UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLIC CRAIOVA

STUDENT:

Instituia n care s-a fcut practica de specialitate: Adresa: ndrumtor: Avocat

MAI 2009

1/12

I. FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI Numele studentului: Prenumele studentului: Prenumele tatlui: Instituia de nvmnt superior: UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea: FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA CRAIOVA Specializarea: DREPT Anii de studii universitare: 2007 2010 Forma de nvmnt: nvmnt la distant ID Anul II de studii universitare (2008 2009) Semestrul 2 II.DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII Total ore de practic: Perioada de desfurare: Durata perioadei de practic: Program de lucru: zilnic de la ora ---- pn la ora -------Total ore/zi: 6

2/12

DESCRIEREA ACTIVITILOR DESFASURATE n cadrul cabinetului de avocat Bdia Nicolae, din Baroul Gorj: cunoaterea dotrilor necesare desfurrii activitii. s-a participat la ntocmirea documentelor specifice instituiei s-a asistat, n sala de judecata, la desfurarea activitii de judecata a unor dosare cu obiect: litigii, uzucapiune, partaj judiciar, anulare act, punere in posesie, majorarea pensiei de ntreinere s-au desfurat activiti cu privire la studierea dosarelor, la arhive. I. CUNOASTEREA DOTARILOR NECESARE ACTIVITATII Cadrul de desfurare a activitii spaiu amenajat cu toate mijloacele fixe necesare si utile (birouri, bibliotec, arhiv, fotolii, etc.); Resurse materiale aflate la dispoziie: materialele si tehnica din dotarea biroului (produse de papetrie, calculator, imprimant, etc.); Resurse informaionale aflate la dispoziie: coduri, legi, ordine, hotrri, instruciuni, practic judiciara, culegeri de spete, baze de date electronice, etc.; Programul orar al biroului: programul de lucru este de 8 ore de la ora 800 la ora 1600 in zilele cnd activitatea nu este in instan, la organele de urmrire penal, organele administraiei publice, etc. (situaii in care programul poate suferi); II. PARTICIPAT LA INTOCMIREA DOCUMENTELOR SPECIFICE INSTITUTIEI -Cererea de chemare in judecat -Intmpinarea -Cererea reconvenional 2.1 Cererea de chemare in judecat Cererea de chemare in judecat reprezint actul de procedur prin care partea interesat se adreseaz instanei de judecat pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de voin a celui interesat de a-i afirma o pretenie i de a-i exercita dreptul de a reclama punerea in micare a aciunii civile. Cererea de chemare in judecat trebuie s cuprind, potrivit art. 112 Codul de procedur civil, urmtoarele elemente: 1. numele, domiciliul sau reedina prilor ori pentru persoanele juridice denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numrul de inmatriculare in registrul comerului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Dac reclamantul locuiete in strintate, va arta i domiciliul ales in Rominia, unde urmeaz a i se face toate comunicrile; 2. numele i calitatea celui care reprezint partea in proces, iar in cazul
3/12

3. 4. 5. 6.

reprezentrii prin avocat, numele acestuia i sediul profesional; obiectul cererii i valoarea lui, dup preuirea reclamantului, atunci cind preuirea este posibil; artarea motivelor de fapt i de drept pe care se intemeiaz cererea; artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere; semntura.

Ca form a aciunii civile, cererea de chemare in judecat declaneaz procesul civil i, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecat: investete instana cu soluionarea litigiului; constituie baza raportului procesual civil ce se formeaz intre reclamant i prt, fixeaz cadrul procesual in care se va desfura judecata cu privire la pri i la obiectul litigiului; exprim opiunea reclamantului, in cazul competenei teritoriale alternativ, de a alege instana competent, opiune asupra creia nu poate reveni; opereaz punerea in intrziere a prtului; face s intrerup prescripia dreptului la aciune, ins pentru a produce efectul imperativ de prescripie trebuie ca cererea s fie introdus inuntrul termenului i s nu fie respins, anulat, perimat sau reclamantul s nu fi renunat la ea. 2.2. Intmpinarea Intmpinarea este actul de procedur prin care prtul rspunde la cererea de chemare in judecat i urmrete s se apere fa de preteniile reclamantului. Intmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedur civil: excepiile de procedur pe care prtul le ridic la cererea reclamantului; rspunsul la toate capetele de fapt i de drept ale cererii; dovezile cu care se apr impotriva fiecrui capt de cerere cind va cere dovada cu martori, prtul va arta numele i locuina lor; semntura. Intmpinarea este obligatorie, afar de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenul prevzut de lege, a intmpinrii, atrage decderea prtului din dreptul de a mai propune probe i de a mai invoca excepii in afara celor de ordine public. 2.3. Cererea reconvenional Cererea reconvenional este mijlocul procedural prin care prtul formuleaz pretenii proprii fa de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconvenional trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute pentru cererea de chemare in judecat. Cererea reconvenional se depune odat cu ntmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la ntmpinare, cel mai trziu la prima zi de nfiare. Ea se judec odat cu cererea principal, ins, cnd aceasta este in stare de a fi judecat, instana va putea judeca deosebit.

4/12

III. PARTICIPAREA ALATURI DE AVOCAT LA AUDIERI IN INSTANTA Procesul civil este activitatea desfurata de: instana, pri, organul de executare si alte organe sau persoane care participa la nfptuirea justiiei in pricinile civile, precum si raporturile dintre aceti participani, in vederea realizrii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecaii si executrii silite a hotrrii judectoreti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege. In cadrul nfptuirii justiiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfoar organele de stat competente, cu participarea prilor interesate, in vederea rezolvrii conflictelor ce se ivesc in circuitul civil. Procesul civil serveste ca forma speciala a constringerii de stat pentru valorificarea in concret a dreptului subiectiv incalcat si prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate. 3.1. Etapa scrisa a procesului civil

Cererea de chemare in judecat; Intmpinarea; Cererea reconvenional; Msurile asiguratorii; Citarea i comunicarea actelor de procedur 3.2. Etapa dezbaterilor

edinele de judecat; Excepiile procesuale; Probele in procesul civil; Proba prin inscrisuri; Proba prin declaraiile martorilor; Mrturisirea (recunoaterea); Proba prin rapoartele de expertiz; Cercetarea la faa locului; Prezumiile; Incidente procedurale care pot aprea in cursul judecii; Suspendarea judecii; Perimarea; Actele de dispoziie ale prilor; Renunarea reclamantului; Achiesarea; Tranzacia .

5/12

3.3. Etapa deliberrii i pronunrii hotrrii Dup nchiderea dezbaterilor, judectorii delibereaz in secret asupra soluiei ce urmeaz s dea fiecrei cauze. Rezultatul deliberrii are loc printr-o minut scris de ctre un membru al completului de judecat i care a participat la judecata cauzei. Soluia se consemneaz in condica de edin, iar dup aceasta, ntotdeauna, se pronun in edin public, chiar in lipsa prilor. Hotrrea judectoreasc Hotrrea desemneaz actul de dispoziie prin care instana, realiznd o adevrat activitate de judecat, traneaz un litigiu, rostind dreptul i stabilind msuri pentru recunoaterea, ocrotirea sau valorificarea lui. 3.4. Studii de caz ntlnite pe perioada activitii de practic. 3.4.1 Spe : Dreptul la uzucapiune. Prin sentina civila nr. 7215/13.05.2008 a Judectoriei TG-JIU, rmasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 448 R/22. 05.2009 a Tribunalului TGJIU Secia a IV-a Civila , s-a admis in parte cererea formulata de reclamanta M. E. in contradictoriu cu prii I. F. si I. I. , constatndu-se ca reclamanta a dobndit, prin uzucapiunea de lunga durata, dreptul de proprietate asupra terenului situat in TG-JIU str. O. nr. 16, in suprafaa de 200 mp, precum si prin accesiune imobiliara artificiala dreptul de proprietate asupra construciilor edificate pe acesta, respectiv casa de locuit compusa din 3 camere, marchiz, buctrie si cmar in suprafa utila de 48,57 mp, alt corp compus din hol si buctrie, in suprafa utila de 14,70 mp, ntregul imobil teren i construcii avnd urmtoarele vecinti: latura de N pe o lungime de 47,77 m imobilul din str. O. nr. 14; latura de S- pe o lungime de 46,72 m imobilul din str. O. nr. 18; latura de E pe o lungime de 20,00 m - str. O. , latura de V pe o lungime de 16,40 m - teren in posesia proprietarului din str. O. nr. 18. Totodat s-a admis excepia lipsei calitii procesuale pasive invocata din oficiu cu privire la cererea reclamantei de constatare a dobndirii dreptului de proprietate asupra suprafeei de teren de 658,88 mp din TG-JIU str. O. nr. 16, si, n consecina, s-a respins aceast cerere ca fiind formulat mpotriva unei persoane fr calitate procesuala pasiv. Pentru a pronuna aceast sentin, instana a avut n vedere ca prin cererea formulata si nregistrat pe rolul acestei instane la data de 06.05.2009, sub nr. 11984/302/2009, reclamanta M. E. a chemat in judecata pe prii I.F. si I.I., solicitnd instanei sa pronune o hotrre prin care sa constate dobndirea dreptului de proprietate asupra terenului situat n TG-JIU str. O. nr. 16, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani, precum i asupra construciei edificate pe acest teren compusa din 3 camere, un hol, doua buctrii, bi i garaj, ca efect al accesiunii imobiliare artificiale, fr cheltuieli de judecat.

6/12

In motivarea aciunii, reclamanta a artat ca prin nscrisul sub semntur privata ncheiat la data de 12.07.1967 si intitulat chitana, a cumprat de la I.D. un teren in suprafa de 200 mp situat in TG-JIU, str. O. nr. 16, la preul de 4000 lei. Reclamanta precizeaz ca I. D. a decedat la data de 23.11.1971, motiv pentru care i-a chemat in judecata pe motenitorii acesteia, respectiv prii si ca din relaiile primite de la Camera Notarilor Publici rezulta ca nu s-a dezbtut succesiunea de pe urma defunctei I. D. Reclamanta mai arata ca la data semnrii nscrisului sub semntur privata intitulat chitan, a achitat preul pentru teren i a intrat in posesia acestuia, data de la care a posedat n mod continuu, nentrerupt, netulburat, ca adevrat proprietar. Se mai precizeaz ca dup achiziionarea terenului, reclamanta a edificat pe acesta o construcie compusa din 3 camere, un hol, magazie i WC i ulterior o construit o camera si doua holuri. In drept, aciunea a fost ntemeiat pe art.1890 C. civil, art. 492 cod civil. In dovedirea aciunii, instana a ncuviinat reclamantei proba cu nscrisuri, cu interogatoriul prilor, cea testimoniala cu 2 martori si proba cu expertiza tehnica imobiliara, care s-a depus la dosarul cauzei la data de 10.11.2006. In edina publica din 13.11.2006, instana a audiat martorii ncuviinai reclamantei, I. V. si O. I. , declaraiile acestora fiind consemnate separat si ataate la dosarul cauzei. La termenul de judecat de fata, reclamanta i-a precizat oral aciunea n sensul majorrii limii obiectului cererii la 858,88 mp. La acelai termen de judecata, a invocat din oficiu excepia lipsei calitii procesuale pasive a prilor cu privire la cererea reclamantei de constatare a dreptului de proprietate pentru suprafaa de 658,88 mp. n temeiul art. 137 Cod procedura civila, instana se va pronuna cu prioritate pe excepia lipsei calitii procesuale pasive, asupra creia a reinut urmtoarele: Instana a avut n vedere, n primul rnd, ca reclamanta fiind cea care iniiaz cererea de chemare in judecata, are obligaia sa fac dovada calitii procesuale in cauza, inclusiv cea a prilor, concluzie ce rezulta din art. 112 C.proc.civil, in condiiile n care legitimarea procesuala pasiva presupune existenta unei identiti intre persoana prtului si subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecii. Uzucapiunea este reglementata de Codul civil ca fiind o sanciune ce opereaz numai mpotriva proprietarului nediligent, astfel nct este admis faptul ca in astfel de cereri de chemare in judecata, calitate procesuala pasiva nu poate avea dect proprietarul nediligent, avnd in vedere ca acesta, prin pasivitatea sa ndelungat, s-a desesizat de bun, permind intrarea unei alte persoane in posesia acestuia. In fapt, instana a reinut ca reclamanta M. ( fosta A. ) E. a dobndit, prin chitana sub semntura privata ncheiat la data de 12.07.1967, de la numita I. D., posesia unui teren loc de casa in suprafaa de 200 mp, situat n Tg-Jiu, str. O. nr. 16. De asemenea, a mai reinut instana din adeverina nr. A/109690/845/ 6.07.2006 eliberata de Primria TG-JIU - Direcia de Taxe si Impozite Locale, ca la rolul fiscal ca titular de rol a figurat A. E. , adic reclamanta, conform chitanei sub semntura privata din data de 12.07.1967, cu vnztor I. D. Suprafa de teren cu care reclamanta figureaz nregistrat la rolul fiscal este de 200 mp.
7/12

i n evidentele cadastrale ale Primriei Municipiului TG-JIU, ntocmite pe baza de declaraii in anul 1986, imobilul situat in str. O. nr. 16, a fost nscris cu teren in suprafa de 202 mp, categoria de folosin construcii si curi, proprietate particulara, cu posesor de parcela la data ntocmirii evidentelor A. E. . Din declaraia martorei O. I., audiata in cauza sub prestare de jurmnt religios, instana a reinut ca de la I. D. reclamanta a cumprat 200 mp si cam prin 1969, reclamanta si-a extins proprietatea, lund teren dintr-un teren viran pe care l-a cultivat. Martora a mai declarat ca nu tie al cui era terenul pe care s-a extins reclamanta, respectiv cel alturat suprafeei de 200 mp cumprat de la I. D. Fata de situaia de fapt mai sus reinut, instana considera ca reclamanta nu a fcut dovada n cauza, astfel cum o obliga art. 1169 cod civil, a calitii procesuale pasive cu privire la suprafaa de teren de 658,88 mp. Cu alte cuvinte, nu exista nici un indiciu si nici o proba la dosar ca autoarea prilor sau prii i-ar fi nstrinat reclamantei i restul de 658,88 mp. Dimpotriv, toate probele de la dosar indic c autoarea prilor a nstrinat reclamantei numai suprafaa de teren de 200 mp, diferena de teren de 658,88 mp fiind luata n stpnire de reclamanta, pur si simplu prin ocupaiune potrivit martorei O. I. (care folosete expresia reclamanta si-a extins proprietatea, lund teren dintr-un teren viran). Or, atta timp cat nu este dovedit ca autoarea prilor a avut in proprietate toata suprafaa de teren solicitata de reclamanta, respectiv de 858,88 mp (conform msurtorilor expertului numit in cauza), prii I. F. i I. I. nu au calitate procesuala pasiva cu privire la cererea reclamantei de constatare a dobndirii dreptului de proprietate asupra suprafeei de teren de 658,88 mp din TG-JIU str. O. nr. 16 . Pe cale de consecina, instana va admite excepia lipsei calitii procesuale pasive invocata din oficiu cu privire la cererea reclamantei de constatare a dobndirii dreptului de proprietate asupra suprafeei de teren de 658,88 mp din TG-JIU, str. O. nr. 16, i, n consecina, va respinge aceasta cerere, ca fiind formulata mpotriva unei persoane fr calitate procesuala pasiva. Pe fond, instana apreciaz ca aciunea reclamantei este ntemeiat in parte. Astfel, din declaraiile martorelor audiate in cauza, instana a reinut ca reclamanta a exercitat si exercita n mod continuu si nentrerupt, sub nume de proprietar, posesia asupra terenului in suprafaa de 200 mp, din TG-JIU str. O. nr. 16 din anul 1969 si pana n prezent, inclusiv. Considernd ndeplinite condiiile prev. de art.1847 si 1890 C. civil si dovedit faptul ca reclamanta a exercitat o posesie utila, continua, nentrerupt, netulburata si sub nume de proprietara asupra terenului in suprafaa de 200 mp, din TG-JIU, str. O. nr. 16, instana urmeaz s admit n parte aciunea acesteia si sa constate ca a dobndit, prin uzucapiunea de lunga durata, dreptul de proprietate asupra terenului situat in TG-JIU, str. O. nr. 16, in suprafaa de 200 mp. Instana a mai avut n vedere, n afara nscrisurilor mai sus menionate i analizate, i raportul de expertiza tehnica imobiliara ntocmit de expert L. G., care a msurat terenul i vecintile acestuia. De asemenea, instana a mai reinut, att din declaraia martorilor, ct i din raportul de expertiz tehnic ntocmit, ca reclamanta a construit pe terenul n suprafaa de 200 mp o casa de locuit compusa din 3 camere, marchiz, buctrie si
8/12

cmar n suprafaa utila de 48,57 mp, alt corp , compus din hol si buctrie, in suprafa utila de 14,70 mp. Fata de cele artate, reinnd caracterul retroactiv al uzucapiunii si faptul ca reclamanta a dovedit ca a edificat construciile din mijloace proprii, instana urmeaz sa constate, in temeiul art. 488 si 492 C. civil, ca aceasta a dobndit, prin accesiune imobiliara artificiala, si dreptul de proprietate asupra construciei artate mai sus. Se va lua act c nu se solicita cheltuieli de judecata, vznd art. 274 C.p.c.. Rezoluia contractului de vnzare-cumprare poate fi ceruta, in principiu, de partea care se declara gata sa execute obligaia asumata cu condiia, nsa, a dovedi culpa contractantului. 3.4.2 Spe;Anulare act. La data de 7.05.2009. R.P. i-a chemat in judecat pe soii A.P. i F.P., solicitnd instanei s dispun desfiinarea contractului prin care reclamantul a cumprat de la pri un tablou, precum i obligarea acestora s i restituie suma de 4.000 lei. Cererea de chemare n judecat a fost depus la registratura instanei, personal de ctre reclamant, cruia i s-a comunicat primul termen de judecat. n motivarea aciunii, reclamantul a artat c a cumprat de la pri, la data de 12.08.2006, un tablou semnat de pictorul S.L. pentru preul de 30.000 lei, din care 4.000 lei au fost remii la ncheierea contractului cnd a fost predat i tabloul ctre cumprtor, restul de pre urmnd a fi pltit n termen de 6 luni de la ncheierea contractului. n decembrie 2006, consultnd un expert n materie, a aflat c tabloul este doar o reproducere. ntruct intenia lui a fost aceea de a avea originalul, iar nu o simpl reproducere, se impune desfiinarea contractului i obligarea prilor s i restituie avansul pltit. La primul termen de judecat nu s-a prezentat niciuna dintre pri, iar instana constatnd c reclamantul nu a fost citat, a acordat un nou termen, dispunnd citarea tuturor prilor. La termenul de judecat urmtor au fost prezeni n sala de edin reclamantul R.P., precum i B.P., avocatul prilor, care a afirmat c prtul A.P. a decedat la data de 11.05.2009. n baza acestei afirmaii, instana a invocat excepia lipsei capacitii de folosin a lui A.P. i a dispus scoaterea acestuia din cauz, acordnd, din oficiu, un nou termen n vederea propunerii probelor. Totodat, a pus n vedere avocatului prtului c are obligaia de a formula ntmpinare. La cel de-al treilea termen de judecat s-a depus ntmpinarea, prin care s-a invocat excepia prescripiei extinctive, ntruct aciunea a fost introdus dup expirarea att a termenului de 6 luni stabilit de art. 5 din Decretul nr. 167/1958, ct i a termenului de un an prevzut de art. 11 din acelai act normativ, iar n subsidiar, s-a solicitat respingerea aciunii, deoarece vnztorii au fost de bun-credin la ncheierea contractului, astfel nct instana ar trebui s dispun doar reducerea preului la suma deja remis, lucrul vndut nefiind absolut impropriu ntrebuinrii. La acelai termen de judecat, instana a ncuviinat reclamantului proba cu nscrisuri, proba cu interogatoriul prtului i proba testimonial, iar pentru prt
9/12

proba cu nscrisuri i proba testimonial, punnd n vedere prilor s asigure prezena martorilor propui, iar avocatului prtului s asigure prezena clientului su n vederea lurii interogator 3.4.3 Asistarea la edinele de judecat din data de 14 mai 2009 Numr unic dosar : 5882/90/2009 nregistrat in data de : 6.05.2009 Obiect dosar : anulare act Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri Diaconu Petric reprezentat de Diaconu Nicolae : Apelant Comisia local de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat Comisia judeean pentru aplicarea Legii 18/1991 : Intimat Ene Laura : Intimat Avnd n vedere c apelantul Diaconu Petric nu i-a ndeplinit obligaia de plat a onorariului ctre expert, n sum de 800 lei, n temeiul art. 155 pct. 1 C.p.p., cauza se suspend. Numr unic dosar : 989/90/2009 Inregistrat in data de : 15. 05.2009 Obiect dosar : partaj judiciar Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri : Nicula N Nicolae : Apelant Nicula Constantin : Intimat Nicula Ionel : Intimat Nicula Maria : Intimat s-a calificat calea de atac ca fiind recurs i, in vederea constituirii legale a completului, s-a amnat judecarea cauzei la data de 0.

10/12

IV . STUDIEREA DIN ARHIVA CABINETULUI A DOCUMENTELOR REALIZATE N CAUZELE DEJA NCHEIAITE DE CABINETUL RESPECTIV. La data de 4 aprilie 2007, R.D. si ali patru reclamani au chemat in judecata pe prii S.H., A.C. si SC Neptun Construct SRL solicitnd sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vnzare - cumprare, autentificat sub nr. 3851/20.08.2002 de Biroul Notarului Public M.E. privind un imobilul situat in Tg.- Jiu. Prin sentina civila nr. 4201 din 24 iunie 2003 Judectoria Tg. - Jiu a admis excepia de necompetenta materiala invocata de parate si a declinat competenta de soluionare a cauzei in favoarea Tribunalului Gorj. S-a reinut ca normele de procedura civila au in vedere, la stabilirea competentei materiale a instanelor judectoreti, criteriul valorii obiectului litigiului, fr ns a reglementa regulile in funcie de care cererile pot fi clasificate in evaluabile sau neevaluabile in bani si aceasta mprejurare nu presupune ca, pentru determinarea competentei, trebuie sa se recurg la dispoziiile legale speciale edictate in materia taxelor de timbru si, implicit, aciunea in constatarea nulitii unui act juridic sa fie calificata ca fiind neevaluabila in bani . Avnd in vedere si clauzele contractului a crui desfiinare se cere, instana a reinut ca valoarea obiectului litigiului este de 5.014.920.564 lei (preul vnzrii imobilului), aa nct competenta de soluionare a cauzei revine tribunalului potrivit art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedura civila. Tribunalul Gorj a invocat, din oficiu, excepia necompetentei materiale si, prin sentina civila nr. 759 din 19 decembrie 2003, a declinat competenta de soluionare a cauzei in favoarea Judectoriei Tg. - Jiu, ca instana de fond . S-a reinut ca, solicitndu-se constatarea nulitii absolute a unui contract de vnzare - cumprare, aciunea are un caracter personal, nu este evaluabil in bani si, conform art. 1 Cod procedura civila, competenta de soluionare in fond a cauzei aparine judectoriei. Primind dosarul pentru soluionarea conflictului negativ de competena, Curtea de Apel Craiova secia a III a civila, prin sentina nr. 10 din 3 martie 2004, a stabilit competenta de soluionare a cauzei n favoarea Judectoriei Tg. - Jiu. Curtea de apel a stabilit ca obiectul aciunii este neevaluabil n bani, aa nct devin incidente dispoziiile art. 1 Cod procedura civila, i, ca urmare, competenta de soluionare in fond a cauzei aparine Judectoriei. Totodat, s-a reinut ca reclamanii, nu au solicitat repunerea n situaia anterioara ncheierii contractului n discuie, aceasta fiind singura ipoteza n care competenta s-ar fi putut stabili n raport de valoarea imobilului vndut. mpotriva ultime hotrri au declarat recurs prtele susinnd ca repunerea in situaia anterioara ncheierii unui act juridic este un efect implicit al constatrii nulitii, indiferent daca este sau nu solicitat ca atare prin aciune .
11/12

Or, din acest punct de vedere obiectul cererii de chemare in judecata este evaluabil in bani i, drept consecina, competena n prima instana aparine tribunalului n conformitate cu art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedura civila, aa cum, n mod corect, a stabilit judectoria. Recursul nu este fondat. Prin cererea de chemare in judecata, intimaii-reclamani au cerut doar constatarea nulitii absolute a contractului de vnzare - cumprare autentificat sub nr. 3851/20.08.2002, fr a solicita si repunerea parilor in situaia anterioara ncheierii actului juridic. Efectul principal al constatrii nulitii absolute al unei convenii este repunerea prilor in situaia anterioara, dar aceasta cerere trebuie sa se constituie ca un capt de aciune distinct. Reclamaii au calitatea de teri fata de contractul de vnzare - cumprare ncheiat de pri, ocupa imobilul respectiv in calitate de chiriai si se afla in posesia si folosina bunului care, dei a fost vndut, nu a fost predat cumprtorului. Pentru reclamani nu prezenta interes s ceara repunerea prilor n situaia anterioara, ct vreme restituirea prestaiilor poate avea loc numai intre prile care au ncheiat contractul de vnzare - cumprare, respectiv intre pri. Aa fiind, in mod judicios, curtea de apel a reinut ca obiectul aciunii este neevaluabil in bani si a stabilit, potrivit art. 1 Cod procedura civila, c procesul revine spre competen soluionare judectoriei, ca instana de fond . Drept urmare, recursul s-a respins ca nefondat

Student

12/12