P. 1
Rolul Terapeutic Al Duhovnicului

Rolul Terapeutic Al Duhovnicului

|Views: 294|Likes:
Published by Matei Simona

More info:

Published by: Matei Simona on May 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2015

pdf

text

original

ROLUL TERAPEUTIC AL DUHOVNICULUI

1

42-43. ca terapeut şi nu numai trebuie să prezinte o serie de calităţi astfel încât si-i conducă pe oameni la tămăduire.”2 1 Mitropolit Hierotheos Vlachos.. iar rugăciunea de iertare dată de episcop respectiv preot reprezintă oficializarea terapiei şi reintrarea creştinului în viaţa Bisericii. Editura Sophia. Duhovnicul. În cadrul acestei Taine. Bucureşti. 289. Creştinul în faţa bolii suferinţei şi morţii. medicamentaţie” potrivită fiecărui penitent în parte. Spovedania şi vindecarea sufletului. Bucureşti.Preliminarii Taina Sfintei Spovedanii joacă un rol central în viaţa şi spiritualitatea ortodoxă. p.. Cuvântul întrupat îl împărtăşeşte din nou în chip deplin firii omeneşti asumate în Persoana Sa. 2 Jean –Claude Larchet. În toate aceste cazuri preotul trebuie să ştie să-l facă pe om să-şi deschidă sufletul şi să ofere o . respectiv la mântuire. Prin aceasta se restabileşte legătura creştinului cu Dumnezeu întreruptă datorită păcatului. pe care prin întreaga Lui lucrare mântuitoare. 2 . Nu poate fi negat pregnantul accent terapeutic al spovedaniei astfel că iertarea păcatelor reprezintă acţiunea terapeutică de a ne elibera de patimi şi luminarea noastră de harul lui Dumnezeu. pp. traducere din limba greacă de Nicuşor Deciu. duhovnicul poate să intervină cu sfaturi sau cu remediul potrivit pentru vindecarea rănilor survenite în urma păcatelor. fără nici o îndoială. Terapia creştină a bolilor spirituale se întemeiază. traducere din limba franceză de Marinela Bojin. În metoda terapeutică ortodoxă nu este eficient pentru toţi acelaşi medicament. . unei anumite categorii de oameni îi este de folos un medicament în timp ce altei categorii de oameni îi este benefic altul. De asemenea şi vârsta spirituală a păstoriţilor este diferită1. 2004. 2005. pe harul dunezeiesc. editura Măiastra.

.Revistei Teologice”. p. Luaţi Duh Sfânt. Fiecare dintre noi s-a molipsit de ucigătoarea boala numită păcat. . 20. Necesitatea Tainei Spovedaniei Moto: . cărora veţi ierta păcatele. Totuşi în creştinism l-a avut ca întemeietor pe Mântuitorul care le –a dat puterea slujitorilor Săi de a intra în sufletul celor ce se căiesc şi de a ierta sau ţine păcatele . Întoarceţi-vă. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. Psihologia Spovedaniei. 11). pp.. este sufletul său”5. căci aici se face începutul hotărârii omului de a-şi aduce la numitor comun viaţa interioară şi a înlătura eul cel vechiu şi rău. . Eu nu voiesc moartea păcătosului ci să se întoarcă de la calea sa şi să fie viu. le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine. întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele” (Iezechiel 33. 1947. Este arta Preotului de a şti să izbăvească sufletul. şi-i voi spune:tată am greşit la cer şi înaintea ta. Arhimandrit Serafim Alexiev. episcopul Alexandriei şi Teleormanului. 2003. 9-10.. traducere din limba bulgară de Gheorghiţă Ciocioi şi Petre – Valentin Lică. într-o formă sau alta. 5. op. este arta care printr-o fericită psihosinteză ştie să zugrăvească şi să imprime în tot sufletul chipul lui Hristos. 22-23). . Este arta preotului de a şti să deschidă sufletele pentru Dumnezeu şi este arta omului de a se şti împodobi cu haina cerută de divinitate pentru masa Fiului lui Dumnezeu. cit. .1. De ce oare? Pentru că l-am uitat şi l-am nesocotit”4. Aici începe să-şi dea omul seama că mai presus de orice.. Spovedania nu este numai o Taină.. Taina Spovedaniei este absolut necesară astfel că putem constata că în toate religiile se regăseşte necesitatea expierii păcatelor. În acest sens modelul fiului risipitor este emblematic . Editura . Sibiu. Leacul uitat Sfânta Taină a Spovedaniei. p. Lumea întreagă zace cufundată în rău. în viaţa sa. leac uitat”. Arhimandritul Serafim Alexiev numeşte Taina Spovedaniei . 5 Pr Nicodim Belea. Poate fi oare vindecată această boală!Leacul există!Şi este unul minunat!Dacă îl primeşti te însănătoşeşti!Însă noi nu întindem mâinile spre el ca să ne vindecăm şi să ne împăcăm conştiinţa. 3 . Editura Sophia. în locul celui rău”3. nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău” (Luca 18.. Bucureşti.. vor fi ţinute” (Mt. Nicodim Belea. Sculându-mă mă voi duce la tatăl meu. 13) 3 4 Pr.Psihologia spovedaniei are ca preambul psihologia convertirii.. ci ea este şi o artă. 26.

O. Deci nu te ruşina. iar de vei ascunde de mine ceva. Răul comis de noi ne stârneşte căinţa. Prin spovedania în faţa semenului nostru. Este relevantă istorioara cu monahul care se plângea Avvei Sisoie: . nici nu te mântuieşte. fiule. să nu îi cunoască nimeni fapta. 65. omul încearcă să se izoleze. pp. al B. ca de o haină care nu ne mai este de folos7. rânduieli şi rugăciuni săvărşite de preot la diferitele trebuinţe din viaţa creştinilor. A ţi cere iertare ţie însuţi nici nu te uşurează de povara păcatului. cuprinzând slujbe. ‹‹Avva ce să fac?Am căzut!››Bătrânul îi răspunse: ‹‹Ridică-te!››Monahul zice: ‹‹M-am ridicat şi iar am căzut››Stareţul îi răspunse iarăşi: ‹‹Ridică-te din nou›› Atunci tânărul monah îl întrebă: ‹‹Şi până când mă voi ridica de fiecare dată când cad?›› ‹‹Până la sfârşitul vieţii tale››. astfel răul. Bucureşti. primind mărturisirea ta cea cu umilinţa. de a ne spune bucuriile. Ibidem. nici nu te teme ca să ascunzi de mine vreun păcat. 16-17. lângă care se află în chip nevăzut Dumnezeu chemăm tot trecutul de care ne lepădăm .R. Editura I. ca să iei iertare. op. Preotul ascultă mărturisirea. să nu te întorci nevindecat”8 2. 2006. tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist..M. şi sfânta lui icoană este înaintea noastră. Hristos. dar de vree ce ai venit la doctor. atâta doar să nu lăsăm ca mândria să ne împietrească acest sentiment. 41. Iată. ci fără sfială spune toate câte ai făcut. să ştii că toate păcatele îndoite le vei avea. În momentul săvârşirii răului. stă nevăzut. ia seamă. dar Dumnezeu este cel care o primeşte. dar nu poate să-şi acorde iertarea singur..Noi suntem supuşi înşelăciunii diavoleşti şi se întâmplă nu o dată ci de nenumărate ori să cădem. p. totuşi este important să ştii să te ridici. Iar eu sunt numai un martor.B. dar şi de a ne destăinui. Rolul terapeutic al duhovnicului 6 7 Arhimandrit Serafim Alexiev. 4 . p. ca să mărturisesc înaintea Lui toate câte – mi vei spune mie. El săvârşeşte răul singur. Iată. 8 Molitfelnic. i-a răspuns Avva Sisoie6. Este simplu dacă ne gândim că de cele mai multe ori simţim nevoia de a ne exterioriza în faţa cuiva. de la Domnul nostru Iisus Hristos. cit. el fiind de faţă după cum spune rugăciunea . să ne împietrească conştiinţa ca glas a Lui Dumnezeu din om ci de fiecare dată când cădem trebuie să ne îndreptăm. păcatul destăinuit cuiva te uşurează.

Î.Tratamentul prescris de părintele duhovnicesc trebuie să fie adaptat personalităţii celui bolnav sufleteşte. ediţia a II-a. cit. situaţiei lui particulare. pp. într-un mod moralist încât aceştia rămân nevindecaţi11. cit. stării şi dispoziţiei lui sufleteşti[…] La fiecare boală i se potriveşte un tratament. şi cel din urmă să cunoască modurile de terapie care îl vor conduce pe om de la boală la sănătate. dar într-o atmosferă juridică. căci omul nu poate fi condus forţat spre vindecare fiindcă astfel nu preţuim libertatea omului. apoi să ştie unde îl conduce pe om. Alba Iulia. . Iar acest remediu nu corespunde întotdeauna cu ceea la ce s-ar aştepta pacientul”10. dar care cunosc în acelaşi timp şi metoda terapeutică ortodoxă ştiind să-l vindece şi s-l conducă pe om spre îndumnezeire.S. Reîntregirea. care sunt foarte diferite. Spovedanie şi comuniune. 195-196. Andrei Arhiepiscopul Alba Iuliei. Acelaşi lucru se petrece şi când e vorba de bolile sufleteşti. pp. ceilalţi spovedesc. 33-34. Preoţii săvârşesc Sfintele Taine.. Spovedania şi vindecarea sufletului. Mitropolitul Hierotheos afirmă că există două tipuri de terapeuţi: primii sunt acei duhovnici care spovedesc.Hristos este terapeutul omului. Preoţii sunt cei care continuă opera terapeutică a lui Hristos şi devin împreună lucrători cu Dumnezeu la mântuirea oamenilor. Duhovnicul se va opri la remediul adecvat bolii. 11 Mitropolit Hierotheos Vlachos. 39. 9 Mitropolit Hierotheos Vlachos. 2001. 10 5 . Un medic pentru ca să fie considerat specialist trebuie să cunoască trei lucruri: primul să poată da un diagnostic corect al bolii. de dragoste şi de răbdare căci acesta nu are doar o misiune liturgică ci şi una terapeutică. Păcatul este o boală complicată şi grea care necesită un tratament pe măsură. op. dar este nevoie şi de colaborarea pacientului. Spovedania şi vindecarea sufletului. Aceste lucruri sunt valabile şi pentru medicul duhovnicesc. . deoarece acestea împreună cu viaţa ascetică a Bisericii ţintesc spre vindecarea omului9. Una dintre sfintele Taine care are un determinant caracter terapeutic este şi Taina Spovedaniei. Acesta trebuie să fie încredinţat că părintele pe care şi l-a ales luptă cu seriozitate deplină pentru a-l tămădui. dar şi acestea trebuie integrate în terapie. Doctorul reprezentat de către preot trebuie să dea dovadă de pricepere. op.P. El este cel mai puternic medicament care vindecă bolile spirituale ale oamenilor. La fel cum doctorul prescrie un medicament puternic în cazul unei boli mai grave aşa şi doctorul sufletesc trebuie să prescrie un tratament mai puternic când patima este gravă. p.

bilogie. Preotul trebuie să aibă în vedere pe fiecare credincios în unicitatea lui şi să cerceteze păcatul în stadiul în care se află. paragraf realizat pe baza capitolului . De asemenea acesta trebuie să deţină şi calităţi morale precum viaţa curată . Nu trebuie uitate şi calităţile intelectuale pe care un părinte duhovnicesc respectiv un doctor sufletesc ar trebui să le aibă. pedagogie. respectiv lipsa de experienţă duhovnicească este condamnabilă. dragostea – nimeni nu se poate apropia de Dumnezeu decât prin dragoste. O lată calitate individuală pe care acesta trebuie să o posede este experienţa. La noi în schimb toţi preoţii sunt şi duhovnici. 14). pp.12 Totuşi terapeutul nu trebuie să fie neexperimentat. Preotul trebuie să ştie să comunice diferenţiat căci într-un mod vorbeşte cu oamenii de rând sau într-un mod vorbeşte cu copiii şi în altă manieră cu intelectualii căci . devenit 12 Ibidem. Precum doctorii care tratează trupul deţin cunoştinţe. 131-162. dar trebuie să se dea drept păcătos. blândeţe sau severitate..Calităţile necesare părintelui duhovnicesc”. ci trebuie mai întâi ca acesta să fie sfinţit de ele. Unele calităţi le pot suplini pe celelalte ca de exemplu lipsa de experienţă poate fi suplinită de o temeinică pregătire teologică şi laică. dragostea fiind manifestată prin răbdare. credinţa dreaptă şi nestrămutată – fără o credinţă dreaptă duhovnicul se va rătăci şi pe sine. astfel că duhovnicia se confundă cu dragostea.Pentru a fi cu adevărat călăuză şi tămăduitor duhovnicesc preotul trebuie să aibă o viaţă duhovnicească veridică căci nu este suficient a administra Sfintele Taine.dacă orb pe orb va călăuzi. şi de o viaţă curată. 6 . Este binecunoscut în acest sens faptul că în Grecia nu sunt hirotesiţi duhovnici imediat după hirotonia întru preoţi. O calitate importantă pe care părintele duhovnicesc ar trebui să o posede este discernământul căci fără dreapta judecată un preot nu poate fi duhovnic. iar fără acestea nu ar putea să stabilească diagnostice sau să dea un tratament potrivit cu boala suferită tot aşa şi un doctor sufletesc trebuie să deţină o serie de cunoştinţe teologice şi laice căci ucenicii provin din diferite medii sociale.pentru a putea pătrunde în inima ucenicilor săi. sau deja înrădăcinat puternic. amândoi vor cădea în groapă” (Mt. smerenie – duhovnicul trebuie să fie un sfânt. învăţătura de credinţă şi normele canonice privitoare la viaţa creştină dar trebuie să fie şi un cunoscător al misticii creştine. dar şi pe altul. dar viaţa curată nu poate fi suplinită de pregătirea intelectuală şi de experienţă. 15. să cunoască Sfintele Scripturi. putând fi de început. necunoaşterea terapiei.. trebuie să aibă şi cunoştinţe de psihanaliză. Duhovnicul trebuie să fie un bun teolog.

14 Tito Colliander. Bucureşti. Duhovnicul trebuie să aibă şi tact pastoral astfel ca prin blândeţea lui să-l ajute pe ucenic să îşi deschidă sufletul. akedia. Taina Mărturisirii. a evoluţiei. Prof. şi să-l îndepărteze. 3-4. op. Preotul poate să-l îndepărteze pe om de la Dumnezeu. Tămăduirea acestei patimi este dificilă. pp. astfel acesta trebuie să fie cu mare băgare de seamă pentru nu a distruge nici râvna unora care se mărturisesc sincer ci trebuie încurajaţi să se lupte cu păcatul. Trebuie să ne înfrânăm nu numai de la mâncare ci şi de al acele plăceri care ni se par nevinovate după cum spunea Tito Colliander: . 13 Pr. Calea asceţilor. Anul XXXI. căci şi îngăduinţa fără măsură îl poate pierde pe penitent.. te mănâncă limba să pui o întrebare?N-o pune!Ţi-e foarte poftă să bei două ceşti de cafea? Nu bea decât una!Ai chef să te uiţi pe fereastră?Nu te uita!Ai dori să mergi într-o vizită?Rămâi acasă”14. cit. mai ales în societatea în care trăim în care toate mijloacele mass media o stimulează. În acest scop este necesară a analiză în sine a păcatului. op. duhovnicul trebuie să cunoască cauzele. cel care vrea tămăduirea de această boală trebuie să ai medicamentul smereniei. Spovedanie şi comuniune. 190. în revista .S Andrei. 196-202. Constantin Galeriu.o a doua natură. cit. Astfel după părerea multor duhovnici această acţiune trebuie începută prin înfrângerea lăcomiei pântecelui pentru că înfrângerea ei va duce la biruinţa şi a altor patimi. Împotriva desfrânării se luptă cu castitatea. Cea mai dificilă dintre patimi este mândria. p. apud Spovedanie şi comuniune. 1997.. Lipsa de înţelegere a unora mai rigorişti poate să-l mâhnească pe om. Ortodoxia. dacă nu îşi îndrumă penitenţii corect nu se pot elibera de patimi. iuliedecembrie.15 Duhovnicul a primit puterea de a-i tămădui sufleteşte pe fii săi spirituali de a-i călăuzi spre mântuire şi trebuie să ştie să vindece omul. 1979. Se continuă mai apoi cu toate patimile precum iubirea de arginţi şi lăcomia de avere. p. întristarea. Acesta vede prezenţa Creatorului în toate şi în toţi şi trebuie să-l convingă şi pe ucenicul său de acest lucru. Acţiunea terapeutică are ca ţintă tămăduirea neputinţelor sufleteşti ale omului. De la lăcomia pântecelui trebuie să trecem la desfrânare care este în mare condiţionată de cea de dinainte. 7 . 15 Î. 493. Lăcomia se tămăduieşte prin cumpătare. Bucureşti. a treptelor lui. nr. Pentru a-l tămădui pe fiul duhovnicesc de această boală. neluate uneori în seamă13.P. începând de la primele forme. dar nu trebuie să abuzeze nici de îngăduinţă.

Tot astfel şi în medicina spirituală putem deosebi sfaturile – ca măsuri pentru înlăturarea izvorului păcatelor şi vindecarea bolii în curs – şi epitimiile sau canoanele de pocăinţă pentru vindecarea rănilor sau rădăcinilor rămase în suflet de pe urma păcatului. Preotul îl poate sfătui pe penitent să evite pricinile păcatului. Episcopul Alba Iuliei. de aceea preotul trebuie să stabilească dacă păcatul provine fie din necunoaşterea datoriilor religioase fie este înlesnit de condiţiile de trai şi de viaţă. pentru leacul care îl aşteaptă din partea doctorului sufletesc. 1995. O perioadă această indicaţie a avut un efect benefic. Sfaturile – mijloace ale terapeuticii spirituale Penitentul îşi mărturiseşte păcatele şi este conştient că nu mai trebuie să-şi continue viaţa în păcat astfel că preotul nu trebuie să se oprească doar la afirmaţii de genul . Alba Iulia. Este relevantă povestioara cu căruţaşul Ioan care obişnuia să bea. Aşadar în timp ce medicii trupului luptă pentru prelungirea vieţii pământeşti.şi remediul – constând în medicamentul sau tratamentul pentru întărirea organismului şi distrugerea efectelor maladive. În acest sens părintele duhovnicesc prin sfaturile date trebuie să-i indice o metodă de îndepărtare de păcat. În medicină pot fi distinse două părţi: dieta – constând în regulile de viaţă prescrise bolnavului în vederea înlăturării cauzelor care provoacă şi întreţin boala . Penitentul vine nu numai pentru iertare ci şi pentru îndrumare. Pentru prescrierea unui regim terapeutic este nevoie ca mai întâi să se determine cauza păcatului. dar după un timp când s-a socotit vindecat de această patimă fiind târziu nu a mai ocolit pentru a ajunge mai repede acasă ci 16 Pr. Petre Vintilescu. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Andrei. pp.. medicii sufleteşti luptă pentru mântuirea sufletului care va primi răsplată sau pedeapsă veşnică16. Sfaturile vin în sprijinului penitentului ca o armă împotriva atacului păcatelor având astfel şi un caracter preventiv. Medicina duhovnicească are o însemnătate deosebită care decurge din scopul ei aparte. Spovedania şi duhovnicia. De multe ori viaţa ne pune în faţa unor situaţii care cuprind ocazii pentru o uşoară cădere în păcat. Este important ca respectivele sfaturi să nu fie vagi şi generale ci să îl vizeze pe penitent individual în context cu starea lui. 8 . să nu mai faci de aici înainte” ci trebuie să-l îndrume pe acesta.3. În cele din urmă ajuns la duhovnic acesta l-a sfătuit să ocolească strada cu cârciuma. 142-143.

Canoanele de pocăinţă – mijloace ale terapeuticii spirituale 17 Pr. 153. 4. Trecând pe acolo s-a întâlnit cu un prieten care l-a atras pe motiv sa mai stea de vorbă. 9 . Duhovnicul este dator să examineze natura ocaziilor. Şi noi în ziua de astăzi este mai bine sa nu frecventăm locurile care ne-au favorizat căderea în păcat sau să evităm întâlnirea cu persoanele care au înlesnit căderea în păcat. Petre Vintilescu. cit. dar când acolo a căzut în această patimă mai rău decât înainte de spovedanie.a luat-o prin faţa cârciumii. Căruţaşul nostru a considerat inofensiv un pahar. p. iar mai apoi l-a ispitit cu un pahar care conţinea băutură. op. iar la spovedania următoare să controleze în ce măsură a putut îndeplini cel în cauza. . Trebuie evitate ocaziile şi lucrurile pricinuitoare de păcat respectiv trebuie puse la adăpost simţurile de tentaţiile externe17.

excepţie făcând cazurile deosebite. În acest caz canoanele sunt de prisos fiind suficiente sfaturile şi îndemnurile de a se feri de atacurile păcatului. op. 10 . un fiu duhovnicesc. îndepărtarea de la Sfânta Împărtăşanie pentru o anumită perioadă. Canonul are ca scop esenţial realizarea gravităţii păcatului şi îndreptarea. tot din iubire pentru a-l îndrepta. Fixarea canonului reprezintă un moment dificil pentru preot căci trebuie fixat repede imediat după dialogul duhovnic-penitent şi de unul singur fără o consultare cu cineva. nu de răzbunare a dreptăţii divine. după cum învaţă Biserica catolică apuseană. Toate prescripţiile din canoanele sinoadelor şi ale părinţilor Bisericii vorbesc de epitimii ca de medicamente sau remedii. p. Petre Vintilescu. Ceea ce a urmărit duhovnicul de fapt prin acest canon a fost conştientizarea faptului că şi vorbele o dată spuse nu le mai poţi retrage18. 231. Pr. Nu este obligatoriu ca preotul duhovnic să dea aceste canoane căci unii penitenţi şi-au impus îndreptarea prin căinţă chiar înainte de a veni la spovedanie. toate acestea având un efect terapeutic. Tot aşa şi canoanele pot ţine de trup sau de partea spirituală. În judecăţile civile un caz se poate amâna de 18 19 . De exemplu cunoaştem povestioara unui părinte care i-a impus drept canon unei femei clevetitoare să meargă în clopotniţa bisericii cu o pernă de fulgi pe care să o rupă astfel încât să elibereze fulgii în voia vântului. La fel cum părinţii îşi pedepsesc copiii din iubire. Epitimiile au un caracter medicinal. iar nu ca pedepse19. Acestea variază în funcţie de cei care se spovedesc şi trebuie luată în considerare posibilitatea omului de a le îndeplini. Pentru acelaşi păcat sunt prescrise canoane diferite la fel cum în medicină pentru aceeaşi boală doctorii dau diferite medicamente în funcţie de cele pe care le suportă corpul sau şi ei dau prescripţii care ţin de efortul fizic ca de exemplu practicarea diferitelor sporturi. să facă milostenie.Duhovnicii pentru îndreptarea penitenţilor fac uz de canoane sau epitimii ca de exemplu să facă un anumit număr de metanii. Ibidem. 216-217. pp. cit. citirea unor paraclise sau acatiste şi altele. dar evident femeia a conştientizat imposibilitatea îndeplinirii acestui lucru. pentru a-i îndrepta tot aşa şi duhovnicul dă aceste canoane ca de la un părinte la un fiu. I-a cerut mai apoi să adune fulgii la loc.

162. 11 . op. Taina Sfintei Spovedanii. Palade. p. Pune Doamne Strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele”. Petre Vintilescu. 21 Pr. Toate acestea pot fi considerate şi sfaturi în acest sens având caracter general şi permanent. dar ca epitimii speciale au caracter excepţional. Rolul spovedaniei pentru persoanele aflate în suferinţă fizică 20 Pr. Ca de exemplu recomandarea participării la înmormântare a celui copleşit de preocupări materialiste pentru a trezi în acesta sentimentul vremelniciei. cit. Episcop al Romanului. dar nu trebuie uitată rugăciunea zilnică. La aceste remedii mai putem adăuga şi lecturile anumite precum şi examenul de conştiinţă. ca datorie permanentă în calitate de creştin. Cu duhovnicul lucrurile nu stau aşa ci acesta trebuie să decidă singur şi în grabă20.. Sânică T. Unele canoane de pocăinţă au caracter general şi pot fi recomandate într-o mai mare sau maică măsură oricărei categorii de penitenţi pe când altele sunt pentru cazuri speciale pentru vindecarea anumitor păcate. prefaţa de Pr. Un alt remediu înrudit cu cel menţionat mai sus este recomandarea de a participa cu regularitate la slujbele bisericii şi poate avea caracter special prin obligarea penitentului de a participa la slujbe anume indicate. mijloc de pastoraţie individuală. 5. . pp. Iaşi. Editura Sfântul Mina. Rugăciunea poate fi prescrisă de asemenea şi în regim de remediu special atunci când conţinutul şi forma se pot adapta unui scop terapeutic anumit. Dr. Prof. Nicolae D. Necula. deci vremelnic sau provizoriu21. Dintre cele cu caracter general putem aminti rugăciunea având caracterul unui act de supunere faţă de Dumnezeu. 2002. dr. Ca de exemplu omul clevetitor poate fi pus să adauge zilnic la rugăciunea sa şi versetul 3 din ps 140: .mai multe ori şi este gândit de mai multe persoane şi după unele consultări pe larg. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Eftimie. 224-228.

. cât şi când sunt bolnave. Duhovnicul trebuie să-l îndemne pe bolnav să caute ajutorul lui Dumnezeu. şi nenorocirilor . Preotul îi poate îmbărbăta spunându-le că adevărata noastră patrie este cerul. să ne ducem în patria noastră. ci mulţumeşte-i lui Dumnezeu. Spovedania are un rol deosebit mai ales în cazul celor aflaţi în primejdie de moarte putând să le îndulcească paharul amar al morţii. Medicul îl va ajuta cu tratamentele trupeşti. înlăuntrul căruia oamenii se tămăduiesc. în româneşte de diac. iar această viaţă este un exil în care suntem supuşi durerilor. acolo unde sunt 22 Mic manual de spovedanie şi mângâiere a bolnavilor şi muribunzilor. Ioan I. Suferinţa trebuie să fie văzută ca un leac pentru îndreptare. editura Deisis. sau pur şi simplu suferinţa fizică poate fi o încercare de la Dumnezeu. În toate aceste cazuri Spovedania are un rol deosebit mai ales atunci când culminează cu Împărtăşania... 9-14. chinurilor. Preoţii au datoria de a păstori oile cuvântătoare ale lui Hristos atât atunci când sunt sănătoase. iar pe acelea bolnave le îngrijesc şi veghează la vindecarea lor. nu te deznădăjdui şi nu te împuţina cu duhul. pp. Duhovnicul este şi el un medic. dar şi să le spele păcatele pentru a se putea înfăţişa curaţi înaintea lui Dumnezeu. că El se îngrijeşte ca prin această boală să-ţi facă un bine” (Avva Isaia Pustinicul) Biserica este un spital duhovnicesc ce-l vindecă pe om. Dacă te molipseşti de vreo boală. să-i întărească în nădejdea vieţii viitoare.Moto: . 12 . Sibiu. preotul trebuie să-l conştientizeze pe bolnav că mărturisirea este un mare medicament pentru omul neputincios şi păcătos şi totul atârnă de voia lui Dumnezeu22. să vină cu râvnă şi iubire la acesta şi se cade ca aceasta să-i spună bolnavului cuvine puţine şi chibzuite aşa încât să-l aducă la evlavie şi pe bolnav şi pe cei care stau în jurul lui. la fel cum dacă acesta ascunde boala de duhovnic acesta nu va putea sa tămăduiască. De aceea rudele celui bolnav au datoria de a chema împreună cu medicul şi pe preot. iar dacă păcătosul îşi ascunde boala de medic acesta nu va putea să vindece. Nu e mai bine oare să ne eliberăm de atâtea rele. Ică jr. sau poate fi văzută ca o relaţie cauză-efect. Prin Taina Spovedaniei omului i se iartă păcatele. Ea primeşte oameni bolnavi şi vindecă rănile lor duhovniceşti. La fel cum şi păstorii oilor necuvântătoare le duc să pască pe cale sănătoase. iar duhovnicul cu cele duhovniceşti. Preotul trebuie să răspundă la chemare. dar de multe ori bolile trupeşti sunt o prelungire a celor sufleteşti. 2006. este Trupul lui Hristos.

cit. Nu bolile sunt cel mai mare rău întrucât bolile trupeşti suferite cu răbdare şi smerenie ca o cruce pe care trebuie să o purtăm. în care creştinul e întotdeauna fericit. fără să se teamă că pierde vreodată harul lui Dumnezeu[…]. ci fericire şi toate cele bune. Moartea nu ne aduce nefericire. alţii sărăcia. 13 . În schimb păcatul ucide şi trupul şi sufletul şi ne desparte de Dumnezeu. Concluzii 23 Mic Manual de spovedanie. op. Unii oameni considera că boala lor. pp. fără boală. fără să aştepte bătrâneţe sau moarte. 74-75. alţii moartea este cel mai mare rău. Cât de dorită e acea patrie. nici un necaz lumesc nu poate fi un rău atât de mare pentru noi precum este păcatul căci aceste necazuri lumeşti nu ne despart de Dumnezeu. Care e Viaţa şi Învierea noastră. ne apropie de El. Totuşi nici una dintre acestea.atâtea lucruri bune[…[ Să ne bucurăm să schimbăm o viaţă trecătoare şi ostenitoare cu una nemuritoare. fără frică. Noi dacă murim murim în Hristos. Fericiţi cei care mor în harul lui Dumnezeu”23 Oamenii au aceste neputinţe fizice spre mângâierea lor şi sunt unii mai înduhovniciţi care chiar cer înmulţirea necazurilor pentru a pătimi aici pe pământ şi a fi fericiţi în Împărăţia Cerurilor. pot vindeca sufletul bolnav de păcat şi-l pot aduce mai aproape de Dumnezeu. ci dimpotrivă.

Pentru bolile pământeşti există medicamente pământeşti.. Tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. editura Sophia. Totuşi nu trebuie amânată mărturisirea în virtutea spovedaniei de pe patul de moarte căci nu se ştie ce coerenţă vom avea atunci. iar pentru păcat există leacuri cereşti oferite de Domnul Iisus Hristos. C. Bucureşti. Dezlegarea de păcate prin Sfânta Taină a Spovedaniei înseamnă eliberare. 25 Î. p. p. în româneşte de Constantin Făgeţan. Trebuie specificat rolul pe care îl care Spovedania şi în viaţa celor bolnavi. trebuie să fim conştienţi de boala noastră. La fel cum bolnavul îşi dă seama de boala sa şi se duce la doctor spre a fi tămăduit. 89. Mitropolia Olteniei” Revista Oficială a Arhiepiscopiei Craiovei şi a Episcopiei Râmnicului şi Argeşului. iar mai apoi urmaşilor acestora episcopilor şi preoţilor. Pr. Mărturisirea e ca al doilea Botez pentru credincioşi. Indiferent dacă nu suferim de boli fizice nu trebuie să ne considerăm sănătoşi. curăţarea rănii. iar Dumnezeu va săvârşi renaşterea sufletească. Episcopul Alexandriei şi Teleormanului. nr. Hierotheos Vlachos mitropolit de Nafpaktos. ca o eliberare. Cosma a precizat în chip deosebit importanţa Tainei Spovedaniei prin analogie cu mana primită de evrei şi cu Botezul . la fel se întâmplă şi cu boala duhovnicească”25. ci. Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă. Ea luminează conştinţa. 201. iar mai apoi turnarea de balsam prin Euharistie. dacă vom fi capabili să rememorăm şi să le redăm păcatele săvârşite. Martie. Taina Sfintei Mărturisiri.. 1962.Aprilie.P. Aceste leacuri respectiv puterea de a ierta păcatele au fost încredinţate apostolilor. Mărturisirea e ca mana cu care a hrănit Dumnezeu pe evrei în pustie. […]Duhovnicul trebuie să fie un bun cunoscător al sufletului omenesc. 14 .. vindecare duhovnicească şi este necesară pentru mântuire. Preotul consultă sufletul nostru. Anul XIV. ca să cumpănească şi greutatea păcatelor şi greutatea canonului”24. iar Dumnezeu îl va tămădui. . Bibliografie 24 Pr. 3-4. Cosma.S. A. 2001. Ea curăţă trupul de întinăciunea păcatelor şi spală sufletul cum se spală lâna în apă şi nu mai rămâne nisipul în ea. în special a celor aflaţi pe patul de moarte constituindu-se ca un imperativ. preotul prescrie medicamentul.

Aprilie. episcopul Alexandriei şi Teleormanului. Nicodim. rânduieli şi rugăciuni săvârşite de preot la diferitele trebuinţe din viaţa creştinilor. 5. editura Deisis. 2002. Cosma. Jean –Claude. Editura Sophia. Alba Iulia. Dr. 2001. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. Pr. cuprinzând slujbe. Bucureşti.1. Bucureşti. Martie. ediţia a II-a. Anul XIV. Sibiu. Prof.S. 2004. 6. 1962. 11. 34. Necula. traducere din limba bulgară de Gheorghiţă Ciocioi şi Petre – Valentin Lică. Editura I. Larchet. 2002. Colliander. Ică jr. Spovedanie şi comuniune..P. Arhimandrit Alexiev. Editura Sfântul Mina.B. Palade.O. T. Calea asceţilor. Galeriu.R. Psihologia Spovedaniei. cit. 1979. 1997. Nicolae D. Mic manual de spovedanie şi mângâiere a bolnavilor şi muribunzilor. Bucureşti . Sânică. Biblia sau Sfânta Scriptură. dr.. Constantin. Bucureşti. Episcop al Romanului. 15 . Editura . Reîntregirea. Belea. Ortodoxia. în româneşte de diac. Pr. Ioan I. Molitfelnic. Pr.M. traducere din limba franceză de Marinela Bojin. Anul XXXI. Bucureşti.. Bucureşti. 3. Editura Sophia. mijloc de pastoraţie individuală. 10. Leacul uitat Sfânta Taină a Spovedaniei. 8. Taina Sfintei Mărturisiri. Mitropolia Olteniei” Revista Oficială a Arhiepiscopiei Craiovei şi a Episcopiei Râmnicului şi Argeşului. 2006 4. op. nr. al B. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Eftimie.. Iaşi. prefaţa de Pr. Pr. în revista . 2. . Andrei Arhiepiscopul Alba Iuliei. nr. cu aprobarea Sfântului Sinod. 7. 3-4. 9. Andreicuţ. apud Spovedanie şi comuniune. tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist. iulie-decembrie. 2006. Taina Sfintei Spovedanii. tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist.. Î.Revistei Teologice”. Prof. 1947. C. Sibiu. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. A.. Creştinul în faţa bolii suferinţei şi morţii. Serafim. Taina Mărturisirii. Tito.

Hierotheos mitropolit de Nafpaktos. traducere din limba greacă de Nicuşor Deciu. Tipărită binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. în româneşte de Constantin Făgeţan. Petre. Bucureşti.12.P. Pr. Teleormanului. Spovedania şi duhovnicia. 2005. Bucureşti. Vlachos. Alba Iulia.S. Î. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Andrei. 2001 13. cu Episcopul Alexandriei şi 16 .. Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă. Mitropolit Vlachos. 1995. 14. Spovedania şi vindecarea sufletului. Vintilescu. editura Sophia. Episcopul Alba Iuliei.Hierotheos. editura Măiastra.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->