Sunteți pe pagina 1din 6

Conferinta Natiunilor Unite asupra crizei economice si financiare globale si impactul acesteia asupra dezvoltarii

01.06.2009 Natiunile Unite vor convoca un Summit al liderilor mondiali care se va desfasura intre 24 si 26 iunie 2009 la sediul central din New York pentru a evalua cea mai grava scadere economica globala de la marea depresiune pana in prezent. Scopul este acela de a identifica urgentele si masurile ce trebuie luate pe termen lung in vederea diminuarii impactului crizei, in mod special asupra populatiilor vulnerabile, si de a initia un dialog vizand transformarea arhitecturii financiare internationale in functie de nevoile si de interesele statelor membre. Perspectivele unei recuperari rapide s-au pierdut , statele fiind fortate sa se pregateasca pentru o scadere economica prelungita in ceea ce priveste comertul, investitiile si forta de munca.

Impactul crizei asupra dezvoltarii


Finantarea externa pentru tarile in curs de dezvoltare s-a redus la jumatate. Fluxul net de capital catre tarile in curs de dezvoltare a scazut cu mai mult de 50% in 2008, de la suma record de 1 000 de miliarde USD inregistrat in 2007 la mai putin de 500 miliarde USD. O scadere similara este asteptata si in 2009. Costurile externe financiare pentru economiile si tarile in curs de dezvoltare s-au triplat la inceputul lui 2008 si, chiar daca au mai scazut cu o treime in aprilie 2009, riscurile celor ce imprumuta acestor tari sunt inca ridicate. Inasprirea conditiilor de finantare ar putea avea repercusiuni majore asupra investitiilor in infrastructura, cu efecte grave asupra cresterii pe termen lung. Investitiile in proiectele de infrastructura publica si privata au scazut substantial in Africa Subsahariana, America Latina si Asia de Est dupa crizele financiare (si nu numai) din anii 1980 si 1990 (inclusiv sfarsitul anilor 1990). In plus, costul crescut al imprumuturilor externe va afecta nivelul datoriilor in multe tari. Aproximativ 3 000 de miliarde USD din datoriile de stat externe, la care se adauga peste 1 000 miliarde USD in datorii externe ale sectorului privat, vor ajunge la scadenta in 2009. Costurile acestor datorii vor fi mai mari decat in momentul in care s-a facut imprumutul. Sustenabilitatea dobanzii va fi pusa sub un stres major in tarile ale caror populatii au venituri scazute spre medii de numerosi factori: rate de crestere scazute, venituri provenite din export scazute, fluctuatiile ratei de schimb, aprecierea dolarului american din august 2008, deprecierea monedei nationale ce afecteaza atat bugetul de stat, cat si pe cel al intreprinderilor private. Comertul a inregistrat scaderi masive in intreaga lume inca de la sfarsitul anului 2008 si a continuat sa scada in primul sfert al anului 2009 cu o rata anuala de peste 40% in cele trei luni din dec. 2008 pana in febr. 2009. Organizatia Mondiala a Comertului prevede ca volumul comertului mondial de bunuri ar putea scadea cu 9% in 2009, in timp ce raportul ONU Situatia si Perspectivele Economiei Globale prevede o scadere si mai accentuata de 11%, cea mai mare de la marea depresiune din 1930. Scaderile masive ale pretului bunurilor au afectat inca si mai mult acele tari in curs de dezvoltare ale caror economii sunt dependente de exporturile de materii prime. Fluxul remitentelor catre tarile in curs de dezvoltare pare sa se modereze. Fluxul remitentelor este supus riscului si datorita controalelor in crestere ale imigrantilor, expulzarilor fortate ale muncitorilor imigranti si reducerii securitatii locului de munca pentru acesti lucratori. Fluxul de ajutoare este posibil sa scada si el datorita veniturilor din ce in ce mai mici ale principalelor tari donatoare. Majoritatea tarilor in curs de dezvoltare sunt mai expuse in fata problemelor survenite in urma incapacitatii de plata. Principalul risc este acela al unei recesiuni prelungite a pietei muncii. Criza financiara si economica globala survine crizei alimentare din 2008 , care inca nu s-a incheiat.

Crizele economice si financiare anterioare au aratat ca scaderea activitatii economice afecteaza in mod disproportionat femeile. Investitiile reduse in protectia mediului, eficientizarea energiei si energia regenerabila, managementul apei si al terenurilor, precum si masurile de impadurire ar putea incetini eforturile de a face dezvoltarea mai durabila si de a aborda problema schimbarii climatice. Recesiunea prelungita si atentia insuficienta acordata nevoilor sociale ar putea conduce la probleme sociale, la cresterea criminalitatii si la scaderea autoritatii guvernamentale.

Desi creata ca o masura de siguranta in vederea evitarii unor noi amenintari la adresa pacii la finele celui de-al doilea razboi mondial, iar activitatile de mentinere a pacii in lume sunt printre cele mai vizibile actiuni ale sale, Organizatia Natiunilor Unite, prin intermediul diverselor sale agentii este implicata intr-un vast proces de imbunatatire a conditiilor de viata la nivel mondial. Intre activitatile sale pot fi distinse:

Promovarea dezvoltarii - In total, agentiile specializate ale ONU cheltuiesc anual peste 10 miliarde dolari in vederea imbunatatirii standardelor economice, sanitare si administrative. In plus, Banca Mondiala acorda statelor in curs de dezvoltare imprumuturi anuale intre 18 si 20 miliarde dolari, finantand din 1947 pana in prezent 9500 de proiecte de dezvoltare. Promovarea democratiei - ONU a facut posibila participarea cetatenilor din multe state la procesul electoral in cadrul unor alegeri libere si corecte, in unele cazuri in momente cruciale din istoria statelor in cauza (Afghanistan, Irak) Promovarea drepturilor omului - Nu numai ca ONU nu s-a limitat la adoptarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului in 1948, dar se implica activ prin agentiile sale in investigarea plangerilor individuale si in atragerea atentiei asupra principalelor incalcari ale acestor drepturi. Nu in ultimul rand, ONU exercita presiuni asupra statelor in care standardele de respectare a acestor drepturi sunt scazute. Mentinerea pacii si securitatii - Misiunile de mentinere a pacii si de observare sub egida Natiunilor Unite au facut posibila initierea de negocieri, evitandu-se astfel cresterea numarului victimelor conflictelor armate. In prezent, ONU coordoneaza 16 misiuni de mentinere a pacii pe glob. Pace - Pana in prezent, Natiunile Unite au acordat asistenta in incheierea a 170 de acorduri de pace, un astfel de exemplu fiind cel in urma caruia a incetat razboiul dintre Iran si Irak. Protectia mediului - Natiunile Unite depun eforturi pentru gasirea de solutii la cele mai importante probleme ecologice ale prezentului, constiente de faptul ca o dezvoltare economica pe termen lung nu este durabila daca acestea nu sunt rezolvate. Prevenirea proliferarii nucleare - Prin intermediul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, Natiunile Unite se asigura ca statele nu isi folosesc potentialul nuclear in vederea dezvoltarii unui astfel de arsenal. Promovarea independentei - Natiunile Unite au jucat un rol important in obtinerea, din 1945 pana in prezent, a independentei de catre mai mult de 80 de state.

Incetarea apartheid-ului in Africa de Sud - Ca urmare a masurilor luate, variind de la embargo asupra livrarilor de arme pana la o conventie impotriva segregatiei in sport, Natiunile Unite au jucat un rol important in caderea regimuluii de apartheid. Intarirea dreptului international - Ca urmare a eforturilor depuse in cadrul Natiunilor Unite, de-a lungul timpului au intrat in vigoare peste 500 de tratate multilaterale in diferite domenii: drepturile omului, terorism, criminalitate transfrontaliera, refugiati, oceane, etc. Oferirea de solutii judiciare in dispute internationale majore - Prin intermediul opiniilor sale consultative sau ale verdictelor date, Curtea Internationala de Justitie a contribuit la solutionarea a numeroase dispute internationale. Oferirea de ajutor umanitar victimelor conflictelor - Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati a oferit din 1951 ajutor la peste 50 de milioane de refugiati. Se pune accent pe gasirea de solutii durabile, adica inlesnirea repatrierii refugiatilor daca acest lucru le este permis de imbunatatirea conditiilor din tara de origine, pe integrarea acestora in statele in care au dobandit o forma de protectie juridica sau pe relocarea lor in state terte. In prezent, mai mult de 19 milioane refugiati, solicitanti de azil si persoane stramutate, in mare parte femei si copii, primesc ajutoare in hrana, adapost, ajutor medical, educatie si asistenta la repatriere din partea Natiunilor Unite. Ajutorarea refugiatilor palestinieni - in prezent, Natiunile Unite, prin intermediul UNRWA, acorda asistenta la mai mult de 4 milioane de refugiati palestinieni in tari arabe. Atenuarea foametei cronice si a saraciei rurale in tarile in curs de dezvoltare - Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (IFAD) a creat un sistem ce pune la dispozitie credite in vederea ajutorarii locuitorilor din zonele rurale ce traiesc in conditii de saracie. Accent pe dezvoltarea continentului african - Africa este beneficiara a 33% din cheltuielile efectuate de catre Natiunile Unite pentru promovarea dezvoltarii, cel mai mare procent destinat unei regiuni. In plus, toate agentiile ONU au programe speciale pentru Africa. Promovarea drepturilor femeii - ONU a organizat prima Conferinta Mondiala a Femeilor (1975, Mexico), iar in 1979 a fost semnata Conventia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor. Promovarea unui conditii mai bune de viata pentru femei- S-a insistat, prin intermediul agentiilor specializate, pentru asigurarea respectarii drepturilor femeilor si pentru asigurarea egalitatii acestora in raport cu barbatii. Asigurarea accesului la o sursa de apa sigura - Intre 1981 si 1990, primul deceniu ONU al apei, peste 1 miliard de persoane au dobandit acces pentru prima oara in viata la o sursa sigura de apa, peste un miliard dobandind acces intre 1990 si 2002. Al doilea deceniu international al apei, 2005-2015, isi propune sa reduca la jumatate numarul persoanelor care nu au acces la o sursa sigura de apa. Atitudinea fata de HIV/SIDA - Programul comun al Natiunilor Unite pentru HIV/SIDA functioneaza in peste 130 de state, acordand acces la servicii de prevenire si tratament al epidemiei care afecteaza in prezent aproximativ 40 de milioane de persoane.

Eradicarea rubeolei - In urma efortului sustinut al Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ca urmare a unui program intins pe 13 ani, rubeola a fost complet eradicata in 1980. Eliminarea poliomielitei - Ca urmare a initiativei globale de eliminare a poliomielitei, aceasta a disparut complet, cu exceptia a 6 state (Afghanistan, Egipt, India, Niger, Nigeria si Pakistan). Eforturi pentru imunizare universala - Fata de anii 70, rata de imunizare pentru principalele 6 boli vaccinabile a crescut de la 5% la 76% in prezent, in ultimele doua decenii imunizarea salvand peste 20 de milioane de vieti. Reducerea mortalitatii infantile - Daca in anii 60 mortalitatea infantila era de 1 la 5 (20%) in statele in curs de dezvoltare, in 2002 ea era de 1 la 12, pana in 2005 urmarindu-se sa fie micsorata cu doua treimi. Lupta impotriva bolilor produse de paraziti Prevenirea extinderii epidemiilor - Organizatia Mondiala a Sanatatii a ajutat la oprirea extinderii Sindromului Repiratoriu Acut Sever (SARS) inainte de a fi reponsabil de moartea a zeci de mii de victime. Crearea conditiilor propice pentru afaceri - ONU se implica in conturarea mediului de afaceri, punand bazele infrastructurii soft (legislatie internationala in domeniu, standarde de calitate), promovand stabilitatea politica, buna guvernare, luptand impotriva coruptiei, etc. Sprijinirea industriei in statele in curs de dezvoltare - Prin intermediul Organizatiei pentru Dezvoltare Industriala, ONU ajuta statele sa reduca in mod sistematic saracia si sa faca fata procesului de globalizare. Reducerea efectelor dezastrelor naturale - Ca urmare a strategiilor Organizatiei Meteorologice Mondiale, a sistemelor de avertizare coordonate de aceasta, a fost posibila evitarea unor consecinte dramatice ale acestor dezastre. Asistarea victimelor dezastrelor - Apelurile ONU duc la strangerea a peste 2 miliarde dolari anual pentru ajutorarea victimelor dezastrelor. Asigurarea de ajutor pentru persoanele afectate de tsunami - In 24 de ore de la trecerea tsunamiului care a lovit Oceanul Indian pe 26 decembrie 2004, primele echipe ONU au ajuns la fata locului. Mai mult, s-au distribuit alimente la peste 1,7 milioane persoane afectate, s-au asigurat adaposturi pentru mai mult de 1,1 milioane persoane ramase sub cerul liber si apa potabila pentru mai mult de 1 milion de persoane si toate acestea numai in primele 6 luni de la debutul operatiunilor. Asigurarea de hrana pentru nevoiasi - De Programul Mondial pentru Alimentatie, cel mai de anvergura proiect de acest tip, beneficiaza anual aproximativ 90 de milioane de persoane din peste 80 de tari. In decursul ultimilor 40 de ani, Programul a pus 78,3 milioane de tone de hrana la dispozitia a 1,4 miliarde persoane din cele mai sarace state ale lumii, totalizand o investitie de 33,5 miliarde dolari. Eliminarea minelor antipersonal - ONU nu are in vedere numai curatirea campurilor de mine in statele recent implicate in conflicte, dar se implica si in asistarea victimelor acestora.

Protejarea stratului de ozon - Ca urmare a constientizarii generalizate a impactului activitatii antropice asupra stratului de ozon, Protocolul de la Montreal contine angajamentul statelor lumii de a elimina din uzul industrial substantele chimice responsabile pentru deteriorarea acestuia si inlocuirea lor cu alternative mai sigure.

Acordul post Kyoto


Miinistrul de Externe al Africii de Sud (ara organizatoare), Maite Nkoana-Mashabane
prevede instituirea unei a doua faze a Protocolului de la Kyoto care s se ncheie n 2017, n prelungirea primei faze care se ncheie la sfritul anului 2012. Negocierile pentru un acord cuprinztor pn n 2020 ar urma s se ncheie cel trziu n 2015, aa cum a cerut o coaliie format din statele cele mai ameninate de consecinele nclzirii globale i UE, dar ale crei propuneri au fost, pn vineri respinse de marile state poluatoare, SUA, China i India. Cea de-a doua versiune, cuprinznd obiective cuantificate de reducere pentru toi marii poluatori a primit, smbt, girul SUA, Braziliei i Chinei, astfel c singurul oponent major al unui acord rmne India , care susine c proiectul anuleaz orice difereniere ntre state dezvoltate i state n curs de dezvoltare ca nivel de obligaii de reducere a emisiilor. Acest punct de vedere este acceptat i de organizaiile ecologiste, n frunte cu Greenpeace, caere au contestat, pe de alt parte, un proiect iniial care prevedea nceperea propriu-zis a reducerii emisiilor abia dup 2020, dei savanii susin c decada n curs este crucial pentru ca lupta pentru stvilirea nclzirii globale s aib anse de succes. Cele 194 de delegaii s-au confruntat n negocieri extrem de dure pe aceast tem i pe marginea a nc dou subiecte importante, crearea de fonduri verzi i de fonduri pentru protecia pdurilor, ncepnd de la 28 noiembrie. Climatul a devenit extrem de tensionat amintind de cel de la Copenhaga, cnd o coaliie ampl a statelor n curs de dezvoltare, format din China, India, Brazilia i mai multe state africane i sud-americane, care susinea punctul de vedere aprat acum doar de New Delhi, a blocat orice anse pentru un acord substanial post-Kyoto. Dar responsabilitatea cea mai mare o poart, n continuare SUA, pentru c, dei condiioneaz orice asumare cuantificat a propriilor reduceri de gesturi similare din paertea forelor economice emergente, oferta lor rmne una extrem de lipsit de ambiie, prin care nu i-ar reduce nici mcar cele 5% fa de nivelul din 1990, aferente primei faze a Protocolului de la Kyoto, dect undeva dup 2020. n acelai timp, China i Brazilia au acceptat s-i asume obiective legal constrngtoare de reduceri, dei contest, i ele, alinierea nivelului acestor reduceri la cel al statelor dezvoltate. Fonduri verzi i fonduri de protecie a pdurilor Fondurile verzi i fondurile pentru protecia pdurilor, a cror nfiinare a fost hotrt anul trecut la Cancun reprezint i ele, un subiect spinos de negociere, de data aceasta nu pe tema oportunitii, ci pe cea a stabilirii surselor de finanare i a definiri mecanismelor de alocare a acestor bani. Decizia de nfiinare a acestor fonduri a jucat un rol major n ralierea statelor din bazinele Amazonului i fluviului Congo i din Asia de Sud, la compromisul propus de UE, graie sumelor deloc neglijabile (100 de miliarde de dolari anual, n intervalul 2012-2020) pe care aceste state, dintre care multe sunt din

categoria celor mai puin dezvoltate economic, le-ar primi n scopul combaterii despduririlor, una dintre cele mai eficiente ci de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. n momentul n care o suprafa de pdure este distrus, fie legal prin defriare (schimbarea destinaiei economice a terenului), fie ilegal, prin tieri clandestine, consecina este c, pe lng dispariia unui mare consumator de dioxid de carbon (copacii aflai la vrsta maturitii) , se produce i o emisie major a aceluiai gaz, att prin arderea unei pri a copacilor, ct i, mai ales, prin eliberarea n atmosfer a unor cantiti importante din acest gaz captive n sol ct timp arborii erau vii. Astfel, combaterea tierilor legale sau ilegale a arborilor se constituie n cel mai important factor de reducere a dioxidului de carbon din atmosfer, devansnd cu mult msurile de ecologizare din industrie i transporturi, cele mai importante concurente dina cest punct de vedere.

http://www.onuinfo.ro/secretar_general/articole/547/ http://www.onuinfo.ro/despre_onu/activitati/ http://www.danstefan.ro/2011/12/11/negocieri-pe-muchie-de-cutit-pentru-un-acord-post-kyoto-ladurban/