RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOAN, RODICA Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN : 978-973-725-892-2 51-7:336 519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactare: Marcela OLARU Rodica IOAN Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8 Format: 16/70×100 Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

.

...........2........3..... 2.1... 1. Dobânda simplă cu procente variabile ………………………... DOBÂNDA COMPUSĂ.....2............ 1.…………....... Rambursarea anuală în sistem clasic ... Anuităţi anticipate temporare imediate ……………………...…………… 1......………………………… 1.… 2... Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă …...................……………… 2........ 7 9 9 13 15 17 20 22 29 31 33 33 34 35 40 42 44 45 47 47 48 51 54 55 56 58 60 61 62 71 76 78 80 82 5 ....……........2... 1.6..1............2..…………………………… 1.... Test de autoevaluare propus 2 …………... Împrumuturi cu obligaţiuni .…………… Test de autoevaluare propus 1 ………………………………………………….......... 2..1...... Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 2..………. 1...5.. Plăţi eşalonate …………....3... Dobânda compusă ………………………...……………………………………………….1...... Formule utilizate ………………………………………………………………........4..4.... Împrumuturi ……………............1....1.......……….........……………………. 2. 2... Generalizarea dobânzii compuse ………………......1. DOBÂNDA SIMPLĂ.......…………… 2.1...………………………………………………......1......... 1........3.………….3............ 2...…………………....1..1....2......1..... PLĂŢI EŞALONATE.......CUPRINS Prefaţă ……………………………………………….... Test de autoevaluare propus 1 ………….3. 2.…… 2... 1..4..................………………………………………… Test de autoevaluare rezolvat ......…………………………………………..... Test de autoevaluare rezolvat …………………………………………………....1.....2..... OPERAŢIUNI DE SCONT 1...1....... Anuităţi posticipate temporare amânate ……………... Anuităţi posticipate perpetue imediate …….............. Formule utilizate …………………... Dobânda simplă ……………………………………………………………. 1..2...... 1.. ÎMPRUMUTURI ...... Plăţi eşalonate continue …………....………………..3.....1.…………....1.....Anuităţi posticipate temporare imediate …….. Test de autoevaluare propus 2 ………………………………………………….………...2....…………........……… 1..2.3....... Scontul compus .. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ……………….………..……………………............. Inflaţie şi devalorizare ……………………............... Echivalenţă în regim de dobândă simplă …………………………….... 2....……...3...........……….....………………........1. Operaţiuni de scont ……………........ Elementele dobânzii simple ……………………………....... Scont simplu raţional …………....…………..... Echivalenţă prin valoarea actuală ………………………………….....

.................................................………… 3.1....……………………......…………....3.. Asigurarea de moarte până la primul deces ....... Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu ......5.....11......8............. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice...................... Asigurarea până la primul deces ………….9... 3...... Tabele ale dobânzii ………………............ 3...... 3..............14....………………... Asigurări de deces ... Test de autoevaluare propus 2 …………..... Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani .......…………… 3..2..... 3... 3....…….......…………. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE ....………….......…………………………… 3............. Test de autoevaluare propus 1 …………...……………………...... 3........... Anuităţi viagere posticipate ………………………………………………........................15..………….............. Asigurări de viaţă …………………………............. 3. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare ……………………………………………..1................ 85 86 86 88 90 91 93 94 95 96 98 99 101 102 103 104 106 106 107 107 109 111 113 115 119 122 125 127 6 ... Formule utilizate ………………………………………………………………..............…………........3.. Funcţii biometrice …………………………………………………... Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare .…………............. 3.. Funcţii biometrice continue ……………………………..........……….... Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.…………… Test de autoevaluare rezolvat. Anuităţi viagere anticipate ……………………..... Anexa 2....……………… Anexa 3.. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. 3.. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ……………...... Asigurări mixte ..............1.......4.....…………..3............................ Anuităţi (pensii) viagere continue ..... Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane …………………..........6..................................2.12.. Pensii viagere ………….. 3....………………………....... Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie.......................10. 3.............. calculate cu procentul i = 10% Bibliografie ………………………………………………………………………......... Anexe Anexa 1........7.1...…………………………….....1...1............... 3.13.......... Asigurarea continuă în caz de deces ............……………………..…………....... 3. 3......................………..... 3........................ Rezerva matematică ...........4........ 3..

Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse.PREFAŢĂ Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice. Autoarea 7 . fie aleator. Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă şi constituie obiectul prezentului volum. necesar abordării modelării matematice a fenomenelor economice care au fie un caracter determinist. tuturor celor care vor să studieze matematicile financiare şi actuariale. masteranzilor. Acest lucru este posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat. Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile economice.

8 .

scadenţa comună. Astfel. factor de fructificare. astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu. Dobânda simplă Notaţii: S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită. ∞ ) → R + . OPERAŢIUNI DE SCONT Concepte-cheie: dobânda. se va folosi notaţia: S ( S 0 . 1. O cerere mai mare pentru credit. scadenţa medie.1. scont simplu. DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani acumulată la momentul de timp t.m. t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u. DOBÂNDA SIMPLĂ. dobânda compusă. DOBÂNDA COMPUSĂ.1. Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil. suma finală este funcţia de două variabile: S : [ 0. t ) = St . valoarea scontată a unei poliţe. procent mediu înlocuitor. 9 . în condiţiile unor resurse băneşti limitate. ∞ ) × [ 0. dobânda simplă. valoarea nominală a unei poliţe. scont compus. cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp. t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită. Suma investită iniţial o numim valoare iniţială sau capital principal. Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui împrumutat. Deci. Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută) creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată. iar suma mai mare obţinută după perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare finală). factor de actualizare. St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 . constituie cauza unor dobânzi ridicate.

fixat. 3. ce depind de parametrul { f ( t . Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală nulă. unde: f : [ 0. ∀S0 ≥ 0. i )} . i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând regimului de capitalizare { f ( t . ∀t ≥ 0. f ( t . t ) = f ( t ) . 4. 4.2) astfel. S02 > 0 . t ) .0 ) = S0 . t ) + S ( S02 .1. se numeşte regim de capitalizare. TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma: S ( S0 . (1. ∞ ) → R şi are proprietăţile 2) f ( 0 ) = 1 . 5) ∂S0 6) S ( S01 + S02 . 2) S ( 0. Observaţii: 1. 3. O familie de factori de fructificare i ∈ I (I mulţime finită).1. (1. 3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 . 2. f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la momentul de timp 0. Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu timpul. Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0.Proprietăţi ale funcţiei valoare finală: 1) S ( S0 . i )} . 4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă. Pentru i ∈ I . t ) = 0 . 10 . t ) >1. t ) = S0 f ( t ) . indiferent de perioada de timp t. Dacă în (1. t2 ) . atunci suma împrumutată este egală cu valoarea finală. Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală este mai mare decât suma iniţial investită. 1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) . ∀S01 . t1 ) ≤ S ( S0 .1. ∂S ( S0 . obţinem: S (1. t ) = S ( S01 .1) Observaţii: 1.1) S0 = 1 . 2. f ( t ) se numeşte factor de fructificare.

1. t ≥ 0 (1. găsim: D ( S0 .5) i = S0 (1. t+dt) este proporţională cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate: (1.1.1. timp de un an de zile..1.9) a ( t ) = i. t ) şi cea iniţială S0.10) 11 .7) 1 + i = f (1) = u unde u se numeşte factor de fructificare. Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei de o unitate monetară.1) − 1 sau (1. t ≥ 0 şi f derivabilă. D ( S0 .6) (1.4) unităţi monetare în intervalul de timp [ 0. t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1.m.3). D : [ 0.t ] . timp de un an de zile: (1. t ) − S0 .3) (1. atunci: f ( t ) = 1 + it .1. şi se notează cu i. Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u.1.1.1.1. ∞ ) Folosind relaţia (1. ∞ ) × [ 0. Astfel (1. ∞ ) → [ 0. t ) = S ( S0 .Definiţia matematică a dobânzii DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 .8) p p = 100i ⇒ i = 100 DOBÂNDA SIMPLĂ Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t.1.6) i = f (1) − 1 Din (1.

12) dt →0 lim Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi.1.13) Cum a ( s ) = i. t] a folosirii ei. t ≥ 0 defineşte regimul de dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă). integrând. (1. f ( t + dt ) − f ( t ) dt = a (t ) . t ) = S ( S0 . atunci găsim: f ( t ) − 1 = it .11) (1. ∫ 0 t (1. t ≥ 0 iar dobânda obţinută: D ( S0 . se numeşte dobândă simplă.1. t ) = S0 f ( t ) . 12 . atunci găsim relaţia (1. t ) = S0 (1 + it ) .1. t ≥ 0 Demonstraţie: Cum S ( S0 . calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata [0.1. DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I .15). (1. fixat. Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0. f ( 0 ) = 1 . f ( t ) = 1 + it . t ) = S0it .16) Astfel.1.1. t ) = S0it .Demonstraţie: Din ipoteză avem: f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt . (1. iar factorul de fructificare este f ( t ) = 1 + it . t ) − S0 = S0it .15) (1. iar D ( S0 .14) Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii anuale unitare. t ≥ 0 . S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it . f ( t ) = 1 + it . putem da următoarea definiţie: DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 .1. t ≥ 0. atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi: S ( S0 . vom obţine: f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds .

în regim de dobândă simplă. Soluţie: Folosim relaţia S ( S0 .1. t ) = S0 (1 + it) .Observaţie: Din (1.1.1. 13 . unde S0 = 1000u.19) EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u. astfel cunoaşterea a oricăror trei dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element.m.16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t. atunci S = 1000(1 + 0. Aflaţi suma finală corespunzătoare.m. EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de 2000 u.1..1 ⋅ 2) = 1200u. t ) − S0 S0 t (1.1.. p= S ( S 0 . t = 2ani. p =10% .m. aflaţi timpul de plasament. 1..1.m. t ) S0 t 100 . t ) − S0 S0 p 100 (1. Astfel: S0 = St 1 1 = St = St 1 + it 1 + it f (t ) (1.m.17) unde 1 este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă. cu procentul anual de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani. iar procentul anual este de 10%. considerând că dobânda unitară anuală este constantă. Elementele dobânzii simple În formulele găsite există interrelaţii. t ) − S 0 S0 t = D ( S0 .18) Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia: t= S ( S 0 . este de 400 u. f (t ) Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile: i= S ( S0 . t ) − S0 S0 i = S ( S0 .

1 an = 2 semestre..1. semestre etc. Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile. anul are 365 zile. 29. sau 360 1 D = S0t360 360 i (1.m. 30. iar lunile de 28. 1 an = 360 zile.m. respectiv 366 zile (anii bisecţi) (anul real). 29. k = 360. anul are 360 zile. 30. luni. 31 zile.Soluţie: Avem S0 = 2000u. k = 2. 1 an = 4 trimestre.. p =10% înlocuim în relaţia: S − S0 D = t= t . formulele se scriu astfel: D = S0 i t360 . trimestre. iar în procedura franceză. 1 an = 1 an. S0 i S0 i obţinem timpul de plasament t = 2 ani. k = 12. D = 400u. iar lunile de 30 de zile egale între ele (procedura germană).20) Pentru fracţiunea de an „zi”. anul bursier are 365. 31 zile. Observaţia 3: În general.21) 14 .) Considerăm: k = 1.1. iar lunile de 28. Observaţia 2: În procedura engleză. vom găsi astfel: k tk . Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma t= tk . k t ⎞ ⎛ S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟ k ⎠ ⎝ D = S0 i (1. k = 4. Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe perioade de timp ce conţin fracţiuni de an. 1 an = 12 luni. Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile.

tk ) = k =1 ∑ n S0 ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk . i1 = 0.22) Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0.5 u. apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%. în regim de dobândă simplă. k =1 n (1. timp de 3 luni cu procentul de 9%. Dobândă simplă cu procente variabile Uneori. t=3luni. t ) = ∑ n D ( S0 . 09.5 u.m.. 08 ⋅ 3 = 12 D = 60 u. i EXEMPLU: Se depun 3000 u. t1 = 3 /12. Calculaţi dobânda aferentă acestei operaţiuni. Soluţie: Folosim relaţia (1. i2 = 0.DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”. operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p în întregul interval de plasament [ 0. produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor fix” relativ la dobândă. 15 . i3 = 0.m.22) D = unde: S0 = 3000 u. raportul 360 .m. Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni. n .1.m. pentru un t dat. din diverse motive.t ) . t12 =3.. k = 1. 1.1.1.1. t2 = 6 /12. p =8% D = S0 i t12 12 D = 3000 ⋅ 0.m. t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu k =1 n procentele pk = 100ik .m.m. timp de 3 luni cu procentul anual de 8%. k =12.2.12. iar atunci dobânda totală va fi: D ( S0 . t3 = 3 /12 ∑ 3 S0ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk k =1 n D = 307. S = 3307. Soluţie: Ştim că S0 = 3000u. t ) . EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u.

la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0.1.Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul. dacă anul se împarte în h unităţi de timp. h Pe de altă parte.24) devine: p i( ) i= p .1. suma finală va fi 1 + i .27) i( ) = 1% .23) i = hi 1 . Adică.24) Astfel. p ∈ Z (de exemplu.1. la momentul iniţial. Cum cele două valori finale trebuie să fie aceleaşi.m. h2 numărul de perioade de lungime 1 h .26) EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară. relaţia (1.1.1. atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare fracţiunilor de an. dacă o unitate monetară este plasată timp de un an. de lungime 1 h şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 . iar suma finală corespunzătoare h h unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 . (1.25) DEFINIŢIE: Fie h1 . unde h nu este neapărat întreg. p (1. 12 12 Deci. h2 (1. Dar. p > 0. operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0.1. procentul lunar este de 12% şi se investesc 3000 u. cu dobânda anuală unitară i. ele sunt h2 echivalente în regim de dobândă simplă.m. 01) = 3030 u. respectiv 1 1 h2 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 h1 şi i 1 . vom obţine: (1. h Observaţie: Dacă h = scrie: 1 . dacă valorile lor finale sunt egale: 1 + h1i 1 h1 = 1 + h2 i 1 h2 ⇔ h1i 1 h1 = h2 i 1 . ce devine suma plasată la sfârşitul primului an? (1. 12 Soluţie: i1 = 12% ⇒ i = 16 . numărul de luni ale anului) putem p p p ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) .

.1.. pt n ⎟ ⎠ Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple... Se notează: P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q ) D DS ⇔ ∑S k =1 n 0 k ik t k = ∑σ k =1 n (1. σ 0n ⎞ ⎟ . cu procentele anuale pt1 ...3.. Astfel... ⎛ S01 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎜ t ⎝ 1 S0 2 t2 pt2 . (1.1.. 17 . n (R ) Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3.. P ∈ M 3.1. tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 ⎜p ⎜ θ ⎟ . t n ⎟.... ptn şi pe perioadele de timp t1 .. n (R ) ..1. ⎟ pt 2 . Dacă Q substituie pe P. θ n ⎟ .28) Q ∈ M 3. D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑ k =1 k n n S0k ptk tk 100 k =1 . Spunem că cele două ⎟ .n (R ) . pt2 . atunci elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare.. iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple... S0 n ⎞ ⎟ t 2 .tn ..... ptn ⎟ ⎝ 1 ⎠ σ 02 θ2 pθ 2 . S02 . S0n ⎞ ⎛ σ 01 ⎜ ⎟ .29) 0 k ik t k Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente.. atunci ele sunt substituibile una celeilalte. t2 .. Echivalenţă în regim de dobândă simplă Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 . pθ n ⎟ ⎠ operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă conduc la aceeaşi dobândă simplă totală...S0n . formal. se poate nota: ⎛ S0 ⎜ 1 P = ⎜ t1 ⎜ ⎜ pt ⎝ 1 S 0 2 .

k =1 c) numai vectorul procente ( t1 . ak > 0.. n din operaţiunea financiară P va fi: 18 . k = 1.tn ) .. Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii înlocuitoare. printr-un vector de componente egale cu p. k = 1. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele ptk .. Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3. în care se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu dobânda: a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 . k ∑ bk = 1. k =1 n (1. n din operaţiunea financiară P va fi: S = k =1 ∑ n S0k itk tk ∑ it tk k =1 k n = k =1 ∑ S0k pt tk k n ∑ pt tk k =1 k n = ∑ ak S0k .. k = 1. t2 .. atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp tk . respectiv a scadenţei medii înlocuitoare.1. bk > 0. k =1 n b) numai vectorul scadenţe ( t1 .30) unde ak = itk tk ∑ it tk k =1 k n ..31) k unde bk = S0 k ptk ∑ S0k pt k =1 n .S0n .tn ) .Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente: 1. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume S0k . printr-un vector de ( ) componente egale cu S. a procentului mediu înlocuitor.... k =1 n (1. printr-un vector de componente egale cu t.1. S02 . n din operaţiunea financiară P va fi: t= ∑ n k =1 n S0k itk tk = k =1 n ∑ S0k pt tk k n = ∑ S0k it k =1 k ∑ S0k pt k =1 n ∑ bk tk . ∑ ak = 1. t2 .n (R ) .

. S03 = 10.m. D3 =600 u.000 ⋅ 0..000 u.. S01 = 2. ∑ ck = 1. D1 +D 2 +D3 = 743 u. t2=3 luni = 3 ani 12 D3 =S03i3t3 .000 u.p= ∑ n k =1 n S0k itk tk = ∑ S0k pt tk k =1 n k n = ∑ S0 k tk k =1 n ∑ S0 k tk k =1 ∑ ck pt .1 + 10. 3 luni.000 ⋅ 0. D 2 =125 u. 5.m.. respectiv un semestru.m.m.09 + 5. Aflaţi scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă prin dobândă). S02 = 5.12 . 12% având scadenţa (durata) de 36 zile.m.m.32) unde ck = S0 k t k ∑ S0 k tk k =1 n .. p1 = 9% ⇒ i1 = 0. ∑ S0k ik = 2. sau t= D1 + D2 + D3 ∑ S0k ik k =1 3 . k =1 k n (1.000 u. t1=36 zile = 36 ani 360 D 2 =S02i2t2 .m. t3=1 semestru = 1 ani 2 D1 =18 u. ck > 0..000 u.09 .1.12 = 1.000 u.880 k=1 3 19 .. 10. k =1 EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile următoare: 2. 10%. t= ∑ S0k ik tk k =1 3 3 ∑ S0k ik k =1 .000 u. p2 = 10% ⇒ i2 = 0.000 ⋅ 0.1 . p3 = 12% ⇒ i3 = 0.m.m.m. Soluţie: D=S0it (regim de dobândă simplă) D1 =S01i1t1 .. cu procentele anuale de 9%.

Echivalenţă prin valoarea actuală Să presupunem că se plasează sumele S01 . suma unică sau comună înlocuitoare S este: S= 1 p ⋅t ∑ n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală: ⎛ S1 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎝ 1 S 2 .1..4.... Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3.3952 ani 1.1.. obţinând sumele finale S1 . S0n pe duratele t1 ... n (R ) pn ⎟ ⎠ 20 ..3952 ⋅ 360 = 142. scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este: t= 1 S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . pn ..34) c. k =1 n (1.. Pentru S şi p daţi.. p2 . atunci: a. tn şi cu procentele p1 .. S02 . procentele şi duratele plasamentelor. k =1 n n (1. a procentului comun. vom găsi scadenţa medie înlocuitoare: t = 743 = 0..n (R ) se înlocuieşte cu operaţiunea unică B ∈ M 3.880 t = 0... Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune financiară simplă şi determinarea sumei comune.33) b.35) 1. Sn . Sn ⎞ ⎟ t n ⎟. t2 . 272 zile 2. S2 . respectiv a scadenţei comune. p2 .1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda. t 2 . Pentru p şi t daţi... procentul unic sau comun înlocuitor p este: 1 p= S ⋅t ∑ n k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . P ∈ M 3. sau i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk k =1 (1. Pentru S şi t daţi. Admitem că sunt cunoscute sumele finale..Astfel.1.1.

. t. S). admiţând că.1. Sn).38) 21 ... VA DS Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul de dobândă. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele VA DS conduc la aceeaşi valoare actuală totală.cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta. deducem următoarele rezultate: Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu valoarea actuală: a.36) valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un moment dat. Numai vectorul sume de plată finale (S1. atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 k =1 n (1. în raport cu care sunt socotite duratele tk.. printr-un vector cu toate componentele egale (t.1. atunci când atât valorile actuale totale A ( P ) şi A ( Q ) .. printr-un vector cu toate componentele egale (S. S2.tn)... din punct de vedere practic. S..37) b. luat ca bază de calcul. Să notăm cu: A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 k =1 k =1 n n (1..1. însumarea are sens. t2. adică P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) . t).. Numai vectorul scadenţe (t1.. .. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume finale Sk este: S = k =1 ∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 ∑ (1 + ik × tk )−1 k =1 n n (1. . cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic.

Dobânda compusă O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă.39) Analog.. .. celălalt element înlocuitor. la sfârşitul primei perioade. atunci relaţia de echivalenţă are forma: ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 k =1 n (1. atunci: Anii 1 2 M t Suma plasată la începutul anului S0 S1 = S 0 (1 + i ) M Dobânda produsă în timpul anului S0i S1i = S 0 (1 + i )i M Suma obţinută la sfârşitul anului S1 = S 0 (1 + i ) S 2 = S 0 (1 + i ) 2 S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 S t = S 0 (1 + i ) M t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare. după cum două dintre elementele înlocuitoare S.. găsit în tabele financiare.1. se deduce următoarea propoziţie: Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o operaţiune unică Q de sumă finală S. iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate. în mod unic. p ). p – procentul. 1. t – durata de plasament S 0 – sumă iniţială.. Numai vectorul procente (p1. Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele (capitalurile) iniţiale. p. printr-un vector cu toate componentele egale ( p. rezultă. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 k =1 n (1...2.. atunci suma finală va fi: 22 . prin echivalenţă în regim de dobândă simplă prin valoare actuală. pentru diferite procente. i = 100 a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade..c..1. pn). Fie p dobânda unitară. scadenţă t şi procent anual p.2.. dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare. p2.40) de unde.3. t şi p sunt date sau fixate. pentru t = 1.

2.2. (1 + in tn ) M Deci.. Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 . ⎜ t = tk = n ani ⎟ .3) prin interpolare. putem scrie: Suma plasată la începutul perioadei S0 S1 = S0 (1 + i1t1 ) Perioada Dobânda S0i1t1 S1i2t2 Suma obţinută la sfârşitul perioadei S1 = S0 (1 + i1t1 ) S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) t1 t2 M tn Sn −1 M Sn−1in tn M Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) .. pn . p2 .2. Dacă t1 = t2 = . atunci St = S0 n ∏ ⎜1 + ik n ⎟ ⎝ ⎠ k =1 n ⎛ t⎞ n ⎛ ⎞ n 2. 1+ i Timpul se poate obţine din (1. Dobânda compusă va fi pentru t întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 t (1... valoarea finală este: S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) k =1 n (1.. atunci St = S0 (1 + ik ) ⎜ ⎟ k =1 ⎝ ⎠ k =1 ∑ ∏ 23 . k =1 n iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 .tn ∑ tk = t . t2 .S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t .3) unde 1 = v factor de actualizare.2) [ ] ( ) Suma iniţială depusă va fi: S0 = St (1 + i ) 1 t = St vt (1.2... Dacă t1 = t2 = ..4) Particularizări: 1. = tn = 1an . = tn = t .2.. atunci dacă aplicăm regimul de dobândă compusă.1) (1....

S n . ci este de forma t = n + h .07 ⋅ 1.m.2.. Astfel. Înlocuind. = tn = 1an . 7%. se obţine: k h⎞ n⎛ S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ n+ k⎠ ⎝ k (1.m. Dacă t1 = t2 = ..06 . în regim de dobândă compusă pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%.4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 ) p1 =6% ⇒ i1 =0.09 .704 u. Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia k raţională şi soluţia comercială.000 ⋅ 1. p4 = 9% ⇒ i4 = 0.08 ⋅ 1. S n i . p2 =7% ⇒ i2 =0.2.09 = = 20. valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi: n S n = S 0 (1 + i ) . k 24 .08 . 8%. = in = i .07 .000 u. vom găsi: S4 =20. cu dobândă k h unitară i. în general..1) pentru partea întreagă de n ani. i1 = i2 = . 9% ? Soluţie: Folosim relaţia (1.3352 S4 =26.2.06 ⋅ 1.000 ⋅ 1. va aduce o abordare simplă. Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este. p3 = 8% ⇒ i3 = 0. Această sumă.3.5) reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă. în timpul fracţiunii h a anului. un număr întreg.. atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i ) k =1 n n EXEMPLU: Ce devine suma de 20. Soluţia raţională porneşte de la forma (1.

8) sau ik = (1 + i ) 1/ k −1. dacă: 1 + i = (1 + ik ) . i1 = 100 .m..m.Procente proporţionale DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . Atunci i i ia şi is sunt proporţionale dacă s = a . i12 = dobânda unitară mensuală (lunară).2. devine după un an (1 + ia ) u. sunt proporţionale dacă 1 = 1 . 25 .7) (1.m. i2 = 100 (1. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia.2. corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2. EXEMPLU: i2 = dobânda unitară semestrială. atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală unitară i. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is. plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is.. devine după un an (1 + 2is ) u. k (1. 2⎠ 4 ⎝ Procente echivalente 2 DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . t2 p2 EXEMPLU: Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială. sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă acestea conduc la aceeaşi valoare finală.. .m. p1 p2 (1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 .m. i ⎞ i2 2 ⎛ devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia . 1 2 Observaţii: 1 u.2.m. i360 = dobânda unitară zilnică. 1 u.6) Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia dobânda unitară ik.. 1 u. corespunzătoare perioat p delor diferite t1 şi t2 . i4 = dobânda unitară trimestrială. = (1 + ia ) u.

k i( ) = kik .9) DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă k corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) .2.2.13) (1. 1+ i vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1. (1. k 26 . (1.2.14) (1.11) 1/ k k i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ . DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este: d =1− v .2. adică: i = d .2.2.Pentru un an.2.17) d ( ) = kd k .2.18) dk = .16) DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării (reducerii) plătită de k ori pe an este: k (1. care se poate scrie: v =1− d = 1 =1− i ⇒ 1+ i 1+ i d= i .15) (1.2.10) astfel.12) Relaţia (1.2. pentru d < 1 1− d (1.2. rata efectivă a reducerii sau actualizării: k d( ) (1. relaţia de echivalenţă se scrie: 1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) 2 4 12 = (1 + i360 ) 360 . de unde. din formula de echivalenţă avem: ⎛ i( k ) 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ ⎞ ⎟ ⇒ ⎟ ⎠ k (1.12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi dobânda unitară anuală i.

am obţinut: sau ln (1 + i ) = δ .2.23) unde δ se numeşte procent nominal instantaneu. (1.2. (1.20) Observaţia 1: 1/ k Aveam relaţia i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ în care vom trece la limită: ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( k ) = lim k ⎡ 1 + i 1/ k − 1⎤ = lim i k →∞ = lim (1 + i ) k →∞ 1/ k ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ −1 k →∞ 1/ k = ln (1 + i ) = δ . Astfel.2. k (k ) ⎞ ⎛ v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ .m.2. Cu alte cuvinte. am obţinut i > δ . în serie MacLaurin şi obţinem: 2 n i = δ + δ + . k k⎠ ⎝ (1.22) (1.23) trebuie să percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t .. dacă i este dat. + δ + .2.2. n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) .27) 27 . k ⎠ ⎝ (1.2. > δ .Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul perioadei.24) (1. folosind procente echivalente putem obţine formula comercială h pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + : k h⎞ ⎛ n h S n+ h = S ⎜ S0 .2. Observaţia 2: ln (1 + i ) = δ .25) (1..2.21) Adică.19) de unde 1/ k d ( k ) = k ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = k 1 − v1/ k .26) găsim Dezvoltăm eδ i = eδ − 1 . 2 n deci. în baza relaţiei (1.. 1 + i = eδ .. (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1. astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u. t + dt ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i.2.

.29) Cu alte cuvinte.12 . depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă.2. calculaţi i( ) . Dacă i = 0. 2. ( 4) ⎞ ⎛ ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ ⎜ 4 ⎠ ⎝ k ⎞ ⎟ . Comparăm cele două soluţii. 08 . putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru cel ce va încasa dobânda. 076225 d ) ⎥ ⎢ ( ) ⎥ ⎢ ( ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2.11): 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ i = 0.5509% .2.28) Observaţii: 1. Cele două soluţii. 077208 ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ Folosim relaţia: k d ( ) = k ⎡1 − 1 − d )1/ k ⎤ . Dacă i( 4 ) = 0. nu sunt identice. (1.şi cum (1 + ik ) = (1 + i ) h h/k .. cât şi fracţionare. iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda. calculaţi i. adică p = 12. Dezvoltăm în serie (1 + i ) h/k (1 + i ) atunci h/k h⎛h ⎞ h ⎜ − 1⎟ ⎠ i 2 + .2. 12 4 1. d ( ) .125509 . 3. k i+ k ⎝k = 1+ 1! 2! (1 + i )h / k ≤ 1+ h i. raţională şi comercială. k (1. vom avea: n h/k S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i ) k .2. atunci vom găsi: ⎢ ( ⎥ ⎣ ⎦ ( 4 ) = 4 ⎡1 − 1 − d 1/ 4 ⎤ = 4 ⎡1 − 1 + i −1/ 4 ⎤ = 0.. de unde ⎟ ⎠ 4 28 . Valorile finale ale unei sume S 0 .12): i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/12 12 i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0. Soluţia comercială este mai des utilizată. EXEMPLE: Soluţie: 1/ k Folosim relaţia (1. deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi. Soluţie: ⎛ i( k ) Folosim relaţia (1. diferă în funcţie de durata t.

t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1. va aduce în intervalul ( t . Notăm cu S (1. (1. Suma S (1.2. S (1. Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii).2. ∀t ≥ 0 . vom obţine: ln S (1. t + dt ) .2. t ) .30) Observaţii: 1. după trecerea timpului t.m. t ) ( S (1. Admitem că δ ( t ) > 0.1. t + dt ) − S (1. S (1. ci este o funcţie de timp.1. t ) dt va aduce în intervalul ( t . Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de dobândă. t ) δ ( t ) dt S (1. dată de (1. S (1. t ) ⇒ S (1. Integrând. t ) = e 0 ∫ δ( u )du t . 2. t ) δ ( t ) dt S ´ (1. intensitatea instantanee a dobânzii: δ (t ) = S ' (1. t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t. 1 u. Generalizarea dobânzii compuse Presupunem că δ nu este constantă. t ) S (1. 3. t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) . t + dt ) − S (1.2. b>0). δ ( t ) . 29 . t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1. la momentul 0. t + dt ) − S (1.0 ) = 1 . t ) δ ( t ) dt ∀ ( a. t ) = S (1. t + dt ) dobânda S (1.31) reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale. iar cu S (1. t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul.m. t ) = S (1. echivalează cu suma de 1 u. t + dt ) dobânda δ ( t ) . t ) în intervalul ( t . b ) . (1. t ) sau δ (t ) = f '(t ) f (t ) . S (1.30) la momentul t. 4. t + dt ) valoarea la momentul t + dt. a>0. găsim ∫ a t S (1.

m. Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă În regim de dobândă simplă avem: S (1. EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100. Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ .000e 0 2 ∫ ( 3u +1)du t 3 = 100.000et +t u. atunci: S0 = St e St = S ( S0 .2. ∀t ∈ [ 0.2. S0 = 100. (1.m. atunci δ (t ) = i . (1 + i )t (1. t ) = S0 eδt ⇒ δt = St e −δ t . calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni.000 u.35) (1.33) Observaţia 1: Se observă din (1.2.34) atunci iar v= v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d ) . t atunci d (1 + i )t dt δ (t ) = = ln (1 + i ) = δ . t (1. ∞ ) .2. t ≥ 0 .2. Soluţie: Avem S = S0 e 0 atunci S = 100.33) că forţa dobânzii este constantă în raport cu timpul. ∫ δ ( u )du t . t ) = (1 + i ) . timp de t ani.2. δ ( t ) = 3t 2 + 1. ∞ ) 1 + it (1.000 u. ∀t ∈ [ 0.EXEMPLE: 1. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă În regim de dobândă compusă avem: S (1. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1. t ) = 1 + it .m. 30 . t ≥ 0 ( t numărul de ani de la deschiderea depozitului).36) 1 = v (1) = e−δ 1+ i . reprezentând dobânda unitară instantanee.32) 2.

p2 . pot conduce la deprecierea monedei sau devalorizarea acesteia.α ) ⎪ .37) Astfel.α ) ⎧ S (1 + i )t . sociale. Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient anual unitar α . interne sau externe. Un astfel de punct de vedere pare a fi cel ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în afaceri în particular.38) cu devalorizare 31 . t ) fara devalorizare (1. politice. Inflaţie şi devalorizare Fie p=100 i. procentul anual sau periodic. dezvoltarea celui care face plasamentul. DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic.2. devalorizării şi a deprecierii.2. fara devalorizare ⎪ 1 an → 1u. 0 ⎛ 1+ i ⎞ ⎪ S0 ⎜ ⎟ . DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a parităţii unei monede. acoperirea cheltuielilor. iar pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de durată a balanţei de plăţi. respectiv. Astfel. cu care se face un anumit plasament care are drept componente p1 . iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de devalorizare. modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede. cunoscute sau necunoscute. caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei.m. ⎯⎯⎯ ⎨ 1 + i ( i. cu devalorizare ⎩1 + α (1. diverse motive economice. se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare. Astfel.1. DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie. Putem scrie: ⎧ 1 + i. ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ t S ( S0 . putem da definiţiile economice ale inflaţiei. t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de dobândă compusă: ⎪ ⎪ 1 an ⎯⎯⎯ ⎨ → ( i.2. şi. valoarea finală S ( S0 . însă.2.

2. iar 1 se numeşte factor de devalorizare. suma finală a operaţiunii va fi zero. 1+ α În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent q = 100 j . ∀α > 0 ⎝ 1+ α ⎠ t (1.2. i. t ) = S0 . unde j se numeşte dobândă anuală aparentă.40) se păstrează şi atunci când i.39) iar S ( S0 . daca i > α S ( S0 .2. cu sau (1.2. după o durată de plasament suficient de mare. Avem relaţiile: 1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1. α ) = 0 (1. atunci are loc o devalorizare controlată.2.43) (1.Observăm cu uşurinţă că: ⎛ 1+ i ⎞ t S0 (1 + i ) > S0 ⎜ ⎟ . t ) > S0 . iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau revalorizare. dar au loc următoarele condiţii: i (τ ) > α (τ ) .44) şi j = i + α + iα 32 . t ) < S0 . α sunt variabile în timp.40) Relaţia (1.2. daca i = α S ( S0 .41) 0 ≤τ ≤ t Se poate observa că: t →∞ α >i lim S ( S0 .2. i (τ ) = α (τ ) i (τ ) < α (τ ) .2. daca i < α (1. DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai mare decât rata anuală a dobânzii.42) Relaţia (1.

vom obţine: 3 a) St = 10. p1k . Operaţiuni de scont Notaţii şi denumiri Operaţiunea de scont este caracteristică. adică: DC ∑ n1 k =1 ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ = 1k ⎢ 1k ⎥ ⎣ ⎦ ∑ ⎡ S2 j ⋅ (1 + i2 j ) ⎢ ⎣ j =1 n2 − t2 j ⎤ ⎥ ⎦ (1..1) (1. p2 j . t2 j ) j=1. n . 3 3 1. n . Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă Vom considera operaţiunile multiple P şi Q. în general. c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare. înlocuind.1/1.2.3. O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) .m.000 (1.1) 33 . Aceasta este evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . Care este valoarea finală a operaţiunii dacă: a) nu există devalorizare sau este neglijabilă.3.1) = 13310 u. i = dobânda unitară anuală.000 u.m. care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă. n2 plăţi de valori finale. b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă. S0 = preţ de cumpărare.2. băncilor comerciale. θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . (valoare aparentă). 03) = 12181 u. 1 2 unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k. în regim de dobândă compusă timp de 3 ani cu procentul anual de 10%.m.2. respectiv. deci P = ( S1k . 03) = 14544 u. b) St = 10. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale.3. reprezentând efectuarea a n1 şi. respectiv p2j şi t2j. (valoare reală). 3 c) St = 10.38) şi. t1k ) k =1.45) 1. θ ≥ un an unde: K = valoarea nominală a poliţei. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.EXEMPLU: Se plasează suma de 10.000 (1. Q = ( S2 j . θ (1.m.) Soluţie: Folosim relaţia (1.000 (1.

Vom numi scont. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda.Dacă la un moment dat θ1 < θ . 2. putem face următoarele observaţii: 1. Scontul simplu raţional Scontul simplu raţional.5) Ka = K − S Astfel.3.1. poliţa poate fi vândută unei bănci comerciale.3.3.7) q t Kjt SSR = 100 sau SSR = . Din (1. atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs K1 = S0 (1 + iθ1 ) .3) S = K − Ka Teoretic. adică la t = θ − θ1 până la scadenţă.3. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital.3. diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka. va fi dobânda dată de Ka pe perioada t.3. 1. θ1 ≥ un an θ (1.3.3) obţinem: (1.3. cu dobânda unitară j: SSR = K a jt (1. obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii: K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt iar (1. notat SSR.4) K = Ka + S şi (1.2) unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 .6) Astfel. Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia) la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka. q 1 + jt 1+ t 100 K (1. scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la scadenţă.3. corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt procent. notat S.8) 34 . (1. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 . iar scontul se scade din capital.

va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t. 1+ j (1. şi t=1 an. jt este mic şi se neglijează.3.8) devine SS = Kjt (1.3. pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional.3. j = dobânda unitară de scont. Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial.3.3. Dacă K=1 u. adică utilizarea scontului simplu raţional convine deţinătorului poliţei.3.8) avem: SSR = j .3. SCC.2. SSR < SSC . Observaţii: 1.8) obţinem: SSC = SSR (1 + jt ) (1. 1 − jt (1. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j.14) 1 + jt 1. În practică. Scontul compus Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă.m.9) Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial.3.12) K a = K (1 − jt ) . t = durata scontării (măsurată în ani). Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari. notat SSC.15) 35 . atunci din (1. Scontul simplu comercial.3.3. astfel: 1 + jt ≅ 1 iar relaţia (1. 2. iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii.11) (1. cu dobânda unitară j: SSC = Kjt şi iar a K= K .unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de emisiune al poliţei p=100i).10) şi (1. SCR.3. Din (1.13) sau SSR = SSC (1.10) (1.3.

3. scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial. d= 1+ j sau d =1− v .25) 36 .3.19): Ştiind că: (1 + j )t = 1 + jt + j 2 Kjt ⎡ ⎤ SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt (1.19) găsim că scontul compus comercial este: SCC = K a jt (1.23) unde Ka = K . atunci din (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.3.18) găsim: Ka = K . cum orice scont ce aproximează.17) (1.3. neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda unitară j este.3.3. obţinem scontul compus raţional: t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ .16) (1. mică pe piaţa financiară).DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont: j . vom avea: K = K a (1 + j ) t (1.19) sau −t SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt .3.3.24) 1 + jt şi K = K a (1 + jt ) . în general.3. (1. aplicând definiţia scontului compus raţional.18) şi. vom avea în (1.22) iar. unde. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1. v = 1+ j În regim de dobândă compusă.21) t ( t − 1) + ..3.. 2 şi.3. (1 + j )t (1. SCC.3.3.20) Din (1. (1. 1 factor de actualizare sau factor de scont.

(Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. În cazul scontului simplu raţional: K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.m.m.) Soluţie: S0 = 120. cu procentele q1 = 8%.1 ⋅ 0. SCC = SSR < SSC .825. atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC.996 = 126.m. Dacă t < 1 an.1 ⋅ 0.000(1 + 0. posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă.996 u. Dacă t = 1 an.m. atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC. Ka = 129. 2.08 1 + jt K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒ K = 120. EXEMPLUL 1: La data de 01.3659 u. aplicând atât scontul simplu raţional. cu procentul anual de 10%.0588 u.996 u.m. având scadenţa 10 luni mai târziu.m.25 ani 12 K = S0(1 + iθ) ⇒ K1 = 120.996 = 127.25 129.1 ⋅ 0.2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120.25 q2 = 10% ⇒ j2 = 0. p = 10% ⇒ i = 0. 1 + 0.1 θ = 10 luni = 0..000 u.000(1 + 0.8333) = 129. 4. Dacă t > 1 an. b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării.5833 ani t= 3 = 0.02.1 Ka = 37 . 3.447.08 ⋅ 0. 1 + 0. cât şi scontul simplu comercial. atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC. Se cere: a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă.Observaţii: 1.8333 ani θ1 = 7 luni = 0. c) valoarea scontată a poliţei.5833) = 126.000 u. Din diverse motive. q2 = 10%.

j=0. • se adaugă două zile de către bancă.m. Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin: q 84 ⋅ ⇒ q=13.m. Se cere valoarea scontată. 38 .396.1 ⋅ 0. Fie q1 – procent real de scont.746.m.9 u.000 ⋅ 100 360 Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒ K a = 15.08 K a = 129. q2=100j2.6%.000 ⋅ 0..9 u.m.6 u.996(1 − 0. • comision pe efect 12.1u.5 u. 100 360 Comision de acceptare = 15.996(1 − 0.2007 se aduce pentru scontare o poliţă de valoare nominală K=15. 16. • taxă pe comision fix 16.12 SSC = Kjt = 15.01.2007. • comision de acceptare a emisiunii 0.1 u. EXEMPLUL 2: La data de 10.8%. a cărei scadenţă este pe 31.01% AGIO=15. Soluţie: t = 22 + 29 + 31 = 82 zile tmodificat = 82 + 2 = 84 zile p=100j. q1=100j1.25) = 126.m.1 K a = 129.m.000 u.03.m.8 ⋅ 12.m.În cazul scontului simplu comercial: K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.4 u. 4 = 14.000 ⋅ Comision pe efect = 12.08 u.6 84 ⋅ = 20.5 = 2.08 ⋅ 0.12 ⋅ SSC = 419..m. Taxă pe comision fix = 100 AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare + Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455. iar q2 – procent efectiv (sau de revenire) de scont.m.544.5 u. Se au în vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale: • procent de scont 12%.000 − 455.25) = 127. aplicând un scont simplu comercial. q2 = 10% ⇒ j2 = 0. 84 360 0.

1)2 ⎩ Scont compus comercial: 146.3 u.6667 u.08 ⋅ 2 = 126. K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.. AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t. Ka j2t = 453. Atunci: • procentul real de scont: AGIO – Taxă pe comision fix=453. se cere: a) valoarea nominală.970 u.m.08 θ = 5 ani j1=0.m.m. p = 8% ⇒ i = 0.m.7931 u.429.3 ⇒ q1=12. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%.1 ⋅ 2 ⎩ 39 .3 u.3 ⇒ q2 = 13.930 ⎪ Ka = = 121. ⎪ (1 + 0.3% EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100. K = ⎪ ⎪ (1 + 0. ⎪ 1 + 0. b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u.930 u.08 j2=0.9% • procent efectiv (sau de revenire) de scont: AGIO – Taxă pe comision fix = 453.m.930 ⎧ a ⎪ K = 1 + 0.08)3 = 100.m.m.663. şi este scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%.1 K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146.m.m.7521 u.) Soluţie: S0 = 100.2597 K1 = 125.Avem relaţiile: AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t.7929 u.08)2 ⇒⎨ 146. K j1t = 453. Scont compus raţional: Ka = K (1 + j )t θ θ 146.000(1+0.930 ⎧ a = 125. în regim de scont compus. ⎪ Ka = K ⇒ ⎨ 146.930 1 + jt ⎪ Ka = = 122.000 u..000 · 1.968.441.m.

000 u.200 u. 100 360 Sf =S0 +D . Rezolvare: D=S0it .200 u.m. t = 45 zile = 45 ani 360 D = 20.m.1 .. S4 =58. Sf =S0 +S0it . S0 = 58.000 u. în regim de dobândă compusă. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m. 3.m. Sf =S0 (1+it ) . se plasează timp de 45 zile.1) S0 = 40.m.000 u. p = 10% ⇒ i = 0. Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă simplă.m. Ce sumă trebuie depusă astăzi. c) 20. b) 22. Răspuns corect: c) 2..000 8 . să se poată ridica 58.200 u. plasate timp de 8 ani şi 5 luni.? Rezolvare: Sf =20. 1 an = 360 zile) a) 200 u. p = 8% ⇒ i = 0. Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n n = 4 ani.08 . Suma de 20.m.. pentru ca peste 4 ani.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.) a) S 5 = 15082 u. 8+ 12 5 12 -4 b) S 8+ = 23082 u.m.000 u.m.m.m.564 u.564 ⋅ (1+0.000 u.m. cu procentul anual de 8%.. (regim de dobândă simplă) S0 = 20.. Răspuns corect: S0 = 40.m.000 u.564 u. 45 ⇒ D = 200 u. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională).m. d) 22. 40 . cu procentul anual de 10%..m.. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.

aplicăm soluţia comercială. = 13508 u.m.m. 0208 = 15082 u. 1 − jt d) alt răspuns.000 u. 05 8+ 12 8+ 5 u. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%.05. reprezintă dobânda dată de Ka pe perioada t.m. Soluţia raţională: S 5 8+ 12 5⎞ 8 ⎛ = 10000 ⋅ (1 + 0.m.05.. 05 ⎟ = 10000 ⋅1. adică: a) SSR = K a jt . 05 ) ⋅ ⎜1 + 0.c) S 8+ 5 12 5 12 = 65083 u. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. plasate timp de 8 ani şi 5 luni.m..m. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. b) SSR = Kjt . Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.m. = 18077 = 25077 8+ 5 12 5 12 u. 058 ⋅1.m. Soluţia comercială: S Răspuns corect: b) 12 = 15078 5 = 10000 ⋅1. 5. 8+ 12 5 12 b) S c) S 8+ = 15078 u. Scontul simplu raţional. Kjt c) SSR = . i = 0. u. i = 0.. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială).m. cu dobânda unitară j. notat SSR... aplicăm soluţia raţională. 12 ⎠ ⎝ Răspuns corect: a) 4.) a) S 5 = 15045 u. Răspuns corect: a) 41 .

b) S ( t ) = S0 e 0 t ∫ δ( u )du ∫ δ( u )du c) S ( t ) = e 0 . va fi: (1 + i )t b) S0 = St (1 + i )t . d) alt răspuns. ⎣ ⎦ d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ . Răspuns corect: a) 4. după trecerea timpului t. Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an care se notează cu i. când δ ( t ) > 0. . Suma iniţială. Răspuns corect: Adevărat 2. depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de timp t cu dobânda unitară i. ⎢ ⎥ Răspuns corect: c) 3. ∀t ≥ 0 va fi: a) S ( t ) = e 0 ∫ −δ( u )du t t . În regim de dobândă simplă.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. Răspuns corect: c) 42 . b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) . c) D = S0it . (1 + i )−t . dobânda corespunzătoare plasării unei sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi: a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) . c) S0 = St 1 a) S0 = St 1 . d) alt răspuns.

θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . θ ≥ un an .5. θ Răspuns corect: Adevărat 43 . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0.

m.m. corespunzătoare plasării sumei de 1. cu procentul anual de 12%.000 u. la începutul anului 2005. timp de 3 ani.m. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect: Fals 44 . Dacă v = 1 − d .000 3.000. b) (1 − d )2 1 − v 2 c) d 3 = (i − d ) .. Suma finală..000 u. cu procentul anual de 10%. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡(1 + j ) + 1⎤ . 1− v (1 − d ) 2 d 2 = (i − d ) ..000 u.331.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ . ? Răspuns corect: n ≥ ln 2 ln1. stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată: 3 (i − d ) a) d 2 = .000. (1 − d )2 1 − v Răspuns corect: a) 4. Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10. (regim de dobândă compusă. Fie un depozit în valoare de 1.m. Răspuns corect: 125 2. 1 an = 360 zile). (regim de dobândă simplă. cu procentul anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u. 1 an = 360 zile) Răspuns corect: 1. va fi … u.m.12 t 5.

t ) = S0it . St = S0 ⎝ ⎠ k =1 k =1 k =1 n ∏ n ∏ n ⎧ S (1 + i )t . t ≥ 0 S= ∑ S0k it tk k =1 n k n . i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . t ) = S0 (1 + it ) . D ( S0 . t= ∑ S0k it tk k =1 n k n .α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ . t 1+ i (1 + i ) [ ] ( ) St = S0 ∏ t⎞ ⎛ (1 + ik ) . 1 1 = v. t ≥ 0 . S0 = St = St vt . k =1 n n 1 t= S⋅p 1 p= S ⋅t k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk = S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk .FORMULE UTILIZATE Dobânda simplă S ( S0 . D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 . St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n . ⎜1 + ik n ⎟ . p= ∑ S0k it tk k =1 n k n ∑ it tk k =1 k ∑ S0k it k =1 k ∑ S 0 k tk k =1 S= 1 p ⋅t ∑ ∑ ∑ n n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . t ) ⎯⎯⎯ ⎨ ( i. cu devalorizare 0⎜ ⎟ ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ 45 . k =1 k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . k =1 n Dobânda compusă t t S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t . fara devalorizare ⎪ 0 ⎪ 1 an t → . S ( S0 .

SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = 1 + jt ⎦ 1 + jt ⎣ (1 + j ) ( ) K a = K . SSC = Kjt . K = K . SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt . 1 + jt 46 . 1 + jt 1 − jt SSC = SSR (1 + jt ) . SSR = a Kjt . SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) . K = Ka + S . K a = K t . K = K a (1 + jt ) . 1 + jt t −t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ .Scont S = K − Ka . K a = K (1 − jt ) . SCC = K a jt . Ka = K − S . ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Kjt ⎡ ⎤ . SSR = SSC .

− perpetue. având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. Plăţile pot fi: − variabile. anuităţi posticipate.2. dacă sumele plătite sunt constante. valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate. plăţile se numesc anuităţi. rentă (plată) continuă constantă. plăţile se numesc trimestrialităţi. Plăţile pot fi: − posticipate. − constante. dacă sumele plătite sunt variabile. Plăţi eşalonate Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp. Tipuri de plăţi 1. 4. ÎMPRUMUTURI Concepte-cheie: anuităţi. 3. Dacă perioada este anul. dacă plata se face la începutul fiecărei perioade. plăţile se numesc semestrialităţi. plată eşalonată continuă de prim ordin. − anticipate. plăţile se numesc mensualităţi. dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract). 47 . anuităţi anticipate. 2. valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate. dacă numărul plăţilor este nelimitat. Plăţile pot fi: − temporare. dacă perioada este semestrul. amortizare. anuităţi anticipate. Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. iar dacă perioada este luna. amortismente. − viagere – pe viaţă. anuităţi posticipate. Intervalul de timp între două plăţi reprezintă o perioadă. PLĂŢI EŞALONATE.1. dacă perioada este trimestrul. dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade. 2.

n AP n = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate. Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate. Anuităţi posticipate temporare imediate Anuităţile sunt imediate. i2 ... c) un număr de ani bine precizaţi. (2. DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate. în condiţiile de mai sus... b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .. i1 .. S P .. (1 + in ) + .1.2) iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi: AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 .. T1 ..Tn = anuităţiile.1. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. e) cu procente anuale diferite sau constante. ⎢ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ (2. + Tn −1 (1 + in ) + Tn n .3) sau 48 . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate... d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor.1.1. n este: S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) .2. la sfârşit de an.. Avem următoarea schemă de plăţi: 0 AP n i1 T1 1 i2 T2 2 Tn-1 n-1 in Tn n SP n Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă compusă.(1 + i1 )−1 . (2. T2 .1. + ..in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. dacă plata se face după un număr r de ani...1) sau SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + Tn ..

valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k va fi: S0 k Tk = = Tk 1 + i1 )(1 + i2 ) .. (1 + ik ) ( j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ (1 + i )−1 r =1 r k 1 însumând. vom ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . + Tn (1 + i ) . ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ Analog. (1 + in ) şi aşa mai departe. avem: S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) n n−2 + ... r = 1..1. depusă la sfârşitul celui de-al doilea an.. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. devine după n ani devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .. suma T2 .. + Tn −1 (1 + i ) + Tn .6) −n şi.. Atunci..1..5) sau SP = n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 −2 (2.. însumând.1. 1 + ir Demonstraţie: S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul n n şi.7) 49 . obţinem că: Suma T1 .AP = n ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟ = ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟ . respectiv AP = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) + . depusă la sfârşitul primului an. obţine: SP = n T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) . adică i1 = i2 = K = in = i. ⎟ ⎜ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ Cazuri particulare 1. (2. vom găsi: AP = n ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎞ ⎛ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ .1. (2.. n . ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă compusă.. (1 + in ) .4) j =1 ⎝ r =1 unde vr = 1 . ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 n ⎛ j 1 ⎞ ⎠ n ⎛ j ⎞ ⎠ (2.

13) deci (1 + i )n − 1 .... (2.12) Calculând.9) ⎢ ⎥ ∑ ⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ + T = j =1 ⎣ k = j +1 n −1 ⎡ n ⎤ ⎦ ⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫ ⎪ = T ⎨ ⎢T ⋅ (1 + ik )⎥ + 1⎪ ⎬ ⎥ ⎪ ⎪ ⎢ ⎦ ⎭ ⎩ j =1 ⎣ k = j +1 .1.(1 + in ) + . + .. i .15) Calculând.. + T (1 + i ) + T .1...16) 50 .. =T i + T (1 + i ) −n −2 (2. vom obţine: AP = T n 1 − (1 + i ) i =T (2. Anuităţi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) n−2 + . Anuităţi constante şi dobânzi variabile S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) ..11) sau AP n ∑∏ n ⎞ ⎟.1.. (2. i i (1 + i ) − 1 SP n (2. (2.. ⎟ ⎠ 3. + T (1 + i ) 1 − vn ..1.1..1.sau AP = n ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. (2.(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) .(1+ i1 )−1 .1. ⎛ j 1 ⎜ =T ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 (2..8) 2.1. + T (1 + in ) + T sau SP = n n .1.10) ∑ ∏ iar AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 .14) −n iar AP = T (1 + i ) n −1 + . vom obţine: SP =T n (1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1 =T =T .

1.18) valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare.1.22) AP = lim T 1 − v = T .21) iar P P P P Sn = Tsn şi An = Tan .sau AP n Observaţii: 1 − (1 + i ) =T i −n . găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu 1 u.20) (2.m.1. (2. Dacă T = 1 u.1.19) Putem scrie P P P P an = sn v n şi sn = an u n .2. valoarea actuală va fi: n (2.17) 1. găsim P sn (1 + i )n − 1 . ∞ i i n →∞ 2.m. şi cu dobânda anuală unitară i: P an 1 − (1 + i ) = i −n = 1− v .1. i n (2. = i (2.1. Similar.1.. cu dobânda anuală unitară i. Anuităţi posticipate temporare amânate Considerăm următoarea schemă de plăţi: Sr +1 i1 0 AP nr Sr + 2 ir+2 Sn −1 Sn in i2 1 2 r ir+1 ↓ r+1 ↓ r+2 ↓ n-1 ↓ n = r+(n-r) SP nr 51 . 2. Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . (2.

operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.. S P . 52 . evaluată la începutul primului an de nr plată. va fi: SP = nr n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. ( ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ (2. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului plăţilor. c) un număr de ani bine precizaţi. ⎟ ⎠ (2. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. i1 . AP .DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate.Tn = anuităţiile. deci. e) cu procente anuale diferite sau constante. i2 . a tuturor plăţilor. efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n). nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.23) iar valoarea actuală...1.. Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r nr ani. T2 . la sfârşit de an. suma finală a tuturor plăţilor este: Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. va fi: AP = nr k ⎛ 1 ⎜T ⋅ ⎜ k 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. în condiţiile de mai sus. iar r este numărul de ani după care încep plăţile.1.. Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile. AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare nr amânate r ani.. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. T1 . În acest caz.24) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare.

000 u.m. 8%. respectiv AP = nr j = r +1 ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ = (1 + i )−r AnP−r .1) + 5000 (1 + 0. ⎟ ⎠ 3.1. care este valoarea finală a fondului acumulat? Soluţie: Folosind relaţia (2. adică i1 = i2 = K = in = i. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SP = nr ∑ n −1 ∏ (2..000 u.m.m...000 u. la fiecare sfârşit de an.m.000 u.28) şi AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP .876 u.1. 7. la fiecare sfârşit de an.. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n ⎡ ⎤ ⎢T ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + T ⎢ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ (2. 10%. Anuităţi constante şi dobânzi constante SP =T nr k = r +1 −k ∑ (1 + i ) n = Ts P n−r = SP n−r (2.1. Dacă 3 ani consecutiv. 3 2. cu procentele anuale de 7%. n−r (2.m.m.) 53 .1). obţinem: S P = 2000 (1 + 0. avem: SP = nr j = r +1 n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ = SnP−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2. care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Dacă 3 ani consecutiv.29) EXEMPLE: 1.27) şi AP = T nr ⎛ k 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ n−k n ⎞ ⎟. 8%.1. 5. 7. se plasează sumele de 2. se plasează sumele de 2.000 u.Cazuri particulare 1. 5.1. 10%. cu procentele anuale de 7%.25) şi. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.26) 2.000 u..08 )(1 + 0..1) + 7000 = 14.m.1.

000 10 1 − 1.000 u.) S P = .. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%.07 1.187..000 u. se plasează sumele de 2. Care este valoarea finală. Dacă 3 ani consecutiv.1 1. 7. 0.1. respectiv (2.m.m.1. Se plasează timp de 10 ani.Soluţie: Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2.1 3.. în regim de dobândă compusă.m.. 1. AP . notată cu AP . atunci valoarea lor actuală.1.1) + 5000 (1 + 0.400 u.920 u. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .08 ⋅ 1. la fiecare sfârşit de an.. AP = .m. cu procentul anual de 10%. la sfârşitul fiecărui an.000 u. 2 3 Valoarea actuală: P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11209. dar cu n → ∞ .6168 u.m.1.000 u. P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11702.1 AP = 200.07 ⋅ 1.08 1..m.110 − 1 S P = 200.000 = 3.13 4. Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes valoarea actuală a lor.13).m.5235 u. 10 0. respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.07 ⋅ 1.. ∞ Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1. care este valoarea finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Anuităţi posticipate perpetue imediate Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare.m. va fi: ∞ 54 .1 2. 1.3.3).. şi găsim: 1.16). suma de 200.1) + 7000 = 14.1−10 = 1229000 u. 5.12 1.m. 10 10 Soluţie Folosim relaţiile (2.) Soluţie: S P = 2000 (1 + 0.

4.31) Dacă anuităţile sunt egale.AP ∞ = lim AP n →∞ n j ⎛ 1 = lim ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir n →∞ j =1 ⎝ r =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟.1. este convergentă dacă: j →∞ T lim j (1 + i j +1 ) ir T j +1 <1. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . atunci valoarea lor actuală.33) ∞r ⎜ ⎜ 1 + ir ⎟ 1 + ir ⎟ n →∞ n r n →∞ j = r +1 ⎝ r =1 r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ ⎠ şi. iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale. ⎟ ⎠ conform criteriului raportului. va fi: ∞ n AP = lim T 1 − v = T . i −r (2. în regim de dobândă compusă. atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la altul. respectiv ∑ ∏ ∑ ∏ AP = T lim ∞r ∑ (1 + i ) n →∞ j = r +1 n −j = T (1 + i ) . ⎟ ⎠ (2.1. ∞ i i n →∞ (2. vom obţine: j j ∞ ⎛ n ⎛ 1 ⎞= 1 ⎞ AP = lim AP = lim ⎜Tj ⋅ ⎟ ⎜Tj ⋅ ⎟ (2.1. (2.1. care.1. AP .34) 55 . Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue imediate.1.32) 2.30) Observaţie: ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1.

5. e) cu procente anuale diferite sau constante. ⎥ ⎦ (2. n T1 . în condiţiile de mai sus. S A . n evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. a tuturor plăţilor. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.. va fi: SA = n ∑ n ⎡ ⎢Tk ⋅ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j =k n ∏( ) ⎤ ⎥. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă.. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. A A . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul..1. la început de an. evaluată la începutul primului an de n plată.Tn = anuităţile. n A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate.1.35) iar valoarea actuală.. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor. Anuităţi anticipate temporare imediate Avem următoarea schemă de plăţi: T1 T2 Tn i1 ↓ 0 1 ↓ 2 ↓ n-1 ↓ n DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate. i1 .2. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate.. c) un număr de ani bine precizaţi..1. va fi: A A = T1 + n k =2 ⎝ ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. T2 .36) 56 . ⎜ ⎟ j =1 n ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ (2. i2 .

1.42) Observaţii: 1.1. este: sA n = (1 + i )n − 1 i (1 + i ) = u un −1 . va fi: aA = u n 1 − vn .1.1. Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u. i i n (2. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.37) şi.40) 3.1. adică i1 = i2 = K = in = i. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.1.39) iar ⎡ n ⎛ k −1 1 ⎜ A A = T ⎢1 + n ⎢ ⎜ 1+ i j ⎢ ⎣ k = 2 ⎝ j =1 ∑∏ (2. vom obţine: A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i −n = Tu 1 − vn = Ta A . n i (2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. ⎟⎥ ⎠⎥ ⎦ (2.38) 2. i (2.41) Calculând. Anuităţi constante şi dobânzi constante S A = T (1 + i ) n (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . i (2.1.Cazuri particulare 1.1.m. respectiv AA = n ∑ ⎡T j (1 + i )1− j ⎤ .43) 2.m. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T ⋅ n ∑ ∏( ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j = k n ) ⎤ ⎥ ⎥ ⎦ ⎞⎤ ⎟⎥ . avem: SA = n ∑ ⎡T j (1 + i )n−( j −1) ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.44) 57 .

46) 2. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. T2 . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul... i2 .1.1..Tn = anuităţile. Anuităţi anticipate temporare amânate Schema acestor plăţi amânate r ani este: Sr +1 i 1 i2 ↓ 0 1 2 r AA nr ir+1 Sr + 2 Sr + 3 ir+2 ↓ r+3 Sn ↓ r+1 ↓ n-1 in n SA nr Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate. c) un număr de ani bine precizaţi.3. n (2.6.1.45) respectiv a A = aP n n −1 − 1 = ua P . i1 . d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor. nr T1 . Se observă că au loc relaţiile s A = sP n n +1 − 1 = us P . n (2.. 58 .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.. la început de an.. e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul. nr A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani.

atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k= j ⎦ SA = nr ∑ n ∏ (2. respectiv AA = nr k = r +1 ∑ ⎡Tk (1 + i )−( k −1) ⎤ = (1 + i )−r AnA−r . A A . avem: SA = nr k = r +1 n ∑ ⎡Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤ = SnA−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2. evaluată la începutul primului an de nr n plată.49) şi.51) şi AA = T nr ⎛ k −1 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 (2.52) 59 .47) iar valoarea actuală.Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. va fi: n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ = SnA−r . adică i1 = i2 = K = in = i. Cazuri particulare 1. j =1 r 1 (2. în condiţiile de mai sus. a tuturor plăţilor. va fi: AA = nr k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∏ 1 + i j AnA−r .1.1. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.1. ⎟ ⎠ ⎤ (2.1.1. S A . Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.50) 2.48) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T nr ∑ ∏( ∑ ∏ n n )⎥ ⎥ ⎦ ⎞ ⎟. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k = r +1 ⎣ j = k (2.1.

1 10 1.1. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 9%.54) EXEMPLE 1. t + dt ) dobânda δ ( t ) .0910 − 1 = 33121. 60 . la începutul fiecărui an. atunci valoarea actuală a acestei rate este de R ( t ) e −δt dt . Atunci valoarea actuală a rentei va fi: ∫ R ( t ) e−δt dt . 0.m. n).7 u.m.3. suma de 2.2. plătind la începutul fiecărui an.09 2. plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n. suma de 1. 4 u.m.1 2.m.2.09 15 5 1. Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. atunci la momentul t valoarea sumei va fi S0 eδt .110 − 1 = 17530.1) unde R ( t ) este integrabilă în (0. 0. 0 n (2.000 u. Plăţi eşalonate continue Ştim că 1 u.) Soluţie: S P = 1000 ⋅ 1. Se plasează timp de 10 ani. Anuităţi constante şi dobânzi constante SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) − k −1) n n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA n−r (2. Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere peste 5 ani. n−r (2. va aduce în intervalul ( t . Dacă la momentul iniţial avem suma S0.53) şi AA = T nr k =r +1 ∑ (1 + i ) ( n = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) a A −r n−r = (1 + i ) −r AA .000 u.m. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică) Soluţie: S A = 2000 ⋅ 1. iar valoarea actuală va fi S0 e −δt .1. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.

. atunci valoarea actuală a unei rente perpetue va fi: ∞ 0 ∫ R ( t ) e−δt dt . Dacă R ( t ) = a + bt ..2) Cazuri particulare 1. δ această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă. (individual sau grupat. P2 (individual sau grupat.. Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil. ( ) (2. a doua şi a n anuitate. Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului. care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată. tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive. t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea. Sumele rambursate anual. atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = a 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn . k = 1. pe o perioadă de timp. Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi rambursarea. se numesc amortismente.. 61 . R = ct . în anumite condiţii. cu egalitatea evidentă ∑ tk = t k =1 n Q1 . atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = R 1 − e −δn . Notaţii: V0 = suma împrumutată la momentul iniţial. unui alt partener. δ δ2 această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin.2. n . Dacă R ( t ) = R . (2. P1 . numit debitor).4) 2.Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ .2. numit creditor) plasează o sumă de bani. 2.2. Qn = amortismentele succesive conţinute în prima. Împrumuturi Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener. în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor.3) ( ) ( ) (2.3.

c) un număr de ani bine precizaţi. n Vk = V0 − suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului ∑ Qn . din împrumutul după plata din perioada tk . pk = 100ik . k =1 n (2. operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată. n . d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment tk . d k . k = 1.2) Rk = valoarea achitată. j =1 k (2. Vk = Qk .3) 2.3.3. Rambursarea prin anuităţi temporare imediate DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi temporare imediate. la intervale de timp egale sau diferite.3. la care se adaugă dobânda corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face plata.1) pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk . 62 . k = 1.∑ Qk = V0 . k = 1. n . compuse din părţi egale sau diferite din suma împrumutată.1. j =1 k (2. k = 1. e) cu procente anuale diferite sau constante. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării. Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk . calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. k = 1. stabilită în funcţie de valorile Qk . k = 1. n Rk = ∑ Qn . la sfârşit de an sau început de an. dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii: a) anual. n . Rambursarea anuală în sistem clasic Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem plata unor sume egale sau diferite. n . Aşadar.3.

.. cu A ( d k ) valoarea ∑ S ( dk ) .. tk tn ... dk dn . (2. evaluat la sfârşitul ultimului an de plată.5) (2. din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la momentul respectiv.. Rk Rn = V0 ...4) actuală a dobânzii d k . Sk = Qk + d k . Avem relaţiile: S ( D) = A( D) = Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k . Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă).. Qk . k =1 (2.3.Observăm că are loc relaţia: Sk = Qk + d k şi că Vn = 0.6) Astfel...3. Vk −1 Vn −1 .. evaluat la începutul primului an de plată..3.. iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn Sn = Qn + d n 63 . numit tablou de amortizare. Vn −1 = Qn . k =1 n n ∑ A ( dk ) . tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk d1 Sk S1 = Q1 + d1 Rk Rk Vk V1 = V0 − R1 . respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de debitor.

...3.Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi posticipate.13) n iar S ( D) = A( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n n (1 + i ) n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1 ni n V0 .3. (2.7) Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 n . n .9) iar S ( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n (1 + i )n−1 ⎡(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1 + i )n − 1 V0 . 64 . Anuităţi egale Sk = S .. (2..3. Amortismente egale Qk = Q .14) V0 .. (1 + i ) ⎡(1 + i )n − 1⎤ k =1 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 2. (2.. cu: 1. n i ( n − k + 1) n n +1 V0 . k = 1. (1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1 A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 . cu acelaşi procent anual. atunci pentru orice an k avem: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 ..3.8) V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ dk = (1 + i )n − 1 ⎥ ⎦ .11) (2. k = 1.3.3. cu dobândă posticipată.12) Qk = dk = V0 . n Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n (2. (2.3.10) . ∑ A ( dk ) = k =1 n +1 − ( n + 1)(1 + i ) i + 1 ni (1 + i ) n (2.3. k −1 ⎤ (2.

3. Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că: Sk = S .25) 65 ...3. iar Sk = Qk + ikVk −1 . n . Cum: V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + .3. V0 = Q1 (1 + i ) − 1 sau Q1 = V0 i (2. cum Vn = 0.16) (2. Sk +1 = Qk +1 + iVk . (2..21) Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 . 2.22) . sau Qk = Q1 (1 + i ) k −1 (2. k = 1. Adică.3. obţinem: Sn = Qn (1 + in ) şi p = 100i = pk . putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk −1ik ..3...Demonstraţie: 1..3.3.3. iar Vk − Vk −1 = −Qk .17) în (2.18) (2. i (2.. atunci Sk = Qk + iVk −1 .23) obţinem: (1 + i )n − 1 .17) (2. k = 1.n .3. Vn −1 = Qn .15) (2.u n ) = Q1 k =1 n un −1 . (2. În ipotezele propoziţiei.3.3.19) obţinem: (2..19).3. Folosind relaţia (2.24) (1 + i )n − 1 .3.n .. am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare cu raţia 1 + i. u = 1+ i . găsim: Qk +1 = Qk (1 + i ) .. k = 1. 2..20) (2.

3.26) şi vom obţine: V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ = ⎣ n k −1 ⎤ Vk −1 (1 + i ) n n −1 ⎥ ⎦. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q .. n Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk = = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k = = Sk + Qk +1 − Qk − iQk .21) şi (2. k = 1. .19) găsim: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 .28) Atunci.27) deci dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ k −1 ⎤ (1 + i ) n −1 ⎥ ⎦.. n 66 .3. (2.3. (2. atunci relaţia de mai sus devine: Vi Sk +1 = Sk − 0 . înlocuim în (2. (2.26) Ştim că: Vk −1 = V0 − ∑Qj .atunci vom găsi: Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 k −1 j =1 . atunci.3. n respectiv Vi d k +1 = d k − 0 . (2..3. din (2.29) 2.24). = Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .3.3.3. (2.27) relaţia (2..3.

. Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de amortizare de mai jos.Aşadar. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda posticipată.m. găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi S1 = S = 2885.. calculăm d1 = V0i = 600 .3.. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.91 . găsim Q1 = 2285..31) iar celelalte relaţii sunt imediate.. în cazul rambursării prin anuităţi temporare imediate. Folosind relaţia d k = Vk −1ik . apoi. Sk = Qk + d k .m.. va fi: tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk Sk S1 = Q1 + d1 Rk R1 Vk V1 = V0 − R1 d 1 = V0 i .. (2. b) amortismente egale. (2.. cu: a) anuităţi egale. cu ajutorul relaţiei (2. tk tn .91 u. Rk Rn = V0 . i = 0. Vk −1 Vn −1 .16).. Qk . n = 4 şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 i (1 + i )n − 1 . 67 .3.000 u.... Soluţie: a) avem V0 = 10..30) respectiv dk = i ( n − k + 1) n V0 . Tabloul de amortizare. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n .3. Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte). posticipate.000 u...m. d k = Vk −1i . 06 .

3. cu acelaşi procent anual..91 2423. n .85 317.34) iar S ( D) = ∑ n S ( dk ) = i (1 + i ) + 1 − i 2 ( ) n − (1 + i ) k =1 1 − (1 − i ) n V0 1+ i . cu dobândă anticipată..35) 68 .33) V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) dk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n n−k ⎤ n .3. ⎥ ⎦ (2.09 5291.09 5291.91 2885. folosind relaţia (2. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. atunci Q = n 4 Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik . i (2.Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7714.07 2568.45 2722.3.02 2722. pentru orice an k. cu: 1.02 2722. calculăm dobânzile corespunzătoare fiecărui an şi. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 600 450 300 150 2500 2500 2500 2500 3100 2950 2800 2650 7500 5000 2500 0 Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi anticipate.16).56 2885. k = 1. Anuităţi egale Sk = S .32) (2.3. atunci.56 600 462.56 0 b) amortismente egale: Qk = V0 10000 = 2500 .3..91 2885.91 2885. (2. avem: Sk = Qk = V0 i 1 − (1 − i ) n ..91 7714.35 2285.46 163. .

3. k = 1.41) (2.3. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . V0 respectiv dk = i (n − k ) n (2. În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk ik .40) (2.. Şi cum avem anuităţi egale Sk = S .38) iar S ( D) = ∑ n S ( d k ) =V0 n (1 + i )2 ⎡ ni k =1 1+ i) ⎢( ⎣ n ( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤ ..3. k = 1.3. (2.vom obţine: Qk +1 (1 − i ) = Qk .. Sn = Qn .3.3.44) care se rescrie cu uşurinţă Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk .37) Qk = ..3. n Sk = V0 i (n − k ) +1 n V0 n . Şi p = 100i = pk ..A( D) = ∑ A ( dk ) = k =1 n i + (1 − i ) − (1 + i ) n 1− n 1 − (1 − i ) n V0 1+ i . atunci Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k . i 2. n . iar Sk = Qk + ikVk . (2.42) (2.36) (2. Amortismente egale Qk = Q .3. A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 n−2 ni (1 + i ) k =1 Demonstraţie: 1..45) 69 . ⎥ ⎦ (2.43) (2. atunci d n = 0..3.39) ( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1 . (2.3..

ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare. n V0 i .m.. 2. cu raţia (1 − i )−1 . n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.. găsim S = 2737 u. am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: S k = V0 respectiv i (n − k ) + 1 . cu: a) anuităţi egale... ţinând cont de relaţia Sk = V0 i 1 − (1 − i ) n . 70 .m. k = 1. Soluţie: a) avem V0 = 10. având termenul general: Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) .. b) amortismente egale. i = 0.m. Întocmiţi tabloul de amortizare. n = 4 şi. .000 u. n Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .000 u. atunci relaţia de mai sus devine: Sk +1 = Sk − V0 i . 06 . n respectiv d k +1 = d k − Aşadar. Celelalte relaţii sunt imediate. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda anticipată. n dk = iar celelalte relaţii sunt imediate. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . i (n − k ) V0 .

3. k = 1. numite obligaţiuni. atunci Q = n 4 i (n − k ) Înlocuind în relaţia d k = V0 . cuponul obligaţiunii. 2. valoarea nominală a obligaţiunii.4.3.7). calculăm amortismentele Qk . stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. C = valoarea de emisie a obligaţiunii. procentul anual. 2.3. Împrumuturi cu obligaţiuni Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut este foarte mare.3. alte clauze. 4 . condiţii.16). Notaţii: C0 = valoarea de emisie a împrumutului. statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite un număr de titluri de valoare. înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii. În acest caz. calculăm dobânzile corespunzătoare n Qk = fiecărui an şi. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 450 300 150 0 2500 2500 2500 2500 2950 2800 2650 2500 7500 5000 2500 0 2. V0 = valoarea nominală a împrumutului. de rambursare. tabloul de amortizare. iar cel ce emite obligaţiuni se numeşte emitent. Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai jos: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7727 5309 2737 464 319 165 0 2273 2418 2572 2737 2737 2737 2737 2737 7727 5309 2737 0 b) amortismente egale: V0 10000 = 2500 . W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului. Cei care cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari. 4 şi apoi dobânzile d k . Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile şi îndatoririle partenerilor. V = valoarea nominală a obligaţiunii. folosind relaţia (2. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorţi sau alte metode. 71 . k = 1.Folosind relaţia (2.

.4. Qk = amortismentul din anul k. • al pari (la paritate).4. dk = dobânda plătită în anul k. (2. Emisiunea este: • sub pari (sub paritate). Sk = anuitatea din anul k. Rambursarea este: • sub pari (sub paritate). N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi.5) (2. Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi. • supra pari (peste paritate).4.. dacă W > V (foarte rar).4. dacă W = V. • supra pari (peste paritate). N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi. Prima rambursare în sens strict = W-V.W = valoare de rambursare a obligaţiunii. dacă C = V. W0 = WN.4. k =1 (2..4.2) (2. Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k.4. n = durata împrumutului (în ani). dacă C < V.4. Prima rambursare în sens contabil = W-C. Prima emisiune în sens juridic = V-C.6) (2.9) (2.10) n (2. + N n = V0 = Q1 + Q2 + .8) (2. dacă W < V (foarte rar). Avem următoarele relaţii: V0 = VN. N = numărul total de obligaţiunii.. dacă C > V (foarte rar). C0 = CN. + Qn = Sk = Qk + d k .4.1) (2.4) ∑ Qk .3) ∑ Nk . Cupon unitar de dobândă = Vi. • al pari (la paritate). N = N1 + N 2 + . Rk = suma rambursată după k plăţi. k =1 n (2.7) 72 .4.

4. Dacă rambursarea este supra pari. atunci: Qk = N k + V . Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală.4.k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . (2.14) Qk = 0 = N kV .16) n dk = dobânda plătită în anul k: d k = n .4. (2.17) n Sk = anuitatea din anul k: ( n .Dacă rambursarea este al pari.19) n N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = n . atunci: Qk = N k + W . de obicei două posibilităţi de rambursare: a) anuală.4.20) n 73 .12) Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi.4..k ⋅ N .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . (2.k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . (2.15) n Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: Vk -1 = n .11) (2. nu poate fi rambursat prin fracţiuni de titlu. b) în final sau ÎN FINE.. Pot exista.4. amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni.4. (2. = Qn = Q ) . (2. amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei împrumutului. prin plăţi posticipate şi cu: a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . (2.k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: Nk = N .18) Sk = 0 k k n Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: Vk = n .k + 1 ⋅ N . (2.4.4.13) n Qk = amortismentul din anul k: V (2.4. n N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: N (Vk -1 ) = n . prin urmare.

26) Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: (1 + i )n − (1 + i )k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .4.4.4. (2.24) dk = (1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V .4. (1 + i )n -1 Qk = amortismentul din anul k: (2..27) (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n -1 ⋅N . Vk -1 = (1 + i )n -1 dk = dobânda plătită în anul k: (2.4. 0 k −1 (1 + i )n − 1 (1 + i )n ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k .23) (1 + i )n − (1 + i )k -1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .22) N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: (1 + i )n − (1 + i )k -1 N (Vk -1 ) = ⋅N .28) 74 .. Vk = (1 + i )n -1 N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = (2.b) anuităţi egale ( S1 = S2 = .4.4. = Sn = S ) .21) (1 + i )k -1 ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .4.25) Sk = anuitatea din anul k: (2. Sk = (1 + i )n -1 (2. (1 + i )n -1 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: (2. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . Qk = (1 + i )n -1 (2.

000.368.124 596.000 120.631.000 240.338 117.673 290.600.000 0 480.000 1..000. b) cu anuităţi egale).000 0 / 600.243.989 102.000.948.000.000 360.000.631.000 2.000 Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale Nr.000.000 120.000 60.000.000 300.000 obligaţiuni.505. plăţile fiind anuale posticipate (a) cu amortismente egale.000 460.000.000.000 / 800. cu procentul operaţiunii de p = 15%.000.000. constă în N = 600.000 120.105 596.673 1.809.900.000. care se rambursează în 5 ani.000 800. în valoare nominală de V0 = 2.011 1.000 2.983.000.488 518.200.000 580.000 1.000 2.362.703.000.000.000.643 0 / 600.334 392.EXEMPLU: Un împrumut obligatar.771 255.000 640.688 135.000 400.809.000 1.000.600.368.656 TOTAL 88.703.000.832 145.000.000.631.000 400.000. Se cer elementele tabloului de amortizare.m.000 520.000 120.656 77.105 1.895 408.342 155.105 300.000 180.000.000 1. de obligaţiuni Valoarea în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Numărul de Dobânda Valoarea obligaţiuni în Anuitatea sau anuală pe datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală datoria rămasă de an sfârşit de an Sk=Qk+dk dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.488 518.000.011 408.000.643 296.000.000 400.809.000 240.105 / 969.631.656 0 511.000 983.000 u.000 120.336.000.000 400.294.243. Soluţie: Folosind formulele anterioare.000 400.362.448 596.525 75 .000.000 240.000 400.000 120.000.948.000 400.000.138.000 TOTAL 120.000.000. găsim tablourile de amortizare corespunzătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru anuităţi egale): Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale Nr.200.821.155.105 596.492.469 451.000. de Valoarea obligaţiuni în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Dobânda anuală pe datoria rămasă dk=iVk-1 Numărul de Valoarea Anuitatea sau obligaţiuni în datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală de an sfârşit de an Sk=Qk+dk Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.000 2.000 341.000 511.000 360.000 480.636 204.124 290.985 155.105 1.000.273 518.000.631.000 2.985 155.000 120.631.000 900.643 969.895 596.125.155.000.525 2.000.000 700.

05 = 500 Primul amortisment Q1 = V0 (1 + i )n − 1 i = 2320.08 )(1 + 0.m.000 u.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.m.. Care este primul amortisment? Q1 = .m. 8%.1233 u. d) 35.231 u.5) 3..000 u. cu procentele anuale de 7%. se plasează suma de 7. Rezolvare: Valoarea actuală: P A3 = 7000 7000 7000 + + = 18106.) a) 23.016 u. Rezolvare: d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0. se plasează suma de 7. Un împrumut de 10. 10%.1) + 7000 (1 + 0.m.1233 u.231.08 ⋅ 1.07 1..m.07 ⋅ 1.3233 u... 3 Răspuns corect: a) 2.231 u.016 u.231.1 Răspuns corect: c) Vezi relaţia (2.m.m.m.m.. 1. 8%. Care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1) + 7000 = 23016 u.m. c) 18. Dacă 3 ani consecutiv.2933 u.1. c) 32. Care este valoarea finală a fondului acumulat? a) 23.m. b) 25. la fiecare sfârşit de an.016 u.07 ⋅ 1..m. cu procentele anuale de 7%. d) 35.106.12 sau Q1 = T − d1 = 2320.12 76 . 10%. la fiecare sfârşit de an.08 1. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%..m.000 u. Dacă 3 ani consecutiv. b) 25. Rezolvare: S P = 7000 (1 + 0.

Qk = V0 12000 = 3000 u. egale. a) N2 ≈ 2397. cu amortismente egale. Care este anuitatea corespunzătoare primului an? S1 = .m.4.m. Rezolvare: d1 = V0i = 12000 ⋅ 0. . Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea.. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1.000 u. 06 = 720 u. 5.m. Un împrumut de 12.m.. c) N2 ≈ 2796.. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. Răspuns corect: a) 77 .m. b) N2 ≈ 2501 u. atunci Q = n 4 S1 = Q1 + d1 S1 = 3720 u. Procentul operaţiunii este 8%.000 u.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%. constă din N = 10. d) N2 ≈ 2588.000.m.

..m. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn . c) 48... R = ct .236. d) 375 u. Dacă R ( t ) = R .m. b) 400 u.459..m. + v p . Care este valoarea actuală a datoriei? a) 45..232. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani. b) 55. Răspuns corect: a) 3. cu procentul anual de 5%.6 u. d) 41. c) A = δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 2.m.459. c) 625 u. ⎡ 1 ⎤ p ⎢v p − 1⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1 2 np 78 . δ R 1 − eδn .5 u.2 u.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată...m.7 u.m.m.m.000 u. cu plată anuală anticipată câte 10. atunci: p p p n 1− v a) an = 1 ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p − 1⎥ ⎣ ⎦ n b) an = 1 − u . i b) A = R 1 − e −δn .m.000 u. Se rambursează un împrumut în valoare de 10. Dacă an = v p + v p + . calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani. Răspuns corect: a) 1 1 1 4. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale.m. a) 750 u.

(1 + i )n -1 d) alt răspuns. Răspuns corect: b) 79 . Răspuns corect: a) 5. atunci avem Nk numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: a) b) c) (1 + i )n-1 Nk = ⋅i ⋅ N . = Sn = S ) . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală.. (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N .c) an = 1 − vn 1 − ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p + 1⎥ ⎣ ⎦ . (1 + i )n -1 (1 + i )k Nk = ⋅i ⋅ N . prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = ..

b) 750 u..m. c) Q k = n 1+i ) -1 ( d) alt răspuns. a) Q k = (1+i )n -1 (1+i )n-1 b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V . c) 1125 u.m. δ δ2 b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn . Dacă rambursarea se face cu amortismente egale. atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue de prim ordin va fi: a) A = a 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală. atunci avem Qk = amortismentul din anul k: (1+i )k ⋅ i ⋅ V0 . prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =.=Sn =S) .m. Un împrumut în valoare de 10. va fi rambursat în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată..m. Dacă R ( t ) = a + bt . care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani? a) 1250 u. d) 625 u.000 u..m. c) A = 2 δ δ ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( ) ) Răspuns corect: a) 2.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Răspuns corect: a) 80 . Răspuns corect: c) 3.. (1+i )k -1 (1+i )k-1 ⋅ i ⋅ V0 . δ δ a 1 − e −δn − δe −δn + b 1 − e − δ .

c) Q3 ≈ 228. Răspuns corect: a) 81 . Procentul operaţiunii este 8%. i R 1 − e −δn .089.4.m. Dacă R ( t ) = R . δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 5. b) Q3 ≈ 279.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. b) A = δ c) A = R 1 − eδn .700. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn .000. R = ct .800. Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment.800. egale. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate.000 u. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. a) Q3 ≈ 258. constă din N = 10. d) Q3 ≈ 360.

⎟ ⎠ SA n = T (1 + i ) (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . AP = ( n ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ ⎞ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . ⎥ j =k n ⎤ ⎦ A A = T1 + n k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k =2 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. i SP = nr n n ⎛ ⎡ ⎤ P ⎜T ⋅ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ SP n (1 + i )n − 1 =T i AP = T n 1 − (1 + i ) i −n =T 1 − vn . An r = ⎜ k ⎢ ⎥ k = r +1 ⎝ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ ∑ ∏ ⎞ 1 ⎟ . n−r AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) −k = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . n i n SA = nr j = r +1 ⎣ n ∑ ⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ = SnA−r . 1+ i j ⎟ j =1 ⎠ k SP =T nr k = r +1 n ∑ (1 + i ) n n−k = Ts P n−r = SP .FORMULE UTILIZATE Anuităţi posticipate SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . i i n −n A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i n = Tu ⎤ ⎦ 1 − vn = Ta A . ⎜ ⎟ ⎢ ⎥ k= j k = r +1 ⎝ j =1 n ⎡ ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ r 1 j =1 SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA . AnAr = ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r . n−r Anuităţi anticipate SA = n ∑ ⎡ ⎢Tk ⋅ ⎢ k =1 ⎣ n ∏ (1 + i j )⎥ . n−r 82 .

dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ n k −1 ⎤ ⎥ ⎦ (1 + i ) n −1 . dk = ⎥ ⎦ n . Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i ) n −1 .. k = 1. Sk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n−k ⎤ V0 i 1 − (1 − i ) n . Anuităţi egale Sk = S . ..AA = T nr ∞ k = r +1 ∑ (1 + i ) ( n − k −1) = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) −r aA n−r = (1 + i ) −r AA . i (n − k ) +1 n 2.. dk = i (n − k ) n V0 ..... Sk = Qk + dk k =1 k =1 n n Cupon unitar de dobândă = Vi. n Sk = V0 Qk = V0 n . Amortismente egale Qk = Q . d k +1 = d k − V0 i . Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i ) n −1 .. n−r ∫ R ( t ) e−δt dt .. Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) . k = 1... 0 A = R 1 − e −δn . 2..... k = 1. V0 = Q1 + Q2 + . k = 1. n Sk = V0 Qk = V0 n i ( n − k + 1) + 1 n .. + Qn = ∑ Qk . W0 = WN. Amortismente egale Qk = Q .. N = N1 + N 2 + . n Împrumuturi cu obligaţiuni V0 = VN. + N n = ∑ Nk . n .. 83 . δ ( ) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate 1.. n . dk = i ( n − k + 1) n Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate 1. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . . Anuităţi egale Sk = S . C0 = CN. V0 ..

= Qn = Q ) . N (Vk -1 ) = ⋅N . d k = n .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 .. (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .. N (Vk ) = n .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V ..k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . prin plăţi posticipate şi cu: V a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . N k = N . n n ( n .k ⋅ N . Vk -1 = n . Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . n n N (Vk -1 ) = n . Qk = 0 = N kV .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 84 . Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k .. n n b) anuităţi egale ( S1 = S2 = .Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. N (Vk ) = ⋅N . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . = Sn = S ) (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅ i ⋅ N . Sk = 0 k k n n Vk = n .k + 1 ⋅ N .

Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P. P2. pensii viagere limitate sau amânate.. economic (asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu. asigurarea continuă în caz de deces. atunci P= ∑ Pk . anticipate. An. asigurarea până la primul deces.. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate.. asigurare de deces. anuităţi (pensii) viagere continue anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. După natura lor. asigurări mixte. Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor.. care creează un fond de asigurare din sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie. . Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare. A2. utilizând teoria probabilităţilor şi a statisticii matematice. k =1 n 85 . Pn.3. prin anticipaţie în prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare). anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. respectiv P1. Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică două părţi: asiguratorul (instituţie. rezerva de prime matematică sau teoretică. care plăteşte o sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare). Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări. Teorema compunerii contractelor Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1.. .. în care intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării). asigurarea de moarte pentru primul deces. asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani. asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de persoane sau asigurări de bunuri.

3.1. Asigurări de viaţă 3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice. Probabilitatea de viaţă şi de moarte Notaţii: px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la x + 1 ani; qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la x + 1 ani; p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;

q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la y ani. Avem:

px + qx = 1 , p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci: p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) .
Funcţia de supravieţuire

(3.1.1) (3.1.2)

(3.1.3)

Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
x ⎛ ⎞ X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . ⎝ Cn p q ⎠ (3.1.4)

86

Observaţii: 1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă

la x ani; 2) n = la numărul de persoane din colectivitate; 3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X). Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem: M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,

l y = np ( a, y ) , p ( x, y ) = ly , lx

(3.1.5)

vom obţine: (3.1.6)

lx − l y q ( x, y ) = . lx şi, similar
px = p ( x, x + 1) = qx = q ( x, x + 1) = l x +1 , lx

l x − l x +1 d x = . lx lx

(3.1.7)

unde: d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă care moare între x şi x + 1 ani. Notăm: n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani; n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască n ani; m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze între x + m şi x + n ani. Astfel, vom obţine: lx+ n , n px = lx
n qx m / n qx

= =

lx − lx+ n , lx lx +m − lx +n . lx

(3.1.8)

87

Viaţa medie

Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare: ⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞ X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) ⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠ unde
ω− x

(3.1.9)

ex = 1 + 2

∑ lx+n
n =1

lx

.

(3.1.10)

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie în viaţă peste 15 ani? ( l40 = 84855, l55 = 77603 ) 15 p40 = ... Soluţie: Ştiind că
15

n

px =

lx+ n şi folosind tabele de mortalitate, avem: lx

p40 =

l55 77.603 = ≅ 0,91 l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue
Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi x+dx ani. μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate. Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi, iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu. Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem: q ( x + dx ) = μ ( x ) dx , iar
q ( x + dx ) = 1 −
88

l ( x + dx ) , l ( x)

Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem: l ( x ) − l ( x + dx ) = μ( x) , dx →0 l ( x ) dx lim adică μ( x) = − l´ ( x ) , l ( x) (3.1.11)

Integrând relaţia anterioară, obţinem: l ( x) = e
− ∫ μ( t ) dt
a x

k,

(3.1.12)

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că: p ( a, x ) = e sau p ( x, y ) = e sau
x+n

− ∫ μ( t ) dt
a

x

,

(3.1.13)

− ∫ μ( t ) dt
x

y

,

(3.1.14)

n px = e

∫ μ( t )dt
x

.

(3.1.15)

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi t probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani. 15 p37 = ...
Soluţie: Folosim relaţia (3.1.15):
15 p37
15 p37

=e = 37 52

− ∫ 1 dt t 37

52

=e

ln 37 52

89

.l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1.. respectiv ca tot grupul să dispară după t ani: l x +t l x +t l x +t ..... ..1...... . Astfel... pxn . Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de persoane. x2...1. l x1 l x2 . xn = m px1 x2 . .18) t p x1 ..t q xn = 1 − t l x +t l x +t l x +t . datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabilităţilor compuse. xn =t q x1 qx2 ...... atunci avem: px1 . xn qx1 + m. x2 .t p xn = l x1 lx2 l xn şi t q x1 .. p2 . Care este probabilitatea ca numai două persoane să fie în viaţă peste n ani? 90 ..... x + n . l x1 l x2 l xn (3.3.. obţinem că: px1 . (3. x2 + m. (3. xn = l x +1 l x + 2 l x + n ...16) Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului: l l l q x1 . Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale. xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu vârstele x1..20) astfel m m +1 q x1 x2 .1.1. xn + m . x2. x2.1.. având probabilităţile de supravieţuire peste n ani p1 .. xn = 1 − x +1 x + 2 .21) EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane...... (3.1. x2 . ..... xn să fie în viaţă după trecerea unui an..l xn (3.. xn =t p x1 t p x2 . Notăm cu px1 ...19) iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1: m m +1 q x1 x2 .lxn + m +1 .1... xn = px1 px2 .17) l x1 l x2 l xn Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani.3.. x2 . p3 . l x1 l x2 l xn (3. .. xn = l x1 + m l x2 + m . Avem n evenimente independente.. .. x2 .

1. atunci: Dx + n .053 91 .m. care i se va plăti. ⎝ n px n qx ⎠ unde vn = factor de actualizare..4.24).) Soluţie: Dx + n (3.000 = 4814100 u. n Ex = M ( X ) = v n n px = v n lx+n . prima netă va fi: D P = Sn E x = S x + n . în caz de supravieţuire.1. lx unde n Ex = factor de actualizare viager.1. D55 = 5802. Prima netă unică (prin primă netă unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se bucura în viitor de toate avantajele). la împlinirea vârstei de 55 ani. este valoarea medie a variabilei aleatoare următoare: ⎛ vn 0 ⎞ X :⎜ (3. obţinem: Dx Din relaţia P = S P = 10. suma de 10.802.1.24) EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa.3 = 10. n Ex . Dx (3.000 u.m.23) n Ex = Dx Dacă suma asigurată este S.m. Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie.000. dacă este în viaţă.000.22) ⎟ . peste n ani. atunci: P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = = p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 = = p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3 3.000 D55 5. (3.3 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.? ( D40 = 12053. ce se găseşte în tabele actuariale pentru toate vârstele şi procentele uzuale. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u.Soluţie: Notăm cu A evenimentul căutat. D40 12.1.000.

Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de timp. (3. x (3.1.1.1. găsim media variabilei continue ca fiind: n ∞ ⎛ l(x + t) ⎞ l(x + t) M ( X ) = 0 ⎜1 − μ ( x + t ) dt .28) ţinând cont că l∞ = 0 .29) Dx = l ( x)vx = l (a)e unde a este vârsta iniţială. Reamintim că: 1 + i = eδ .1.26) Ţinând cont de relaţia (3. v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem 1+ i vt = e 0 şi.27) atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi: _ n Ex = l ( x + n) n v .31) 92 . folosind relaţia (3. (3.1. găsim: n M (X ) = v l´ ( x + t ) dt l ( x) ∞ ∫ n (3.28).1.1.1. obţinem relaţia: D x +t = e _ Dx _ − ∫ ⎡μ( s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ x x +t . găsim că expresia sumei amânate continue va fi: =e 0 Introducem numărul de comutaţie: t Ex x − ∫ δ( s ) ds t _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ t . _ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds a 0 .Cazul continuu Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula: M (X ) = ∞ −∞ ∫ xf ( x )dx .25) Astfel. δ = δ ( t ) . ⎟dt + v n ⎜ ⎟ l ( x) ⎠ l ( x) ⎝ ∫ 0 (3.11). l ( x) (3.30) După calcule.1. ∫ n (3.

. 04 ⎜1 − 50 ⎟dt = ⎝ ⎠ ⎛ t ⎞ 3. Anuităţi viagere posticipate Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani. ( ω = 100 ani ) . la sfârşitul fiecărui an. 03a ⎜1 − 50 ⎟ dt = 1 . (3. Notăm această sumă ax: N ax = x +1 .8 ⎜ 2 50 3 ⎟ ⎝ ⎠0 0 30 ∫ t 0.1) Dx unde: Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate). 03 ⎜ 50 − 100 ⎟ 3 ⎝ ⎠ Atunci viaţa medie: M ( X ) = M (T30 ) = 30 ⎛ t 2 1 t3 ⎞ = 0. 03a ⎜1 − Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = .m.2. ⎝ ⎠ 50 ⎛ t ⎞ t ⎞ ⎛ a0. ∫ 0. atunci 50 0 −∞ ∫ f ( x ) dx = 1 . ⎝ 50 ⎠ ∫ 0 2500 ⎞ 4 ⎛ =1⇒ a = .2.EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei asigurate). Deci. 0 ≤ t ≤ 50.. a0. 93 . N x = Dx + Dx +1 + . 04 ⎜ − ⎟ = 10. câte 1 u. astfel încât să primească. 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 ... având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0. 50 ⎟ ⎠ Soluţie: ∞ Ştim că f = densitate de repartiţie. ⎝ ⎛ t ⎞ .m.) toată viaţa. (S u.

în schimbul primei nete unice de 70..1) (3.m. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi câte 1.000. astfel încât să primească câte 1 u. la începutul fiecărui an.) tot restul vieţii.m.m. obţinem: Dx P=S N 41 181. plătite Societăţii de Asigurări. Dx (3.2) Nx .3.000 = 15.000.) P=.) Soluţie: Folosind relaţia P = Sax = S N x +1 . de unde S = P D 1 =P x ⇒ Nx ax D 12053 S = 70.053 3. (3. în momentul contractării asigurării? ( D40 = 12053.m.816 1.869 Răspuns corect: P = 4354 u. Soluţie: Folosind relaţia P=Sa x .000 u.000 u. N 40 193.m..700 u.m. N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. prima netă unică va fi: P=Sa x .000 ≈ 4354 u. = D40 12.EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană. Dacă suma asigurată este S u.3. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. (S u.. în vârstă de 40 ani.000 40 = 70. ax = Observăm că: a x = 1 + ax . Anuităţi viagere anticipate Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în momentul semnării contractului..m. la începutul fiecărui an.3.3) EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de 40 ani. 94 . tot restul vieţii.m.084.3.

4. (3. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate Notaţii: / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.4.4. tot restul vieţii (amânată).1) şi a x =/ n a x +n / a x . pentru a primi 1 u.4) n / ax = Dx Similar: N x − N x+n .m. (3..6) n/ ax = Dx Dacă suma asigurată este de S u.3. n / a x ? a) a x + / n a x = n / a x . (3. (3. după n ani. S / n a x .2) Obţinem: N x +1 − N x + n +1 .4. pentru a primi 1 u. după n ani.4. b) / n a x = a x + n / a x . EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între a x . (3.5) /nax = Dx şi N x+n . n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.. la sfârşitul fiecărui an. timp de n ani (limitat). tot restul vieţii (amânată). timp de n ani (limitat). pentru a primi 1 u. la sfârşitul fiecărui an. Avem: ax = / n ax + n / ax . respectiv S n / a x .. c) a x = / n a x + n / a x . atunci primele nete unice vor fi S / n ax .4. la începutul fiecărui an. / na x . 95 . la începutul fiecărui an.m.m. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.m... / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. (3.m. pentru a primi 1 u. d) alt răspuns.4. S n / ax .3) / n ax = Dx iar N x + n +1 .

l ( x) (3.4. __ __ (3. Dx /nax = N x − N x+n . atunci expresia pensiei viagere continue este: t ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ __ __ ∫⎣ ⎦ (3.4. Răspuns corect: c) 3. relaţia (3.2) respectiv.4).5. relaţia (3. pensia viageră continuă amânată: ω− x __ l(x + t) dt .5.5. adică a x = / n a x + n / a x . ax = vt τ/ l ( x) ∫ τ (3.5. ax = e 0 t E x dt ⇔ a x = ∫ 0 ∫ 0 96 .5) dt . găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată. τ __ l x + t) t ( dt . Anuităţi (pensii) viagere continue Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie a variabilei continue. Dx = N x+n . care. ia valoarea vt dt cu probabilitatea: l(x + t) .4) Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) . relaţia (3.5.Soluţie: Cum n/ ax n / ax = N x + n +1 .5.3) Avem relaţia: __ ax = / τ ax + τ/ ax . atunci găsim: Dx /nax = a x − n / a x .4. /τ a x = v l ( x) ∫ 0 (3.6).1) Similar. 0<t < ω− x l ( x) __ ω− x ax = ∫ 0 vt l(x + t) dt .5). la momentul t.

11) Observaţie: 1.5.Atunci.5.5.8) atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue. avem: __ /τ ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt (3.7) Introducem numărul de comutaţie: ω __ ω− x _____ __ Dx + t dt . pentru pensia viageră continuă limitată. respectiv amânate sub forma: __ ax = Nx Dx ___ ___ . (3. ( x )ax dx Demonstraţie: __ ____ ___ __ __ (3. τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată 97 . Egalitatea pentru δ = δ ( s ) .5.5.10) iar __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ .5. respectiv amânată. continue limitate. N x = Dt dt = ∫ x ∫ 0 (3. (3. (3.6) şi __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt . Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi: d a x = μ + δ __ − 1 . (3.9) şi __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .5.12) 2.

⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟ ⎝ ⎠ atunci valoarea medie va fi: lx+ n l y +n n v .. (3.. x2 + t .m...7) dar p ( x1 + t .. xm + t ) e t − ∫ δ( s ) ds 0 t . Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări. y + n .8) .. xm + n .. xm + t ) = e 98 − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.. x2 + t ....6.. xm _ = p ( x1 + t .6. Dxy (3..6.4) Generalizare Pentru un grup de m persoane de vârste x1 .l xm v respectiv n E x1 x2 . x2 .6. (3.6....3) şi putem scrie: n E xy = Dx + n.. astfel încât cele două persoane să primească 1 u.. dacă ele sunt în viaţă peste n ani. (3.6.. Variabila aleatoare corespunzătoare va fi: ⎛ vn ⎞ 0 ⎜ ⎟ X : ⎜ lx + n l y + n (3...6.. y. xm (3.6.6) Cazul continuu Dacă δ = δ ( t ) Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces: n E x1 x2 . Dx1 x2 .. xm Dx1 x2 ....2) n E xy = lx l y Introducem numărul de comutaţie: Dxy = lx l y v x+ y 2 . Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.6.5) = Dx1 + n..+μ( xm + s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 . xm = l x1 l x2 . Asigurarea până la primul deces Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x. (3. xm x1 + x2 +. (3.1) lx+ n l y +n ⎟ ..+ xm m ...3. x2 + n.

xm _ =e − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +..7.8) (3. 99 .5) Avem relaţia evidentă: a xy = 1 + axy . găsim axy = respectiv a xy = N xy . pensia încetează. y + n + .1) (3. Pensii viagere limitate sau amânate: / n a xy (3. . . Fie axy ..... y +1 ..7.. corespunzătoare grupului de persoane de vârste x.. y. avem: axy =1 E xy + 2 Exy + .7.7.atunci n E x1 x2 .7. . (3..7) (3. = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + .. Pensii viagere Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x..2) Introducem: N xy = Dxy + Dx +1. respectiv anticipate viagere până la deces.7. + n −1 E xy + . La primul deces ce are loc.7. + Dx + n..7.. respectiv a xy =0 E xy +1 E xy + .6) =0 Exy +1 E xy + .. . . Dxy (3..7.6. =1 E xy + 2 E xy + . .. + n −1 E xy + . Folosind teorema compunerii contractelor.+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t .... + n E xy + .9) 3..9) (3. (3. + n E xy + . Dxy N x +1..a xy pensiile posticipate.7. y +1 + . y sunt în viaţă.10) şi / n a xy respectiv n / a xy iar n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + .3) (3. (3...4) (3...7.... .

corespunzătoare unui grup de m persoane: /τaxx _ 1 2 . xm = e 0 _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.7... (3. y + n Dxy (3..7. xm = _ ∞ _ 0 ∫ t E x x ....5... y + n +1 (3..7..7.x 1 2 m dt .7.9).12) iar n / a xy (3.Folosind notaţia (3. Cazul continuu Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea expresie: a x1x2 . putem rescrie expresiile anterioare astfel: N x +1. y + n +1 .17) şi τ/ a x x _ 1 2 . xm = e τ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+. se scrie: a x1x2 .7.7.. (3..+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt ...14) Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de m persoane. (3. xm = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +. cu ajutorul relaţiei (3. Dxy = N x + n.13) şi / n a xy = N xy − N x + n.3).4...15) care.7. y + n . (3.18) 100 . Dxy (3.11) / n a xy = Dxy şi n / a xy = N x + n+1. y +1 − N x + n +1.16) Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .

x2 +τ.7.. xm iar τ / a x1x2 . la semnarea contractului...1).. xm __ (3. xm 3.. utilizând...m.. Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului. (3..Caz particular δ = δ ( s ) Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 . xm +τ __ ..xm +t dt ...2) lx ⎠ lx lx ⎝ şi.. Asigurări de deces Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani..x2 +τ. pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu astfel a x1x2 . pentru ca urmaşii să primească 1 u. + x + n x + n +1 v1 2+ n . ceea ce înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul anului.7.8.. xm = şi / τ a x1x2 .. xm = D x1+t ..8. xm − N x1+τ ..22) D x1x2 .20) = N x1x2 .. C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie... 101 . xm +τ __ . + Cω număr de comutaţie. xm _ __ _ __ __ N x1x2 . (3.1.1) Dx unde: M x = C x + C x +1 + . Atunci: M Ax = x ... 0 ∞ __ ∫ (3.. xm __ __ N x1x2 .. în momentul decesului său. (3.19) Vom putea rescrie pensiile viagere..7.7. numerele de comutaţie introduse anterior..8.x2 +t .. xm D x1x2 .21) D x1x2 ... xm _ __ = N x1+τ .. găsim relaţia (3.. (3. l −l l −l ⎛ l ⎞ Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + .

000 u. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Notaţii: / n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani. Se poate arăta cu uşurinţă că: C x = (1 + i ) şi M x = (1 + i ) 1/ 2 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) .4) iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este: Ax = v1/ 2 (1 − iax ) .8.9.Dacă suma asigurată este de S u.5) EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană în vârstă de 37 de ani.. suma de 100. M 38 = 2896 ) P=. la semnarea contractului.9. Dx (3. la semnarea contractului. Dx 3. pentru ca urmaşii să primească 1 u..m. ( vN x − N x+1 ) . M Folosim relaţia Ax = x . în cazul în care decesul său a survenit după n ani. M 37 = 2935. atunci prima netă unică va fi S Ax.8.3) 102 .m. găsim P = 20840 u. Dx M x+n .9.8.) ( D37 = 14083. pentru ca urmaşii să primească 1 u. n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.1) Vom obţine: /n Ax = M x − M x+n . (3.? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.3) (3. în cazul în care decesul său a survenit până în n ani. (3. D38 = 13374.m. în momentul decesului.2) şi n/ Ax = (3. (3.9. în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să primească.m..m. Avem: Ax = / n Ax + n / Ax .

. 3.7) Observaţii: În cazul particular m = 0. Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u. vom obţine valoarea actuală a unei asigurări.m. n = ω − x . adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. atunci primele nete unice vor fi S / n Ax .m.. n ∑ lx + m +( k −1) − l x + m + k lx v m +( k −1)+1/ 2 . (3.4) Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării. găsim valoarea actuală a asigurării în caz de moarte.m. respectiv S n / Ax . Dx (3.9.1) 103 . Dx Dx (3.9. v m +( n −1)+1 2 ⎜ X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2 . iar dacă decedează până în n ani. limitată pe n ani.10. În cazul particular m = 0..10.. dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n.9.Dacă suma asigurată este de S u.. (în acel moment). ⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 . ⎟ ⎠ (3. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + .. în caz de deces. ⎜ lx lx lx ⎝ atunci: m / n Ax = ⎞ ⎟ ⎟. Asigurări mixte În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă. urmaşii primesc 1 u.5) k =1 adică m / n Ax = ∑ n C x + m +( k −1) Dx . (3.m.6) k =1 sau m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . atunci primeşte 1 u. iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei asigurări în caz de moarte amânată pe m ani.9.

2) Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ . adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani.11.2) EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă. Dx + n Dx + n Dx + n M x − M x + n + . Dx Dx Dx M − M x+n + x .11. Soluţie: Vezi (3. lx (3. __ (3.Dacă suma asigurată este de S u.1) Calculând.10. atunci primeşte 1 u. atunci: P=S Dx + n + M x − M x + n . în caz continuu.m. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: a) P = n E x − / n Ax = b) P = n E x + / n Ax = c) P = n E x + / n Ax = d) alt răspuns. iar dacă decedează până în n ani..9. găsim că: A x = 1 − δa x .11.3) 104 . urmaşii primesc 1 u.1) Răspuns corect: c) Dx + n M x − M x + n − . Asigurarea continuă în caz de deces Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces. (în acel moment). Dx (3. (3. __ ω− x __ Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt .11. se obţine uşor că: __ A x = 1 + a x ln v .m. Dx Dx 3.m.

Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
__

C x = −v x dlx = −e

− ∫ δ( s ) ds
0

x

⎛ − x μ( s )ds ⎞ ∫ ⎟, d ⎜ la e a ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.11.4)

şi că
__

A x = C x + t dt , __ 0 Dx

∞ __

(3.11.5)

obţinem:
__

A x = 1 − D x +t δ ( x + t ) dt . __ 0 Dx

∞ __

(3.11.6)

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3). Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__

Ax = M x , __ Dx
∞ __

__

(3.11.7)

ţinând cont că:
M x = C x +t dt ,
0 __

(3.11.8)

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie diferenţială:
__ d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ . ( )⎦ x⎣ ( ) __ dx Dx __ __

(3.11.9)

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

Răspuns corect: A x =

i ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 . δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .

Răspuns corect: a 20 = 19,1248 . Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105

3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti 1 u.m. Atunci, vom avea: l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n ⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 Axy = ⎜1 − x +1 , v (3.12.1) ⎟ v + ... + lx l y ⎠ lx l y ⎝ şi iar atunci
Axy = M xy , Dxy
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 ,

(3.12.2)
2 +1/ 2

C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y )

(

)

,

(3.12.3)

(3.12.4) (3.12.5)

unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ...

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m

__ Cx1x2...xm

=−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e


0

δ( s)ds

xm x2 ⎡x1 ⎤⎞ ⎛ ⎜ m −⎢∫μ( s)ds+∫ μ( s)ds+... ∫ μ( s)ds⎥ ⎟ ⎥ a a ⎣ ⎦ , d⎜( la ) e ⎢a ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.13.1)

şi atunci
__ ∞ __

A x1x2 ... xm =


0

C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

dt ,

(3.13.2)

D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:
__ ∞ __

A x1x2 ... xm = 1 −


0

D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt .

(3.13.3)

D x1 x2 ... xm

106

Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__

A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm .

_

(3.13.4)

3.14. Rezerva matematică
Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite, destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva de prime matematică sau teoretică. Vom face notaţiile următoare: D´ = datoria instituţiei de asigurare; D´´ = datoria asiguratului; ´ D0 = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
´´ D0 = datoria asiguratului la momentul zero;

Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t; Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.

Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1) Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: D ˝ − D´ Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2) t E0 unde am notat: ´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare până la momentul t; ´´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t. Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
Facem următoarele presupuneri: 1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) , instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m. 2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m. Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt suma de ⎡ P ( t ) − β ( t ) ⎤ dt . ⎣ ⎦
107

1) (3. ⎦ dx ⎣ [1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) .15.2) ce are soluţia Rx = e ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎪ t ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 0 t ⎧ t ⎨ e ⎪0 ⎩ ∫ 0 ⎫ ⎪ ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . 108 . Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 .15. t + dt ) suma de Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele: 1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului. Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t .15.5) care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice.Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t. dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt . găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin verificată de rezerva matematică. (3. numită ecuaţia Thiele: dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . putem scrie: Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt + unde am dezvoltat în membrul drept Efectuând calculele. Având în vedere cele de mai sus. adică valoarea rezervei matematice evaluată la Rx ( t + dt ) 1 + δ (t ) momentul t.15.3) Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este: __ t Ex =e − ∫ ⎡δ( u ) +μ( x +u ) ⎤du ⎣ ⎦ 0 t atunci ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .15.4) care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice. 1 + δ ( t ) dt Rx ( t + dt ) în serie Taylor. pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani. 2) obligaţia Rx ( t + dt ) . ⎣ ⎦ ⎪ ⎭ (3. ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. găsim: ⎧∞ ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. (unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă).

109 . unde mx = qx ∫ n px dn 0 1 . ω−x ω − x −t . Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 36 ani. Ştiind că l ( x ) = 1 − ω − x −t . în momentul contractării asigurării.000 = 473508 u.000 u.000 N x +1 ⇒ Dx N37 234023 = 30.) ( D36 = 14827. b) t px = ω+x ω − x+t . la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.. pentru a primi tot restul vieţii câte 30. N37 = 234023. atunci: a) t px = Rezolvare: t 1− l(x + t) x ω = ω − x−t şi l ( x ) = 1 − . x ω .TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. n ∈ [0.m. 2.. D36 14827 Răspuns corect: P = 473.. 0 < x < ω .m.m. Dacă μ x + n = μ .508 u. atunci t px = px = x ω−x ω l ( x) 1− ω x+t Răspuns corect: a) 3. Rezolvare: P = Sax = S S = 30. stabiliţi mx – rata centrală a morţii.1) . D37 = 14083 ) P=. c) t px = ω−x d) alt răspuns.

d) alt răspuns. μ c) mx = μ . qx μ Răspuns corect: c) 4.. atunci mx = qx =μ. 44 şi i = 0.3) şi obţinem: M − M 60 P = 10..m. 2 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.) P=.000 50 = 782..863 . atunci p73 ≈ 0.000 u. M 60 = 1..000.a 74 = 7.000. dacă decesul are loc până la împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2. urmaşii săi să primească 10.. Ştiind că a 73 = 7.000 u.000 110 . în momentul decesului. Rezolvare: a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = a x −1 1 şi v = . D50 Răspuns corect: P = 782.416 .m.93 5. 1 . Rezolvare: Folosim relaţia (3. 03 .93 . 1+ i va x +1 Răspuns corect: p73 = 0. Rezolvare: 1 b) mx = − ∫ 0 1 n p x dn = ∫ ( px ) 0 1 n dn = e 0 ∫ 1 −μn dn = e− μ n μ = 0 1 − e− μ μ = qx μ . 73.a) mx = 1 μ . D50 = 7070. pentru ca. calculaţi px .2. Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.

⎛ t2 ⎞ ⎟. ω−x x x ω . 0 ≤ t ≤ 50. Răspuns corect: a) 3. 04 ⎜ t − d) alt răspuns. ⎜ 50 ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎞ ⎛ t c) F ( t ) = 0. 50 ⎠ ⎝ Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) . Răspuns corect: c) 111 . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ t2 ⎞ b) F ( t ) = 0. d) alt răspuns. 04 ⎜ t − ⎟ . Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. k =0 ∑ vk ln vk px . 04 ⎜1 − ⎟. ω − x−t d) alt răspuns. . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ a) F ( t ) = 0. k =0 ∞ ∑ kvk k px . Ştiind că l ( x ) = 1 − a) μ x = b) μ x = c) μ x = ω . 04a ⎜1 − ⎟ . Răspuns corect: a) 2. 0 < x < ω . atunci ω − x−t 1 . Calculaţi a) b) c) ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∞ ∂a x ∂v k =0 ∞ ∑ kvk −1k px .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. având densitatea de repartiţie t ⎞ ⎛ f ( t ) = 0.

Dx + k − Dx N x − M x+k . suma S. dacă decesul său survine până la împlinirea vârstei de x + n ani.. M x+k − M x M x − M x+n . Dx N x − N x+k . 73 5.4. Pentru această asigurare achită prima netă aferentă asigurării la începutul fiecărui an. N x − N x+k 112 . în urma decesului său. Prima netă aferentă va fi: a) Pan = S b) Pan = S c) Pan = S d) Pan = S Răspuns corect: d) M x − M x+n . calculaţi a73 . 73 . Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să încaseze. Ştiind că a 73 = 7. Răspuns corect: a73 = 6.. timp de k ani.

2 c) t p x = e −t Răspuns corect: b) 2 /2 . calculaţi t px . unde m este fracţiunea de an m +1 m . Pentru presupunerea lui Balducci: 1 t = 1 + calculaţi t px . Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t . c) a (xm ) = axm ) + m d) alt răspuns. 113 . Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată m −1 m a( ) = ax + şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă x 2m anticipat la începutul fiecărei subperioade m. Răspuns corect: a) 1 ( a) a (xm ) = a xm ) + . t (1 −t px ) Răspuns corect: a) 2. (1 − t )1 px + 1 1 −1 px . m m +1 ( . t ≥ 0 . a) t px = e −t . 3.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. b) t px = e −t . l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1) a) t px = b) t px = c) t px = 1 px . px + t1qx 1 t1 px . atunci avem: corespunzătoare a ( ) = a + x x 2m m 1 ( b) a (xm ) = axm ) − .

5 . Care este prima netă pe care o persoană.100 u. d) P = 4.m.416.. N 61 = 38509.070. urmaşii săi să primească 10.) a) P = 234726 u..m.168.? ( D37 = 14083. b) P = 136725 u.m.) a) P = 4.. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul fiecărui an.m.417. c) P = 3. b) P = 3.000 u. începând cu vârsta de 60 ani.123 u.4.000 u.m.8 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.170.000..m. în momentul decesului.m. pentru ca. Răspuns corect: b) 5.000 u.340 u.162.m.? (M50 = 2.2) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. tot restul vieţii. câte 50. D50 = 7. c) P = 220156 u. în vârstă de 50 ani. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.m. Răspuns corect: c) 114 . N 60 = 42455.

l xn _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ 0 t n Ex = Dx + n . Dx Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ax = / n ax + n / ax . __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt .. Dx Anuităţi (pensii) viagere continue __ ω− x ax = ∫ 0 vt __ l(x + t) dt .t q xn = 1 − t m m +1 q x1 x2 .. l ( x) l ( x) ∫ 0 __ ax = / τ ax + τ/ ax __ . l x1 l x2 l xn n px = e − ∫ μ( t )dt x . ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt . y ) = x+n ly lx − l y . __ N x = Dt dt = x ω __ ∫ ω− x _____ ∫ 0 Dx + t dt . Dx Nx .. y ) = 1 .. a x = __ Nx Dx ___ ___ . y ) = . a x = 1 + ax . q ( x. a x = / n a x + n / a x . τ / a x = l ( x) __ __ /τ ∫ τ vt __ l(x + t) l(x + t) dt . / n ax = N x +1 − N x + n +1 . l x1 l x2 ... Dx n / ax = N x + n +1 . Dx ω− x /nax = N x − N x+n . p ( x .. Anuităţi viagere posticipate ax = Anuităţi viagere anticipate a x = N x +1 ....lxn + m +1 . . __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . xn =t q x1 qx2 . 115 ... lx lx l x +t l x +t l x +t . Dx τ n/ ax = N x+n . t q x1 .. N x = Dx + Dx +1 + . y ) + q ( x. + Dω .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1... p ( x. xn = l x1 + m l x2 + m .FORMULE UTILIZATE Asigurări de viaţă p x + q x = 1 . / τ a x = vt dt . E =e Dx t x ... __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .. x2 .

... y + n + . xm D x1x2 .. xm = e 0 _ _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.. xm .x2 +τ. lx l y = Dx1 + n.. y + n +1 .. xm − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +.. Asigurarea până la primul deces Dxy = lx l y v n E x1 x2 ... Dxy n / a xy = N x + n. xm 116 . xm = e 0 ∫ τ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +.... y + n . x2 + n.. xm +τ __ __ ..+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t n E x1 x2 . xm = _ __ N x1x2 . xm = _ N x1+τ .....xm +t dt . . xm = e __ __ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+. Dx1 x2 ...x2 +τ.x2 +t . Pensii viagere limitate sau amânate / n a xy = = N x +1.... y +1 + .. xm +τ __ . N x1x2 . xm _ =e .. Pensii viagere N xy = Dxy + Dx +1. xm x+ y 2 . xm = D x1+t . xm = _ N x1x2 . n Exy = x1 + x2 +...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt ..... 0 __ ∫ a x1x2 .....+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt /τaxx _ 1 2 . Dxy n / a xy = N x + n+1. xm − N x1+τ . Dxy N xy − N x + n... / τ a x1x2 . a xy = . Dx1 x2 ...... D x1x2 .. Dxy / n a xy a x1x2 ..+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt __ ∞ __ τ/ a x x 1 2 .. τ / a x1x2 . y + n +1 .l xm v .. y +1 N xy . axy = N x +1.. Dxy Dxy a xy = 1 + axy ..... xm D x1x2 . y + n . + Dx + n.. xm = l x1 l x2 .......Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.+ xm lx+ n l y +n n m v . xm + n . y +1 − N x + n +1..

m / n Ax = /n Ax = M x − M x+n . Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Ax = / n Ax + n / Ax . k =1 m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . Dx 1/ 2 C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) . M x = C x + C x +1 + . Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . M x = C x +t dt . Dx ∑ n C x + m +( k −1) Dx .Asigurări de deces Ax = Mx . + Cω . C x = −v x dlx = −e __ __ ∞ __ __ ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __ ⎜l e ∫ ⎟ .. Dx n/ Ax = M x+n . C x = (1 + i ) M x = (1 + i ) 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . __ 0 Dx ∫ 117 . ( vN x − N x+1 ) . d⎜ a a x __ ⎟ ⎜ ⎟ 0 Dx ⎝ ⎠ ∫ __ A x = M x . Dx Asigurări mixte P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + .. Dx Dx Asigurarea continuă în caz de deces __ ω− x Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt lx __ − ∫ δ( s ) ds 0 x __ A x = 1 + a x ln v . A = C x + t dt .

xm Rezerva matematică Rt = Dt´ − Dt´´ . xm . xm = ∫ 0 C x1 +t ..Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane Axy = __ M xy M xy = C xy + C x +1 y +1 + . xm +t ___ dt A x1x2 . . Rt = ˝ / t D0 ´ − / t D0 . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ 118 . xm = 1 − δ a x1x2 .. ⎦ dx ⎣ ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ ........ x2 +t .. Dxy ∞ __ A x1x2 .. t E0 dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) ... __ _ D x1 x2 ..

unde: b1=a b2=aq 1 . = 1 1− x convergentă dacă x ∈ ( −1.. + n 2 x n + ..ANEXE Anexa 1 CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI MATEMATICILOR FINANCIARE 1... + aq n + .. PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ Progresia geometrică: b1.1) Dacă q ≥ 1 .... + x n + .1) (1 − x )2 x (1 + x ) ∑n x 2 n = 12 x + 22 x 2 + ..1) . a ∈ R + . serie de puteri) ∑x n =0 ∞ n = 1 + x + x 2 + . b2:.... dacă x ∈ ( −1.. = x . Seria geometrică: – seria geometrică numerică: a + aq + aq 2 + ...1) 119 . . = (1 − x )3 . mai exact.. dacă x ∈ ( −1. q ∈ R + − { } n-1 bn=aq Suma a n termeni ai progresiei geometrice: Sn = a 1 − qn qn − 1 =a 1− q q −1 dacă q > 1 dacă q < 1 ... atunci seria geometrică este divergentă.. = a 1− q şi pentru ∀a ∈ R ∗ dacă q ∈ ( −1... – seria geometrică (serie de funcţii...... Alte serii deduse prin derivare termen cu termen: ∑ nx n =0 ∞ n =0 ∞ n = x + 2 x 2 + .. bn. + nx n + ..

.. DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR ŞI MAC LAURIN ( x − a ) f ´´ a + . 120 . y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) . intervalul de convergenţă depinde de k... ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI a. unde P : I → R. f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) + ( ) ( ) 1! 2! n! 2 n f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + ..( k − n + 1) n k x + .. y = y (x ) unde: f ( x..2. dacă x ∈ ( −1. + + . Q : I → R.. Dacă ψ ( y ) ≠ 0. I ⊂ R şi funcţiile P şi Q sunt continue... ψ : I → R funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue. 3... x ∈ R 1! 2! n! x – seria logaritmică: 2 3 4 n −1 n ln (1 + x ) = x − x + x − x + .. y ) cu f : I × J → R.. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile: y´ = f ( x. + n! cu k ∈ R (în caz particular.. n! 1! 2! 2 n – seria exponenţială: x x2 xn e =1+ + + .. + x f ( n ) ( 0 ) + . (1 + x )k = 1 + 1! x + 2! x 2 + . b. k ∈ Q ). SERII DE FUNCŢII... ( ∀ ) y ∈ J . cu ϕ : I → R.1) n 1 2 3 4 – seria binomială: k ( k − 1) k ( k − 1) ..... + ( −1) x + ... + ( x − a ) f ( n ) a + . atunci: y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ dy dy = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C ψ( y ) ψ( y ) ∫ unde C ∈ R este o constantă arbitrară. Ecuaţia diferenţială de ordinul I: y´ + P ( x ) y = Q ( x ) .

.. a2 .. b ) = lim x→a x−a ∂x f ( a.Soluţia generală este: P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫ dx + C ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ sau y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) . DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ SAU MAI MULTE VARIABILE REALE a) f : D → R. .. unde: − P ( x ) dx y ( x ) = Ce ∫ (dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile) − P ( x )dx P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫ dx ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ (metoda „variaţiei” constantelor) 4. b ) ∈ D (punct interior domeniului) f x ( a.... unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene (pentru care Q ( x ) ≡ 0. an ) . xi . b ) = ´ o f ( x. ai0−1 . D ⊂ R 2 şi (a. b ) = ( a.... b ) ∂f <∞ ( a. an ∈ D f x′i (a0 ) = lim0 xi → a i ( f ( x ) − f (a ) <∞ i i i 0 i ) o xi − ai folosind funcţia parţială: 0 0 0 fi ( xi ) = f ( a1 . ai0+1 .. ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene. D ⊂ R n şi a = a10 . a2 . y ) − f ( a. b ) = lim <∞ y →b y −b ∂y 0 0 b) f : D → R. b ) ∂f ´ f y ( a. b ) − f ( a . 121 .

82270 0.15763 1.76494 5.31007 0.92902 2.13528 0.39199 7.18287 2.16444 0.90597 10.32557 0.19987 0.10600 0.64461 0.92013 4.73346 3.07893 2.25509 0.37689 0.47746 1.61391 0.70475 7.28124 0.79586 1.24295 0.46740 122 .92133 11.50507 0.049390 0.55567 3.40662 2.45811 0.55133 1.48102 0.79182 6.00319 5.38635 3.78353 0.67684 0.40127 10.26785 0.71068 0.38548 6.15661 0.98501 9.03999 7.97993 2.92526 3.34185 0.71034 1.39573 0.21551 1.11130 0.95238 0.10250 1.53804 4.23138 0.14915 0.40710 1.22036 0.32194 4.58468 0.27628 1.55684 0.78596 2.29530 0.88565 1.11614 4.90703 0.53032 0.18129 0.65330 2.09614 0.05000 1.048889 0.Anexa 2 TABELE ALE DOBÂNZII Tabel al dobânzii la 5% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.09156 0.34010 1.76159 8.14967 8.08720 un 1.07152 3.74622 0.86384 0.43630 0.22510 3.20987 0.08141 6.050000 0.10095 0.52695 2.19036 0.35894 0.048790 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.25335 5.11686 0.41552 0.55715 8.049089 0.17266 0.51602 5.43426 9.12270 0.62889 1.12884 0.14205 0.

24508 11.72841 20.58524 52.97031 4.01345 un 1.67710 1.08955 0.91108 8.15018 0.99256 2.04899 0.64248 3.02458 0.29925 0.70842 0.25123 24.77218 0.06915 0.31753 40.84168 0.67611 44.76333 17.41158 1.04494 0.21791 74.06580 3.01598 0.25787 7.62308 9.81266 3.67674 57.40942 34.04123 0.17218 13.35752 123 .54703 0.41765 62.36736 2.02069 0.33696 48.880610 0.05820 0.32763 4.14166 5.06344 0.26768 14.64993 0.11597 0.60441 6.Tabel al dobânzii la 9% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.08215 0.17189 2.16370 0.087113 0.19449 0.81598 31.29503 1.25384 26.91734 0.58043 2.086178 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.82804 1.13778 0.21199 0.58524 68.01742 0.35553 0.50187 0.65860 7.03783 0.01898 0.09000 1.02255 0.34173 3.38753 0.01466 0.03470 0.02921 0.42241 0.03184 0.05339 0.09761 0.23107 0.41397 22.46043 0.46177 15.25187 0.864880 0.18203 18.59427 0.17843 0.10881 6.090000 0.07537 0.10639 0.12640 0.16714 12.27454 0.02680 0.39916 10.71712 5.43668 28.18810 1.53862 1.32618 0.23627 37.

19785 0.13843 3.40025 8.05210 0.05447 5.01826 0.35795 2.02430 0.096455 0.28966 0.61051 1.04306 0.21000 1.78518 54.44940 19.90909 0.13513 0.85312 3.07628 0.82645 0.01660 0.08391 0.10000 1.56447 0.095690 0.14864 0.21763 0.72750 7.09230 0.00937 0.01723 106.05731 0.11168 0.04736 0.76370 60.84973 10.14478 45.95430 9.Tabel al dobânzii la 10% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.10999 14.03235 0.75139 0.46651 0.03558 0.86309 17.42099 15.02009 0.68301 0.45227 3.26408 72.31863 0.17725 4.02210 0.06934 0.91268 34.16351 0.33100 1.17986 0.38554 0.11378 23.06304 0.40434 41.55992 6.94872 2.14359 2.100000 0.83471 11.00852 un 1.01509 0.00395 37.02673 0.11591 6.23939 0.62092 0.26333 0.01134 0.01372 0.42410 0.39085 124 .097618 0.19749 97.02941 0.59497 5.03914 0.10244 30.19434 21.54767 28.14027 8.46410 1.91818 13.17953 88.22515 25.59374 2.12285 0.01031 0.095310 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.77156 1.89048 80.01247 0.10153 0.24007 66.25926 49.35049 0.71896 117.51316 0.79750 4.

06977 9.311.665.460.20470 10.15129 983.987.9619 159.65702 15.198 87.795 55.191 96.351 124.250 6.2176291 0.0243044 0.961 37.61593 10.536.3504939 0.372 184.344 75.6697 593.37277 10.1486436 0.01659 Mx= Σ Ck k=x ω 402.16077 7.39766 8.330 272.958 94.403.0043714 Dx= lx·vx 37.768.892 12.566 78.241 95.52013 7.347.0200863 0.110 41.34519 1.0762777 0.04619 12.6852 84.87519 14.2301 490.213.943.070.93768 413.68536 369.073.676.073.16040 2.728 15.0630394 0.6397 151.69700 Nx= Σ Dk k=x ω Cx=vx+1·(1x-1x+1) 17.3186308 0.000.418.485.194.73685 12.191.2672 215.651.14913 4.967.773 95.92039 2.381 167.777.656.9173 361.115 19.7945 579.0836 372.47831 643.743 92.62632 7.475.106 3.820.0756 339.232.473.622 90.48114 10.669.27964 4.644.10456 14.0048085 0.210.407 96.009 101.46661 1.562.19237 6.368.0355841 0.1015256 0.365 93.2393920 0.85771 10.0220949 0.670.35221 13.883 88.260.58423 27.0803 134.901.4691 460.00706 1.103 94.16656 16.308 96.706.6187 534.147 5.347.06537 30.1035 204.9227 411.0150911 0.0052894 0.9333 350.8170 167.6453 235.1560 111.0693433 0.0573086 0.643 94.523 95.0430568 0.232 203.117 96.914 300.26053 1.128 90.2845 186.625 112.834 75.045 95.0922960 0.067 92.73461 33.340.518.0093704 0.35971 577.867 45.039.8960 195.1351306 0.420.896.57481 1.32223 8.484 88.926.59062 10.063.70569 3.0077441 0.36062 20.0473624 0.0213 475.1375 563.65564 14.2147 176.031.063 89.717.9195 126.037.680.37313 10.458 96.0166002 0.16350 8.225.936 21.317.7853 550.300.661 95.9353 119.630 93.052 151.341.16231 7.355.979 331.593 224.654.72555 11.475 94.378 95.Anexa 3 TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE.16629 10.669 5.77934 7.658 61.932 8.6811 287.850 68.397 137.299 7.361 96.155.083 9.0101 444.001.385.814 94.0839055 0.1798588 0.45630 329.6358 104.091.966 95.8204 385.19333 13.99348 10.467 14.585 91.373.0058183 0.108 83.777.24482 14.026 611.397.1116782 0.877 95.4762 143.40484 3.28077 10.60406 10.1228460 0.016 30.446.393.309 4.64813 5.2231 256.2235 308.790.370 92.0520987 0.086 93.0103074 0.16707 6.86263 5.158.61154 9.194 17.459.0184 245.875 93.16367 10.013.540.972 80.0124720 0.09313 517.7043 266.0064001 0.284 94.31554 9.3645 225.49400 7.5795 518.168 3.04876 797.39588 8.639.1978447 0.556 33.216 3.63349 886.077 81.836.0391425 0.0182603 0.99122 17.258 96.32863 15.90901 12.63933 9.797 79.008 91.754 85.4850 328.822.7294 397.091 10.027.0137192 0.714 365.8755 427.0085186 0.396 92.572.211 76.236.20749 9.39948 8.45646 1.5128 125 .332 247.3083 276.62131 6.697.436 11.0323492 0.54891 10.970 83.4735 97.917.82128 2.2896644 0.310 27.20884 14.5390 318.85964 19.2633313 0.54073 3.1635080 0.09738 10.147 50.734.2300 297.188.95274 16.17237 6.0294093 0.488 86.98421 7.10998 462.75686 4.3855433 0.080.94593 10.03927 16.98399 11.99708 25.422 Vx=(1+i)-x 0.955.10299 716.150 24.4749 504. CALCULATE CU PROCENTUL i = 10% Vârsta X 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 Funcţia de supravieţuire lx 96.703.0113382 0.0267349 0.480.21385 2.066 84.13462 16.85513 8.73988 23.962 85.365.3065 90.45894 15.483 2.066.55221 15.896.0070401 0.

267 8.520 61.50774 3.0013929 0.5075 0.237 761.415 979 657 428 269 163 95 0 0.17165 1.78879 55.0005370 0.0001882 0.16766 14.00931 0.0011511 0.1550 0.7154 53.579.73331 20.935 18.4962 72.34282 24.775 50.288 55.42115 2.3437 0.45322 40.0002277 0.046 51.18194 96.31371 1.27782 5.0003031 0.55602 1.3154 33.0283 19.312 15.35141 0.0004438 0.0877 13.527 59.76024 0.249 29.00543 0.0010465 0.61086 161.48811 125.730 82.008 0.0000726 293.278 65.00758 0.0003334 0.329 2.0000798 0.44066 0.0001711 0.0002756 0.0216 0.367.0007148 0.170 0.77019 2.0018539 0.296 0.55033 84.801 40.11487 63.0123 0.47038 110.0039740 0.0005907 0.5541 24.0000878 0.01536 0.3608 9.030 64.65385 2.758 39.04547 0.43505 4.6821 22.806 0.12976 182.675 232.88204 3.46626 0.0004035 0.02599 0.0001169 0.725 1.022 0.7844 1.863 50.11777 47.352 9.621 1.49582 4.328 2.0001414 0.584 555.799 13.942 1.2084 6.51405 142.456 63.0000966 0.775 12.05827 0.575 20.9828 2.07678 0.0001286 0.850 1.7230 4.01431 0.093 0.79478 4.7104 8.0006498 0.65043 1.464 102.239 4.0002070 0.91094 1.6071 17.732 69.0008649 0.68549 0.00000 78.34284 4.69696 29.9305 37.31953 2.58676 1.15690 0.0001556 0.03763 0.7430 2.882 45.826 6.4956 57.0004882 0.8125 40.266 23.642 2.222 191.519 11.0032843 0.3259 1.0036127 0.283 1.581 334.0007862 0.000 5.38581 0.0370 0.725 887.433 57.321 34.06427 3.8946 5.94198 1.570 16.766 651.87204 2.0016853 0.980 1.029.33798 72.0029857 0.0022432 0.239 1.00000 2.346 42.2876 15.373.908 72.30301 206.0003668 0.29106 7.387 7.20010 0.0000 126 .71814 34.50200 1.27474 0.0990 0.66832 5.77984 4.0069 0.Anexa 3 (continuare) 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 73.2363 0.8279 67.08131 0.812.05479 4.50898 9.0015321 0.05605 0.034 470.0002505 0.857 29.119 37.496 0.2196 48.377 47.990 1.21005 0.92172 0.758 3.78493 1.02433 0.0613 0.048 0.0009513 0.3506 0.10496 11.604 31.12585 0.0012662 0.30955 0.8768 44.65687 0.11433 0.9923 0.61508 3.806 127.5501 62.3243 27.628 6.696 398.44108 2.0024675 0.0027143 0.70796 261.0001062 0.8803 29.1457 11.54149 0.073.958 22.0020393 0.063 26.339 70.98509 0.792 279.6647 3.191.38815 5.503 156.272 0.039 67.957 1.7176 0.69989 17.33891 232.085 4.19987 1.00690 0.

. Berlin. Ioan Rodica. Allen R... 1972. Ioan Rodica. Curs de matematici aplicate în economie. Mathematical Methods in Risk Theory. Editura Economică. Bucureşti. Baciu A. Lito ASE. Bucureşti. 2004.. 1978. Lito ASE. Hoţulete S. Burlacu V. Culegere de probleme. 2nd expanded edition. Gerber H. Craiu I. Matematici aplicate în economie şi finanţe. Matematici speciale aplicate în economie. Matematici speciale aplicate în economie. Baciu Aurora. Cenuşă Gheorghe. Analiză matematică pentru economişti. Lito ASE. Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura Tehnică. Bucureşti. U. Armeanu D.. Popescu O. Mihăilă N. Elemente de matematici economice. Editura ALL. Lito ASE. Trandafir Rodica. Mihoc Gheorghe. Duda I. 2000.. III. Editura Teora. Editura Ştiinţifică. Kellison S.BIBLIOGRAFIE Alexandru F.. Bucureşti. Popescu O. Springer. Woinaroschi S. USA. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Mathematiques financieres. G. 1986. New York. Raischi C.. Bucureşti. Mihăilă N. 1985. Buhlmann H.. Dunod. Richard Irwin Inc. Bazele matematice ale asigurărilor. Matematici speciale aplicate în economie. Flondor D.. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1970.. Meteor Press. 1998.. Bucureşti.. Baciu Aurora. 1991. Trandafir Rodica. Donciu N.. Cox. Matematici pentru economişti. 1976.. Bucureşti. Niculescu R. Bucureşti. Matematică financiară. 2000... 1978. Swiss Association of Actuaries Zurich. Bucureşti. The Theory of Interest (second edition).. Life Insurance Mathematics. vol. Duda I. Matematici financiare şi actuariale.. Bucureşti. Bădin V. 1971. with exercises contributed by Samuel H. Bucureşti.. Mihăilă N. 2003. Bucureşti. Paris.. Bonneau I. 1971. Craiu Virgil. 127 . 1995. Bucureşti... 1991. Beganu G.. Editura Didactică şi Pedagogică. Socoll C. Cuculescu I. Bucureşti.. Asigurări de bunuri şi de persoane. D.... Springer-Verlag Berlin Heidelberg. Algebră şi analiză matematică. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică. Matematici pentru economişti. Teoria probabilităţilor. 2005.

Bucureşti.. Editura Didactică şi Pedagogică. Institutul de Statistică şi Actuariat.. Bucureşti. 1971. I şi II. Popescu O. Stănăşilă O. Zbaganu Gh. Săcuiu I.. Bucureşti. Bucureşti. şi colab. Tehnici de calcul valutar. Bucureşti. Tratat de statistică matematică. Editura Economică. 1963. Văcărel I.. Economica. şi colab. 1985. 1988. Teoria matematică în operaţiuni financiare. Editura Corint. 2006. Matematici speciale aplicate în economie. Nicolescu M. Editura Academiei. I şi II. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Craiu V. Manual de analiză matematică. Editura Economică. Purcaru I.. Ghica M.. Mathematiques Economiques. Ioan R. Matematici pentru economişti.. Dinculeanu N. 1993.. Mihoc Gh. Informaţie şi corelaţie. vol. Bercea F. Bucureşti.. 1970. Mircea I.. 128 . şi colab. Mihoc Gh.. Teoria probabilităţilor. Matematici financiare. Săcuiu I. Lito ASE. Bucureşti.. Thimonier C. Metode matematice în teoria riscului şi actuariat. 1981.. Bucureşti. 1976. Matematici financiare şi actuariale. Trandafir R. Analiză matematică. Editura Didactică şi Pedagogică. Asigurări şi reasigurări. Purcaru I. Editura Didactică şi Pedagogică.. Editura Militară.. Bucureşti. Bucureşti.. Negruş M. Mihoc Gh. Bucureşti. vol.. Editura Tehnică. Bucureşti. 1984. Matematici aplicate în economie. 2000..1981. Editura Expert. Bucureşti. 2007. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1996.. Matematică şi asigurări financiare. Matematici speciale aplicate în economie. Editura Didactică şi Pedagogică. Lito ASE. Toma M... Purcaru I. 1992. Bucureşti..... Probabilites et Mathematique Financieres. Editura Fundaţiei România de Mâine.Mihoc Gh. Bucureşti. Marcus S. 1959. 1993. Editura Universităţii Bucureşti. 2004.. Bucureşti. Statiques. Bădin V.financiar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful