactică şi Pedagogică. Purcaru I. Matematici financiare. Editura Universităţii Bucureşti. 1993. Bădin V. Bucureşti. şi colab... Mihoc Gh. 1981. 1984. Dinculeanu N... Editura Economică. Tratat de statistică matematică. Matematică şi asigurări financiare. Institutul de Statistică şi Actuariat. Trandafir R.financiar. Asigurări şi reasigurări. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Marcus S. Purcaru I. Mihoc Gh.. Ghica M. 128 . Popescu O. Tehnici de calcul valutar.. Editura Tehnică. Editura Expert. Bucureşti. Thimonier C.. Teoria matematică în operaţiuni financiare. 1963.. şi colab... Văcărel I.. Editura Academiei. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Manual de analiză matematică.. Matematici speciale aplicate în economie. Editura Corint. Săcuiu I. I şi II. Bucureşti. 1985. Bucureşti.