RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOAN, RODICA Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN : 978-973-725-892-2 51-7:336 519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactare: Marcela OLARU Rodica IOAN Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8 Format: 16/70×100 Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

.

....……… 1.......3..3..3.……….......…………………………………………..1.. Test de autoevaluare propus 2 ………….. Scontul compus .2..……………………... 2.....1....... 2..5......1.…… 2...... 7 9 9 13 15 17 20 22 29 31 33 33 34 35 40 42 44 45 47 47 48 51 54 55 56 58 60 61 62 71 76 78 80 82 5 .. Generalizarea dobânzii compuse ………………..3... Dobânda simplă cu procente variabile ………………………. 1.......……….........………………………………………… Test de autoevaluare rezolvat .......………….....2.. DOBÂNDA COMPUSĂ........ 1.... Elementele dobânzii simple …………………………….....………...…….....1........ Formule utilizate ……………………………………………………………….... 1....4.....……………….........1... Echivalenţă în regim de dobândă simplă ……………………………..2........……………………..... Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 2.. Echivalenţă prin valoarea actuală ………………………………….......…………………………… 1... ÎMPRUMUTURI . 1....1.…………...... Dobânda simplă …………………………………………………………….....………. DOBÂNDA SIMPLĂ.......... Dobânda compusă ………………………..........…….. Rambursarea anuală în sistem clasic ........3.. Împrumuturi cu obligaţiuni ....1..........................2...2.................. Scont simplu raţional ………….....1...Anuităţi posticipate temporare imediate ……. 1. 2.. 2.…………..2....…………… 2..... 1....1.......2....6... Împrumuturi ……………... 2. Test de autoevaluare rezolvat …………………………………………………. Plăţi eşalonate …………......4.....1..... Anuităţi posticipate temporare amânate ……………...................... PLĂŢI EŞALONATE...1..... 2. Test de autoevaluare propus 2 ………………………………………………….......... Plăţi eşalonate continue …………...........2...... Anuităţi posticipate perpetue imediate …….........…………… 1.……………………………………………….............3.....1.……………… 2.1.......... Operaţiuni de scont ……………....……………………………………………….. Formule utilizate …………………..4....…………… Test de autoevaluare propus 1 ………………………………………………….......1........1....... OPERAŢIUNI DE SCONT 1.....………………………… 1..…………………...2.....CUPRINS Prefaţă ………………………………………………..…………. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă …..... Test de autoevaluare propus 1 …………. 2..........… 2.....3..………….. 1.3.............1......………………..1..... 1.………. Anuităţi anticipate temporare imediate ……………………. Inflaţie şi devalorizare …………………….. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ……………….............

...1............................4.......15..…………..... Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani .....7.....5...... Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. 3... Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate …………….......... ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE ...............…………..………......11..2.......……... Anuităţi (pensii) viagere continue ... Formule utilizate ……………………………………………………………….................... 3............ 3........ 3.. Test de autoevaluare propus 2 ………….....…………..............…………… 3......3. Asigurarea de moarte până la primul deces ........... Funcţii biometrice …………………………………………………...... Tabele ale dobânzii ………………...9................……………………..1................. Anexe Anexa 1... Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare ……………………………………………..................... 3.10....... Pensii viagere …………...... 3...... Asigurarea până la primul deces …………..........…………. Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie........ 3.12.. 85 86 86 88 90 91 93 94 95 96 98 99 101 102 103 104 106 106 107 107 109 111 113 115 119 122 125 127 6 ............1.………………………............ Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane...............1.....……………….......……………………...3...... 3.........6.................................……………………………....4. Asigurări mixte .. Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare . 3.1... Asigurări de deces ............. Funcţii biometrice continue ……………………………..... Asigurarea continuă în caz de deces ..............13........ calculate cu procentul i = 10% Bibliografie ………………………………………………………………………............. 3. Anuităţi viagere posticipate ……………………………………………….......... Asigurări de viaţă …………………………......... 3.................... 3... Test de autoevaluare propus 1 …………........2.............3..............…………..…………......………............. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice. 3.. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu ......…………… Test de autoevaluare rezolvat.. Rezerva matematică ....... 3.14........ Anexa 2....8...............…………………………… 3...........………… 3...........……………… Anexa 3....................…………... 3....... Anuităţi viagere anticipate ……………………....................................... Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane …………………..………….1...…………………….... 3.

Acest lucru este posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat.PREFAŢĂ Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice. masteranzilor. necesar abordării modelării matematice a fenomenelor economice care au fie un caracter determinist. Autoarea 7 . Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile economice. tuturor celor care vor să studieze matematicile financiare şi actuariale. fie aleator. Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse. Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă şi constituie obiectul prezentului volum.

8 .

dobânda compusă. 9 . factor de actualizare. OPERAŢIUNI DE SCONT Concepte-cheie: dobânda. Suma investită iniţial o numim valoare iniţială sau capital principal. O cerere mai mare pentru credit. ∞ ) → R + . scadenţa comună. scadenţa medie. dobânda simplă. valoarea scontată a unei poliţe. ∞ ) × [ 0. scont simplu. Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută) creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată. St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 . Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil. Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui împrumutat. suma finală este funcţia de două variabile: S : [ 0. DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani acumulată la momentul de timp t. DOBÂNDA COMPUSĂ. Dobânda simplă Notaţii: S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită. 1. factor de fructificare. în condiţiile unor resurse băneşti limitate.1.m. iar suma mai mare obţinută după perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare finală). se va folosi notaţia: S ( S 0 . astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu. t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u. Astfel.1. t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită. t ) = St . scont compus. constituie cauza unor dobânzi ridicate. DOBÂNDA SIMPLĂ. Deci. procent mediu înlocuitor. valoarea nominală a unei poliţe. cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp.

t ) >1. 5) ∂S0 6) S ( S01 + S02 .1) S0 = 1 . Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală este mai mare decât suma iniţial investită.1. se numeşte regim de capitalizare.1. O familie de factori de fructificare i ∈ I (I mulţime finită). t ) = S ( S01 . 2. 4. ∞ ) → R şi are proprietăţile 2) f ( 0 ) = 1 . t1 ) ≤ S ( S0 . ∀S01 . 2) S ( 0. 4. t ) = S0 f ( t ) . ∀t ≥ 0. t ) + S ( S02 . 3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 . obţinem: S (1. TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma: S ( S0 .1. f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la momentul de timp 0. unde: f : [ 0. ∂S ( S0 . Pentru i ∈ I . f ( t ) se numeşte factor de fructificare.Proprietăţi ale funcţiei valoare finală: 1) S ( S0 . S02 > 0 . 2. 3. (1. i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând regimului de capitalizare { f ( t . Dacă în (1. (1. fixat. 10 . 1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) .1) Observaţii: 1. Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală nulă. f ( t . 4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă. Observaţii: 1. ce depind de parametrul { f ( t . atunci suma împrumutată este egală cu valoarea finală. t2 ) . Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0. t ) = f ( t ) . ∀S0 ≥ 0. t ) = 0 .2) astfel. i )} . Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu timpul. t ) . i )} .0 ) = S0 . indiferent de perioada de timp t. 3.

1. timp de un an de zile: (1. ∞ ) Folosind relaţia (1.3). t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1. t+dt) este proporţională cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate: (1. ∞ ) × [ 0. Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei de o unitate monetară..6) i = f (1) − 1 Din (1. t ≥ 0 şi f derivabilă.1. t ) şi cea iniţială S0. găsim: D ( S0 .3) (1.9) a ( t ) = i. Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u. Astfel (1.10) 11 . t ) − S0 .1.m.1. t ≥ 0 (1. ∞ ) → [ 0.1.5) i = S0 (1.1.1.Definiţia matematică a dobânzii DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 .7) 1 + i = f (1) = u unde u se numeşte factor de fructificare.4) unităţi monetare în intervalul de timp [ 0. şi se notează cu i. D : [ 0.6) (1. timp de un an de zile. t ) = S ( S0 .1.t ] .1) − 1 sau (1.8) p p = 100i ⇒ i = 100 DOBÂNDA SIMPLĂ Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t.1. atunci: f ( t ) = 1 + it . D ( S0 .1.

atunci găsim relaţia (1. f ( t ) = 1 + it . ∫ 0 t (1. 12 . f ( t ) = 1 + it . f ( t + dt ) − f ( t ) dt = a (t ) . iar D ( S0 . vom obţine: f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds . putem da următoarea definiţie: DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 . atunci găsim: f ( t ) − 1 = it .15) (1. t ≥ 0 iar dobânda obţinută: D ( S0 .14) Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii anuale unitare. (1. t ≥ 0 .1.1.11) (1. Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0.12) dt →0 lim Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi. t ) = S0it . (1. se numeşte dobândă simplă. (1. calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata [0. fixat. f ( 0 ) = 1 . t] a folosirii ei. DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I . integrând. t ) = S0it .Demonstraţie: Din ipoteză avem: f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt . t ≥ 0 defineşte regimul de dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă). iar factorul de fructificare este f ( t ) = 1 + it .1.1. t ≥ 0. t ) = S0 (1 + it ) .13) Cum a ( s ) = i. t ) = S0 f ( t ) . atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi: S ( S0 . t ) − S0 = S0it . t ≥ 0 Demonstraţie: Cum S ( S0 .1. t ) = S ( S0 . S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it .15).1.1.16) Astfel.

16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t.m. în regim de dobândă simplă.m. unde S0 = 1000u.1. Elementele dobânzii simple În formulele găsite există interrelaţii.m. f (t ) Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile: i= S ( S0 .1. p= S ( S 0 . t ) − S0 S0 t (1. astfel cunoaşterea a oricăror trei dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element. t = 2ani.17) unde 1 este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă.1.19) EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u.1 ⋅ 2) = 1200u. 1.1. Aflaţi suma finală corespunzătoare. atunci S = 1000(1 + 0. Soluţie: Folosim relaţia S ( S0 . Astfel: S0 = St 1 1 = St = St 1 + it 1 + it f (t ) (1..m. t ) − S 0 S0 t = D ( S0 .1. iar procentul anual este de 10%. este de 400 u.m. considerând că dobânda unitară anuală este constantă. t ) = S0 (1 + it) . cu procentul anual de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani.. p =10% . t ) − S0 S0 i = S ( S0 . 13 .18) Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia: t= S ( S 0 .. t ) S0 t 100 . aflaţi timpul de plasament.Observaţie: Din (1. t ) − S0 S0 p 100 (1. EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de 2000 u.1.

luni. p =10% înlocuim în relaţia: S − S0 D = t= t . 30. anul are 365 zile.. 31 zile. 1 an = 2 semestre. k t ⎞ ⎛ S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟ k ⎠ ⎝ D = S0 i (1. trimestre. iar lunile de 30 de zile egale între ele (procedura germană). Observaţia 2: În procedura engleză. S0 i S0 i obţinem timpul de plasament t = 2 ani.) Considerăm: k = 1.. anul bursier are 365. k = 360. Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile. sau 360 1 D = S0t360 360 i (1. 30.Soluţie: Avem S0 = 2000u. k = 2. 1 an = 12 luni. 31 zile. semestre etc. 29. iar lunile de 28. respectiv 366 zile (anii bisecţi) (anul real).m. Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe perioade de timp ce conţin fracţiuni de an.21) 14 .20) Pentru fracţiunea de an „zi”. 1 an = 1 an.1. formulele se scriu astfel: D = S0 i t360 . Observaţia 3: În general. vom găsi astfel: k tk . k = 12. D = 400u. 1 an = 360 zile. 29. k = 4.m. iar lunile de 28. anul are 360 zile. Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma t= tk . 1 an = 4 trimestre. iar în procedura franceză.1. Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile.

k =12.22) D = unde: S0 = 3000 u.m. i2 = 0. apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%.m.m. i EXEMPLU: Se depun 3000 u. i3 = 0. n . tk ) = k =1 ∑ n S0 ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk . din diverse motive. EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u. t=3luni.1. Dobândă simplă cu procente variabile Uneori. 1.5 u. p =8% D = S0 i t12 12 D = 3000 ⋅ 0. pentru un t dat.m. raportul 360 .1. Calculaţi dobânda aferentă acestei operaţiuni. timp de 3 luni cu procentul anual de 8%.m. t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu k =1 n procentele pk = 100ik . operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p în întregul interval de plasament [ 0.22) Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0. t3 = 3 /12 ∑ 3 S0ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk k =1 n D = 307. t1 = 3 /12. timp de 3 luni cu procentul de 9%. t ) .t ) . 09. k = 1.m.m.1. Soluţie: Ştim că S0 = 3000u. 08 ⋅ 3 = 12 D = 60 u. t12 =3. t ) = ∑ n D ( S0 .DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”. produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor fix” relativ la dobândă. t2 = 6 /12. k =1 n (1.12.2. i1 = 0.5 u. în regim de dobândă simplă. S = 3307. Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni.. iar atunci dobânda totală va fi: D ( S0 . 15 . Soluţie: Folosim relaţia (1.1..

27) i( ) = 1% . dacă valorile lor finale sunt egale: 1 + h1i 1 h1 = 1 + h2 i 1 h2 ⇔ h1i 1 h1 = h2 i 1 . h2 (1.1. la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0. ce devine suma plasată la sfârşitul primului an? (1. p (1.1. procentul lunar este de 12% şi se investesc 3000 u.1. numărul de luni ale anului) putem p p p ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) . vom obţine: (1. Cum cele două valori finale trebuie să fie aceleaşi.24) devine: p i( ) i= p . 12 Soluţie: i1 = 12% ⇒ i = 16 . respectiv 1 1 h2 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 h1 şi i 1 .1. (1.25) DEFINIŢIE: Fie h1 . h2 numărul de perioade de lungime 1 h . atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare fracţiunilor de an. cu dobânda anuală unitară i. p > 0. p ∈ Z (de exemplu. ele sunt h2 echivalente în regim de dobândă simplă. unde h nu este neapărat întreg. Dar.23) i = hi 1 . 01) = 3030 u. h Observaţie: Dacă h = scrie: 1 .24) Astfel.1. suma finală va fi 1 + i .m. h Pe de altă parte. iar suma finală corespunzătoare h h unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 .26) EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară. 12 12 Deci. relaţia (1. de lungime 1 h şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 .Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul. la momentul iniţial. dacă anul se împarte în h unităţi de timp.m. operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0.1. Adică. dacă o unitate monetară este plasată timp de un an.

ptn şi pe perioadele de timp t1 ..1. cu procentele anuale pt1 . iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple.. n (R ) ..S0n ..28) Q ∈ M 3. pt n ⎟ ⎠ Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple.29) 0 k ik t k Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente.. Dacă Q substituie pe P.... θ n ⎟ . (1. 17 . pθ n ⎟ ⎠ operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă conduc la aceeaşi dobândă simplă totală. t n ⎟. Spunem că cele două ⎟ .. ⎛ S01 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎜ t ⎝ 1 S0 2 t2 pt2 ... t2 ... ptn ⎟ ⎝ 1 ⎠ σ 02 θ2 pθ 2 . formal. σ 0n ⎞ ⎟ .. Echivalenţă în regim de dobândă simplă Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 .. Astfel... atunci ele sunt substituibile una celeilalte.tn .. S02 . Se notează: P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q ) D DS ⇔ ∑S k =1 n 0 k ik t k = ∑σ k =1 n (1. tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 ⎜p ⎜ θ ⎟ . n (R ) Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3. S0 n ⎞ ⎟ t 2 .. pt2 .. P ∈ M 3. se poate nota: ⎛ S0 ⎜ 1 P = ⎜ t1 ⎜ ⎜ pt ⎝ 1 S 0 2 .3. ⎟ pt 2 ....1.1. D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑ k =1 k n n S0k ptk tk 100 k =1 . S0n ⎞ ⎛ σ 01 ⎜ ⎟ ... atunci elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare..n (R ) .1..

bk > 0.. S02 . Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii înlocuitoare. t2 . k = 1.Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente: 1.. k =1 n b) numai vectorul scadenţe ( t1 . k =1 n (1...n (R ) .. atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp tk .. ak > 0. t2 .31) k unde bk = S0 k ptk ∑ S0k pt k =1 n .1. ∑ ak = 1. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele ptk . k = 1. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume S0k .. Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3.. n din operaţiunea financiară P va fi: 18 . k ∑ bk = 1. n din operaţiunea financiară P va fi: t= ∑ n k =1 n S0k itk tk = k =1 n ∑ S0k pt tk k n = ∑ S0k it k =1 k ∑ S0k pt k =1 n ∑ bk tk .1.tn ) . printr-un vector de componente egale cu p.30) unde ak = itk tk ∑ it tk k =1 k n .tn ) .S0n . în care se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu dobânda: a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 . respectiv a scadenţei medii înlocuitoare. a procentului mediu înlocuitor. printr-un vector de ( ) componente egale cu S. n din operaţiunea financiară P va fi: S = k =1 ∑ n S0k itk tk ∑ it tk k =1 k n = k =1 ∑ S0k pt tk k n ∑ pt tk k =1 k n = ∑ ak S0k .. k =1 n (1. k = 1. k =1 c) numai vectorul procente ( t1 . printr-un vector de componente egale cu t.

000 ⋅ 0. k =1 EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile următoare: 2. sau t= D1 + D2 + D3 ∑ S0k ik k =1 3 .12 .12 = 1.m.m...32) unde ck = S0 k t k ∑ S0 k tk k =1 n .000 ⋅ 0.m. p1 = 9% ⇒ i1 = 0.m. D 2 =125 u.1.000 u. p3 = 12% ⇒ i3 = 0.m.000 ⋅ 0.. 10%. 3 luni. S02 = 5. 12% având scadenţa (durata) de 36 zile.m.09 .. respectiv un semestru. Soluţie: D=S0it (regim de dobândă simplă) D1 =S01i1t1 . D1 +D 2 +D3 = 743 u. t1=36 zile = 36 ani 360 D 2 =S02i2t2 ..m. ∑ S0k ik = 2.1 . ∑ ck = 1. t= ∑ S0k ik tk k =1 3 3 ∑ S0k ik k =1 .m.1 + 10. S01 = 2..m..000 u. 10. p2 = 10% ⇒ i2 = 0.000 u.m. Aflaţi scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă prin dobândă).09 + 5. t3=1 semestru = 1 ani 2 D1 =18 u. S03 = 10. D3 =600 u.. k =1 k n (1.000 u.000 u.000 u. t2=3 luni = 3 ani 12 D3 =S03i3t3 . 5.880 k=1 3 19 .p= ∑ n k =1 n S0k itk tk = ∑ S0k pt tk k =1 n k n = ∑ S0 k tk k =1 n ∑ S0 k tk k =1 ∑ ck pt . ck > 0. cu procentele anuale de 9%.

. suma unică sau comună înlocuitoare S este: S= 1 p ⋅t ∑ n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . respectiv a scadenţei comune. Sn ⎞ ⎟ t n ⎟.. Admitem că sunt cunoscute sumele finale. t2 .33) b...34) c. Pentru S şi p daţi.1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda.3952 ani 1. Pentru p şi t daţi.. k =1 n n (1. a procentului comun. vom găsi scadenţa medie înlocuitoare: t = 743 = 0. scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este: t= 1 S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk .1. Sn . atunci: a... p2 .3952 ⋅ 360 = 142. S0n pe duratele t1 ..1.. S02 . p2 ...n (R ) se înlocuieşte cu operaţiunea unică B ∈ M 3. obţinând sumele finale S1 . Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3. procentul unic sau comun înlocuitor p este: 1 p= S ⋅t ∑ n k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . Pentru S şi t daţi. procentele şi duratele plasamentelor. n (R ) pn ⎟ ⎠ 20 .35) 1. P ∈ M 3.1. k =1 n (1.Astfel. 272 zile 2. S2 . t 2 .4.....1. Echivalenţă prin valoarea actuală Să presupunem că se plasează sumele S01 . tn şi cu procentele p1 .880 t = 0... pn . Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune financiară simplă şi determinarea sumei comune. Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală: ⎛ S1 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎝ 1 S 2 . sau i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk k =1 (1..

admiţând că.. . VA DS Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul de dobândă.37) b. S2. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume finale Sk este: S = k =1 ∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 ∑ (1 + ik × tk )−1 k =1 n n (1.. Să notăm cu: A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 k =1 k =1 n n (1. t2.tn). deducem următoarele rezultate: Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu valoarea actuală: a. Numai vectorul scadenţe (t1. t.. Numai vectorul sume de plată finale (S1. S).cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta.36) valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un moment dat. t). Sn). în raport cu care sunt socotite duratele tk.. însumarea are sens.. atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 k =1 n (1.. .1.1. S. cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic. printr-un vector cu toate componentele egale (t. atunci când atât valorile actuale totale A ( P ) şi A ( Q ) . printr-un vector cu toate componentele egale (S.. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele VA DS conduc la aceeaşi valoare actuală totală. luat ca bază de calcul. din punct de vedere practic.. adică P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) ...1..38) 21 ..

pn).c. p2.. p.1. se deduce următoarea propoziţie: Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o operaţiune unică Q de sumă finală S. atunci suma finală va fi: 22 .2. scadenţă t şi procent anual p. după cum două dintre elementele înlocuitoare S. t şi p sunt date sau fixate. p – procentul.1.. Dobânda compusă O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă.39) Analog.40) de unde. i = 100 a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade. Fie p dobânda unitară.. la sfârşitul primei perioade.. pentru diferite procente. 1.3. prin echivalenţă în regim de dobândă simplă prin valoare actuală. în mod unic..2.. p ). găsit în tabele financiare. t – durata de plasament S 0 – sumă iniţială.. Numai vectorul procente (p1. printr-un vector cu toate componentele egale ( p... atunci relaţia de echivalenţă are forma: ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 k =1 n (1. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 k =1 n (1. celălalt element înlocuitor. iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate. atunci: Anii 1 2 M t Suma plasată la începutul anului S0 S1 = S 0 (1 + i ) M Dobânda produsă în timpul anului S0i S1i = S 0 (1 + i )i M Suma obţinută la sfârşitul anului S1 = S 0 (1 + i ) S 2 = S 0 (1 + i ) 2 S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 S t = S 0 (1 + i ) M t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare. Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele (capitalurile) iniţiale.. pentru t = 1. . rezultă. dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare.

.2.2) [ ] ( ) Suma iniţială depusă va fi: S0 = St (1 + i ) 1 t = St vt (1. putem scrie: Suma plasată la începutul perioadei S0 S1 = S0 (1 + i1t1 ) Perioada Dobânda S0i1t1 S1i2t2 Suma obţinută la sfârşitul perioadei S1 = S0 (1 + i1t1 ) S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) t1 t2 M tn Sn −1 M Sn−1in tn M Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) .. pn .1) (1...S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t ..2. Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 . (1 + in tn ) M Deci. Dobânda compusă va fi pentru t întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 t (1. atunci dacă aplicăm regimul de dobândă compusă.tn ∑ tk = t .... = tn = t .2.. ⎜ t = tk = n ani ⎟ . Dacă t1 = t2 = .3) prin interpolare. atunci St = S0 n ∏ ⎜1 + ik n ⎟ ⎝ ⎠ k =1 n ⎛ t⎞ n ⎛ ⎞ n 2.. Dacă t1 = t2 = .. k =1 n iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 .3) unde 1 = v factor de actualizare. t2 .2. 1+ i Timpul se poate obţine din (1. p2 .4) Particularizări: 1. valoarea finală este: S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) k =1 n (1.2. = tn = 1an .. atunci St = S0 (1 + ik ) ⎜ ⎟ k =1 ⎝ ⎠ k =1 ∑ ∏ 23 .

07 . k 24 . i1 = i2 = . S n . în timpul fracţiunii h a anului. Această sumă. un număr întreg. 9% ? Soluţie: Folosim relaţia (1.3352 S4 =26. = in = i . ci este de forma t = n + h . Înlocuind.2. va aduce o abordare simplă.08 . Soluţia raţională porneşte de la forma (1.m.000 u. Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este. S n i .000 ⋅ 1. = tn = 1an . Astfel. Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia k raţională şi soluţia comercială.2. se obţine: k h⎞ n⎛ S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ n+ k⎠ ⎝ k (1. valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi: n S n = S 0 (1 + i ) . 8%.09 = = 20.000 ⋅ 1. p3 = 8% ⇒ i3 = 0. p4 = 9% ⇒ i4 = 0. atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i ) k =1 n n EXEMPLU: Ce devine suma de 20..3. vom găsi: S4 =20. Dacă t1 = t2 = .. cu dobândă k h unitară i.5) reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă. 7%.. în regim de dobândă compusă pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%.07 ⋅ 1. p2 =7% ⇒ i2 =0.704 u. în general.m.06 ⋅ 1.1) pentru partea întreagă de n ani.06 .4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 ) p1 =6% ⇒ i1 =0..08 ⋅ 1.09 .2.

m. 1 u. i360 = dobânda unitară zilnică. i2 = 100 (1. atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală unitară i.6) Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia dobânda unitară ik. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is. = (1 + ia ) u.. 1 u. 1 2 Observaţii: 1 u.m.Procente proporţionale DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 .m.2.. devine după un an (1 + ia ) u. k (1. sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă acestea conduc la aceeaşi valoare finală. i4 = dobânda unitară trimestrială. plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is.7) (1. dacă: 1 + i = (1 + ik ) . sunt proporţionale dacă 1 = 1 . plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia.2. EXEMPLU: i2 = dobânda unitară semestrială. i1 = 100 .m.. corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2.8) sau ik = (1 + i ) 1/ k −1.2. Atunci i i ia şi is sunt proporţionale dacă s = a . t2 p2 EXEMPLU: Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială.m. . p1 p2 (1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 . devine după un an (1 + 2is ) u. 25 .. 2⎠ 4 ⎝ Procente echivalente 2 DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 .m. corespunzătoare perioat p delor diferite t1 şi t2 . i12 = dobânda unitară mensuală (lunară). i ⎞ i2 2 ⎛ devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia .

2. relaţia de echivalenţă se scrie: 1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) 2 4 12 = (1 + i360 ) 360 .2. care se poate scrie: v =1− d = 1 =1− i ⇒ 1+ i 1+ i d= i . (1. de unde.2.9) DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă k corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) .12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi dobânda unitară anuală i.14) (1. k 26 .16) DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării (reducerii) plătită de k ori pe an este: k (1.2.2. 1+ i vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d.15) (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.2. DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este: d =1− v .10) astfel.2.Pentru un an.2. pentru d < 1 1− d (1. (1. din formula de echivalenţă avem: ⎛ i( k ) 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ ⎞ ⎟ ⇒ ⎟ ⎠ k (1. k i( ) = kik . rata efectivă a reducerii sau actualizării: k d( ) (1.11) 1/ k k i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ .2. adică: i = d .12) Relaţia (1.17) d ( ) = kd k .13) (1.2.18) dk = .2.

folosind procente echivalente putem obţine formula comercială h pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + : k h⎞ ⎛ n h S n+ h = S ⎜ S0 .27) 27 .21) Adică.25) (1. n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) .2.2.. am obţinut: sau ln (1 + i ) = δ .. 1 + i = eδ .26) găsim Dezvoltăm eδ i = eδ − 1 . (1. k ⎠ ⎝ (1.2. t + dt ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i.22) (1. în baza relaţiei (1. dacă i este dat.2.2. > δ . în serie MacLaurin şi obţinem: 2 n i = δ + δ + .2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul perioadei.2. astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u.23) trebuie să percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t . am obţinut i > δ . k k⎠ ⎝ (1. Astfel. k (k ) ⎞ ⎛ v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ .24) (1.2.23) unde δ se numeşte procent nominal instantaneu.m. + δ + . (1. (1.2.20) Observaţia 1: 1/ k Aveam relaţia i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ în care vom trece la limită: ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( k ) = lim k ⎡ 1 + i 1/ k − 1⎤ = lim i k →∞ = lim (1 + i ) k →∞ 1/ k ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ −1 k →∞ 1/ k = ln (1 + i ) = δ . 2 n deci.19) de unde 1/ k d ( k ) = k ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = k 1 − v1/ k . Observaţia 2: ln (1 + i ) = δ ... Cu alte cuvinte.2.

2.11): 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ i = 0. ( 4) ⎞ ⎛ ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ ⎜ 4 ⎠ ⎝ k ⎞ ⎟ . Dezvoltăm în serie (1 + i ) h/k (1 + i ) atunci h/k h⎛h ⎞ h ⎜ − 1⎟ ⎠ i 2 + . (1.125509 . cât şi fracţionare.29) Cu alte cuvinte. . depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă.. calculaţi i( ) . Dacă i = 0. raţională şi comercială. 3. Soluţie: ⎛ i( k ) Folosim relaţia (1.2. atunci vom găsi: ⎢ ( ⎥ ⎣ ⎦ ( 4 ) = 4 ⎡1 − 1 − d 1/ 4 ⎤ = 4 ⎡1 − 1 + i −1/ 4 ⎤ = 0. k (1.2. Valorile finale ale unei sume S 0 ..5509% .28) Observaţii: 1. Dacă i( 4 ) = 0.12): i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/12 12 i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0. 076225 d ) ⎥ ⎢ ( ) ⎥ ⎢ ( ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2. deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi. EXEMPLE: Soluţie: 1/ k Folosim relaţia (1. 077208 ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ Folosim relaţia: k d ( ) = k ⎡1 − 1 − d )1/ k ⎤ . adică p = 12. putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru cel ce va încasa dobânda.şi cum (1 + ik ) = (1 + i ) h h/k . Soluţia comercială este mai des utilizată. diferă în funcţie de durata t. nu sunt identice. d ( ) . vom avea: n h/k S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i ) k . de unde ⎟ ⎠ 4 28 . 2. 08 . Comparăm cele două soluţii.12 . k i+ k ⎝k = 1+ 1! 2! (1 + i )h / k ≤ 1+ h i. 12 4 1.2. Cele două soluţii. iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda. calculaţi i.

t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1. S (1. 4. t + dt ) − S (1. t ) în intervalul ( t . t + dt ) valoarea la momentul t + dt. vom obţine: ln S (1. la momentul 0. Generalizarea dobânzii compuse Presupunem că δ nu este constantă. t ) sau δ (t ) = f '(t ) f (t ) . t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul.30) Observaţii: 1.2.0 ) = 1 . după trecerea timpului t. Notăm cu S (1. t ) dt va aduce în intervalul ( t .1. S (1.1. 3. Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de dobândă. t ) S (1. t ) . t + dt ) dobânda S (1. ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t. Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii). t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. t ) = S (1.31) reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale. Admitem că δ ( t ) > 0. t + dt ) dobânda δ ( t ) . b ) . t ) δ ( t ) dt S ´ (1. echivalează cu suma de 1 u. t ) = e 0 ∫ δ( u )du t .m.30) la momentul t. ci este o funcţie de timp. (1. t ) ( S (1. va aduce în intervalul ( t . 29 . δ ( t ) .2. t ) = S (1. b>0). Integrând. S (1. dată de (1. t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) . 2. a>0. t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1. Suma S (1. ∀t ≥ 0 . (1. S (1. t + dt ) − S (1. intensitatea instantanee a dobânzii: δ (t ) = S ' (1. t ) δ ( t ) dt S (1. t + dt ) − S (1. t + dt ) . iar cu S (1. găsim ∫ a t S (1.2.2. t ) ⇒ S (1. t ) δ ( t ) dt ∀ ( a.m. 1 u.

reprezentând dobânda unitară instantanee. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1. ∫ δ ( u )du t . ∀t ∈ [ 0.000e 0 2 ∫ ( 3u +1)du t 3 = 100.m.32) 2. (1 + i )t (1.2. t ≥ 0 ( t numărul de ani de la deschiderea depozitului). ∞ ) 1 + it (1. Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ .2. ∀t ∈ [ 0. δ ( t ) = 3t 2 + 1. t ) = 1 + it . S0 = 100. 30 .33) că forţa dobânzii este constantă în raport cu timpul. t atunci d (1 + i )t dt δ (t ) = = ln (1 + i ) = δ . (1. calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni.2. atunci δ (t ) = i .36) 1 = v (1) = e−δ 1+ i .000 u. t ) = (1 + i ) .2.2. Soluţie: Avem S = S0 e 0 atunci S = 100. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă În regim de dobândă compusă avem: S (1.35) (1. t (1.33) Observaţia 1: Se observă din (1. timp de t ani.000 u. ∞ ) .000et +t u. t ≥ 0 .m.34) atunci iar v= v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d ) . EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100.EXEMPLE: 1. atunci: S0 = St e St = S ( S0 . t ) = S0 eδt ⇒ δt = St e −δ t . Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă În regim de dobândă simplă avem: S (1.m.2.

putem da definiţiile economice ale inflaţiei.38) cu devalorizare 31 . Astfel. t ) fara devalorizare (1. cunoscute sau necunoscute. Putem scrie: ⎧ 1 + i. diverse motive economice. însă. cu devalorizare ⎩1 + α (1. p2 . devalorizării şi a deprecierii. valoarea finală S ( S0 . Un astfel de punct de vedere pare a fi cel ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în afaceri în particular. procentul anual sau periodic. politice. ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ t S ( S0 .m. acoperirea cheltuielilor. iar pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de durată a balanţei de plăţi. 0 ⎛ 1+ i ⎞ ⎪ S0 ⎜ ⎟ . caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei.1.α ) ⎧ S (1 + i )t .2. respectiv. DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a parităţii unei monede.37) Astfel. fara devalorizare ⎪ 1 an → 1u. pot conduce la deprecierea monedei sau devalorizarea acesteia. şi.2.α ) ⎪ . modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede. ⎯⎯⎯ ⎨ 1 + i ( i. iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de devalorizare. Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient anual unitar α . dezvoltarea celui care face plasamentul. sociale. DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie. Inflaţie şi devalorizare Fie p=100 i.2.2. Astfel. interne sau externe. t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de dobândă compusă: ⎪ ⎪ 1 an ⎯⎯⎯ ⎨ → ( i. DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic. cu care se face un anumit plasament care are drept componente p1 . se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare.

2.2.44) şi j = i + α + iα 32 . DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut. i.2.2. t ) > S0 . suma finală a operaţiunii va fi zero. iar 1 se numeşte factor de devalorizare. α ) = 0 (1.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai mare decât rata anuală a dobânzii.Observăm cu uşurinţă că: ⎛ 1+ i ⎞ t S0 (1 + i ) > S0 ⎜ ⎟ . α sunt variabile în timp. t ) < S0 .39) iar S ( S0 . daca i = α S ( S0 .2. cu sau (1.43) (1. atunci are loc o devalorizare controlată.2.41) 0 ≤τ ≤ t Se poate observa că: t →∞ α >i lim S ( S0 . ∀α > 0 ⎝ 1+ α ⎠ t (1. dar au loc următoarele condiţii: i (τ ) > α (τ ) .42) Relaţia (1.2. 1+ α În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent q = 100 j . după o durată de plasament suficient de mare.40) Relaţia (1. t ) = S0 .2. Avem relaţiile: 1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1. iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau revalorizare. daca i < α (1. unde j se numeşte dobândă anuală aparentă. i (τ ) = α (τ ) i (τ ) < α (τ ) . daca i > α S ( S0 .40) se păstrează şi atunci când i.

.2. 3 3 1. O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. t1k ) k =1. θ (1. Care este valoarea finală a operaţiunii dacă: a) nu există devalorizare sau este neglijabilă.1) 33 . (valoare aparentă).1/1. c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare. 03) = 12181 u. n . θ ≥ un an unde: K = valoarea nominală a poliţei. n . 1 2 unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.3.1) (1.EXEMPLU: Se plasează suma de 10.1) = 13310 u.2. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale. p1k . înlocuind.38) şi.m. deci P = ( S1k . în general. Aceasta este evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . Operaţiuni de scont Notaţii şi denumiri Operaţiunea de scont este caracteristică. i = dobânda unitară anuală. 03) = 14544 u. (valoare reală). Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă Vom considera operaţiunile multiple P şi Q. adică: DC ∑ n1 k =1 ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ = 1k ⎢ 1k ⎥ ⎣ ⎦ ∑ ⎡ S2 j ⋅ (1 + i2 j ) ⎢ ⎣ j =1 n2 − t2 j ⎤ ⎥ ⎦ (1. Q = ( S2 j .000 (1.000 (1.m.m. Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . b) St = 10. S0 = preţ de cumpărare. băncilor comerciale. vom obţine: 3 a) St = 10.2. 3 c) St = 10.000 (1.3. t2 j ) j=1.m. respectiv. b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă. care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă.) Soluţie: Folosim relaţia (1.3.45) 1. n2 plăţi de valori finale. în regim de dobândă compusă timp de 3 ani cu procentul anual de 10%. reprezentând efectuarea a n1 şi.000 u. respectiv p2j şi t2j. p2 j .

diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka. Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia) la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka. θ1 ≥ un an θ (1.3.3.Dacă la un moment dat θ1 < θ .3. scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la scadenţă.3.3. Scontul simplu raţional Scontul simplu raţional. Vom numi scont.3. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda.6) Astfel.3.1. putem face următoarele observaţii: 1. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 .3. q 1 + jt 1+ t 100 K (1. cu dobânda unitară j: SSR = K a jt (1.2) unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 .7) q t Kjt SSR = 100 sau SSR = . adică la t = θ − θ1 până la scadenţă. iar scontul se scade din capital. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital.3. (1. 1. notat SSR. obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii: K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt iar (1. corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt procent. poliţa poate fi vândută unei bănci comerciale. 2.3) obţinem: (1. atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs K1 = S0 (1 + iθ1 ) . Din (1.8) 34 . va fi dobânda dată de Ka pe perioada t.5) Ka = K − S Astfel. notat S.4) K = Ka + S şi (1.3) S = K − Ka Teoretic.

SSR < SSC .14) 1 + jt 1.12) K a = K (1 − jt ) . pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional. Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial. va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t. şi t=1 an.13) sau SSR = SSC (1.unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de emisiune al poliţei p=100i). 1 − jt (1. adică utilizarea scontului simplu raţional convine deţinătorului poliţei. Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari.3. Observaţii: 1.3. astfel: 1 + jt ≅ 1 iar relaţia (1. Dacă K=1 u. j = dobânda unitară de scont. notat SSC. Din (1.3.3.3.8) avem: SSR = j .10) şi (1.3. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j. Scontul compus Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă.3. atunci din (1.10) (1. 2. cu dobânda unitară j: SSC = Kjt şi iar a K= K .3.3.9) Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial. SCR.3. t = durata scontării (măsurată în ani). Scontul simplu comercial.3.3.15) 35 . SCC. jt este mic şi se neglijează.m.2. iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii. În practică.11) (1.8) devine SS = Kjt (1.8) obţinem: SSC = SSR (1 + jt ) (1. 1+ j (1.

17) (1.19) sau −t SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt .25) 36 .3.22) iar.20) Din (1. mică pe piaţa financiară).3. unde.3.DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont: j .3.3.3. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.3..18) şi. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.3. (1 + j )t (1.3.3. aplicând definiţia scontului compus raţional. în general. vom avea: K = K a (1 + j ) t (1.. cum orice scont ce aproximează.3.19): Ştiind că: (1 + j )t = 1 + jt + j 2 Kjt ⎡ ⎤ SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt (1.19) găsim că scontul compus comercial este: SCC = K a jt (1.3. neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda unitară j este. SCC.18) găsim: Ka = K .3.16) (1. obţinem scontul compus raţional: t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . 2 şi. (1. vom avea în (1.24) 1 + jt şi K = K a (1 + jt ) . (1. 1 factor de actualizare sau factor de scont. scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial. atunci din (1. v = 1+ j În regim de dobândă compusă.23) unde Ka = K . d= 1+ j sau d =1− v .21) t ( t − 1) + .

1 + 0.) Soluţie: S0 = 120.8333) = 129. Se cere: a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă.1 ⋅ 0. Dacă t < 1 an.996 = 127. 3.1 ⋅ 0.02.1 θ = 10 luni = 0.0588 u. c) valoarea scontată a poliţei. În cazul scontului simplu raţional: K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0. q2 = 10%.3659 u. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.8333 ani θ1 = 7 luni = 0.000 u. 2. atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC.m.996 u. Dacă t > 1 an.m. atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC.000 u.825.000(1 + 0.1 Ka = 37 .Observaţii: 1. 1 + 0. posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă. SCC = SSR < SSC .m. atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC.25 q2 = 10% ⇒ j2 = 0. Ka = 129. cu procentele q1 = 8%..m.000(1 + 0. Din diverse motive. EXEMPLUL 1: La data de 01.25 129. 4. cât şi scontul simplu comercial. Dacă t = 1 an. aplicând atât scontul simplu raţional.447.1 ⋅ 0.25 ani 12 K = S0(1 + iθ) ⇒ K1 = 120.m. p = 10% ⇒ i = 0.08 1 + jt K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒ K = 120.996 u. cu procentul anual de 10%.996 = 126.2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120.5833) = 126. b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării. având scadenţa 10 luni mai târziu.m.08 ⋅ 0.5833 ani t= 3 = 0.

m..m.5 u.1 u.25) = 126. j=0. aplicând un scont simplu comercial.4 u.. q2=100j2. q1=100j1. Fie q1 – procent real de scont.000 u.25) = 127.m.08 K a = 129.996(1 − 0.6%. • taxă pe comision fix 16. 16.8%.996(1 − 0.12 SSC = Kjt = 15. Taxă pe comision fix = 100 AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare + Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455. a cărei scadenţă este pe 31. EXEMPLUL 2: La data de 10. • comision de acceptare a emisiunii 0.1 ⋅ 0.01.m.6 u.000 − 455.01% AGIO=15.2007 se aduce pentru scontare o poliţă de valoare nominală K=15.m.m. 4 = 14.5 u.m. q2 = 10% ⇒ j2 = 0. • comision pe efect 12.746.9 u.03.000 ⋅ Comision pe efect = 12. • se adaugă două zile de către bancă.544. iar q2 – procent efectiv (sau de revenire) de scont.1 K a = 129. 84 360 0.12 ⋅ SSC = 419.396.m.m. Soluţie: t = 22 + 29 + 31 = 82 zile tmodificat = 82 + 2 = 84 zile p=100j.8 ⋅ 12.1u.000 ⋅ 0. Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin: q 84 ⋅ ⇒ q=13. 38 .000 ⋅ 100 360 Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒ K a = 15. Se cere valoarea scontată.9 u.2007.6 84 ⋅ = 20.5 = 2.08 ⋅ 0.În cazul scontului simplu comercial: K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.08 u. Se au în vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale: • procent de scont 12%.m. 100 360 Comision de acceptare = 15.

7521 u.968.m. se cere: a) valoarea nominală. b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.930 ⎧ a ⎪ K = 1 + 0.7931 u.3% EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100.663. K j1t = 453. K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.m.08 ⋅ 2 = 126.3 u. Ka j2t = 453.08 j2=0.000 u.Avem relaţiile: AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%.3 u.000 · 1.. K = ⎪ ⎪ (1 + 0.m.m.429.m.000 u. ⎪ (1 + 0.9% • procent efectiv (sau de revenire) de scont: AGIO – Taxă pe comision fix = 453. şi este scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%.08)2 ⇒⎨ 146. Scont compus raţional: Ka = K (1 + j )t θ θ 146. AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t.08 θ = 5 ani j1=0.08)3 = 100.) Soluţie: S0 = 100.7929 u.. Atunci: • procentul real de scont: AGIO – Taxă pe comision fix=453.1)2 ⎩ Scont compus comercial: 146.6667 u.1 K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146.1 ⋅ 2 ⎩ 39 .441. ⎪ Ka = K ⇒ ⎨ 146.2597 K1 = 125.m.930 ⎧ a = 125.m.970 u.000(1+0.m. p = 8% ⇒ i = 0.930 1 + jt ⎪ Ka = = 122.3 ⇒ q2 = 13.m.930 ⎪ Ka = = 121.m.3 ⇒ q1=12.930 u. în regim de scont compus. ⎪ 1 + 0.

) a) S 5 = 15082 u.000 u..000 u.000 u. S0 = 58.m. în regim de dobândă compusă. Suma de 20. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m. 1 an = 360 zile) a) 200 u. Rezolvare: D=S0it . 8+ 12 5 12 -4 b) S 8+ = 23082 u.564 ⋅ (1+0..m.200 u. să se poată ridica 58. Ce sumă trebuie depusă astăzi.m.000 u. cu procentul anual de 8%.m.? Rezolvare: Sf =20.1 . Sf =S0 (1+it ) .m. p = 10% ⇒ i = 0..m.m. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.1) S0 = 40. Răspuns corect: S0 = 40.564 u..564 u.m. cu procentul anual de 10%.. c) 20. Răspuns corect: c) 2.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. 100 360 Sf =S0 +D . d) 22. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională). p = 8% ⇒ i = 0. 40 .m.m. Sf =S0 +S0it .m. 3.000 u.000 u. 45 ⇒ D = 200 u. pentru ca peste 4 ani.08 .200 u.m.m. S4 =58. t = 45 zile = 45 ani 360 D = 20.. Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n n = 4 ani.m. se plasează timp de 45 zile.200 u..000 8 . b) 22. plasate timp de 8 ani şi 5 luni. Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă simplă. (regim de dobândă simplă) S0 = 20.

Soluţia raţională: S 5 8+ 12 5⎞ 8 ⎛ = 10000 ⋅ (1 + 0. cu dobânda unitară j.m. aplicăm soluţia raţională. 8+ 12 5 12 b) S c) S 8+ = 15078 u. reprezintă dobânda dată de Ka pe perioada t.m. u.m.m. 5. i = 0. Kjt c) SSR = . adică: a) SSR = K a jt . 05 ⎟ = 10000 ⋅1... 05 ) ⋅ ⎜1 + 0. Scontul simplu raţional.m. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10. i = 0. 1 − jt d) alt răspuns.05..m. notat SSR.m. = 13508 u. = 18077 = 25077 8+ 5 12 5 12 u.m.05. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială). 12 ⎠ ⎝ Răspuns corect: a) 4. Soluţia comercială: S Răspuns corect: b) 12 = 15078 5 = 10000 ⋅1. plasate timp de 8 ani şi 5 luni.c) S 8+ 5 12 5 12 = 65083 u. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%.000 u. Răspuns corect: a) 41 . 058 ⋅1.. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. 0208 = 15082 u.) a) S 5 = 15045 u. 05 8+ 12 8+ 5 u. aplicăm soluţia comercială.m. b) SSR = Kjt .

după trecerea timpului t. depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de timp t cu dobânda unitară i. ⎣ ⎦ d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ . Răspuns corect: a) 4. când δ ( t ) > 0. c) D = S0it .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. În regim de dobândă simplă. va fi: (1 + i )t b) S0 = St (1 + i )t . c) S0 = St 1 a) S0 = St 1 . ∀t ≥ 0 va fi: a) S ( t ) = e 0 ∫ −δ( u )du t t . d) alt răspuns. Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an care se notează cu i. Suma iniţială. . ⎢ ⎥ Răspuns corect: c) 3. (1 + i )−t . b) S ( t ) = S0 e 0 t ∫ δ( u )du ∫ δ( u )du c) S ( t ) = e 0 . Răspuns corect: Adevărat 2. b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) . d) alt răspuns. Răspuns corect: c) 42 . dobânda corespunzătoare plasării unei sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi: a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) .

θ ≥ un an . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0.5. θ Răspuns corect: Adevărat 43 . θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ .

va fi … u.m. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡(1 + j ) + 1⎤ . (1 − d )2 1 − v Răspuns corect: a) 4.000 u. Suma finală. (regim de dobândă compusă.000 3. cu procentul anual de 10%. Dacă v = 1 − d .m.000. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect: Fals 44 . Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ ..000 u. (regim de dobândă simplă. 1− v (1 − d ) 2 d 2 = (i − d ) . Răspuns corect: 125 2. ? Răspuns corect: n ≥ ln 2 ln1. corespunzătoare plasării sumei de 1. Fie un depozit în valoare de 1. 1 an = 360 zile). Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10. cu procentul anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u. b) (1 − d )2 1 − v 2 c) d 3 = (i − d ) .m.. la începutul anului 2005.000.m.331. 1 an = 360 zile) Răspuns corect: 1. stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată: 3 (i − d ) a) d 2 = .000 u.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1.m. timp de 3 ani.. cu procentul anual de 12%.12 t 5.

k =1 k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk .α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ . p= ∑ S0k it tk k =1 n k n ∑ it tk k =1 k ∑ S0k it k =1 k ∑ S 0 k tk k =1 S= 1 p ⋅t ∑ ∑ ∑ n n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . t= ∑ S0k it tk k =1 n k n .FORMULE UTILIZATE Dobânda simplă S ( S0 . S0 = St = St vt . t ) ⎯⎯⎯ ⎨ ( i. D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 . cu devalorizare 0⎜ ⎟ ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ 45 . t ≥ 0 . t ) = S0it . St = S0 ⎝ ⎠ k =1 k =1 k =1 n ∏ n ∏ n ⎧ S (1 + i )t . 1 1 = v. t ) = S0 (1 + it ) . k =1 n n 1 t= S⋅p 1 p= S ⋅t k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk = S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . t 1+ i (1 + i ) [ ] ( ) St = S0 ∏ t⎞ ⎛ (1 + ik ) . S ( S0 . i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . fara devalorizare ⎪ 0 ⎪ 1 an t → . D ( S0 . St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n . ⎜1 + ik n ⎟ . k =1 n Dobânda compusă t t S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t . t ≥ 0 S= ∑ S0k it tk k =1 n k n .

SSC = Kjt . 1 + jt 46 . SSR = a Kjt .Scont S = K − Ka . SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt . SSR = SSC . 1 + jt t −t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . K a = K t . SCC = K a jt . SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) . Ka = K − S . K = K . 1 + jt 1 − jt SSC = SSR (1 + jt ) . K a = K (1 − jt ) . SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = 1 + jt ⎦ 1 + jt ⎣ (1 + j ) ( ) K a = K . K = K a (1 + jt ) . K = Ka + S . ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Kjt ⎡ ⎤ .

Plăţile pot fi: − temporare. având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. − perpetue. anuităţi posticipate. anuităţi posticipate. ÎMPRUMUTURI Concepte-cheie: anuităţi. − viagere – pe viaţă. rentă (plată) continuă constantă. 47 .2. dacă perioada este trimestrul. plăţile se numesc trimestrialităţi. Tipuri de plăţi 1. Plăţile pot fi: − variabile. dacă perioada este semestrul. plată eşalonată continuă de prim ordin. anuităţi anticipate. amortismente. Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. Plăţile pot fi: − posticipate. dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract). valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate. valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate. 2.1. Intervalul de timp între două plăţi reprezintă o perioadă. dacă numărul plăţilor este nelimitat. dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade. iar dacă perioada este luna. 4. amortizare. dacă sumele plătite sunt constante. Plăţi eşalonate Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp. dacă plata se face la începutul fiecărei perioade. PLĂŢI EŞALONATE. − constante. anuităţi anticipate. plăţile se numesc semestrialităţi. 2. 3. − anticipate. plăţile se numesc mensualităţi. dacă sumele plătite sunt variabile. Dacă perioada este anul. plăţile se numesc anuităţi.

în condiţiile de mai sus. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor. ⎢ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ (2...2.. dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate.. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. i2 . T2 . Anuităţi posticipate temporare imediate Anuităţile sunt imediate. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor... i1 . + Tn −1 (1 + in ) + Tn n .1. S P .3) sau 48 .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.. + .2) iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi: AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 . Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate.... n AP n = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate. (2. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. e) cu procente anuale diferite sau constante.1.. n este: S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) .1.1. dacă plata se face după un număr r de ani. la sfârşit de an.1) sau SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + Tn ...(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) ..1.. (2. Avem următoarea schemă de plăţi: 0 AP n i1 T1 1 i2 T2 2 Tn-1 n-1 in Tn n SP n Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă compusă. T1 .Tn = anuităţiile. c) un număr de ani bine precizaţi. DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate. (1 + in ) + .(1 + i1 )−1 ..

(2. ⎟ ⎜ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ Cazuri particulare 1. 1 + ir Demonstraţie: S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul n n şi. depusă la sfârşitul primului an. vom găsi: AP = n ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎞ ⎛ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ .1. valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k va fi: S0 k Tk = = Tk 1 + i1 )(1 + i2 ) ..4) j =1 ⎝ r =1 unde vr = 1 . vom ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . obţine: SP = n T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) ..1. r = 1.5) sau SP = n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 −2 (2.. respectiv AP = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) + .AP = n ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟ = ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟ . + Tn (1 + i ) . avem: S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) n n−2 + ..1.... devine după n ani devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .6) −n şi. (1 + ik ) ( j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ (1 + i )−1 r =1 r k 1 însumând. n . ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ Analog.. ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 n ⎛ j 1 ⎞ ⎠ n ⎛ j ⎞ ⎠ (2.. adică i1 = i2 = K = in = i.1. însumând.. depusă la sfârşitul celui de-al doilea an. (1 + in ) şi aşa mai departe. suma T2 .. obţinem că: Suma T1 . + Tn −1 (1 + i ) + Tn . (2. Atunci..7) 49 . Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. (1 + in ) . ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă compusă..

+ T (1 + i ) + T . (2..sau AP = n ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2..1. Anuităţi constante şi dobânzi variabile S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) .(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) .10) ∑ ∏ iar AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 .. + T (1 + i ) 1 − vn .....9) ⎢ ⎥ ∑ ⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ + T = j =1 ⎣ k = j +1 n −1 ⎡ n ⎤ ⎦ ⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫ ⎪ = T ⎨ ⎢T ⋅ (1 + ik )⎥ + 1⎪ ⎬ ⎥ ⎪ ⎪ ⎢ ⎦ ⎭ ⎩ j =1 ⎣ k = j +1 .1.1. + T (1 + in ) + T sau SP = n n . =T i + T (1 + i ) −n −2 (2. (2.. (2..8) 2.(1+ i1 )−1 .. ⎟ ⎠ 3. ⎛ j 1 ⎜ =T ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 (2. i i (1 + i ) − 1 SP n (2... vom obţine: SP =T n (1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1 =T =T .1.(1 + in ) + .11) sau AP n ∑∏ n ⎞ ⎟..1.14) −n iar AP = T (1 + i ) n −1 + .1.15) Calculând. vom obţine: AP = T n 1 − (1 + i ) i =T (2. i .1.13) deci (1 + i )n − 1 . (2.1.. Anuităţi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) n−2 + . + .12) Calculând.1.16) 50 .

Similar.1. (2. i n (2. Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . 2.2.17) 1. Anuităţi posticipate temporare amânate Considerăm următoarea schemă de plăţi: Sr +1 i1 0 AP nr Sr + 2 ir+2 Sn −1 Sn in i2 1 2 r ir+1 ↓ r+1 ↓ r+2 ↓ n-1 ↓ n = r+(n-r) SP nr 51 .sau AP n Observaţii: 1 − (1 + i ) =T i −n .1.. valoarea actuală va fi: n (2. (2.1.1. găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu 1 u. Dacă T = 1 u. cu dobânda anuală unitară i.21) iar P P P P Sn = Tsn şi An = Tan .20) (2.1.22) AP = lim T 1 − v = T .18) valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare. găsim P sn (1 + i )n − 1 .m. şi cu dobânda anuală unitară i: P an 1 − (1 + i ) = i −n = 1− v .19) Putem scrie P P P P an = sn v n şi sn = an u n .1. = i (2.m.1. ∞ i i n →∞ 2.

. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.. e) cu procente anuale diferite sau constante. efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n).in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.. T1 . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. în condiţiile de mai sus. AP . atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului plăţilor. AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare nr amânate r ani.23) iar valoarea actuală.1. deci. va fi: SP = nr n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn .. a tuturor plăţilor. iar r este numărul de ani după care încep plăţile. S P . i2 . Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile. evaluată la începutul primului an de nr plată.. T2 .Tn = anuităţiile. ( ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ (2. c) un număr de ani bine precizaţi.1.. În acest caz. ⎟ ⎠ (2. va fi: AP = nr k ⎛ 1 ⎜T ⋅ ⎜ k 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. suma finală a tuturor plăţilor este: Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. 52 . Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r nr ani. i1 . nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. la sfârşit de an.DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate.24) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare.

respectiv AP = nr j = r +1 ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ = (1 + i )−r AnP−r . la fiecare sfârşit de an. 7.m.29) EXEMPLE: 1.27) şi AP = T nr ⎛ k 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ n−k n ⎞ ⎟.000 u.25) şi.1) + 5000 (1 + 0.876 u. n−r (2. 8%.Cazuri particulare 1.08 )(1 + 0. la fiecare sfârşit de an...000 u. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n ⎡ ⎤ ⎢T ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + T ⎢ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ (2.000 u.m.000 u.m. cu procentele anuale de 7%.1. Anuităţi constante şi dobânzi constante SP =T nr k = r +1 −k ∑ (1 + i ) n = Ts P n−r = SP n−r (2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SP = nr ∑ n −1 ∏ (2.. adică i1 = i2 = K = in = i. 3 2. se plasează sumele de 2.000 u.1.000 u.. 5. care este valoarea finală a fondului acumulat? Soluţie: Folosind relaţia (2. 8%. Dacă 3 ani consecutiv.m.m..1. avem: SP = nr j = r +1 n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ = SnP−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2. se plasează sumele de 2.26) 2. ⎟ ⎠ 3. care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. obţinem: S P = 2000 (1 + 0. 10%. cu procentele anuale de 7%.m.1) + 7000 = 14.28) şi AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . Dacă 3 ani consecutiv.) 53 . Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. 10%. 7.m.1.1..1. 5.1).

1) + 7000 = 14.m.08 ⋅ 1.) S P = .110 − 1 S P = 200... care este valoarea finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Se plasează timp de 10 ani. se plasează sumele de 2. 1. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11702.000 = 3. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%.1.1.) Soluţie: S P = 2000 (1 + 0.000 u.400 u. şi găsim: 1.1.. Anuităţi posticipate perpetue imediate Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare.5235 u.Soluţie: Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2.12 1. atunci valoarea lor actuală. 10 10 Soluţie Folosim relaţiile (2.3).3.1 2. la fiecare sfârşit de an. respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. respectiv (2.13). notată cu AP .1 1.000 u.. Care este valoarea finală.1−10 = 1229000 u.1.m. Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes valoarea actuală a lor.m.m.1 AP = 200.. la sfârşitul fiecărui an.1) + 5000 (1 + 0.1 3.m.m. 1. 10 0.08 1.000 u. Dacă 3 ani consecutiv..07 1. suma de 200. va fi: ∞ 54 . 0. AP .13 4. 5.187. 2 3 Valoarea actuală: P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11209. ∞ Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1.m.m. în regim de dobândă compusă..000 10 1 − 1.07 ⋅ 1.920 u. 7.m.07 ⋅ 1. dar cu n → ∞ . cu procentul anual de 10%.6168 u. AP = ..000 u.16).

1.31) Dacă anuităţile sunt egale. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .1.1. respectiv ∑ ∏ ∑ ∏ AP = T lim ∞r ∑ (1 + i ) n →∞ j = r +1 n −j = T (1 + i ) .1. ⎟ ⎠ conform criteriului raportului.34) 55 . ∞ i i n →∞ (2.1. AP . este convergentă dacă: j →∞ T lim j (1 + i j +1 ) ir T j +1 <1. va fi: ∞ n AP = lim T 1 − v = T . atunci valoarea lor actuală.AP ∞ = lim AP n →∞ n j ⎛ 1 = lim ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir n →∞ j =1 ⎝ r =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟.1. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue imediate. care. i −r (2. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1.30) Observaţie: ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi. atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la altul.4. iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale. vom obţine: j j ∞ ⎛ n ⎛ 1 ⎞= 1 ⎞ AP = lim AP = lim ⎜Tj ⋅ ⎟ ⎜Tj ⋅ ⎟ (2. în regim de dobândă compusă. ⎟ ⎠ (2. (2.32) 2.33) ∞r ⎜ ⎜ 1 + ir ⎟ 1 + ir ⎟ n →∞ n r n →∞ j = r +1 ⎝ r =1 r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ ⎠ şi.

atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.. n A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate. n T1 .Tn = anuităţile.1.35) iar valoarea actuală.. va fi: A A = T1 + n k =2 ⎝ ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ .36) 56 . ⎜ ⎟ j =1 n ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ (2. evaluată la începutul primului an de n plată. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate.1. ⎥ ⎦ (2.2. în condiţiile de mai sus.. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. T2 .1. S A . Anuităţi anticipate temporare imediate Avem următoarea schemă de plăţi: T1 T2 Tn i1 ↓ 0 1 ↓ 2 ↓ n-1 ↓ n DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate. i2 . i1 . a tuturor plăţilor. la început de an. va fi: SA = n ∑ n ⎡ ⎢Tk ⋅ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j =k n ∏( ) ⎤ ⎥. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor.. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. n evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. A A . e) cu procente anuale diferite sau constante. c) un număr de ani bine precizaţi.5. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă...

Anuităţi constante şi dobânzi constante S A = T (1 + i ) n (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A .44) 57 .m.1.1. este: sA n = (1 + i )n − 1 i (1 + i ) = u un −1 . respectiv AA = n ∑ ⎡T j (1 + i )1− j ⎤ . i (2.1.40) 3. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. avem: SA = n ∑ ⎡T j (1 + i )n−( j −1) ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.1.1. ⎟⎥ ⎠⎥ ⎦ (2. n i (2. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.1. i (2. vom obţine: A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i −n = Tu 1 − vn = Ta A .38) 2.Cazuri particulare 1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T ⋅ n ∑ ∏( ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j = k n ) ⎤ ⎥ ⎥ ⎦ ⎞⎤ ⎟⎥ .37) şi.m. Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.39) iar ⎡ n ⎛ k −1 1 ⎜ A A = T ⎢1 + n ⎢ ⎜ 1+ i j ⎢ ⎣ k = 2 ⎝ j =1 ∑∏ (2.1.41) Calculând. va fi: aA = u n 1 − vn . adică i1 = i2 = K = in = i.43) 2.42) Observaţii: 1.1. i i n (2.

Anuităţi anticipate temporare amânate Schema acestor plăţi amânate r ani este: Sr +1 i 1 i2 ↓ 0 1 2 r AA nr ir+1 Sr + 2 Sr + 3 ir+2 ↓ r+3 Sn ↓ r+1 ↓ n-1 in n SA nr Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate. n (2. i1 .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.46) 2. la început de an. T2 . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.45) respectiv a A = aP n n −1 − 1 = ua P ..1. n (2. nr T1 .1.3. Se observă că au loc relaţiile s A = sP n n +1 − 1 = us P . nr A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. 58 .. i2 .. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul.. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani.. c) un număr de ani bine precizaţi.6. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor.Tn = anuităţile.1..

va fi: AA = nr k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∏ 1 + i j AnA−r . Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T nr ∑ ∏( ∑ ∏ n n )⎥ ⎥ ⎦ ⎞ ⎟.1.48) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. în condiţiile de mai sus.47) iar valoarea actuală.49) şi.1.50) 2. evaluată la începutul primului an de nr n plată. a tuturor plăţilor. j =1 r 1 (2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k = r +1 ⎣ j = k (2. Cazuri particulare 1. va fi: n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ = SnA−r .Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.1. ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k= j ⎦ SA = nr ∑ n ∏ (2. avem: SA = nr k = r +1 n ∑ ⎡Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤ = SnA−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2.1. S A . respectiv AA = nr k = r +1 ∑ ⎡Tk (1 + i )−( k −1) ⎤ = (1 + i )−r AnA−r . atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. A A .1. adică i1 = i2 = K = in = i. ⎟ ⎠ ⎤ (2. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.1.52) 59 .51) şi AA = T nr ⎛ k −1 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 (2.

n−r (2. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 9%.53) şi AA = T nr k =r +1 ∑ (1 + i ) ( n = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) a A −r n−r = (1 + i ) −r AA .54) EXEMPLE 1. Atunci valoarea actuală a rentei va fi: ∫ R ( t ) e−δt dt .110 − 1 = 17530.m.m. suma de 1. Anuităţi constante şi dobânzi constante SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) − k −1) n n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA n−r (2. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică) Soluţie: S A = 2000 ⋅ 1.09 15 5 1. 4 u.m. Dacă la momentul iniţial avem suma S0.1 2. n). 0. la începutul fiecărui an. t + dt ) dobânda δ ( t ) . Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u. Plăţi eşalonate continue Ştim că 1 u.0910 − 1 = 33121. iar valoarea actuală va fi S0 e −δt .7 u. atunci la momentul t valoarea sumei va fi S0 eδt .2. Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t.3. Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere peste 5 ani.1. 0. Se plasează timp de 10 ani. atunci valoarea actuală a acestei rate este de R ( t ) e −δt dt .m. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%.1 10 1. 0 n (2.09 2.1. suma de 2.2. 60 .) Soluţie: S P = 1000 ⋅ 1. plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n. va aduce în intervalul ( t .000 u. plătind la începutul fiecărui an.m.1) unde R ( t ) este integrabilă în (0.

Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil.. k = 1. unui alt partener. Dacă R ( t ) = a + bt . Împrumuturi Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener.. Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului. atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = R 1 − e −δn . atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = a 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn .4) 2. se numesc amortismente. δ această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă. t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea.2.2) Cazuri particulare 1. cu egalitatea evidentă ∑ tk = t k =1 n Q1 . n . P1 . care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată.2. tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive. ( ) (2. (2. 2. numit debitor).3. în anumite condiţii. atunci valoarea actuală a unei rente perpetue va fi: ∞ 0 ∫ R ( t ) e−δt dt . δ δ2 această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin. numit creditor) plasează o sumă de bani. Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi rambursarea. pe o perioadă de timp.3) ( ) ( ) (2.Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ . Qn = amortismentele succesive conţinute în prima. R = ct . (individual sau grupat. a doua şi a n anuitate. 61 .2. Notaţii: V0 = suma împrumutată la momentul iniţial... P2 (individual sau grupat. în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor. Dacă R ( t ) = R . Sumele rambursate anual.

1. operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată.1) pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk .∑ Qk = V0 . n Rk = ∑ Qn . n .3. la sfârşit de an sau început de an.3. k = 1.2) Rk = valoarea achitată. n . n . j =1 k (2. la intervale de timp egale sau diferite. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. j =1 k (2. k = 1. calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. la care se adaugă dobânda corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face plata. k = 1. Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk . pk = 100ik . stabilită în funcţie de valorile Qk .3. dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii: a) anual. e) cu procente anuale diferite sau constante. n Vk = V0 − suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului ∑ Qn . d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării.3. Rambursarea prin anuităţi temporare imediate DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi temporare imediate. k = 1. Rambursarea anuală în sistem clasic Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem plata unor sume egale sau diferite. k = 1. din împrumutul după plata din perioada tk .3) 2. d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment tk . d k . k =1 n (2. n . c) un număr de ani bine precizaţi. k = 1. 62 . Aşadar. Vk = Qk . compuse din părţi egale sau diferite din suma împrumutată.

Vn −1 = Qn .. evaluat la sfârşitul ultimului an de plată.4) actuală a dobânzii d k . iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor..3.3... Avem relaţiile: S ( D) = A( D) = Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k .. tk tn .. k =1 (2.3.. Sk = Qk + d k . (2.. Rk Rn = V0 .. din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la momentul respectiv. dk dn . evaluat la începutul primului an de plată. respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de debitor.... Vk −1 Vn −1 . cu A ( d k ) valoarea ∑ S ( dk ) . Qk .6) Astfel.. tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk d1 Sk S1 = Q1 + d1 Rk Rk Vk V1 = V0 − R1 .. k =1 n n ∑ A ( dk ) . numit tablou de amortizare. Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă).Observăm că are loc relaţia: Sk = Qk + d k şi că Vn = 0. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn Sn = Qn + d n 63 .5) (2.

3. Amortismente egale Qk = Q . cu acelaşi procent anual. ∑ A ( dk ) = k =1 n +1 − ( n + 1)(1 + i ) i + 1 ni (1 + i ) n (2. (1 + i ) ⎡(1 + i )n − 1⎤ k =1 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 2. k = 1. Anuităţi egale Sk = S . atunci pentru orice an k avem: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 ..Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi posticipate.14) V0 .3. (2.3. n . n i ( n − k + 1) n n +1 V0 .3.3. k = 1.9) iar S ( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n (1 + i )n−1 ⎡(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1 + i )n − 1 V0 .. cu dobândă posticipată. 64 .3. (2. (1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1 A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 . (2.8) V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ dk = (1 + i )n − 1 ⎥ ⎦ ..7) Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 n .. n Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n (2.12) Qk = dk = V0 .. (2... k −1 ⎤ (2.3..13) n iar S ( D) = A( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n n (1 + i ) n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1 ni n V0 .10) .11) (2.3. cu: 1.

În ipotezele propoziţiei. obţinem: Sn = Qn (1 + in ) şi p = 100i = pk .n ..25) 65 .3. Vn −1 = Qn ..3.3.3.Demonstraţie: 1.23) obţinem: (1 + i )n − 1 .. i (2. am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare cu raţia 1 + i.17) în (2.24) (1 + i )n − 1 .u n ) = Q1 k =1 n un −1 . atunci Sk = Qk + iVk −1 .3. k = 1. cum Vn = 0. putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk −1ik . 2. u = 1+ i .20) (2. sau Qk = Q1 (1 + i ) k −1 (2..21) Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 . Cum: V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + . V0 = Q1 (1 + i ) − 1 sau Q1 = V0 i (2. n .n .17) (2.19) obţinem: (2. iar Vk − Vk −1 = −Qk .3. k = 1.. (2..3. k = 1.3..3.3.3... Folosind relaţia (2.22) .18) (2.. (2. Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că: Sk = S .16) (2.. Sk +1 = Qk +1 + iVk .3.. Adică. 2. iar Sk = Qk + ikVk −1 .19). găsim: Qk +1 = Qk (1 + i ) .15) (2.3.

.3. n respectiv Vi d k +1 = d k − 0 .3.26) Ştim că: Vk −1 = V0 − ∑Qj . (2.24).19) găsim: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 . .3.3. (2. atunci.3. (2.26) şi vom obţine: V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ = ⎣ n k −1 ⎤ Vk −1 (1 + i ) n n −1 ⎥ ⎦. n Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk = = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k = = Sk + Qk +1 − Qk − iQk .3. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . din (2.27) relaţia (2.27) deci dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ k −1 ⎤ (1 + i ) n −1 ⎥ ⎦. (2. n 66 . k = 1. (2.3.3.21) şi (2.28) Atunci. = Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk ... înlocuim în (2.29) 2.atunci vom găsi: Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 k −1 j =1 .3.. atunci relaţia de mai sus devine: Vi Sk +1 = Sk − 0 .

va fi: tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk Sk S1 = Q1 + d1 Rk R1 Vk V1 = V0 − R1 d 1 = V0 i .. în cazul rambursării prin anuităţi temporare imediate. 67 . (2. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n ..m.. (2.. calculăm d1 = V0i = 600 .000 u.. Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de amortizare de mai jos. n = 4 şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 i (1 + i )n − 1 . cu: a) anuităţi egale.3.m. Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte). cu ajutorul relaţiei (2.. i = 0. posticipate. găsim Q1 = 2285.30) respectiv dk = i ( n − k + 1) n V0 . b) amortismente egale. Qk . 06 .91 u.Aşadar.. Tabloul de amortizare. Rk Rn = V0 . Folosind relaţia d k = Vk −1ik ....31) iar celelalte relaţii sunt imediate. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10..3.3. Sk = Qk + d k .. d k = Vk −1i .. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda posticipată. tk tn .000 u. Vk −1 Vn −1 . Soluţie: a) avem V0 = 10. apoi...16).m.91 . găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi S1 = S = 2885.

56 600 462.07 2568.16). cu: 1.91 2423.3. Anuităţi egale Sk = S . .09 5291. cu dobândă anticipată. calculăm dobânzile corespunzătoare fiecărui an şi.56 2885.. n . atunci Q = n 4 Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik .3.45 2722. ⎥ ⎦ (2.35 2285.35) 68 .91 7714. folosind relaţia (2..Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7714.02 2722. k = 1. cu acelaşi procent anual.91 2885. (2. pentru orice an k.34) iar S ( D) = ∑ n S ( dk ) = i (1 + i ) + 1 − i 2 ( ) n − (1 + i ) k =1 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .91 2885.46 163.56 0 b) amortismente egale: Qk = V0 10000 = 2500 .. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. atunci.02 2722..3. avem: Sk = Qk = V0 i 1 − (1 − i ) n .85 317.3.09 5291. i (2.91 2885.33) V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) dk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n n−k ⎤ n .3. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 600 450 300 150 2500 2500 2500 2500 3100 2950 2800 2650 7500 5000 2500 0 Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi anticipate.32) (2.

(2..3. V0 respectiv dk = i (n − k ) n (2..41) (2. Amortismente egale Qk = Q .A( D) = ∑ A ( dk ) = k =1 n i + (1 − i ) − (1 + i ) n 1− n 1 − (1 − i ) n V0 1+ i . i 2.3. În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk ik . n ..vom obţine: Qk +1 (1 − i ) = Qk .3. k = 1.44) care se rescrie cu uşurinţă Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk . ⎥ ⎦ (2.3.3.36) (2.3..3.40) (2.43) (2. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 .. atunci Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k . atunci d n = 0.39) ( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1 .42) (2. Sn = Qn . Şi p = 100i = pk . n Sk = V0 i (n − k ) +1 n V0 n ..45) 69 . k = 1..3. iar Sk = Qk + ikVk . A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 n−2 ni (1 + i ) k =1 Demonstraţie: 1.3. Şi cum avem anuităţi egale Sk = S .38) iar S ( D) = ∑ n S ( d k ) =V0 n (1 + i )2 ⎡ ni k =1 1+ i) ⎢( ⎣ n ( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤ .3. (2.37) Qk = .. (2.

i (n − k ) V0 . Întocmiţi tabloul de amortizare. 06 . cu raţia (1 − i )−1 . 2..000 u.000 u.m. n respectiv d k +1 = d k − Aşadar. k = 1. găsim S = 2737 u. n = 4 şi. cu: a) anuităţi egale. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q .m.. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: S k = V0 respectiv i (n − k ) + 1 . n dk = iar celelalte relaţii sunt imediate.ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare. atunci relaţia de mai sus devine: Sk +1 = Sk − V0 i . n Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .. .. ţinând cont de relaţia Sk = V0 i 1 − (1 − i ) n . Soluţie: a) avem V0 = 10. n V0 i . b) amortismente egale. având termenul general: Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) .m. Celelalte relaţii sunt imediate. i = 0. n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10. 70 . pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda anticipată..

atunci Q = n 4 i (n − k ) Înlocuind în relaţia d k = V0 .3. Cei care cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari. valoarea nominală a obligaţiunii. calculăm dobânzile corespunzătoare n Qk = fiecărui an şi. numite obligaţiuni. 2. 2. cuponul obligaţiunii. condiţii.16). V0 = valoarea nominală a împrumutului. Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai jos: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7727 5309 2737 464 319 165 0 2273 2418 2572 2737 2737 2737 2737 2737 7727 5309 2737 0 b) amortismente egale: V0 10000 = 2500 . Notaţii: C0 = valoarea de emisie a împrumutului. Împrumuturi cu obligaţiuni Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut este foarte mare.3. 4 . alte clauze. folosind relaţia (2. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorţi sau alte metode.7). procentul anual. tabloul de amortizare. În acest caz. W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului. înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii.3. iar cel ce emite obligaţiuni se numeşte emitent. calculăm amortismentele Qk . V = valoarea nominală a obligaţiunii. statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite un număr de titluri de valoare.Folosind relaţia (2. 71 . Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 450 300 150 0 2500 2500 2500 2500 2950 2800 2650 2500 7500 5000 2500 0 2. C = valoarea de emisie a obligaţiunii. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an.3. k = 1. 4 şi apoi dobânzile d k .4. Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile şi îndatoririle partenerilor. k = 1. de rambursare.

4. Cupon unitar de dobândă = Vi.. N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi. Prima rambursare în sens contabil = W-C. k =1 n (2.6) (2. • al pari (la paritate).. dk = dobânda plătită în anul k.8) (2. dacă C = V.2) (2. W0 = WN.. dacă W > V (foarte rar). Qk = amortismentul din anul k. N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi. Sk = anuitatea din anul k. Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi. Avem următoarele relaţii: V0 = VN. dacă W < V (foarte rar). + N n = V0 = Q1 + Q2 + . N = N1 + N 2 + .4. + Qn = Sk = Qk + d k . • supra pari (peste paritate). dacă W = V. k =1 (2.4.4) ∑ Qk . Rambursarea este: • sub pari (sub paritate). • supra pari (peste paritate). C0 = CN.1) (2. Emisiunea este: • sub pari (sub paritate). (2. n = durata împrumutului (în ani).4.4.4. Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k. N = numărul total de obligaţiunii. Prima rambursare în sens strict = W-V..5) (2.4. • al pari (la paritate).7) 72 .4.10) n (2. dacă C > V (foarte rar). dacă C < V.4.W = valoare de rambursare a obligaţiunii. Rk = suma rambursată după k plăţi.9) (2.3) ∑ Nk .4. Prima emisiune în sens juridic = V-C.

k + 1 ⋅ N . (2.14) Qk = 0 = N kV .4.19) n N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = n .4. nu poate fi rambursat prin fracţiuni de titlu. Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală.20) n 73 . atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: Nk = N .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . prin urmare.4. (2.4. atunci: Qk = N k + V . amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni. Pot exista. (2.17) n Sk = anuitatea din anul k: ( n . (2.k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .4. de obicei două posibilităţi de rambursare: a) anuală. amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei împrumutului..4.12) Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi. (2.18) Sk = 0 k k n Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: Vk = n ..4. (2. atunci: Qk = N k + W .11) (2.4.Dacă rambursarea este al pari. (2.4. prin plăţi posticipate şi cu: a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = .16) n dk = dobânda plătită în anul k: d k = n . = Qn = Q ) .k ⋅ N .15) n Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: Vk -1 = n .13) n Qk = amortismentul din anul k: V (2.4. (2. Dacă rambursarea este supra pari. n N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: N (Vk -1 ) = n .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . b) în final sau ÎN FINE.k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 .

25) Sk = anuitatea din anul k: (2. (2.23) (1 + i )n − (1 + i )k -1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . Vk = (1 + i )n -1 N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = (2.27) (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n -1 ⋅N .4.4.22) N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: (1 + i )n − (1 + i )k -1 N (Vk -1 ) = ⋅N .24) dk = (1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V . 0 k −1 (1 + i )n − 1 (1 + i )n ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k . = Sn = S ) . Qk = (1 + i )n -1 (2.26) Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: (1 + i )n − (1 + i )k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . Sk = (1 + i )n -1 (2.28) 74 .4. Vk -1 = (1 + i )n -1 dk = dobânda plătită în anul k: (2..4.b) anuităţi egale ( S1 = S2 = .4. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . (1 + i )n -1 Qk = amortismentul din anul k: (2.4. (1 + i )n -1 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: (2.4..21) (1 + i )k -1 ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .4.

000 341.273 518.895 408.000.525 2.000. în valoare nominală de V0 = 2.000 400.155.000 480.948.000.000.011 408.000 983.200.000.000 120.000. de obligaţiuni Valoarea în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Numărul de Dobânda Valoarea obligaţiuni în Anuitatea sau anuală pe datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală datoria rămasă de an sfârşit de an Sk=Qk+dk dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.000 60.000 120.000 400.336.105 / 969.673 1.105 596.673 290.488 518.000.243.600.448 596.000 400.000 640.000.000.488 518. cu procentul operaţiunii de p = 15%.000 180.631.368.656 77.362.000.643 0 / 600. care se rambursează în 5 ani.000 120.631.000 1.000 obligaţiuni.000.000.000 2.000.656 TOTAL 88.000.000 120.000.000 0 / 600.000.124 596.985 155.011 1.000.631.000.000.000 580. găsim tablourile de amortizare corespunzătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru anuităţi egale): Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale Nr.000 2.643 296.525 75 .105 300.821.000.000 0 480.703.334 392.243.105 1.138.832 145.636 204.000.000 511.000.000 520.983.631.000 400.505.000.000 1.294.000 400.600.000 240.000 360.000.000 240.000 120. Soluţie: Folosind formulele anterioare.895 596.469 451.000.125.124 290.105 596.000.000 / 800.985 155.000.809.492.000 2.000 2. b) cu anuităţi egale).000.000 120.688 135.703.000 460.809.000 400.000.000.m.000 2.362.989 102.338 117.000 Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale Nr. constă în N = 600.656 0 511.368.000..000 u.000 400. plăţile fiind anuale posticipate (a) cu amortismente egale.000 700.000.643 969. Se cer elementele tabloului de amortizare.000 900. de Valoarea obligaţiuni în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Dobânda anuală pe datoria rămasă dk=iVk-1 Numărul de Valoarea Anuitatea sau obligaţiuni în datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală de an sfârşit de an Sk=Qk+dk Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.900.105 1.155.000.000.809.000.342 155.000 800.771 255.000 240.000 TOTAL 120.948.EXEMPLU: Un împrumut obligatar.000 300.631.000 1.000.200.000 120.631.000 1.000 360.

8%..1) + 7000 = 23016 u.. 10%.m. se plasează suma de 7.5) 3. Dacă 3 ani consecutiv. 8%. b) 25.m.016 u.. la fiecare sfârşit de an.. Un împrumut de 10.m.. Rezolvare: Valoarea actuală: P A3 = 7000 7000 7000 + + = 18106.08 1.m.12 sau Q1 = T − d1 = 2320.m. 1.m.106.05 = 500 Primul amortisment Q1 = V0 (1 + i )n − 1 i = 2320.) a) 23.231 u.2933 u. Care este valoarea finală a fondului acumulat? a) 23. se plasează suma de 7.016 u. b) 25.. Rezolvare: d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0. cu procentele anuale de 7%.231.1233 u.000 u..m. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%.07 ⋅ 1.12 76 .08 )(1 + 0.m. Dacă 3 ani consecutiv.m. 3 Răspuns corect: a) 2.1233 u.000 u.m. Care este primul amortisment? Q1 = .231 u. c) 32. 10%. d) 35..1. Rezolvare: S P = 7000 (1 + 0.08 ⋅ 1.07 ⋅ 1.231. Care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.m.m.3233 u.m. la fiecare sfârşit de an. cu procentele anuale de 7%.016 u.1) + 7000 (1 + 0.07 1. c) 18.1 Răspuns corect: c) Vezi relaţia (2. d) 35.

m.000 u. Care este anuitatea corespunzătoare primului an? S1 = . atunci Q = n 4 S1 = Q1 + d1 S1 = 3720 u..m. Procentul operaţiunii este 8%. b) N2 ≈ 2501 u.. 06 = 720 u. Qk = V0 12000 = 3000 u.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. . cu amortismente egale. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1.m. egale. a) N2 ≈ 2397.m. c) N2 ≈ 2796. Răspuns corect: a) 77 . urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%.000.m.4. Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea. 5. Rezolvare: d1 = V0i = 12000 ⋅ 0..000 u.m. d) N2 ≈ 2588. Un împrumut de 12. constă din N = 10.

în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată. Dacă an = v p + v p + .m. b) 55.236. c) 625 u. ⎡ 1 ⎤ p ⎢v p − 1⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1 2 np 78 .. d) 41. b) 400 u... c) A = δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 2.m.m. calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani.6 u.000 u. cu plată anuală anticipată câte 10. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale.m..m.232. Răspuns corect: a) 3. R = ct ..7 u. Răspuns corect: a) 1 1 1 4. d) 375 u.m. + v p . atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn . i b) A = R 1 − e −δn .5 u....000 u.m.459. c) 48.2 u.m.m. cu procentul anual de 5%. Care este valoarea actuală a datoriei? a) 45.459.m. a) 750 u. Dacă R ( t ) = R . δ R 1 − eδn . atunci: p p p n 1− v a) an = 1 ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p − 1⎥ ⎣ ⎦ n b) an = 1 − u . Se rambursează un împrumut în valoare de 10.

prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = .c) an = 1 − vn 1 − ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p + 1⎥ ⎣ ⎦ . Răspuns corect: b) 79 ... Răspuns corect: a) 5. (1 + i )n -1 (1 + i )k Nk = ⋅i ⋅ N . (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală. atunci avem Nk numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: a) b) c) (1 + i )n-1 Nk = ⋅i ⋅ N . (1 + i )n -1 d) alt răspuns. = Sn = S ) .

δ δ a 1 − e −δn − δe −δn + b 1 − e − δ . c) 1125 u. Dacă R ( t ) = a + bt .. care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani? a) 1250 u.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Un împrumut în valoare de 10. δ δ2 b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn . a) Q k = (1+i )n -1 (1+i )n-1 b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală.m. atunci avem Qk = amortismentul din anul k: (1+i )k ⋅ i ⋅ V0 . va fi rambursat în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată.m. Răspuns corect: a) 80 .m...m. c) Q k = n 1+i ) -1 ( d) alt răspuns.000 u. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =. Răspuns corect: c) 3. d) 625 u.m. b) 750 u. atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue de prim ordin va fi: a) A = a 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn . c) A = 2 δ δ ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( ) ) Răspuns corect: a) 2. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale. (1+i )k -1 (1+i )k-1 ⋅ i ⋅ V0 .=Sn =S) ..

atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn . b) Q3 ≈ 279.089. d) Q3 ≈ 360.800.m. Răspuns corect: a) 81 . R = ct .4.000 u. Dacă R ( t ) = R . egale.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment. constă din N = 10. c) Q3 ≈ 228. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. a) Q3 ≈ 258.000.800. δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 5. Procentul operaţiunii este 8%. i R 1 − e −δn . b) A = δ c) A = R 1 − eδn .700. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate.

⎟ ⎠ SA n = T (1 + i ) (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . n−r 82 . n i n SA = nr j = r +1 ⎣ n ∑ ⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ = SnA−r . i SP = nr n n ⎛ ⎡ ⎤ P ⎜T ⋅ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . n−r Anuităţi anticipate SA = n ∑ ⎡ ⎢Tk ⋅ ⎢ k =1 ⎣ n ∏ (1 + i j )⎥ . 1+ i j ⎟ j =1 ⎠ k SP =T nr k = r +1 n ∑ (1 + i ) n n−k = Ts P n−r = SP . AP = ( n ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ ⎞ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . n−r AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) −k = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . AnAr = ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r . ⎥ j =k n ⎤ ⎦ A A = T1 + n k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k =2 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. An r = ⎜ k ⎢ ⎥ k = r +1 ⎝ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ ∑ ∏ ⎞ 1 ⎟ .FORMULE UTILIZATE Anuităţi posticipate SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . ⎜ ⎟ ⎢ ⎥ k= j k = r +1 ⎝ j =1 n ⎡ ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ r 1 j =1 SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA . ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ SP n (1 + i )n − 1 =T i AP = T n 1 − (1 + i ) i −n =T 1 − vn . i i n −n A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i n = Tu ⎤ ⎦ 1 − vn = Ta A .

. Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i ) n −1 . d k +1 = d k − V0 i . + Qn = ∑ Qk . n .. W0 = WN. Sk = Qk + dk k =1 k =1 n n Cupon unitar de dobândă = Vi. dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ n k −1 ⎤ ⎥ ⎦ (1 + i ) n −1 . V0 = Q1 + Q2 + .. i (n − k ) +1 n 2. ... V0 .. n Împrumuturi cu obligaţiuni V0 = VN. dk = i (n − k ) n V0 .. Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) ... n ... Amortismente egale Qk = Q .. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . C0 = CN. k = 1.. Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i ) n −1 . 83 . Sk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n−k ⎤ V0 i 1 − (1 − i ) n . dk = ⎥ ⎦ n .. Anuităţi egale Sk = S . k = 1. N = N1 + N 2 + . k = 1. dk = i ( n − k + 1) n Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate 1.. n Sk = V0 Qk = V0 n i ( n − k + 1) + 1 n ... k = 1. 0 A = R 1 − e −δn .. Amortismente egale Qk = Q . 2. + N n = ∑ Nk . n−r ∫ R ( t ) e−δt dt .. n Sk = V0 Qk = V0 n . δ ( ) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate 1. .AA = T nr ∞ k = r +1 ∑ (1 + i ) ( n − k −1) = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) −r aA n−r = (1 + i ) −r AA .. Anuităţi egale Sk = S .

n n ( n . = Qn = Q ) . N (Vk ) = n . Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k . = Sn = S ) (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅ i ⋅ N .k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . Vk -1 = n . prin plăţi posticipate şi cu: V a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . d k = n .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . N k = N . n n N (Vk -1 ) = n . Sk = 0 k k n n Vk = n .. n n b) anuităţi egale ( S1 = S2 = ..k + 1 ⋅ N . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 84 .k ⋅ N . N (Vk ) = ⋅N . Qk = 0 = N kV .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . N (Vk -1 ) = ⋅N ..Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d ..

economic (asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului. anuităţi (pensii) viagere continue anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P.. An. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu. asigurare de deces. Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor. Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică două părţi: asiguratorul (instituţie. utilizând teoria probabilităţilor şi a statisticii matematice.. După natura lor. asigurarea până la primul deces. .. Pn. rezerva de prime matematică sau teoretică. asigurări mixte... asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani. anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate. Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări. atunci P= ∑ Pk . pensii viagere limitate sau amânate. care creează un fond de asigurare din sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie. asigurarea continuă în caz de deces. respectiv P1.. k =1 n 85 . asigurarea de moarte pentru primul deces. asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de persoane sau asigurări de bunuri. în care intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării). prin anticipaţie în prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare). . Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare. P2.3. anticipate. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate. Teorema compunerii contractelor Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1. care plăteşte o sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare). A2.

3.1. Asigurări de viaţă 3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice. Probabilitatea de viaţă şi de moarte Notaţii: px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la x + 1 ani; qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la x + 1 ani; p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;

q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la y ani. Avem:

px + qx = 1 , p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci: p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) .
Funcţia de supravieţuire

(3.1.1) (3.1.2)

(3.1.3)

Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
x ⎛ ⎞ X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . ⎝ Cn p q ⎠ (3.1.4)

86

Observaţii: 1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă

la x ani; 2) n = la numărul de persoane din colectivitate; 3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X). Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem: M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,

l y = np ( a, y ) , p ( x, y ) = ly , lx

(3.1.5)

vom obţine: (3.1.6)

lx − l y q ( x, y ) = . lx şi, similar
px = p ( x, x + 1) = qx = q ( x, x + 1) = l x +1 , lx

l x − l x +1 d x = . lx lx

(3.1.7)

unde: d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă care moare între x şi x + 1 ani. Notăm: n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani; n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască n ani; m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze între x + m şi x + n ani. Astfel, vom obţine: lx+ n , n px = lx
n qx m / n qx

= =

lx − lx+ n , lx lx +m − lx +n . lx

(3.1.8)

87

Viaţa medie

Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare: ⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞ X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) ⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠ unde
ω− x

(3.1.9)

ex = 1 + 2

∑ lx+n
n =1

lx

.

(3.1.10)

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie în viaţă peste 15 ani? ( l40 = 84855, l55 = 77603 ) 15 p40 = ... Soluţie: Ştiind că
15

n

px =

lx+ n şi folosind tabele de mortalitate, avem: lx

p40 =

l55 77.603 = ≅ 0,91 l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue
Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi x+dx ani. μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate. Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi, iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu. Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem: q ( x + dx ) = μ ( x ) dx , iar
q ( x + dx ) = 1 −
88

l ( x + dx ) , l ( x)

Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem: l ( x ) − l ( x + dx ) = μ( x) , dx →0 l ( x ) dx lim adică μ( x) = − l´ ( x ) , l ( x) (3.1.11)

Integrând relaţia anterioară, obţinem: l ( x) = e
− ∫ μ( t ) dt
a x

k,

(3.1.12)

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că: p ( a, x ) = e sau p ( x, y ) = e sau
x+n

− ∫ μ( t ) dt
a

x

,

(3.1.13)

− ∫ μ( t ) dt
x

y

,

(3.1.14)

n px = e

∫ μ( t )dt
x

.

(3.1.15)

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi t probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani. 15 p37 = ...
Soluţie: Folosim relaţia (3.1.15):
15 p37
15 p37

=e = 37 52

− ∫ 1 dt t 37

52

=e

ln 37 52

89

16) Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului: l l l q x1 .1.1.. ..... respectiv ca tot grupul să dispară după t ani: l x +t l x +t l x +t ... xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu vârstele x1.... xn = l x +1 l x + 2 l x + n ... ..... x2 . Avem n evenimente independente. Notăm cu px1 . l x1 l x2 l xn (3. xn + m .. xn =t p x1 t p x2 .3.18) t p x1 . având probabilităţile de supravieţuire peste n ani p1 .l xn (3.1.. Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de persoane...21) EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane...3.. l x1 l x2 . x2. p2 .t q xn = 1 − t l x +t l x +t l x +t . (3. pxn ... p3 . xn = m px1 x2 .1...l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1. (3... xn = l x1 + m l x2 + m .. atunci avem: px1 . datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabilităţilor compuse. . x2 . Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale... x2.. x2.. l x1 l x2 l xn (3.1..1.1.t p xn = l x1 lx2 l xn şi t q x1 .. x + n .lxn + m +1 .. x2 . x2 ..20) astfel m m +1 q x1 x2 .. xn să fie în viaţă după trecerea unui an...19) iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1: m m +1 q x1 x2 . xn =t q x1 qx2 ... xn qx1 + m.... x2 + m. xn = 1 − x +1 x + 2 ..17) l x1 l x2 l xn Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani. xn = px1 px2 . .. Astfel.... (3. Care este probabilitatea ca numai două persoane să fie în viaţă peste n ani? 90 . . obţinem că: px1 .. .

000. prima netă va fi: D P = Sn E x = S x + n . n Ex . dacă este în viaţă. este valoarea medie a variabilei aleatoare următoare: ⎛ vn 0 ⎞ X :⎜ (3.000.000 u. D55 = 5802. (3.4.m. lx unde n Ex = factor de actualizare viager. la împlinirea vârstei de 55 ani.000 D55 5. atunci: Dx + n .? ( D40 = 12053.1.Soluţie: Notăm cu A evenimentul căutat. Dx (3. în caz de supravieţuire. suma de 10. D40 12.802. atunci: P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = = p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 = = p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3 3. ⎝ n px n qx ⎠ unde vn = factor de actualizare.3 = 10. Prima netă unică (prin primă netă unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se bucura în viitor de toate avantajele).24). peste n ani.1.000 = 4814100 u. ce se găseşte în tabele actuariale pentru toate vârstele şi procentele uzuale. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u. Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie.1.3 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1.000.22) ⎟ .1.m. care i se va plăti.. n Ex = M ( X ) = v n n px = v n lx+n . obţinem: Dx Din relaţia P = S P = 10.23) n Ex = Dx Dacă suma asigurată este S.) Soluţie: Dx + n (3.m.24) EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa.053 91 .

1.25) Astfel.31) 92 .28) ţinând cont că l∞ = 0 . găsim: n M (X ) = v l´ ( x + t ) dt l ( x) ∞ ∫ n (3.1. δ = δ ( t ) . (3. găsim că expresia sumei amânate continue va fi: =e 0 Introducem numărul de comutaţie: t Ex x − ∫ δ( s ) ds t _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ t . x (3. _ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds a 0 .1. Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de timp. v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem 1+ i vt = e 0 şi.29) Dx = l ( x)vx = l (a)e unde a este vârsta iniţială. ⎟dt + v n ⎜ ⎟ l ( x) ⎠ l ( x) ⎝ ∫ 0 (3.Cazul continuu Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula: M (X ) = ∞ −∞ ∫ xf ( x )dx . obţinem relaţia: D x +t = e _ Dx _ − ∫ ⎡μ( s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ x x +t . ∫ n (3.30) După calcule.1. (3.1. folosind relaţia (3.1.28).1.1. Reamintim că: 1 + i = eδ .27) atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi: _ n Ex = l ( x + n) n v . l ( x) (3.1.11).26) Ţinând cont de relaţia (3. găsim media variabilei continue ca fiind: n ∞ ⎛ l(x + t) ⎞ l(x + t) M ( X ) = 0 ⎜1 − μ ( x + t ) dt .

câte 1 u. la sfârşitul fiecărui an.. (S u. atunci 50 0 −∞ ∫ f ( x ) dx = 1 . a0.2.2. + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei asigurate).1) Dx unde: Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate). Anuităţi viagere posticipate Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani. 03a ⎜1 − Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = .. având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0. N x = Dx + Dx +1 + .EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare.) toată viaţa.8 ⎜ 2 50 3 ⎟ ⎝ ⎠0 0 30 ∫ t 0. ( ω = 100 ani ) . 03a ⎜1 − 50 ⎟ dt = 1 . 93 . 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 ..m.. 50 ⎟ ⎠ Soluţie: ∞ Ştim că f = densitate de repartiţie. 04 ⎜ − ⎟ = 10. 04 ⎜1 − 50 ⎟dt = ⎝ ⎠ ⎛ t ⎞ 3. ⎝ ⎛ t ⎞ . ⎝ 50 ⎠ ∫ 0 2500 ⎞ 4 ⎛ =1⇒ a = . (3. 03 ⎜ 50 − 100 ⎟ 3 ⎝ ⎠ Atunci viaţa medie: M ( X ) = M (T30 ) = 30 ⎛ t 2 1 t3 ⎞ = 0. ∫ 0. ⎝ ⎠ 50 ⎛ t ⎞ t ⎞ ⎛ a0. Notăm această sumă ax: N ax = x +1 .m. Deci. 0 ≤ t ≤ 50. astfel încât să primească.

m.3. (3.3) EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de 40 ani.) Soluţie: Folosind relaţia P = Sax = S N x +1 . = D40 12.000 u. N 40 193. Dx (3. prima netă unică va fi: P=Sa x . tot restul vieţii.1) (3.084. plătite Societăţii de Asigurări.816 1.053 3.. în schimbul primei nete unice de 70. 94 .EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană.3. (S u.869 Răspuns corect: P = 4354 u.m.000. la începutul fiecărui an. ax = Observăm că: a x = 1 + ax . la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. astfel încât să primească câte 1 u..000 = 15. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi câte 1.) tot restul vieţii.m.m. N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.) P=.m. Dacă suma asigurată este S u.700 u.m. obţinem: Dx P=S N 41 181.000 u.000.3. Anuităţi viagere anticipate Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în momentul semnării contractului.m. la începutul fiecărui an.2) Nx .m. în momentul contractării asigurării? ( D40 = 12053. în vârstă de 40 ani. de unde S = P D 1 =P x ⇒ Nx ax D 12053 S = 70..000 ≈ 4354 u.3.. Soluţie: Folosind relaţia P=Sa x .000 40 = 70.

.5) /nax = Dx şi N x+n . 95 . (3. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. tot restul vieţii (amânată). după n ani. pentru a primi 1 u. la începutul fiecărui an. Avem: ax = / n ax + n / ax .3.6) n/ ax = Dx Dacă suma asigurată este de S u. n / a x ? a) a x + / n a x = n / a x . c) a x = / n a x + n / a x .. atunci primele nete unice vor fi S / n ax . S / n a x .4. după n ani. (3. la începutul fiecărui an. d) alt răspuns. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate Notaţii: / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.m. (3.. (3. (3. la sfârşitul fiecărui an..3) / n ax = Dx iar N x + n +1 . pentru a primi 1 u. (3. / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. timp de n ani (limitat).4.4. / na x .m.4. pentru a primi 1 u. respectiv S n / a x . pentru a primi 1 u. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.m.4.m. S n / ax ..4.4.2) Obţinem: N x +1 − N x + n +1 .m. tot restul vieţii (amânată).4) n / ax = Dx Similar: N x − N x+n .1) şi a x =/ n a x +n / a x . EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între a x . la sfârşitul fiecărui an. b) / n a x = a x + n / a x . timp de n ani (limitat).

2) respectiv. τ __ l x + t) t ( dt .5. relaţia (3. ax = vt τ/ l ( x) ∫ τ (3. ax = e 0 t E x dt ⇔ a x = ∫ 0 ∫ 0 96 .4.4.5. găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată. Răspuns corect: c) 3.4. /τ a x = v l ( x) ∫ 0 (3. 0<t < ω− x l ( x) __ ω− x ax = ∫ 0 vt l(x + t) dt .6).5.4). __ __ (3. atunci găsim: Dx /nax = a x − n / a x .Soluţie: Cum n/ ax n / ax = N x + n +1 . l ( x) (3. la momentul t. Anuităţi (pensii) viagere continue Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie a variabilei continue. relaţia (3.5.1) Similar.5).5. atunci expresia pensiei viagere continue este: t ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ __ __ ∫⎣ ⎦ (3. Dx = N x+n .5. care. ia valoarea vt dt cu probabilitatea: l(x + t) . Dx /nax = N x − N x+n . relaţia (3.4) Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) . pensia viageră continuă amânată: ω− x __ l(x + t) dt .5) dt .3) Avem relaţia: __ ax = / τ ax + τ/ ax . adică a x = / n a x + n / a x .

pentru pensia viageră continuă limitată.Atunci.5.9) şi __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .12) 2.5.11) Observaţie: 1. (3.5. respectiv amânată. (3.8) atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue. Egalitatea pentru δ = δ ( s ) . continue limitate. (3.10) iar __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . respectiv amânate sub forma: __ ax = Nx Dx ___ ___ . avem: __ /τ ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt (3.5. Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi: d a x = μ + δ __ − 1 .5. N x = Dt dt = ∫ x ∫ 0 (3. (3. τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată 97 .5. ( x )ax dx Demonstraţie: __ ____ ___ __ __ (3.6) şi __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt .5.7) Introducem numărul de comutaţie: ω __ ω− x _____ __ Dx + t dt .

1) lx+ n l y +n ⎟ . y. x2 + t .m.. Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane..8) ..7) dar p ( x1 + t . x2 + n...6...6.... Variabila aleatoare corespunzătoare va fi: ⎛ vn ⎞ 0 ⎜ ⎟ X : ⎜ lx + n l y + n (3..6.... ⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟ ⎝ ⎠ atunci valoarea medie va fi: lx+ n l y +n n v . x2 ... Dxy (3.6) Cazul continuu Dacă δ = δ ( t ) Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces: n E x1 x2 . xm Dx1 x2 ..+ xm m . (3.. (3. Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări..6.l xm v respectiv n E x1 x2 .3) şi putem scrie: n E xy = Dx + n. xm + t ) e t − ∫ δ( s ) ds 0 t ..3. xm _ = p ( x1 + t . Asigurarea până la primul deces Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x.6. (3. xm + t ) = e 98 − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +. Dx1 x2 . xm (3.6...6... y + n .. (3. x2 + t .6.6.. xm + n .2) n E xy = lx l y Introducem numărul de comutaţie: Dxy = lx l y v x+ y 2 . xm x1 + x2 +.5) = Dx1 + n. astfel încât cele două persoane să primească 1 u. (3..4) Generalizare Pentru un grup de m persoane de vârste x1 . xm = l x1 l x2 . dacă ele sunt în viaţă peste n ani.+μ( xm + s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 ....

.. Pensii viagere limitate sau amânate: / n a xy (3. Dxy N x +1.. . respectiv a xy =0 E xy +1 E xy + ..a xy pensiile posticipate. . .9) (3...7. . = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + .atunci n E x1 x2 .. y sunt în viaţă.10) şi / n a xy respectiv n / a xy iar n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + .7.. + Dx + n.. corespunzătoare grupului de persoane de vârste x. y + n + ...2) Introducem: N xy = Dxy + Dx +1.. (3.. avem: axy =1 E xy + 2 Exy + .. (3.. + n E xy + .7. .7.6.. 99 . .4) (3..7..7.. Pensii viagere Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x. .7. y +1 + .8) (3. (3.7..3) (3. y +1 .9) 3. respectiv anticipate viagere până la deces. xm _ =e − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.6) =0 Exy +1 E xy + . găsim axy = respectiv a xy = N xy .5) Avem relaţia evidentă: a xy = 1 + axy . Dxy (3.. Folosind teorema compunerii contractelor. + n −1 E xy + . =1 E xy + 2 E xy + .... La primul deces ce are loc.7.7) (3.7.1) (3... + n E xy + ..7. y. pensia încetează..+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t . + n −1 E xy + . Fie axy .

y + n +1 (3.. (3. y + n Dxy (3. putem rescrie expresiile anterioare astfel: N x +1.. cu ajutorul relaţiei (3.18) 100 .. corespunzătoare unui grup de m persoane: /τaxx _ 1 2 ..7.7.14) Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de m persoane.3). (3. xm = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +... se scrie: a x1x2 . xm = e τ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+. Dxy (3.7.15) care. (3.. xm = e 0 _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.13) şi / n a xy = N xy − N x + n.17) şi τ/ a x x _ 1 2 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt . y + n . Dxy = N x + n.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt .. xm = _ ∞ _ 0 ∫ t E x x .7.x 1 2 m dt ..Folosind notaţia (3.7. y + n +1 . y +1 − N x + n +1... Cazul continuu Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea expresie: a x1x2 .9).. (3..11) / n a xy = Dxy şi n / a xy = N x + n+1.5..12) iar n / a xy (3.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt ..7.4..16) Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu.7.7.

. xm _ __ = N x1+τ ..1.7. la semnarea contractului.. l −l l −l ⎛ l ⎞ Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + . ceea ce înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul anului... xm − N x1+τ ....1). pentru ca urmaşii să primească 1 u... 101 .8.Caz particular δ = δ ( s ) Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 .x2 +τ..x2 +τ.. xm = şi / τ a x1x2 . xm _ __ _ __ __ N x1x2 . găsim relaţia (3.. xm +τ __ . xm +τ __ ... Atunci: M Ax = x . numerele de comutaţie introduse anterior. 0 ∞ __ ∫ (3.19) Vom putea rescrie pensiile viagere. (3... Asigurări de deces Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani. xm __ __ N x1x2 . utilizând....1) Dx unde: M x = C x + C x +1 + . xm __ (3..7.21) D x1x2 . + Cω număr de comutaţie.. în momentul decesului său. + x + n x + n +1 v1 2+ n .22) D x1x2 . C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie. xm iar τ / a x1x2 . xm 3.m... pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu astfel a x1x2 . (3.7..20) = N x1x2 .xm +t dt .7.8.... (3.8.x2 +t . xm = D x1+t . xm D x1x2 . (3..2) lx ⎠ lx lx ⎝ şi... Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului..

) ( D37 = 14083.m.5) EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană în vârstă de 37 de ani. Dx (3.3) (3.Dacă suma asigurată este de S u.9.3) 102 .? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. pentru ca urmaşii să primească 1 u. M Folosim relaţia Ax = x . la semnarea contractului.9. Avem: Ax = / n Ax + n / Ax . ( vN x − N x+1 ) . suma de 100. Dx M x+n .m. în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să primească.. pentru ca urmaşii să primească 1 u.8. Dx 3.m. D38 = 13374..9. în cazul în care decesul său a survenit după n ani.1) Vom obţine: /n Ax = M x − M x+n . (3. găsim P = 20840 u.2) şi n/ Ax = (3. în cazul în care decesul său a survenit până în n ani.8.4) iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este: Ax = v1/ 2 (1 − iax ) .000 u. M 37 = 2935. la semnarea contractului. Se poate arăta cu uşurinţă că: C x = (1 + i ) şi M x = (1 + i ) 1/ 2 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . (3.9. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Notaţii: / n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.m..m.8. în momentul decesului. atunci prima netă unică va fi S Ax. (3. M 38 = 2896 ) P=. n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.

7) Observaţii: În cazul particular m = 0..6) k =1 sau m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . 3.9. ⎟ ⎠ (3. urmaşii primesc 1 u.9.10. n = ω − x .. găsim valoarea actuală a asigurării în caz de moarte.. atunci primeşte 1 u.m. (3. (în acel moment).Dacă suma asigurată este de S u. (3. Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani.10. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . iar dacă decedează până în n ani. iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei asigurări în caz de moarte amânată pe m ani.. ⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 . n ∑ lx + m +( k −1) − l x + m + k lx v m +( k −1)+1/ 2 . Asigurări mixte În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă. în caz de deces. dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n.m. vom obţine valoarea actuală a unei asigurări. În cazul particular m = 0. Dx (3.9.m. ⎜ lx lx lx ⎝ atunci: m / n Ax = ⎞ ⎟ ⎟.1) 103 .m.5) k =1 adică m / n Ax = ∑ n C x + m +( k −1) Dx . atunci primele nete unice vor fi S / n Ax . Dx Dx (3.4) Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării.9. respectiv S n / Ax . limitată pe n ani.. v m +( n −1)+1 2 ⎜ X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2 ..

iar dacă decedează până în n ani.10.1) Răspuns corect: c) Dx + n M x − M x + n − . __ (3.11.3) 104 .11.m. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: a) P = n E x − / n Ax = b) P = n E x + / n Ax = c) P = n E x + / n Ax = d) alt răspuns. Asigurarea continuă în caz de deces Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces.9. urmaşii primesc 1 u.m.2) EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă.. (în acel moment).2) Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ .m. __ ω− x __ Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt .1) Calculând. lx (3. Dx + n Dx + n Dx + n M x − M x + n + . (3. în caz continuu.Dacă suma asigurată este de S u.11. se obţine uşor că: __ A x = 1 + a x ln v .11. Dx Dx 3. atunci: P=S Dx + n + M x − M x + n . Dx Dx Dx M − M x+n + x . Dx (3. Soluţie: Vezi (3. găsim că: A x = 1 − δa x . atunci primeşte 1 u.

Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
__

C x = −v x dlx = −e

− ∫ δ( s ) ds
0

x

⎛ − x μ( s )ds ⎞ ∫ ⎟, d ⎜ la e a ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.11.4)

şi că
__

A x = C x + t dt , __ 0 Dx

∞ __

(3.11.5)

obţinem:
__

A x = 1 − D x +t δ ( x + t ) dt . __ 0 Dx

∞ __

(3.11.6)

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3). Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__

Ax = M x , __ Dx
∞ __

__

(3.11.7)

ţinând cont că:
M x = C x +t dt ,
0 __

(3.11.8)

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie diferenţială:
__ d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ . ( )⎦ x⎣ ( ) __ dx Dx __ __

(3.11.9)

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

Răspuns corect: A x =

i ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 . δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .

Răspuns corect: a 20 = 19,1248 . Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105

3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti 1 u.m. Atunci, vom avea: l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n ⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 Axy = ⎜1 − x +1 , v (3.12.1) ⎟ v + ... + lx l y ⎠ lx l y ⎝ şi iar atunci
Axy = M xy , Dxy
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 ,

(3.12.2)
2 +1/ 2

C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y )

(

)

,

(3.12.3)

(3.12.4) (3.12.5)

unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ...

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m

__ Cx1x2...xm

=−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e


0

δ( s)ds

xm x2 ⎡x1 ⎤⎞ ⎛ ⎜ m −⎢∫μ( s)ds+∫ μ( s)ds+... ∫ μ( s)ds⎥ ⎟ ⎥ a a ⎣ ⎦ , d⎜( la ) e ⎢a ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.13.1)

şi atunci
__ ∞ __

A x1x2 ... xm =


0

C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

dt ,

(3.13.2)

D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:
__ ∞ __

A x1x2 ... xm = 1 −


0

D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt .

(3.13.3)

D x1 x2 ... xm

106

Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__

A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm .

_

(3.13.4)

3.14. Rezerva matematică
Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite, destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva de prime matematică sau teoretică. Vom face notaţiile următoare: D´ = datoria instituţiei de asigurare; D´´ = datoria asiguratului; ´ D0 = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
´´ D0 = datoria asiguratului la momentul zero;

Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t; Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.

Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1) Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: D ˝ − D´ Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2) t E0 unde am notat: ´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare până la momentul t; ´´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t. Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
Facem următoarele presupuneri: 1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) , instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m. 2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m. Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt suma de ⎡ P ( t ) − β ( t ) ⎤ dt . ⎣ ⎦
107

15. Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 . t + dt ) suma de Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele: 1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului.4) care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice.1) (3. 108 . Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t .5) care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice. ⎦ dx ⎣ [1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) .15. ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. (3. putem scrie: Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt + unde am dezvoltat în membrul drept Efectuând calculele. ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3.15.Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t. 2) obligaţia Rx ( t + dt ) . 1 + δ ( t ) dt Rx ( t + dt ) în serie Taylor. găsim: ⎧∞ ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt . ⎣ ⎦ ⎪ ⎭ (3.2) ce are soluţia Rx = e ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎪ t ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 0 t ⎧ t ⎨ e ⎪0 ⎩ ∫ 0 ⎫ ⎪ ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . Având în vedere cele de mai sus.15.3) Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este: __ t Ex =e − ∫ ⎡δ( u ) +μ( x +u ) ⎤du ⎣ ⎦ 0 t atunci ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . adică valoarea rezervei matematice evaluată la Rx ( t + dt ) 1 + δ (t ) momentul t. numită ecuaţia Thiele: dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin verificată de rezerva matematică. (unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă). pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani.15.

TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. D36 14827 Răspuns corect: P = 473. atunci t px = px = x ω−x ω l ( x) 1− ω x+t Răspuns corect: a) 3. c) t px = ω−x d) alt răspuns. Rezolvare: P = Sax = S S = 30.m. D37 = 14083 ) P=. ω−x ω − x −t . pentru a primi tot restul vieţii câte 30.. x ω . la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. în momentul contractării asigurării. 2.000 = 473508 u. stabiliţi mx – rata centrală a morţii.000 N x +1 ⇒ Dx N37 234023 = 30. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 36 ani. n ∈ [0. 109 . Dacă μ x + n = μ . N37 = 234023.000 u. Ştiind că l ( x ) = 1 − ω − x −t .m. atunci: a) t px = Rezolvare: t 1− l(x + t) x ω = ω − x−t şi l ( x ) = 1 − .508 u. b) t px = ω+x ω − x+t .m. unde mx = qx ∫ n px dn 0 1 ..) ( D36 = 14827..1) . 0 < x < ω .

atunci mx = qx =μ. 73.863 . qx μ Răspuns corect: c) 4. pentru ca.000. calculaţi px .000 u.000. M 60 = 1. D50 = 7070.a 74 = 7. Ştiind că a 73 = 7. 44 şi i = 0.. dacă decesul are loc până la împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2. Rezolvare: a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = a x −1 1 şi v = .) P=.m. atunci p73 ≈ 0. 03 . Rezolvare: Folosim relaţia (3..m.000 50 = 782. d) alt răspuns. urmaşii săi să primească 10..416 ..000 110 . Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare. în momentul decesului.000 u. D50 Răspuns corect: P = 782. 1 .93 .93 5..a) mx = 1 μ . μ c) mx = μ . Rezolvare: 1 b) mx = − ∫ 0 1 n p x dn = ∫ ( px ) 0 1 n dn = e 0 ∫ 1 −μn dn = e− μ n μ = 0 1 − e− μ μ = qx μ .2. 2 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.3) şi obţinem: M − M 60 P = 10. 1+ i va x +1 Răspuns corect: p73 = 0.

ω−x x x ω . k =0 ∞ ∑ kvk k px .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. 04a ⎜1 − ⎟ . Ştiind că l ( x ) = 1 − a) μ x = b) μ x = c) μ x = ω . . ⎜ 50 ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎞ ⎛ t c) F ( t ) = 0. Răspuns corect: a) 3. 04 ⎜ t − ⎟ . 04 ⎜1 − ⎟. 0 < x < ω . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ t2 ⎞ b) F ( t ) = 0. Răspuns corect: c) 111 . Răspuns corect: a) 2. ω − x−t d) alt răspuns. 04 ⎜ t − d) alt răspuns. Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. atunci ω − x−t 1 . având densitatea de repartiţie t ⎞ ⎛ f ( t ) = 0. 0 ≤ t ≤ 50. 50 ⎠ ⎝ Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) . Calculaţi a) b) c) ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∞ ∂a x ∂v k =0 ∞ ∑ kvk −1k px . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ a) F ( t ) = 0. d) alt răspuns. ⎛ t2 ⎞ ⎟. k =0 ∑ vk ln vk px .

în urma decesului său. 73 5. suma S. calculaţi a73 .. M x+k − M x M x − M x+n . timp de k ani.4. Dx + k − Dx N x − M x+k . Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să încaseze. Ştiind că a 73 = 7. Răspuns corect: a73 = 6. N x − N x+k 112 . Dx N x − N x+k . Pentru această asigurare achită prima netă aferentă asigurării la începutul fiecărui an. 73 .. dacă decesul său survine până la împlinirea vârstei de x + n ani. Prima netă aferentă va fi: a) Pan = S b) Pan = S c) Pan = S d) Pan = S Răspuns corect: d) M x − M x+n .

m m +1 ( . px + t1qx 1 t1 px . Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t . Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată m −1 m a( ) = ax + şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă x 2m anticipat la începutul fiecărei subperioade m. (1 − t )1 px + 1 1 −1 px . a) t px = e −t . 113 . t ≥ 0 . atunci avem: corespunzătoare a ( ) = a + x x 2m m 1 ( b) a (xm ) = axm ) − . b) t px = e −t . 3. Pentru presupunerea lui Balducci: 1 t = 1 + calculaţi t px . l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1) a) t px = b) t px = c) t px = 1 px .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. calculaţi t px . c) a (xm ) = axm ) + m d) alt răspuns. Răspuns corect: a) 1 ( a) a (xm ) = a xm ) + . 2 c) t p x = e −t Răspuns corect: b) 2 /2 . unde m este fracţiunea de an m +1 m . t (1 −t px ) Răspuns corect: a) 2.

urmaşii săi să primească 10. în momentul decesului.) a) P = 4. d) P = 4. tot restul vieţii. b) P = 136725 u.m. câte 50.) a) P = 234726 u. b) P = 3.416.m.? ( D37 = 14083.5 .m.162.070.m.417.168. în vârstă de 50 ani.170. începând cu vârsta de 60 ani. N 60 = 42455. c) P = 220156 u. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.m.m.. pentru ca. N 61 = 38509..000 u.m..? (M50 = 2.000 u. c) P = 3.340 u.m.m.000 u. Răspuns corect: b) 5. Care este prima netă pe care o persoană.4.8 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.123 u. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul fiecărui an.2) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.100 u.. D50 = 7.000. Răspuns corect: c) 114 .

xn = l x1 + m l x2 + m . __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ .. y ) + q ( x.l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1. Dx τ n/ ax = N x+n . Anuităţi viagere posticipate ax = Anuităţi viagere anticipate a x = N x +1 . a x = / n a x + n / a x . __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt .l xn _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ 0 t n Ex = Dx + n . 115 .. Dx n / ax = N x + n +1 . Dx Anuităţi (pensii) viagere continue __ ω− x ax = ∫ 0 vt __ l(x + t) dt .. τ / a x = l ( x) __ __ /τ ∫ τ vt __ l(x + t) l(x + t) dt . .. l x1 l x2 l xn n px = e − ∫ μ( t )dt x .. t q x1 .. Dx Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ax = / n ax + n / ax . y ) = . xn =t q x1 qx2 . __ N x = Dt dt = x ω __ ∫ ω− x _____ ∫ 0 Dx + t dt .. p ( x...FORMULE UTILIZATE Asigurări de viaţă p x + q x = 1 .lxn + m +1 .. l ( x) l ( x) ∫ 0 __ ax = / τ ax + τ/ ax __ . Dx Nx .. E =e Dx t x . __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ . q ( x. y ) = 1 . ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt . lx lx l x +t l x +t l x +t . / τ a x = vt dt . / n ax = N x +1 − N x + n +1 . y ) = x+n ly lx − l y .. a x = 1 + ax . N x = Dx + Dx +1 + .... p ( x ... + Dω . a x = __ Nx Dx ___ ___ . l x1 l x2 .t q xn = 1 − t m m +1 q x1 x2 . Dx ω− x /nax = N x − N x+n .. x2 .

.. a xy = .. x2 + n. Pensii viagere N xy = Dxy + Dx +1.. xm +τ __ . lx l y = Dx1 + n. Asigurarea până la primul deces Dxy = lx l y v n E x1 x2 .... 0 __ ∫ a x1x2 .. xm = _ __ N x1x2 . + Dx + n.+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t n E x1 x2 .. Pensii viagere limitate sau amânate / n a xy = = N x +1. y +1 + ........ xm = e 0 _ _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +. n Exy = x1 + x2 +. y + n + ....+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt ... y +1 N xy .. Dx1 x2 .. xm − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +. xm ... D x1x2 ..+ xm lx+ n l y +n n m v ..Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. xm D x1x2 . Dxy n / a xy = N x + n. .. xm = D x1+t . xm 116 . Dxy Dxy a xy = 1 + axy ......l xm v . N x1x2 . xm = e __ __ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+.. xm = e 0 ∫ τ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +. xm _ =e . xm x+ y 2 ... y +1 − N x + n +1.x2 +τ.. y + n . axy = N x +1..... Dx1 x2 ...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt /τaxx _ 1 2 . Dxy N xy − N x + n.. Dxy n / a xy = N x + n+1. Dxy / n a xy a x1x2 . xm +τ __ __ . y + n .... τ / a x1x2 ... xm = _ N x1x2 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt __ ∞ __ τ/ a x x 1 2 . y + n +1 . / τ a x1x2 . xm = _ N x1+τ . xm − N x1+τ . y + n +1 ... xm D x1x2 ..xm +t dt . xm + n .. xm = l x1 l x2 ......x2 +t ..x2 +τ..

d⎜ a a x __ ⎟ ⎜ ⎟ 0 Dx ⎝ ⎠ ∫ __ A x = M x .Asigurări de deces Ax = Mx .. __ 0 Dx ∫ 117 . Dx Dx Asigurarea continuă în caz de deces __ ω− x Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt lx __ − ∫ δ( s ) ds 0 x __ A x = 1 + a x ln v . C x = (1 + i ) M x = (1 + i ) 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . M x = C x + C x +1 + . Dx n/ Ax = M x+n . Dx ∑ n C x + m +( k −1) Dx . M x = C x +t dt . + Cω . k =1 m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . m / n Ax = /n Ax = M x − M x+n . ( vN x − N x+1 ) . C x = −v x dlx = −e __ __ ∞ __ __ ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __ ⎜l e ∫ ⎟ . Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . A = C x + t dt .. Dx 1/ 2 C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) . Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Ax = / n Ax + n / Ax . Dx Asigurări mixte P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + .

. xm = 1 − δ a x1x2 . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ 118 . xm Rezerva matematică Rt = Dt´ − Dt´´ ... x2 +t . ⎦ dx ⎣ ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ ... xm = ∫ 0 C x1 +t .... xm +t ___ dt A x1x2 . t E0 dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) ...... xm . .Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane Axy = __ M xy M xy = C xy + C x +1 y +1 + . Rt = ˝ / t D0 ´ − / t D0 . Dxy ∞ __ A x1x2 .. __ _ D x1 x2 .

1) (1 − x )2 x (1 + x ) ∑n x 2 n = 12 x + 22 x 2 + .... – seria geometrică (serie de funcţii. unde: b1=a b2=aq 1 . bn. q ∈ R + − { } n-1 bn=aq Suma a n termeni ai progresiei geometrice: Sn = a 1 − qn qn − 1 =a 1− q q −1 dacă q > 1 dacă q < 1 .1) 119 . + aq n + ... dacă x ∈ ( −1...... + n 2 x n + .. atunci seria geometrică este divergentă.1) Dacă q ≥ 1 .ANEXE Anexa 1 CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI MATEMATICILOR FINANCIARE 1. serie de puteri) ∑x n =0 ∞ n = 1 + x + x 2 + . = 1 1− x convergentă dacă x ∈ ( −1... + nx n + .. dacă x ∈ ( −1.. PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ Progresia geometrică: b1.... mai exact. = a 1− q şi pentru ∀a ∈ R ∗ dacă q ∈ ( −1.. = x . = (1 − x )3 . + x n + ..1) .. a ∈ R + . . b2:.... Alte serii deduse prin derivare termen cu termen: ∑ nx n =0 ∞ n =0 ∞ n = x + 2 x 2 + . Seria geometrică: – seria geometrică numerică: a + aq + aq 2 + .....

. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile: y´ = f ( x.. f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) + ( ) ( ) 1! 2! n! 2 n f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + . unde P : I → R. atunci: y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ dy dy = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C ψ( y ) ψ( y ) ∫ unde C ∈ R este o constantă arbitrară. dacă x ∈ ( −1. y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) . k ∈ Q ).. x ∈ R 1! 2! n! x – seria logaritmică: 2 3 4 n −1 n ln (1 + x ) = x − x + x − x + ... ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI a.. y ) cu f : I × J → R.. cu ϕ : I → R... Dacă ψ ( y ) ≠ 0.. + + . y = y (x ) unde: f ( x.. 120 ... DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR ŞI MAC LAURIN ( x − a ) f ´´ a + . SERII DE FUNCŢII.. + ( −1) x + .. Ecuaţia diferenţială de ordinul I: y´ + P ( x ) y = Q ( x ) . ( ∀ ) y ∈ J ..2.. 3. b.. intervalul de convergenţă depinde de k. + x f ( n ) ( 0 ) + .... + n! cu k ∈ R (în caz particular.1) n 1 2 3 4 – seria binomială: k ( k − 1) k ( k − 1) .. ψ : I → R funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue. (1 + x )k = 1 + 1! x + 2! x 2 + . n! 1! 2! 2 n – seria exponenţială: x x2 xn e =1+ + + .. I ⊂ R şi funcţiile P şi Q sunt continue.. Q : I → R.( k − n + 1) n k x + . + ( x − a ) f ( n ) a + .

an ∈ D f x′i (a0 ) = lim0 xi → a i ( f ( x ) − f (a ) <∞ i i i 0 i ) o xi − ai folosind funcţia parţială: 0 0 0 fi ( xi ) = f ( a1 . b ) = lim x→a x−a ∂x f ( a.. unde: − P ( x ) dx y ( x ) = Ce ∫ (dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile) − P ( x )dx P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫ dx ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ (metoda „variaţiei” constantelor) 4. b ) = lim <∞ y →b y −b ∂y 0 0 b) f : D → R..Soluţia generală este: P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫ dx + C ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ sau y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) . b ) ∂f ´ f y ( a. D ⊂ R n şi a = a10 . xi .. ai0+1 . b ) ∈ D (punct interior domeniului) f x ( a. .. a2 . DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ SAU MAI MULTE VARIABILE REALE a) f : D → R.... ai0−1 . b ) ∂f <∞ ( a. b ) = ´ o f ( x. y ) − f ( a. D ⊂ R 2 şi (a. an ) . a2 . ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene. 121 .... b ) − f ( a . b ) = ( a.. unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene (pentru care Q ( x ) ≡ 0.

47746 1.55715 8.58468 0.049089 0.55133 1.26785 0.43630 0.40710 1.52695 2.11614 4.14967 8.38635 3.09614 0.70475 7.19987 0.Anexa 2 TABELE ALE DOBÂNZII Tabel al dobânzii la 5% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.10250 1.00319 5.18129 0.51602 5.15763 1.08720 un 1.28124 0.43426 9.74622 0.55567 3.10600 0.39573 0.14915 0.76159 8.22036 0.61391 0.07893 2.97993 2.50507 0.41552 0.92902 2.45811 0.10095 0.03999 7.11686 0.65330 2.17266 0.20987 0.07152 3.24295 0.32194 4.05000 1.73346 3.08141 6.86384 0.32557 0.37689 0.23138 0.48102 0.64461 0.39199 7.12270 0.09156 0.12884 0.22510 3.18287 2.25335 5.34010 1.048889 0.78596 2.55684 0.79586 1.90703 0.29530 0.14205 0.31007 0.15661 0.62889 1.46740 122 .88565 1.71034 1.95238 0.21551 1.78353 0.98501 9.19036 0.27628 1.79182 6.11130 0.048790 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.40127 10.25509 0.82270 0.92526 3.92013 4.53032 0.38548 6.050000 0.049390 0.90597 10.53804 4.16444 0.76494 5.67684 0.13528 0.35894 0.40662 2.71068 0.92133 11.34185 0.

18810 1.25384 26.14166 5.04899 0.23107 0.40942 34.27454 0.77218 0.02680 0.91734 0.25787 7.04494 0.086178 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.99256 2.43668 28.25123 24.864880 0.16714 12.81598 31.15018 0.32763 4.08955 0.07537 0.42241 0.46177 15.09000 1.72841 20.58524 52.01466 0.82804 1.59427 0.67674 57.06580 3.41158 1.09761 0.06344 0.97031 4.10881 6.76333 17.23627 37.01898 0.087113 0.17843 0.71712 5.29503 1.02069 0.35553 0.36736 2.05339 0.01598 0.64248 3.10639 0.50187 0.41765 62.35752 123 .04123 0.53862 1.17189 2.25187 0.32618 0.65860 7.03184 0.38753 0.91108 8.33696 48.08215 0.29925 0.62308 9.18203 18.64993 0.84168 0.13778 0.03783 0.21791 74.090000 0.01742 0.Tabel al dobânzii la 9% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.81266 3.06915 0.12640 0.02458 0.58524 68.58043 2.39916 10.19449 0.54703 0.60441 6.46043 0.05820 0.880610 0.67710 1.67611 44.34173 3.02255 0.03470 0.02921 0.24508 11.26768 14.70842 0.21199 0.16370 0.17218 13.31753 40.01345 un 1.41397 22.11597 0.

11591 6.11378 23.01509 0.14359 2.096455 0.06934 0.71896 117.Tabel al dobânzii la 10% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.40434 41.14864 0.78518 54.10153 0.84973 10.23939 0.03914 0.94872 2.25926 49.17986 0.095310 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.54767 28.14478 45.01247 0.02210 0.42099 15.13513 0.46410 1.77156 1.06304 0.095690 0.02430 0.00937 0.17725 4.62092 0.21000 1.61051 1.01826 0.13843 3.90909 0.51316 0.38554 0.11168 0.79750 4.35795 2.03558 0.02673 0.91818 13.19434 21.46651 0.55992 6.01134 0.03235 0.01031 0.72750 7.75139 0.89048 80.00395 37.05731 0.04306 0.05210 0.59497 5.35049 0.76370 60.39085 124 .10244 30.05447 5.08391 0.26408 72.59374 2.56447 0.24007 66.21763 0.01723 106.86309 17.09230 0.95430 9.33100 1.00852 un 1.10999 14.83471 11.40025 8.22515 25.04736 0.44940 19.07628 0.28966 0.097618 0.31863 0.01660 0.45227 3.14027 8.19749 97.19785 0.16351 0.100000 0.12285 0.91268 34.01372 0.85312 3.68301 0.82645 0.42410 0.26333 0.02941 0.02009 0.10000 1.17953 88.

562.917.37313 10.19333 13.970 83.16629 10.7294 397.717.0064001 0.037.483 2.0520987 0.158.0220949 0.3855433 0.397.284 94.676.000.191 96.0836 372.2672 215.896.52013 7.0839055 0.10299 716.82128 2.98399 11.460.58423 27.926.61154 9.8960 195.1375 563.36062 20.85513 8.9195 126.572.987.488 86.834 75.480.063 89.418.063.585 91.216 3.943.21385 2.743 92.814 94.625 112.19237 6.867 45.536.16707 6.150 24.108 83.485.99708 25.368.106 3.210.5795 518.06977 9.797 79.080.972 80.6358 104.777.347.250 6.32863 15.066.300.768.13462 16.0756 339.20470 10.643 94.654.355.850 68.6852 84.0803 134.396 92.27964 4.7945 579.932 8.1015256 0.20884 14.4735 97.232.198 87.361 96.644.20749 9.670.15129 983.86263 5.1116782 0.37277 10.475 94.2301 490.0762777 0.211 76.0573086 0.299 7.475.0323492 0.155.031.0430568 0.60406 10.Anexa 3 TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE.115 19.232 203.045 95.2231 256.556 33.06537 30.397 137.422 Vx=(1+i)-x 0.0048085 0.680.967.94593 10.7853 550.225.2393920 0.961 37.92039 2.962 85.697.777.04876 797.14913 4.6453 235.77934 7.39766 8.69700 Nx= Σ Dk k=x ω Cx=vx+1·(1x-1x+1) 17.39948 8.773 95.836.16231 7.6397 151.651.95274 16.54891 10.669 5.013.73685 12.9619 159.351 124.9333 350.35221 13.68536 369.630 93.10998 462.103 94.340.93768 413.658 61.4691 460.2235 308.0294093 0.0213 475.2176291 0.63349 886.052 151.110 41.703.0103074 0.16656 16.49400 7.0058183 0.484 88.309 4.40484 3.955.65702 15.330 272.55221 15.639.009 101.99348 10.8204 385.370 92.2147 176.0267349 0.407 96.03927 16.48114 10.260.896.665.0200863 0.236.1351306 0.99122 17.436 11.0473624 0.0182603 0.728 15.45894 15.2633313 0.332 247.077 81.3083 276.26053 1.73988 23.308 96.083 9.194.0077441 0.213.128 90.87519 14.446.63933 9.458 96.026 611.4762 143.62131 6.473.3186308 0.191.0137192 0.0391425 0.01659 Mx= Σ Ck k=x ω 402.008 91.656.39588 8.0150911 0.2896644 0.4749 504.883 88.117 96.754 85.459.822.10456 14.65564 14.45646 1.875 93.091.8170 167.3645 225.566 78.47831 643.523 95.9173 361.0070401 0.188.3065 90.0166002 0.385.24482 14.61593 10.0184 245.16077 7.344 75.258 96.066 84.420.892 12.365 93.7043 266.5390 318.622 90.347.1798588 0.1228460 0.518.70569 3.0101 444.16367 10.0085186 0.0355841 0.45630 329.1560 111.914 300.073.04619 12.90901 12.311.714 365.9353 119.2300 297.16040 2.09313 517.16350 8.3504939 0.34519 1.8755 427.540.59062 10.85964 19.75686 4.0922960 0.54073 3.4850 328.073.0124720 0.0043714 Dx= lx·vx 37.467 14.62632 7.31554 9.027.877 95.09738 10.086 93.147 5.373.194 17.661 95.6811 287.0093704 0.0693433 0.85771 10. CALCULATE CU PROCENTUL i = 10% Vârsta X 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 Funcţia de supravieţuire lx 96.1978447 0.820.966 95.381 167.168 3.0630394 0.734.9227 411.73461 33.5128 125 .593 224.2845 186.72555 11.0113382 0.0243044 0.17237 6.0052894 0.310 27.039.378 95.393.317.46661 1.1635080 0.091 10.35971 577.403.372 184.790.936 21.706.365.6697 593.070.57481 1.98421 7.00706 1.901.147 50.241 95.979 331.32223 8.341.1486436 0.28077 10.001.958 94.795 55.64813 5.1035 204.067 92.669.016 30.6187 534.

9828 2.570 16.04547 0.957 1.0004438 0.272 0.882 45.0001169 0.50898 9.0027143 0.806 0.00690 0.0008649 0.758 39.2876 15.000 5.696 398.7176 0.33798 72.76024 0.0000726 293.11777 47.0001286 0.0370 0.030 64.008 0.33891 232.3608 9.191.579.863 50.77984 4.3506 0.7230 4.0036127 0.266 23.1457 11.8803 29.584 555.92172 0.0002756 0.08131 0.0022432 0.70796 261.00543 0.312 15.00931 0.7104 8.43505 4.35141 0.9923 0.766 651.3243 27.91094 1.78879 55.30301 206.935 18.77019 2.464 102.18194 96.675 232.0003668 0.48811 125.725 887.073.239 4.0015321 0.0283 19.03763 0.8946 5.68549 0.00000 2.94198 1.3259 1.0001062 0.0877 13.20010 0.0029857 0.71814 34.022 0.908 72.49582 4.0012662 0.06427 3.958 22.05605 0.0013929 0.0003334 0.66832 5.12585 0.942 1.642 2.806 127.21005 0.88204 3.29106 7.0000966 0.27474 0.0005907 0.19987 1.339 70.0004035 0.283 1.65385 2.5075 0.2363 0.801 40.6647 3.387 7.15690 0.55033 84.65687 0.4956 57.857 29.6821 22.758 3.267 8.12976 182.278 65.775 50.0032843 0.54149 0.38815 5.039 67.519 11.42115 2.170 0.826 6.1550 0.775 12.063 26.69696 29.222 191.048 0.7844 1.329 2.34282 24.3154 33.0000878 0.11487 63.58676 1.07678 0.980 1.3437 0.10496 11.456 63.029.328 2.0016853 0.799 13.288 55.17165 1.034 470.01536 0.0002505 0.0613 0.119 37.321 34.0009513 0.503 156.850 1.0123 0.0006498 0.725 1.4962 72.0002070 0.0001711 0.0020393 0.8279 67.44108 2.0039740 0.73331 20.46626 0.352 9.50774 3.9305 37.79478 4.00758 0.792 279.55602 1.65043 1.527 59.730 82.812.38581 0.496 0.046 51.5501 62.0069 0.11433 0.8125 40.0011511 0.0000 126 .0010465 0.373.87204 2.51405 142.47038 110.0007148 0.7430 2.Anexa 3 (continuare) 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 73.990 1.093 0.346 42.00000 78.02433 0.61508 3.367.237 761.34284 4.30955 0.581 334.0005370 0.27782 5.628 6.0007862 0.02599 0.621 1.50200 1.433 57.61086 161.575 20.2084 6.6071 17.5541 24.2196 48.0990 0.0004882 0.520 61.16766 14.0001882 0.415 979 657 428 269 163 95 0 0.0001414 0.0024675 0.377 47.8768 44.0002277 0.7154 53.239 1.44066 0.0000798 0.0003031 0.78493 1.296 0.0018539 0.604 31.31953 2.01431 0.05827 0.05479 4.732 69.085 4.249 29.69989 17.31371 1.0216 0.98509 0.45322 40.0001556 0.

2003. 2000. 1985. 1970. Curs de matematici aplicate în economie. Popescu O. Editura Fundaţiei România de Mâine. Mihăilă N. Gerber H.. Baciu Aurora. 1995.. Bazele matematice ale asigurărilor. Mihăilă N.. Lito ASE. Cuculescu I. Bucureşti. 1978. USA.. 1991.. Beganu G. Bucureşti. Bucureşti. Allen R. Editura Teora. Bucureşti. Editura ALL.. Editura Ştiinţifică. Hoţulete S. Bucureşti. Matematici pentru economişti. Lito ASE. Editura Tehnică. Editura Economică. Bucureşti. Buhlmann H. Matematici speciale aplicate în economie. Matematici speciale aplicate în economie.. Meteor Press. Matematici speciale aplicate în economie. Culegere de probleme. 2003.. Bucureşti.. Asigurări de bunuri şi de persoane. Donciu N. Springer. Baciu A. Cenuşă Gheorghe. Algebră şi analiză matematică.. 1978.. Editura Didactică şi Pedagogică. 1971. Raischi C. vol. Bonneau I. Bădin V. Trandafir Rodica. Analiză matematică pentru economişti.. 1991. Baciu Aurora.. G.. 1971.. Craiu Virgil. Mathematical Methods in Risk Theory. Socoll C. Burlacu V. U. with exercises contributed by Samuel H. Matematici aplicate în economie şi finanţe. Mihoc Gheorghe.. Lito ASE. Mihăilă N. Dunod... Teoria probabilităţilor. The Theory of Interest (second edition). Elemente de matematici economice. Editura Fundaţiei România de Mâine.. Springer-Verlag Berlin Heidelberg. 2004. Niculescu R. Woinaroschi S. Duda I.. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE Alexandru F. D. Matematici financiare şi actuariale... Swiss Association of Actuaries Zurich. 1998. III.. 2005. 1986. Paris. Editura Didactică şi Pedagogică. Lito ASE. Bucureşti.. Ioan Rodica. Life Insurance Mathematics. Ioan Rodica. 127 . Bucureşti.. Craiu I. Bucureşti. Matematici pentru economişti. Flondor D. Bucureşti. 2000.. 2nd expanded edition. Duda I. Bucureşti. 1976. Berlin. Trandafir Rodica. Matematică financiară. Richard Irwin Inc.. Bucureşti. New York. Mathematiques financieres. Armeanu D. Editura Fundaţiei România de Mâine. Kellison S.. Popescu O. 1972. Bucureşti. Cox.

1981. Bucureşti.. Matematică şi asigurări financiare. 1976.. 2004. Nicolescu M. Mihoc Gh.. Bucureşti.... Matematici speciale aplicate în economie.. şi colab. Bădin V. Teoria probabilităţilor. Bercea F. Mihoc Gh.. 1996. Editura Didactică şi Pedagogică.1981. Editura Expert. Ioan R. 1985.financiar. 1992.. Mihoc Gh. Purcaru I.. vol.. Popescu O. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Universităţii Bucureşti. I şi II.. 1993... Bucureşti. şi colab. Bucureşti. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. vol. Săcuiu I. Mathematiques Economiques. 1971. Trandafir R. Matematici aplicate în economie. 1984. Editura Academiei.. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Teoria matematică în operaţiuni financiare. Ghica M.. Metode matematice în teoria riscului şi actuariat.. Bucureşti. Economica.. Asigurări şi reasigurări. Probabilites et Mathematique Financieres. Bucureşti.Mihoc Gh. Matematici financiare şi actuariale. Zbaganu Gh. Mircea I. 1970. Editura Tehnică. Toma M.. I şi II. 1963. Craiu V. 128 .. Thimonier C. Stănăşilă O. 1993. Matematici speciale aplicate în economie. 1959. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Bucureşti. Lito ASE.. Văcărel I. Marcus S. Statiques. Bucureşti. Institutul de Statistică şi Actuariat. Bucureşti. 2006. Purcaru I. Bucureşti... Matematici pentru economişti. şi colab. Informaţie şi corelaţie. Săcuiu I. Dinculeanu N. 1988. Purcaru I. Bucureşti. 2000. Analiză matematică. Editura Fundaţiei România de Mâine.. Editura Economică. Bucureşti.. Tehnici de calcul valutar. Tratat de statistică matematică. Bucureşti. Negruş M. Editura Economică. Editura Corint. 2007. Manual de analiză matematică.. Matematici financiare. Editura Militară. Lito ASE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful