SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n form bneasc

Cheltuielile publice se finalizeaza prin plati Din punctul de vedere al coninutului economic, cheltuielile publice reprezint un consum definitiv de produs intern brut sau o avansare de produs intern brut.

Cheltuielile publice
Cheltuielile bugetare

Principiile ce stau la baza delimitrii cheltuielilor bugetare n cadrul celor publice sunt:
efectuarea cheltuielilor bugetare este condiionat de prevederea

expres i aprobarea nivelului acestora de ctre Parlament sau de consiliile locale; nerambursabilitatea sumelor alocate i cheltuite conform destinaiilor pentru care s-au aprobat aceste sume; efectuarea cheltuielilor este determinat de ndeplinirea condiiilor legale i nu numai de existena resurselor bneti; finanarea se efectueaz n funcie de gradul de subordonare a instituiilor sau a activitilor cu caracter bugetar, din bugetul de stat,
exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv i acordarea vizei cu ocazia operaiunilor de deschidere a finanrii, de alocare i utilizare a resurselor financiare publice. bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale;

TIPOLOGIA SISTEMULUI BUGETAR

BUGETUL PUBLIC NAIONAL

BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT Bugetul public naional

Bugetul de stat

Bugetul fondurilor speciale Bugetul trezoreriei statului

Bugetul asigurrilor sociale de stat

Bugetele instituiilor publice autonome

Bugetele instituiilor publice finanate integral/parial din BS, BASS, BL, BFS

Bugetele locale
Bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii Bugetul creditelor externe rambursabile, contractate direct sau garantate de stat

Bugetul fondurilor externe nerambursabile

Determinarea cheltuielilor totale general consolidate, respectiv: a)determinarea cheltuielilor totale prin nsumarea tuturor cheltuielilor bugetelor ce compun sistemul de bugete (att bugetele centrale, ct i cele locale);
b)determinarea cheltuielilor totale consolidate prin scderea din cheltuielile totale a transferurilor dintre bugete (transferuri consolidabile); c)determinarea cheltuielilor totale general consolidate prin scderea din cheltuielile totale consolidate a ajustrilor (ajustrile sunt cheltuielile de natura datoriei publice i se calculeaz ca diferen ntre intrrile de credite externe i rambursri de credite externe, mai puin dobnzile aferente).

De la Bugetul de stat

La Bugetele locale ale judeelor, municipiilor, oraelor, comunelor

Obiective

dezvoltarea sistemului energetic; drumurile judeene, comunale i pentru strzile care se vor amenaja n

perimetrele destinate construciilor de cvartale de locuine noi n localiti rurale i urbane; investiii finanate parial din mprumuturi externe; programul de pietruirea drumurilor comunale i alimentarea cu ap a satelor; construcia de locuine; finanarea elaborrii i/sau actualizrii planurilor urbanistice generale i a regulamenteor locale de urbanism; aeroporturi de interes local; retehnologizarea centralelor termice i electrice de termoficare.

Bugetul fondului de asigurri sociale de sntate Bugetul fondului de asigurri sociale de stat Bugetul asigurrilor pentru omaj Bugetul fondului de asigurri sociale de sntate Bugetul asigurrilor sociale de stat Bugetul fondului de asigurri sociale de sntate Bugete locale

contribuia datorat de persoanele care satisfac serviciul militar n

termen; contribuia datorat de persoanele care execut o pedeaps privativ de libertate sau arest preventiv.

contribuiile persoanelor aflate n concediu medical sau n concediu

medical pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani.

contribuiile aferente persoanelor aflate n omaj. contribuiile aferente persoanelor aflate n omaj. finanarea programelor pentru ocuparea temporar a forei de munc.

demografici; economici; sociali; urbanizarea; militari; de ordin istoric; politici.

 administrativ dup criteriul instituiilor; economic, respectiv dup coninutul economic:

funcional avnd drept criteriu ramurile, domeniile spre care sunt dirijate resursele financiare publice; financiar:

cheltuieli curente i cheltuieli de capital; cheltuieli privind serviciile publice sau administrative i cheltuieli de transfer.

gruparea folosit de organismele ONU: clasificaia funcional i clasificaia economic.

n funcie de momentul n care se efectueaz i modul n care afecteaz resursele financiare publice: cheltuieli definitive i cheltuieli temporare; dup forma de manifestare: cheltuieli cu sau fr contraprestaie; cheltuieli definitive sau provizorii; cheltuieli speciale sau globale. n funcie de rolul cheltuielilor n procesul reproduciei sociale: cheltuieli reale i cheltuieli economice;

Indicatorii privind nivelul cheltuielilor publice Indicatorii privind structura cheltuielilor publice Indicatorii privind dimanica cheltuielilor publice

MODELE ALE CRESTERII CHELTUIELILOR PUBLICE

Legea Wagner daca veniturile pe locuitor, intr-o economie,

cresc, marimea relativa a sectorului public creste bazele formularii lui Wagner erau empirice explicatie primitiva a ideei de faliment si externalitate cu cat economia devine mai industrializata, cu atat natura relatiilor dintre pietele extinse si operatorii de pe aceste piete va deveni si mai complexa

Peacock & Wiseman (1961) daca economia si veniturile cresc in ritm egal,
impozutele cresc la cote constante de impunere, ceea ce face posibila cresterea cheltuielilor publice in ritmul cresterii PIB in perioadele de transformare, tendinta graduala a cresterii cheltuielilor publice este dereglata, determinand guvernul sa mareasca nivelurile de impozitare, care pot fi private ca acceptabile de electorat, in perioadele de criza

Musgrave & Rostow in stadiile de inceput ale cresterii si

dezvoltarii economice, investitiile sectorului public, ca pondere in investitiile totale, erau considerate mari sectorul public asigura, astfel, infrastructura sociala globala in stadiile de mijloc ale cresterii, investitiile publice sunt complementare investitiilor private la stadiul de maturitate al economiei, va avea loc o reorientare a destinatiei cheltuielilor publice catre educatie, sanatate si asistenta sociala

Teoria Wilesky in conditii de crestere economica continua,

guvernul se va afla sub presiuni politice din ce in ce mai mari pentru a egaliza distribuirea de bogatie si servicii Teoria Peltzman teorie contrara celei expuse de Wilesky inegalitatea in ce priveste bogatia este sustinuta de cei care au posibilitatile materiale si influenta politica de a mentine inegalitatea in aceasta situatie nu se va dori marirea cheltuielilor guvernamentale, deoarece acest lucru ar insemna o distribuire a bogatiei de la cei bogati la cei saraci

dimensiunea optim a unui raport determinat ntre eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) i efectele comensurabile sau estimative ce se pot obine de pe urma obiectivelor finanate de ctre stat.

EFICIENTA CHELTUIELILOR PUBLICE

Alegerea alternativei celei mai putin costisitoare, in raport cu rezultatul final al servicului public, pentru care se doreste cresteterea cantitativa a serviciului public

Maximizarea utilitatii la consumator

Optimul Pareto criteriu de evaluare a actiunilor guvernamentale

o alocare a resurselor se realizeaza in sens Pareto, daca nu afecteaza bunastarea altui consummator eficienta schimbului: bunurile si serviciile trebuie allocate astfel incat sa se atinga maximul de satisfactie al consumatorului eficienta tehnica: un factor de productie poate fi realocat in scopul cresterii productiei unui bun, fara a se reduce productia altui bun eficienta omniprezenta: sistemul trebuie sa-si maximizeze productia,in sesnul ca un factor de productie nu poate fi realocat pentru producerea altui bun care al putea face pe un consummator sa fie mai multumit in detrimental altui consummator conditii: informare perfecta, maximizarea utilitatii, maximizarea profitului, concurenta perfecta, nu exista externalitati

Analiza cost beneficiu o abordare mai obiectiva si

masurabila a actiunilor care trebuie intreprinse in interes public este o metoda frecvent folosita in deciziile de infrastructura publica referitoare la apa, canal, transporturi daca toate beneficiile, in termeni monetar, sunt mai mari decat costurile, atunci proiectul este de interes public criteriul Hicks-Kaldor: o actiune guvernamentala este d einteres public, daca beneficiile sau castigurile rezultate din aceasta actiune sunt mai mari decat costurile sau pierderile rezultate

ANALIZA COST-BENEFICIU

Valoarea actualizata neta

( B C )1 ( B C ) 2 ( B C )n VAN I 0 ... 2 (1 k ) (1 k ) (1 k ) n VAN>0 beneficii si costuri in expresie monetara factorul de actualizare (k)

Rata interna de rentabilitate (RIR)

( B C )1 ( B C ) 2 ( B C )n VAN I 0 ... 0 2 VAN=0 (1 k ) (1 k ) (1 k ) n consideratii privind RIR (k) alegerea RIR

EXEMPLE: Se cunosc urmtoarele: -o entitate guvernamental local dorete s realizeze un proiect de investiii ce const n construirea unui sistem de irigaii; -ca urmare a realizrii acestui proiect se previzioneaz o cretere a produciei agricole cu 10%; -iniial, producia agricol medie anual era de 10 milioane u.m.; -investiia iniial este estimat la 100 milioane u.m.; -costurile anuale de ntreinere a sistemului de irigaii se prognozeaz a reprezenta 5% din valoarea iniial a investiiei; -durata de via a proiectului este de 10 ani, dup care urmeaz s fie recondiionat.

EXTERNALITATILE
Harvey Rosen (1992): o externalitate are loc atunci cnd activitatea unei entiti afecteaz bunstarea alteia ntr-un mod aflat n afara mecanismelor pieei. Cullis & Jones (1992): exist o externalitate atunci cnd bunstarea unui individ depinde nu numai de bunurile si serviciile pe care le cumpr i consum acesta, ci i de activitatea altui individ, existnd, astfel, o interdependen ce are loc n afara mecanismului preului.

Externalitati pozitive:

Externalitati negative:

producator-consumator (educatie publica) producator-producator (proprietar livada-apicultor) consumator-producator (dezvoltari ale capitalului uman) consumator-consumator (vizionarea programelor TV alaturi de prieteni)

producator-consumator (poluarea mediului) producator-producator (poluarea apei) consumator-producator (culegerea afinelor) consumator-consumator (zgomotul aparatelor TV)

EFICIENTA

EFICACITATE

Eficiena cheltuielilor publice exprim o dimensiune optim a unui raport determinat ntre eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) i efectele comensurabile sau estimative obtenabile pe seama obiectivelor finanate de ctre stat.
Ef

Eficacitatea reprezint o modalitate de a dimensiona calitatea activitilor ntreprinse. Din punct de vedere cantitativ, se determin ca raport ntre ceea ce s-a realizat i ntre ceea ce s-a propus (prognozat, previzionat) a se realiza.
Efc rezultate obtinute rezultate prognozate

cost rezultate

EXEMPLE:
Anul Indicatori Cheltuieli ale bugetului de stat prevzute de legile bugetare (mld.lei) Cheltuieli ale bugetului de stat executate (mld.lei) 93384.4 106886.7 143755.3 149167.8 166832.1 184012.2 237832.1 226823.6 1999 2000 2001 2002

Sursa: Legea nr.36/1999 privind bugetul de stat pe anul 1999, Legea nr.76/2000 privind bugetul de stat pe anul 2000, Legea nr.216/2001 privind bugetul de stat pe anul 2001, Legea nr.743/2001 privind bugetul de stat pe anul 2002, Raport lunar B.N.R., aprilie 2003

Evolutia CBS prognozate si realizate in perioada 1998-2002 250000.00 200000.00 150000.00 100000.00 50000.00 0.00 1 2 3 4 5
Cheltuieli ale bugetului de stat prevazute de legile bugetare (mld.lei) Cheltuieli ale bugetului de stat executate (mld.lei)

EXEMPLE:

Anul Indicator Cheltuieli publice pentru ordine public (% P.I.B.) Numr total deinui

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2.7

2.7

3.6

4.6

4.4

4.4

3.3

4.2

3.7

5.4

60883

69143

83247

95795

101705

104029

111926

106221

87576

75407

Cazuri de furt i tlhrie la 10000 de locuitori

123

158

175

211

227

230

234

210

164

134

Sursa: National Human Development Report Romania 2001-2002

120000.00 100000.00 80000.00

250.00 200.00 150.00

Numar total detinuti

60000.00 100.00 40000.00 20000.00 0.00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 50.00 0.00

Cazuri de furt si tlharie la 10000 de locuitori