Canon

Text canon

comentarii

A)Desfrnarea 1 Neocez I) CLERICI Presbiterul, dac se va nsura, s se scoat din treapta -se refera doar la presbiter sa, iar de va fi desfrnat sau va comite adulter, s se -daca se insoara, fiind mai exclud cu desvrire i s se supun penitenei. inainte, desigur, necasatorit- sa fie scos din treapta; este vorba de caterisire, trecerea in randul laicilor si nu mai revine la slujire -daca va fi desfranat sau va comite adulter [adulter moihia ; desfranare - pornia] -sa se excluda si sa se supuna penitentei; - referire la exclus de la impartasire si supunere in penitenta () Episcopul ori presbiterul ori diaconul, prinzndu-se n tratament nediferentiat pentru desfrnare, sau n jurmnt strmb (sperjur), sau n toti clerici. (pornia) se furtiag s se cateriseasc, dar s nu se afuriseasc, cci caterisesc dar nu se afurisesc. zice Scriptura: s nu urgiseti de dou ori pentru acelai Lamureste canonul 1 de la lucru (Naum 1,9). Asemenea i ceilali clerici. Neocezarea, aplicand, aparent, un canon mai bland. -can 1 Neocezareea caterisit si supus penitentei ca un laic, dar nu i se da afurisirea mare. Cele doua canoane se completeaza. -mai punem mentiona aici Can 29Apost.. simonie- caterisit si taiat cu totul din comuniune si cel care a dat si cel care a luat. Trebuie ca a fi taiat cu totul din comuniune este egal cu a nu primi afurisirea de la can 25 Apostolic in prima parte avem senzatia ca trebuie caterisit si sa nu fie oprit de la impartasit, dar citind partea a doua vedem adevarata vindecare este lepadarea de pacat. Aici sfantul lasa ideea unei pocainte care desparte momentul caterisrii de momentul impartasirii

25 Apost

3 Vasile

Page20

Sf Diaconul care a desfranat dup ce a intrat in diaconie va fi lepdat de la diaconie; dar fiind pus la locul mirenilor, nu se va opri de la imprtire, cci fiineaz un canon vechi, ca cei czui dintr-o treapt s se supun numai acestui fel de pedeaps, urmand precum socotesc cei din vechime, acelei legi care zice: Nu pedepsi de dou ori aceeai greeal" (Naum 1, 9). Dar i pentru alt pricin, cci cei ce sunt in tagma mireneasc, fiind scoi din locul credincioilor, iari se primesc la locul din care au czut; iar diaconului ii ajunge o dat osanda

32 Vasile

caterisirii; deci fiindc nu i se mai d Iui diaconia, in aceast singur osand s consiste pedeapsa. Acestea ins sunt dup cele statornicite. Iar indeobte,adevrata vindecare este indeprtarea de pcat; drept aceea, celce pentru voluptatea trupului a lepdat harul, acela prin sframarea trupului i prin infranarea cu toat supunerea deprtandu-se de voluptile crora a fost subjugat ne va da dovada desvarit a vindecrii lui. Deci pe amandou trebuie s le tim noi, atat pe cea precizat prin lege, cat i pe cea dup obicei; i in privina celor ce mi primesc legea cea mai inalt s se urmeze dup chipul predanisit. Sf Clericii care au pctuit pcat de moarte se vor scoate din treapta lor, dar nu se vor opri de la comuniunea laicilor; cci nu vei pedepsi de dou ori pentru acelai pcat. (Naum 1-9)

Neocez

10 Neocez

Presbiterul, dac s-a naintat dup ce mai nainte a pctuit n trup, i va mrturisi c a pctuit nainte de hirotonie, s nu jertfeasc, rmnnd n celelalte, pentru zelul su de altfel; cci muli au zis c i hirotonia iart cele mai multe pcate. Iar dac el nsui nu mrturisete i nu se poate dovedi artat, atunci el nsui are puterea de a hotr ce s fac. Aijderea i diaconul, de va cdea n acelai pcat, s diacon in greaca, pentru aib numai treapta slujitorului bisericesc. slujitor bisericesc se foloseste : iperetis , adica ipodiacon ; se exclude din clerul sacramental si i se ingaduie sa raman in cel nesacramental afurisit--> oprire de la impartasanie 314), aici avem marturie ca existau trepte pe pocainta, 7 ani -in grecesc, pt cuvantul adulter este folosit pornia. -nu pare a se face diferena intre barbat si femeie -pt femei este clar, daca a comis adulter, se poate lasa. -pt barbati, este a se ine de femei, NU a se retine -cea care isi paraseste sotul devine adultera daca se duce la altul, iar cel parasit este de

care face legatura cu can 25 apostolic. Desfranarea pacat de moarte, caci nu vei pedepsi de doua ori pentru acelas pacat.

Page20

II) LAICI 48 Apost Dac vreun laic, alungndu-i soia, ar lua pe alta sau pe una prsit de altul, s se afuriseasc. 20 Ancira Dac soia cuiva a comis adulter sau dac cineva comite adulter, se cuvine ca acela la apte ani s dobndeasc cele desvrite, potrivit treptelor care duc acolo. 9 Sf Hotrarea Domnului este c nu-i iertat nimnui a desface Vasile cstoria afar de motivul de adulter (Mt. 5, 32). Urmand sensul cuvintelor Domnului, se potrivete deopotriv atat brbailor, cat i a femeilor. Dar obiceiul nu este aa; cci in privina femeilor aflm rigurozitate mult in tratament, zicand Apostolul c cel ce se lipete de o desfranat un trup este (I Cor, 6, 16), iar Ieremia c femeia de se va impreuna cu alt brbat, s nu se mai intoarc la soul ei, ci spurcandu-se s se spurce (Ier. 3, 1); i iari: Cel ce tine adulter este fr de minte i nelegiuit (Pilde 18, 23); iar obiceiul oranduieste ca atat

brbaii adulteri, cat si cei ce triesc in desfrau s se rein de la femei; incat ceea ce triete impreuna cu un brbat lsat nu tiu de poate fi numit adulter; deoarece aici vina atinge pe ceea ce a lsat pe brbat, din care cauz s-a deprtat de cstorie; cci sau btut fiind si nesuferind btile, trebuia s rabde mai vrtos dect s se despart de so; sau nesuferind paguba de averi, nici aceast pricin nu este vrednic de luat in seama; iar dac brbatul acela ar vieui in desfru, in privina aceasta nu avem in obiceiul bisericesc aceast observaie. Ci chiar de brbatul necredincios nu s-a oranduit ca femeia s se despart, ci trebuie s rabde din cauz c nu tie care va fi sfaritul. Cci ce tii femeie, dar dac-i vei mantui brbatul? (I Cor. 7, 6). Drept aceea, care a lsat pe soul su i s-a dus la altul este adulter; iar cel prsit este de iertat, si nici ceea ce vieuiete laolalt cu unul ca acesta nu se osandete. Ins dac brbatul, desprindu-se de soie, ar merge la alta, atat ci este adulter, fiindc o face pe dansa s fie adulter, cat i ceea ce vieuiete impreun cu dansul este adulter, fiindc a atras la ea brbat strin.

iertat, si nici cea care vietuieste laolalta cu unul ca acesta nu se osandeste. Insa daca barbatul, parasindu-si sotie, ar merge la alta, el devine adulter, fiind o impinge pe ea la adulter..... -Mt 5,32; 19,9; - Sf Vasile constata ca potrivit obiceiului exista o inegalitate de tratament in defavoarea femeii. In privinta femei precizarile sunt minutioase. -.....ci intinandu-se va ramane intinata, in loc de spurcandu-se va ramane spurcata - insa obiceiul impune femeilor sa isi tina sotii chiar si atunci cand sunt adultery si desfranati, responsabilitatea revine celei care si-a parasit sotul, nu barbatului. O alta concluzie ar fi ca femeia care isi paraseste sotul, nu trebuie considerata adultera atata timp cat nu isi ia un alt barbat. () -barbatul casatorit il consideram desfranat. Ii prelungim epitimia dar nu ii dam o epitimie atat de mare ca pt adulter, daca pacatul s-a comis cu cea libera de nunta, dimpotriva, cel ce a desfranat nu se va opri de la impreuna vietuire cu sotie lui, astfel femeia va primi pe barbatul ei care s-a intors de la desfrau -Sf.Vasile adopta o atitudine critica fata de acest obicei, obicei necrestinesc, provenit din lumea romana, abia Imp. Iustinian, va pune lege pt barbat in acest sens. A se vedea si can 35 al Sf Vasile (Imp Iustinian acorda sotiei dreptul de a isi parasi sotul)

21 Vasile

35

-se insinueaza ca femeia ar

Page20

Sf Dac un brbat vieuind impreun cu o femeie in cstorie, apoi nemulumindu-se cu nunta, ar cdea in desfrau, ie unul ca acesta il socotim desfranat i mai mult ii prelungim epitimiile. Ins nu avem canon de a-l supune vinoviei adulterului dac pcatul se va comite cu cea liber de nunt, cci, precum se spune, adultera spurcandu-se se va spurca i nu se va intoarce la brbatul sau (Ier. 3, 1), i cel ce ine adulter este fr de minte i nelegiuit (Pilde 18, 22); dimpotriv, cel ce a desfranat nu se va opri de la impreuna vieuire eu soia lui. Drept aceea, femeia va primi pe brbatul su dac el s-a intors de la desfrau; iar brbatul va indeprta de la casa sa pe cea intinat; i nu este uor a se gsi motivul in privina acestora, dar obiceiul aa s-a inut.. Sf Iar n privina brbatului prsit de soie trebuie a se ine

Vasile

seama de pricina prsirii, i de se va vdi c s-a dus fr de motiv, el adic este vrednic de iertare, iar ea de pedeaps, i lui i se va da iertare spre a se mprti cu Biserica.

putea avea motiv sa isi paraseasca barbatul -acest canon completeaza dispozitiile can. 9 si 21 ref la despartirea sotilor, intr-un fel Sf Vasile continua demonstratia ca barbatul si femeia sunt egale si cand e vb de parasirea caminului. Pt ca avea de infruntat obiceiul generalizat din vreamea sa, care favoriza pe barbat, subiectul canonului este barbatul parasit, vrendic de iertare daca a fost parasit fara motiv. Femeia este si ea indreptatita sa isi paraseasca barbatul atunci cand exista motiv serios, cum ar fi adulterul sotului -iertarea inseamna lipsa vinovatiei si posibilitatea de a se impartasi cu Biserica -pt desfrau se foloseste in gr. in mod general pornia. Aici se refera la concubinaj, adica a trai oarecum statornic unul cu altul. -partea cu iar daca cu tot dinadinsul... reprezinta exceptia (epitimia pt desfrau, stabilita la can 22, 4 ani; 1+1+1+1; dar sa vietuiasca laolalta) -este o consecinta a faptului ca la acea vreme concubinajul era o stare generalizata de legislatia imperiului roman; evident ca prima masura este de a desface aceasta relatie imorala, insa pt a evita ceva mai rau se tolera, aplicand epitimia pt desfrau; se pun intrebarile: 1. Daca cei doi in urma presiunii exercitate de crestini consimteau sa se desparta, se mai supuneau epitimiei? Ei trebuiau sa primeasca epitimia dar trebuiau priviti cu ingaduinta.

26 Vasile

Sf Desfraul nu este nunt i nici inceput de nunt; drept aceea, de-ar fi cu putin s se despart cei ce se impreun prin desfrau, aceasta este mai bine. Iar dac cu tot dinadinsul le va plcea impreun vieuirea, apoi s cunoasc epitimia pentru desfrau, dar s se permit ca s vieuiasc lao-lalt, ca s nu se intample ceva mai ru.

Page20

2. Poate fi tolerat astazi concubinajul in baza acestui canon? Nu se poate, si nu se mai poate manifesta toleranta aratata de Sf Vasile. In vremea Sf Vasile, viata religioasa era mult mai strans legata de viata civila, astazi religia tinde a fi tratata din ce in ce mai mult ca o chestiune privata. Starea sau statutul bisericesc al unei persoane nu confera drepturi civile, dupa cum nici statutul civil nu confera drepturi bisericesti. Prin urmare, tolerarea concubinajului ar fi o suferinta inutila pentru Biserica, ba chiar o suferinta, care, necurmata, ar putea genera starea de boala 34 Vasile Sf Pe femeile care au comis adulter i din evlavie au mrturisit, sau vdite fiind in oarecare chip, prinii notri au oprit de a le da la iveal in public, ca nu cumva vdindu-se, s le oferim cauz spre moarte; dar au poruncit ca ele s stea fr de imprtire pan se va implini timpul pocinei. Sf Cel care s-a insurat dup ce i s-a luat cea strina (cu care a vieuil ilegal), in privina celei dintai se va invinovi de adulter, iar pentru cea a doua neinvinovit va fi. -adulterul a fost marturisit in privat nu in public

37 Vasile

Page20

-cea straina era o femeie casatorita sau logodita deja cu altul. In privinta reala, cu prima femeie, lucrurile sunt clare, cel care a trait cu ea este adulter nu doar desfranat pt ca a facut-o pe aceasta sa fie adultera. In privinta relatiei cu a doua femeie, unii comentatori considera ca nu ar fi vorba de castorie binecuvantata de biserica ci de starea de concubinaj admisa de legislatia civila si tolerata de Sf Vasile, motivand ca cel vinovat de adulter nu ar putea incheia casatoria binecuvantata de biserica inainte de implinirea epitimiei pt adulter(15 ani conform 58 Sf Vasile sau 7 ani

39 Vasile

conform 87 Trulan;* aici penintenta este de 7 ani). Totusi can 58, facand parte din a 3-a scrisoare catre Amfilohie, trimitea catre canonul epitimiei pentru adulter, prevaz fiind de 7 ani, astfel, nu este mai logic sa presupunem ca Sf Vasile prescrie ca pt cea de-a doua vinovatie (?) va fi dorit sa indice faptul ca dupa implinirea epitimei pentru adulter, daca se va casatori, va primi binecuvantarea Bisericii pentru prima casatorie neluandu-se in considerare vietuirea cu femei straine, sau chiar faptul ca i s-ar putea ingadui sa incheie casatorii binecuvantate de Biserica, chiar inainte de implinirea epitimiei pentru adulter Sf Ceea ce vieuiete mpreun cu adulterul adulter este -aici e avut in vedere femeia tot timpul ct vieuiete cu acela. maritata care si-a parasit totul pentru a trai cu un alt barbat in adulter. Relatia nu poate fi legalizata nici dupa implinirea epitimiei, pt ca epitimia nu poate fi implinita decat dupa parasirea pacatului, nici daca sotul ei ar muri intre timp, aceea nu poate iesi din starea de adulter atata timp cat ramane cu barbatul pentru care si-a parasit sotul Sf Adulterul in cincisprezece ani nu se va imprti de cele sfinte; i cei cincisprezece ani i se vor impri lui astfel: in patru ani adic va fi tanguindu-se; iar in cinci ascultand; in patru, prosternandu-se; in doi, impreun stand fr imprtire. Sf Desfranatul apte ani nu se va imprti de cele sfinte: doi tanguindu-se, i doi ascultand, i doi prosternanduse, i un an va sta numai impreun; iar al optulea se va primi la imprtire. Sf Deci mai intai, ceea ce este toarte important in privina acestor fel de lucruri, avem a meniona obiceiul cel de la noi, care are putere de lege, pentru c de la brbai sfini

58 Vasile

59 Vasile 87 Vasile

Page20

Page20

s-au predanisil nou legiuirile. Iar (obiceiul) acesta este acest fel. Dac cineva, stpanit fiind candva de patima necuriei, ar cdea spre insoirea nelegiuit cu dou surori, nici nuntii s se socoat aceasta, i in general nici s nu se primeasc ei in obtea bisericii mai inainte de ai despri unul de altul, drept aceea, dac nimic altceva nu ar fi fost de zis, obiceiul este de ajuns pentru ferirea de rul acesta. Dar fiindc cel ce a scris epistola cu apuctur viclean a incercat s introduc in via rul acesta atat de mare, este nevoie ca nici noi s nu ne ferim de ajutorul raiunii, cu toate c in privina celor deplin lmurite mai important este prezumia fiecruia decat raionarea. S-a scris, zice, in Levitic: S nu iei pe femeia care este geloas pe sora ei, ca s descoperi ruinea ei peste dansa, fiind ea inc in via" (18, 18). Deci lmurit este din aceasta, se zice, c este ingduit a lua pe sora ei dup moartea dansei. La aceasta dar, mai intai zic c toate cate le spune Legea celor ce sunt in Lege le griete (Rom. 3,19); fiindc aa ne-am supune atat tierii imprejur, cat i sambetei, i feririi de mancri. Firete c nu, cci dac am gsi ceva s se potriveasc plcerilor noastre, ne-am supune pe noi inine jugului robiei Legii, iar de s-ar prea ceva greu din cele ale Legii, atunci alergm spre libertatea cea intru Hristos. Am fost intrebai dac este scris a lua femeia peste sora ei. Am rspuns ceea ce socotim c este sigur i adevrat, dar c nu este scris aceasta; iar a se conchide ceea ce s-a retcut din adausul de mai tarziu este dreptul legiuitorului, iar nu al celui ce spune ale legii; fiindc altfel ar fi cu putin celui ce vrea s indrzneasc a lua pe sora ei inc i in via fiind femeia; cci sofisma aceasta se potrivete i la aceea. Dar este scris, zice, S nu iei pe ceea ce va fi geloas", aadar nu a oprit a lua pe ceea ce este liber de gelozie. Ins cel ce apr patima presupune c firea surorilor este liber de gelozie. Deci inlturan-du-se pricina de gelozie, pentru care a oprit impreun-insoirea amandurora, ce va fi ceea ce oprete a lua pe surori? Dar, vom zice, acestea nu sunt scrise. Dar nici celelalte nu sau hotrat; iar sensul dup deducie d libertate, la fel, pentru ambele inelesuri. Dar trebuie, revenind puin la cele in urm legiferate, a se libera de circumstane. Cci se vede c legiuitorul nu imbrieaz tot felul de pcate, ci mai cu seam oprete pe cele ale egiptenilor, de unde s-a scos Israel, i pe cele ale cananeilor, la care s-a mutat. Cci expresia este aa: Dup obiceiurile Egiptului, unde ai locuit, s nu facei; i dup obiceiurile pmantului Canaan, intru care v voi duce pe voi, s nu facei, i dup legile lor s nu umblai" (Lev. 18, 3); este cu putin c felul acesta al pcatului nu era incetenit pe

Page20

atunci la acele neamuri. Din cauza aceasta legiuitorul n-a avut nevoie de pzirea de acel pcat, ci s-a reinut de a meniona obiceiul necunoscut, din cauza aversiunii fa de faptele ruinoase. Intr-adevr, legiuitorul, interzicand pe cel mai mare, cum de a retcut pe cel mai mic? Legiuitorul a procedat astfel fiindc i s-a prut c muli dintre cei iubitori de trup in privina vieuirii cu surorile cele vii aduc prejudiciu pildei patriarhului. Dar noi ce incat poate c trebuie s facem? A spune cele scrise, ori cele refcute a le iscodi? In acele legi nu este scris c nu se cade ca tatl i fiul de-odat s se foloseasc de aceeai iitoare; dar proorocul a socotit c acest lucru este vrednic de cea mai mare invinovire. Cci zice: Fiul i tatl intr la aceeai slujnic" (Amos 2, 7). Dar cate alte feluri de necurate patimi a nscocit invtura demonilor, pe care ins dumnezeiasca Scriptur le-a refacut, nevrand s spurce demnitatea sa cu numirile celor ruinoase, ci pe cele necurate le-a amintit cu numiri generale, precum zice i Apostolul Pavel: Iar desfranarea i toat necuria nici s nu se numeasc intre voi,precum se cuvine sfinilor" (Ef. 5, 3), inelegandu-se sub numirea de necurie faptele cele de ruine ale brbailor i femeilor; astfel c tcerea cu nici un chip nu asigur celor dedai plcerilor libertatea de infptuire. Iar eu zic c nici nu s-a retcut chestiunea aceasta, ci c legiuitorul a oprit-o chiar foarte strict, cci acea expresie:,,Nu vei intra ctre toat rudenia trupului tu, spre a descoperi ruinea lor" (Lev. 18,6) cuprinde i felul acesta de rudenie. Cci ce ar fi brbatului mai rud decat soia sa, mai bine zis decat trupul su? C nu mai sunt doi, ci un trup; astfel c prin soie, sora ei intr in rudenie cu brbatul. C precum pe mama soiei sale nu o va lua, nici pe fiica soiei, fiindc nu poate lua nici pe pe mama sa, nici pe fiica sa, aa nici pe sora soiei, fiindc nici pe sora sa nu o poate lua. i dimpotriv, nici soiei nu-i este ingduit a tri in cstorie cu rudele brbatului su; cci normele de drept sunt comune pentru amandou felurile de rudenie. Eu deci mrturisesc fiecruia care m consult asupra cstoriei c va trece chipul lumii acesteia, i timpul este scurt, ca i cei ce au femei s fie ca i cum nu ar avea" (I Cor. 7, 29). Iar dac-mi va rspunde cineva aceasta: Cretei i v inmulii" (Fac. 1,18), rad c el nu face deosebire intre timpurile legiferrilor. Nunta a doua este remediu impotriva desfraului, dar nu mijloc de incurajare pentru necumptare. Dar dac nu se infraneaz, cstoreasc-se" (I Cor. 7,9), zice, iar nu i cstorindu-se, s fac frdelege. Iar cei ce nu au in vedere nici firea, cei ce-i orbesc sufletul cu patima necinstei, mcar s fac deosebire intre felurile numirilor

din vechime. Cci cu ce fel de numire de rudenie se vor numi cei nscui dintr-o astfel de cstorie? Se vor numi frai unii altora, ori nepoi? - cci ambele se potrivesc lor din cauza amestecrii. S nu faci, o, omule, mater pe mtua pruncilor, i nici pe ceea ce este datoare a-i ocroti in locul mamei nu o inarma cu gelozie neimpcat; cci numai ura materilor intinde vrjmia i dup moarte; chiar i dumanii se impac cu cel mori, materile ins incep ura dup moarte. Rezumatul celor zise este c, dac cineva dorete cstoria potrivit legii, ii este deschis lumea intreag, iar dac nzuina lui este ptima, apoi cu atat mai vartos s se opreasc, pentru ca s invee s-i in vasul su in sfinenie i cinste, iar nu intru patima poftei" (I Tes. 4, 4). A dori s spun mai mult, dar m oprete msura epistolei. M rog ins ori ca sfatul nostru s se arate mai tare decat patima, ori ca acea crim s nu se impmanteneasc in inutul nostru, ci s rman in acele locuri unde a odrslit. B) Forme agravante de adulter si desfrnare 16 Ancira Dintre cel care ati pctuit sau pctuiesc cu dobitoace, ci au pctuit nainte de a fi de douzeci de ani, prosternndu-se cincisprezece ani, s se mprteasc de comuniunea rugciunii, apoi, mplinind cinci ani n aceast comuniune, atunci s se ating de cuminectur. Dar s li se cerceteze i viaa lor din timpul prosternrii, i aa s dobndeasc blndeea. Iar dac oarecare fr cumpt a rmas n pcate, s se supun prosternrii celei lungi. Iar cei ce au trecut peste vrsta aceasta i, avnd soii, au czut n pcatul acesta, s se prosterneze 25 de ani, apoi s se mprteasc de comuniunea rugciunii; dup aceea, mplinind cinci ani n comuniunea rugciunilor, s se mprteasc de cuminectur. Iar dac unii i femei avnd i trecnd de cincizeci de ani au pctuit, numai la ieirea din via s primeasc mprtanie. ZOOFILIA -sunt 4 categorii de pacate, adica forme de pacate: 1. Daca au pacatuit inainte de 20 de ani: ingenunchiere 15 ani (luat pe baza unor hotarari mai vechi, nefiind o lucrare unitara alcatuita la Ancira in 314, de aceea nu sunt pusi din randul plangatorilor) + 5 ani impreuna stat. [se subintelege posibilitatea reducerii penitentei ] 2. [nu un accident, ci ceva frecvent, asta ne indica fara cumpat+ sa se supuna penitentei celei lungi/prosternarea cea lunga] (ar putea fi 25 de ani) 3. [cei care au trecut de 20 de ani, avand sotii, doua conditii cumulative] 25 de ani ingenunchiere + 5 ani impreuna stat. 4. [avand sotii + trecut de 50 de ani] la iesire din viata pot primi impartasirea.

Page20

17 Ancira

Sfntul sinod a poruncit ca cei ce pctuiesc cu dobitoace i sunt leproi, sau au fost leproi, acetia s se roage cu iernaticii (cei ce stau n locul deschis din faa uii Bisericii).

7 Vasile

62 Vasile

63 Vasile

10

Page20

Sf Strictorii de parte brbteasc, i strictorii de animale, i ucigaii, i fermectorii, i adulterii, i idolatrii sunt vrednici de aceeai pedeaps; drept aceea, aplic i la acetia dispoziia ce o ai in privina celorlali. Iar in privina celor ce treizeci de ani s-au pocit pentru necurirea pe care au fcut-o intru netiin, nu se cuvine nici a ne indoi despre primirea lor; cci atat netiina ii face pe ei vrednici de iertare, cat i mrturisirea de bunvoie i prelungirea pedepsei ce s-a fcut atata timp; fiindc aproape un veac de om intreg sau dat Satanei, ca s li se dea coreciune spre a nu comite imoraliti; drept aceea, poruncete ca acum s se primeasc fr prelungire de pedeaps, mai ales dac au i lacrimi care induplec milostivirea ta i dac arat via vrednic de indrumare. Sf Celui ce a artat imoralitate in cele brbteti i se va -30 de ani de pocainta ajung, hotri timpul daca pocainta este sincera, iar de peniten ca celui ce nelegiuiete intru adulter. pacatul facut din nestiinta; este vizata natura pacatului nu durata pedepsei (nu spune sa se faca 30 de ani, ci se specifica ca sunt de ajuns 30) -15 ani penitenta Sf Celui ce ii arat pgantatea sa intru cele -il judecam ca pe si 62, toate necuvanttoare, traducerile romneti redau marturisindu-se, acelai timp de epitimie va observa. termenul folosit in canon chronon exomologumenos, prin a se marturisi/marturisire. Pidalionul nu face exceptie, insa intareste faptul ca este vorba de timp de penitenta. Verbul ex. are mai multe sensuri, 4: 1 a consimti/a permite/ 2 a marturisi/ 3 a fi penitent/ 4 a multumi. Remarcabile sunt faptul ca verbul se regaseste in Sf Scriptura in acceptiunile 1,2 si 4. Desi prinii Bisericii au derivat sensul de a face penitenta din a se marturisi, in multe cazuri termenul a fost

- [in gr. este cei ce au pacatuit cu necuvantatoare sau cu barbati] [pt iernatici, in pidalion avem indraciti] traducere:.... fiind inca leprosi (din pct de vedere moral), sau fiindca au fost leprosi, [posibil sa se refera la a umple de lepra si pe ceilalti] -30 de ani de pocainta ajung, daca pocainta este sincera, iar pacatul facut din nestiinta; este vizata natura pacatului nu durata pedepsei (nu spune sa se faca 30 de ani, ci se specifica ca sunt de ajuns 30)

tradus eronat ca referindu-se la marturisirea pacatelor si nu la penintenta. De aici s-a ajuns al concluzia eronata ca prima forma de marturisire a fost cea publica. Se scapa din vedere faptul ca marturisirea publica a pacatelor a fost o exceptie. Trebuie vorbit de penintenta publica in primele veacuri nu de marturisire 67 Sf Vasile 75 Sf Vasile (OSANDA INCESTULUI) IMPREUNAR EA INTRE FRAI Amestecarea freasc se va canonisi cu timpul cuvenit ucigaului. Celui ce impreun s-a spurcat cu sora sa de tat sau de mam, s nu i se ingduie a intra in casa de rugciune pan ce nu renun la fapta nelegiuit i neiertat. Iar dup ce va ajunge s perceap infricoatul pcat, trei ani s se tanguiasc, stand la ua caselor de rugciune i rugandu-se poporului care intr pentru a se ruga, ca fiecare cu milostivire s fac pentru dansul rugciuni imbelugate ctre Domnul; iar dup aceasta, ali trei ani s se primeasc numai Ia ascultare, i ascultand Scriptura i invtura, sa se demit i s nu se invredniceasc de rugciune de iertare. Apoi, dup ce cu lacrimi a cerut aceasta i a czut inaintea Domnului cu zdrobire de inim i cu umilin puternic, in ali trei ani s i se admit prosternarea; i astfel, cand va arta roduri vrednice de pocin, in anul al zecelea s se primeasc la rugciunea credincioilor, dar fr proaducere; doi ani stand la rugciune cu credincioii, aa de atunci s se invredniceasc de imprtirea Bunului. Sf Acelai fel de epitimie se aplic i celor ce iau pe cumnatele lor. Sf Iar cei ce turbeaz spre materile lor se supun aceluiai canon ca i cei ce turbeaz spre surorile lor. C) Situatii asimilate adulterului si desfrnrii

impreunarea fratilor vitregi -3 ani plangatori; 3 ani ascultare 3 ingenun 3 ani impreuna stat : 11 ani

11

Page20

76 Vasile 79 Vasile

(OSANDA), CSTORIA INTRE CUMNAI cu mama vitrega

12

Page20

I. Alungarea soiei, sau a soului/desfacerea cstoriei 1) 48 Apost Dac vreun laic, alungndu-i soia, ar lua pe alta sau pe Afurisit oprire de la una prsit impartasanie de altul, s se afuriseasc. 9 Sf Hotrarea Domnului este c nu-i iertat nimnui a desface - a se vedea desfranarea laici Vasile cstoria afar de motivul de adulter (Mt. 5, 32). Urmand sensul cuvintelor Domnului, se potrivete deopotriv atat brbailor, cat i a femeilor. Dar obiceiul nu este aa; cci in privina femeilor aflm rigurozitate mult in tratament, zicand Apostolul c cel ce se lipete de o desfranat un trup este (I Cor, 6, 16), iar Ieremia c femeia de se va impreuna cu alt brbat, s nu se mai intoarc la soul ei, ci spurcandu-se s se spurce (Ier. 3, 1); i iari: Cel ce ine adulter este fr de minte i nelegiuit (Pilde 18, 23); iar obiceiul oranduieste ca atat brbaii adulteri, cat si cei ce triesc in desfrau s se rein de la femei; incat ceea ce triete impreuna cu un brbat lsat nu tiu de poate fi numit adulter; deoarece aici vina atinge pe ceea ce a lsat pe brbat, din care cauz s-a deprtat de cstorie; cci sau btut fiind si nesuferind btile, trebuia s rabde mai vartos decat s se despart de so; sau nesuferind paguba de averi, nici aceast pricin nu este vrednic de luat in seama; iar dac brbatul acela ar vieui in des-frau, in privina aceasta nu avem in obiceiul bisericesc aceast observaie. Ci chiar de brbatul necredincios nu s-a oranduit ca femeia s se despart, ci trebuie s rabde din cauz c nu tie care va fi sfaritul. Cci ce tii femeie, dar dac-i vei mantui brbatul? (I Cor. 7, 6). Drept aceea, care a lsat pe soul su i s-a dus la altul este adulter; iar cel prsit este de iertat, si nici ceea ce vieuiete

13

Page20

laolalt cu unul ca acesta nu se osandete. Ins dac brbatul, desprindu-se de soie, ar merge la alta, atat ci este adulter, fiindc o face pe dansa s fie adulter, cat i ceea ce vieuiete impreun cu dansul este adulter, fiindc a atras la ea brbat strin. 21 Sf Dac un brbat vieuind impreun cu o femeie in Vasile cstorie, apoi nemulumindu-se cu nunta, ar cdea in desfrau, ie unul ca acesta il socotim desfranat i mai mult ii prelungim epitimiile. Ins nu avem canon de a-l supune vinoviei adulterului dac pcatul se va comite cu cea liber de nunt, cci, precum se spune, adultera spurcandu-se se va spurca i nu se va intoarce la brbatul sau (Ier. 3, 1), i cel ce ine adulter este fr de minte i nelegiuit (Pilde 18, 22); dimpotriv, cel ce a desfranat nu se va opri de la impreuna vieuire eu soia lui. Drept aceea, femeia va primi pe brbatul su dac el s-a intors de la desfrau; iar brbatul va indeprta de la casa sa pe cea intinat; i nu este uor a se gsi motivul in privina acestora, dar obiceiul aa s-a inut 35Sf Iar in privina brbatului prsit de soie trebuie a se ine Vasile seama de pricina prsirii, i de se va vdi c s-a dus fr de motiv, el adic este vrednic de iertare, iar ea de pedeaps, i lui i se va da iertare spre a se imprti cu Biserica. 77Sf Dar cel ce las pe femeia ceea ce s-a impreunat legiuit Vasile cu dansul i aduce pe alta se supune, dup hotrarea Domnului, pedepsei adulterului. i s-a canonisit de Prinii notri ca unii ca acetia un an s se tanguiasc, doi s asculte, trei s se smereasc, iar in al aptelea s stea impreun cu credincioii, i aa se vor invrednici de proaducere de se vor poci cu lacrimi.. 87 Trulan Aceea care i-a prsit brbatul i se duce dup altul

- a se vedea desfranarea laici

- a se vedea desfranarea laici

- cel care isi paraseste sotia si se duce cu alta 7 ani penitenta

este adulter, dup Sfntul i dumnezeiescul Vasile, care prea bine a ales acest lucru (acest citat) din profeia lui Ieremia: c dac femeia se face (va fi) a altui brbat, s nu se ntoarc la brbatul ei, ci (odat) spurcat, va s fie" (Ieremia 3, 1); i iari: Cel ce are (ine) adulter, este nebun i necredincios (pgn)" (Proverbe 18, 23). Dar de s-ar vdi c a fugit fr cuvnt (pricin) de la brbat, el este vrednic de iertare, ea ns de certare. Iar iertarea i se va da acestuia spre a se uni (spre a fi n comuniune) cu Biserica. Iar cel care-i prsete femeia pe care i-a luat-o n mod legiuit i aduce pe alta - dup hotrrea Domnului - se supune osndei adulterului (pentru adulter); cci s-a canonizat (s-a ornduit) canonic de ctre Prinii notri c unii ca acetia timp de un an s se tnguiasc (s plng), doi ani s asculte, trei ani s cad (n genunchi) i n al aptelea s stea mpreun cu credincioii, i aa s se nvredniceasc de mprtanie, de se vor poci, adic cu lacrimi. II-IV. Recst. n general 2) csoria a 2-a 3 Neocez Pentru cei ce cad n mai multe nuni este nvederat -cei care cad in mai multe timpul hotrt pentru peniten, dar ntoarcerea i nunti era deja stabilit un credina lor le scurteaz timpul penitenei. anumit timp de penintenta pt a doua/sau a treia casatorie in sus 7 Neocez Femeia gravid trebuie s se lumineze (boteze), cnd va - suntem lamuriti ca e vorba de vrea; cci ceea ce nate nu este prta ntru aceasta cu dupa a doua nunta, deci nu se cel nscut, pentru ca s se arate voina proprie a impartaseau. Influentati de fiecruia la mrturisire. coment bizantin, au castorit ca acest canon se refera la cas a 3-a. Logica, precum si can 7 ala aceluiasi sinod, de inidca ca in can 3 sunt vizati toti cei care se recastoresc indiferent daca e vorba de 2 sau 3. Peri Poligamon-este titlul canonului 3, deci nu se refera la cas. a treia sau a doua. Desi e ingaduita nunta a doua, necesita peninta. Ar fi o bagatelizare a casatoriei a participa / a manca, la nuntile acestea

14

Page20

1 Laod

Am hotrt, potrivit canonului bisericesc, ca celor care liber i legiuit s-au mpreunat prin nunta a doua, i nu sau cstorit clandestin, dup ce a trecut un timp scurt, pe care l-au petrecut n rugciuni i posturi, dup iertare

(data incerta 360 a proximativ, poate mai tarziu, catre 375) -exista deja un canon, acesta

trebuie s li se dea mprtania.

intaresc cele deja hotarate. Canonul, apeleaza la reguli deja existente, confirma ca nunta a doua necesita un timp de penitenta, scurt, posturi si rugaciuni, dupa care sunt reprimiti la impartasanie

87 Vasile 4 Vasile

Sf (a se vedea pagina 5) Sf In privina celor ce se cstoresc a treia oar i a celor ce se cstoresc mai de multe ori, am hotrat acelai canon, care este corespunztor i pentru cei ce se cstoresc a doua oar; adic pentru cei ce se cstoresc a doua oar, un an; alii ins au hotrat doi ani; iar pe cei ce se cstoresc a treia oar ii afurisesc pe trei, de multe ori i pe patru ani. i pe una ca aceasta o numesc nu nunt, ci poligamie, ba mai curand desfranare, ce se pedepsete; pentru aceea, i Domnul a zis samaritencei, care schimbase cinci brbai: Pe care-l ai acum nu-i este brbat" (loan 4, 18). Pentru c cei ce au trecut peste limita nunii a doua nu mai sunt vrednici s se numeasc cu numirea de brbat sau de soie. Apoi in privina celor ce se cstoresc a treia oar am primit obiceiul de afurisire pe cinci ani nu din vreun canon, ci din urmarea celor primite mai inainte. Dar nu trebuie a-i opri pe ei cu totul de la Biseric, ci a-i invrednici de ascultare, doi ori trei ani, i dup aceea s li se dea voie s stea impreun, iar de la imprtirea Sfintei Taine celei bune s fie inui departe, i atunci cand vor arta vreun rod de pocin s se aeze la locul imprtirii. Sf Desfraul persoanelor canonice sa nu se socoteasc de nunt i cu tot chipul s se rup insoirea lor; cci aceasta este de folos i Bisericii spre intrire, i ereticilor nu le va da prilej -poligamie temperata sau desfranare

15

Page20

+6 Vasile

impotriva noastr, precum c prin ingduirea de a pctui i-am atrage spre noi. 3) cstoria a 3-a 4 Sf (a se vedea mai sus) Vasile

50 Vasile

Sf Pentru a treia nunt nu este lege; drept aceea, nunta a treia nu se aprob de lege. Deci pe unele ca acestea le privim ca pe nite intinciuni ale Bisericii; dar nu le supunem osandirilor publice, ca pe unele ce sunt mai tolerabile decat desfraul deschis. 4) cstoria a 4-a Sf Prinii au trecut sub tcere poligamia, ca pe o fapt dobitoceasc i cu totul strin de neamul omenesc. Iar nou ni se arat c acest pcat este ceva mai mult decat desfranarea. Drept aceea, este de cuviin ca unii ca acetia s se supun canoanelor; adic un an tanguindu-se i trei ani prosternandu-se, apoi s fie primii. V-X. Recstorirea n diverse situaii

-titlu despre cei ce se casatoresc a treia oara si de mai multe ori -titlu sugereaza ca exsita si a 4-a casatorie. In privinta celor care se casatoreau a 2 oara lucrurile erau clare si trebuia reglementata a 3-a. -cei care se casatoresc a doua oara, se afurisesc 1 sau 2 ani cum stablisera predecesorii. A doua casatorie nu este asimilata cu desfranare,manifestandu-se pogoramanat fata de ea. Pt ca cei care au trecut peste limita de nunta a doua nu mai sunt vrednici a se numit barbat si sotie Cea de-a treia casatorie

80 Vasile

48 Vasile

5) recstoria femeii prsite de soul ei Sf Iar cea lsat de brbatul su, dup socotina mea, trebuie s

- a se lua in legatura cu 35 Sf Vasile=a se vedeam pricina

16

Page20

rman aa. Cci a zis Domnul: De va lsa cineva pe femela sa, afar de cuvant de desfranare, o face s fie adulter". Apoi, prin numirea ci de adulter a exclus-o pe dansa de Ia impreunarea cu altul. Cci cum poate fi brbatul vinovat, ca pricinuitor de adulter, iar femeia, care s-a numit adulterii de Domnul, s fie nevinovat pentru impreunarea cu alt brbat. 2 Neocez 6) cstoria succesiv cu 2 frai /2 surori Femeia, dac se va mrita cu doi frai, s se scoat din comuniune pn la moarte; totui, dac n vremea morii va zice c, fcndu-se sntoas, va desface cstoria, atunci din mil va avea pocin. Iar dac va muri femeia, ntru acest fel de cstorie fiind, sau brbatul, atunci pentru partea rmas n via cu anevoie va fi pocina. Sf (a se vedea pagina 5)

parasirii

87 Vasile 23 part.1 Pentru cei ce s-au cstorit cu dou surori, sau cele ce sSf au Vasile cstorit cu doi frai, noi am emis o scrisoare, a crei copie am trimis-o cucerniciei tale. []

78 Vasile

Sf Felul acesta de epitimie s se in i pentru cei ce iau dou surori n cstorie, dei n timpuri deosebite.

-casatoria succesiva cu doua surori sau cu doi frati. Scrisoarea catre Diodor a devenit can 87; se foloseste paradeheste sa nu se primeasca in obstea Bisericii, adica nici macar in orindul penintentilor, afurisire mare; pt ca dupa despartire sunt primiti in ordinul penitentilor;

7) cstoria cu soia fratelui 23final Sf [] Iar cel ce a luat pe soia fratelui su nu se va primi Vasile inainte de a se despri de ea. 24 Vasile 8) recst celor vduvi Sf Apostolul a hotrat c dac vduva, cea socotit in numrul vduvelor, adic cea primita in slujb de Biserica, se cstorete, s se treac cu vederea. Iar in privina brbatului vduv nu este nici o lege, ci pentru unul ca acesta este de ajuns epitimia celor care se cstoresc de dou ori. ins vduva care a ajuns vaduva tanara (e vorba de randul vaduvelor) - cele care au trecut de 60 de ani - recasatorirea unui vaduv epitimia celor ce se casatoresc de 2 ori

17

Page20

41 Vasile

53 Vasile

aizeci de ani, de ar voi iari s vieuiasc cu brbat, nu se va invrednici de imprtirea celui Bun pan ce nu va inceta de patima necuriei. Iar dac o vom primi pe ea inainte de aizeci de ani, vina va fi a noastr, nu a femeii. Sf Ceea ce in vduvie este stpan pe sine (se poate) cstori tanar (s fie) invinovit, dac nu este nimeni care s rup cstoria, cci Apostolul zice: Iar de va muri brbatul, slobod este s se mrite cu cine voiete, numai c intru Domnul" (I Cor. 7, 39). Sf Vduva sclav poate nu a greit mult alegand nunta a doua in form de rpire; deci pentru aceasta nimic nu trebuie a se invinovi; cci nu se judec formele, ci voina. Dar firete c o ateapt pe dansa epitimia nunii a doua. 9) recstoria femeii, creia i-a disprut brbatul, mai nainte de ncredinarea morii lui Sf Femeia creia i s-a dus brbatul i a disprut, dac se insoete cu altul mai inainte de a se incredina despre moartea aceluia, este adultera. 10) recstoria femeii de osta disprut Sf Femeile ostailor, care s-au mritat cand lipseau brbaii lor, se supun aprecierii dup aceeai consideraie ca i cel care in urma absenei brbailor nu au ateptat inapoierea lor. Totui, in acest caz fapta are o oarecare iertare, deoarece exist mult bnuial de moarte.

31 Vasile

36 Vasile

XI. Rpirea de femei 22 part1 Sf Pe cei ce au femei din rpire, daca ar fi luat ei pe cele Vasile logodite mai inainte cu alii, nu se cade a-i primi (in comuniune) mai inainte, pan a nu se lua (acelea) de la danii i a se da in stpanirea logodnicilor celor dintai, de ar vrea (acetia) s le ia, sau

18

Page20

s renune la ele. Iar de va lua cineva pe una liber, trebuie a i se lua i a se da la ai si i a se lsa in socotina rudelor, ori prini de vor fi, ori frai, sau orice fel de ocrotitori ai fetei; i de ar voi ei a o da lui, s se statorniceasc cstoria; iar (de nu vor voi, s nu se sileasc. [] 30 Sf In privina celor ce rpesc nu avem canon vechi, ci am Vasile exprimat socotina noastr proprie, ca trei ani s fie afar de rugciune, atat danii, cat i cei ce rpesc impreun cu ei. Iar pentru aceea ce nu se face cu sil nu este a se da socoteal, dac nu se va fi intamplat i necinstire, i nici n-a premers furarea lucrului; iar vduva este stpan de sine i st in voia sa de a urma pe rpitor; drept aceea, noi nu avem s purtm grij de aparenele exterioare. 27 IV Ec Sfantul sinod a oranduit (hotrat) ca cei ce rpesc femei sub cuvant de cstorie, sau prtaii, sau sftuitorii celor ce le rpesc, daca ar fi clerici, s cad din treapta lor, iar dac ar fi laici, s fie dai anatemei. XII.Complicitat la rpirea de femei 30 Sf ( a se vedea mai sus) Vasile 27 IV Ec Sfantul sinod a oranduit (hotrat) ca cei ce rpesc femei sub cuvant de cstorie, sau prtaii, sau sftuitorii celor ce le rpesc, daca ar fi clerici, s cad din treapta lor, iar dac ar fi laici, s fie dai anatemei. XIII Siluirea fecioare logodite /nelogodite Dac cineva ar apuca cu de-a sila (ar strica, ar silui) o fat nelogodit, s se afuriseasc; i s nu-i fie permis acelui a lua pe alta, ci pe aceea s o ie, pe care a ales-o (stricat-o), chiar dac ar fi srac. Sf Cel ce ine pe o femeie necinstit de dansul se va supune epitimiei

67 Apost

25 Vasile

19

Page20

celei (ce se d) pentru necinstire, dar se ingduie a avea pe (acea) femeie. 22 part2 Sf []Ins cel ce are femeie din necinstire, ori ascuns, ori Vasile siluit trebuie s cunoasc epitimia pentru desfrau. Iar epitimia pentru cei ce desfraneaz este hotrat la patru ani; i trebuie ca in cel dintai s se scoat de la rugciuni i a se tangui ei inaintea uii bisericii; iar in al doilea, a se primi la ascultare; iar in al treilea, spre pocin; iar in al patrulea s stea impreun cu poporul, fiind indeprtai de la jertfa adus; numai dup aceea s li se admit imprtirea cu cel Bun. 68 Vasile XIV. Cstoria ntre rude apropiate Sf Legtura de cstorie a persoanelor din rudenia oprit, de se va dovedi, ca una ce s-a fcut ntru pcatele oamenilor, va primi epitimia adulterilor. XV. a) Cstoria fr consimmntul prinilor Sf Fecioarele care fr voia tatlui au urmat brbailor desfraneaz, dar impcandu-se cu prinii, se pare ca fapta ia vindecare, ins nu se vor primi Ia imprtire indat, ci vor face epitimie trei ani.. -casatoria fara consimtamantul parintilor inseamna desfranare. Din punct de vedere civil, fara consimtamantul parintilor casatoria era nula. In cazul in care dupa inceperea relatiei se obtinea consimtamantul, opera un fel de acoperire prin confirmare a respectivului caz de nulitate a casatoriei. -se subintelege ca doar in cazul in care femeia nu ar fi implinit deja 3 ani din epitimia pentru desfrau -aceste prevederi contravin dispizitiile actuale civile

38 Vasile

42 Vasile

20

Page20

Sf Cstoriile cele fr de invoire a stpanilor sunt desfranri. Deci fiind inc in via tatl, sau stpanul, cei ce vieuiesc laolalt sunt vinovai pan cand stpanii lor nu vor aproba cstoria, cci numai atunci primete intrirea cea de nunt.

40 Vasile

b) Cstoria fr consimmntul stpnului Sf Ceea ce fr invoirea stpanului (su) s-a dat pe sine unui brbat a desfranat; iar ceea ce in urm incheie cstorie pentru care i s-a dat voie, (aceasta) s-a mritat; deci cealalt este desfranare, iar aceasta nunta; cci invoielile celor ce sunt sub stpanire nu au nici o trie.

21

Page20

completeaza prevdedrile can 38, unde se prevede necesitate cosntimanatului parintilor pt incheiere casatoriei. Aici e avut in vedere cazul sclavei care are nevoie de consimtamantul stapanaului. In a doua aprte, can 40 prevede situatie in care ar incheie casatoria cu consitmanad: 1 casatorie ingaduita. a) la primavedere ar prespeun acrodu stapanului.pt ca cea supusa lui sa fi incheieat o casatorie in stare de sclavie. b)insa unii comentatori, MIlas, nu exclud posibiltatea ca sclava sa fi fost eliberata, iar dupa eliberare i-ar fi fost ingaduita incheierea unei casatorii neavand nevoie de un accord. 2. ingaduita stapanului a) ar putea viza fie casatoria cu barbatul cu care sclava convietuitse pana atunci fara invoirea stapanului, deci in desfrau, si prin acest caz ar fi vorba de o acoperire prin cofirmare a nulitatii casatoriei incheiate fara consimtamantul stapamanului (siilor can 38 pt relatiei fiica-tata) b) fie casatorie cu un alt barbat decat cel cu care convietuise anterior fara voia stapanului (situatie similara cu prev can 37 Sf Vasile- vietuirea cu primul barbatul, adica fara consimtamantul stpanaului, va fi desfrau, pt care va primi epitmie. Insoritea cu babartul pt care primeste acordul stapanaului este considerata casatorie biencuvantata de Biserica, dar care nu scuteste de epitima pt desfraul cu primul barbat). Concluzia finala a can 40, este ca invoielile celor ce sunt sub

stapanire nu au nici o tarie. Aici adaugam si can 42 Sf Vasile : can 42 se prezinta ca o concluzie generala pt dispozitiile anterioare ale can 38 si 40 dar si ale canoanelor 31, 36 si 41, ce presupun moartea primului sot. Astfel pe deoparte exist aposibiltatea ca tatal sau stapanul sa valideze o casatorie, pt care inital nu isi exprimase consimtamantul, pe de alta parte, moartea sotului,. Echivaleaza cu libertatea vaduvei de a se casatori cu cine vrea, insa numai intru Domnul 1 Cor 7,39 42 Vasile Sf (a se vedea mai sus)

D. SITUAII APARENTE DE DESFRNARE / ACTE NECONDAMNABILE / NENVINOVITE DEI N AFARA CSTORIEI 49 Sf Stricrile cele fcute prin deplin silire s fie victimele sa nu fie invinovatite Vasile neinvinovite. Deci i sclava, de se va silui de stpanul ei, nu se invinovete. 4 Neocez Dac cineva poftind o femeie, i propune a se culca cu desfranarea cu gandul dnsa, dar hotrrea sa nu va deveni fapt, se vede c prin har a fost scpat E. ADULTERUL I DESFRNAREA IMPEDIMENTE PENTRU INTRAREA N CLER Sf Canonul a oprit cu desvrire de la slujire pe cei ce s-au cstorit de dou ori.

12 vasile

-[verbul il opreste ne arata ca au lucrat deja ca preot, si a facut fapta care il opreste de a mai lucra ca si cleric] casatoria a doua a unui cleric este asemanat cu desfranarea, generic, fiind astfel oprit de la slujire.

17 Apost

8 Neocez

De se va vdi n public c soia cuiva care este laic a comis adulter, unul ca acela nu poate veni n slujba

22

Page20

Cel care s-a legat cu dou cstorii dup botez, sau care a luat concubin, nu poate s fie episcop sau presbiter a) cel ce urmeaza a fi hirotonit sau diacon, sau peste tot orice altceva din rndul clerului b) adulterul sotiei celui ce (din catalogul strii preoeti). urmeaza a fi hirotonit: 8 Neocezareea

preoeasc. Iar dac dnsa va comite adulter dup hirotonie, el este dator s o demit; iar de va vieui cu dnsa, nu poate ine slujba ce i sa ncredinat. 1 Neocez 9 Neocez F. ADULTERUL I DESFRNAREA CLERICILOR Presbiterul, dac se va nsura, s se scoat din treapta sa, iar de va fi desfrnat sau va comite adulter, s se exclud cu desvrire i s se supun penitenei. Presbiterul, dac s-a naintat dup ce mai nainte a pctuit n trup, i va mrturisi c a pctuit nainte de hirotonie, s nu jertfeasc, rmnnd n celelalte, pentru zelul su de altfel; cci muli au zis c i hirotonia iart cele mai multe pcate. Iar dac el nsui nu mrturisete i nu se poate dovedi artat, atunci el nsui are puterea de a hotr ce s fac. Aijderea i diaconul, de va cdea n acelai pcat, s aib numai treapta slujitorului bisericesc. Episcopul ori presbiterul ori diaconul, prinzndu-se n desfrnare, sau n jurmnt strmb (sperjur), sau n furtiag s se cateriseasc, dar s nu se afuriseasc, cci zice Scriptura: s nu urgiseti de dou ori pentru acelai lucru (Naum 1,9). Asemenea i ceilali clerici. Diaconul care a desfranat dup ce a intrat in diaconie va fi lepdat de la diaconie; dar fiind pus la locul mirenilor, nu se va opri de la imprtire, cci fiineaz un canon vechi, ca cei czui dintr-o treapt s se supun numai acestui fel de pedeaps, urmand precum socotesc cei din vechime, acelei legi care zice: Nu pedepsi de dou ori aceeai greeal" (Naum 1, 9). Dar i pentru alt pricin, cci cei ce sunt in tagma mireneasc, fiind scoi din locul credincioilor, iari se primesc la locul din care au czut; iar diaconului ii ajunge o dat osanda caterisirii; deci fiindc nu i se mai d Iui diaconia, in aceast singur osand s consiste pedeapsa. Acestea ins sunt dup cele statornicite. Iar indeobte, adevrata vindecare este indeprtarea de pcat; drept aceea, cel ce pentru voluptatea trupului a lepdat harul, acela prin sframarea trupului i prin infranarea cu toat supunerea

10 Neocez 25 Apost

3 Sf Vasile

23

Page20

12 Vasile 27 Vasile

Sf Sf

32 Vasile 69 Vasile

Sf

Sf

70 Vasile

Sf

24

Page20

deprtandu-se de voluptile crora a fost subjugat ne va da dovada desvarit a vindecrii lui. Deci pe amandou trebuie s le tim noi, atat pe cea precizat prin lege, cat i pe cea dup obicei; i in privina celor ce mi primesc legea cea mai inalt s se urmeze dup chipul predanisit. Canonul a oprit cu desvriire de la slujire pe cei ce s-au cstorit de dou ori. In privina presbiterului care din netiin a ajuns la nunt nelegiuit, am hotrat cele ce trebuie; adic s aib parte de impreun edere cu presbiterii, dar de celelalte lucruri s se rein; cci destul este unuia cu acesta iertarea. Iar cel ce este dator a purta grij de ranele sale e nepotrivit a binecuvanta pe altul; cci binecuvantarea este imprtire de sfinenie; iar cel ce nu are aceasta, din cauza greelii netiinei, cum o va da altuia? Deci nici in public, nici indeosebi s nu binecuvantezi i nici s nu imprteasc altora trupul Iui Hristos, nici s nu slujeasc altceva, ci mulumindu-se cu intaietatea ederii s se tanguiasc ctre alii i Domnului, ca s i se ierte lui pcatul cel din netiin. Clericii care au pctuit pcat de moarte se vor scoate din treapta lor, dar nu se vor opri de la comuniunea laicilor; cci nu vei pedepsi de dou ori pentru acelai pcat. Citeul, dac s-ar impreuna cu logodnica sa mai inainte de nunt, un an fiind oprit, se va primi spre a citi, rmanand neinaintat; iar impreunandu-se pe ascuns fr logodn, va inceta din slujb. Asemenea i slujitorul bisericesc. Diaconul, spurcandu-se cu buzele i mrturisindu-se c pan acum nu a pctuit, se va opri de la liturghie; dar se va invrednici a se imprti cu cele sfinte intre diaconi; asemenea i presbiterul, iar de va dovedi c a pctuit ceva mai mult decat aceasta, ori in ce fel

de treapt va fi, se va caterisi. a) CLERICI 1) Cstoria dup hirotonie 1 prt1 Presbiterul, dac se va nsura, s se scoat din Neocez treapta sa, [iar de va fi desfrnat sau va comite adulter, s se exclud cu desvrire i s se supun penitenei.] 2) ncheierea unei cstorii nepermise 6 Sf Vasile Desfraul persoanelor canonice sa nu se socoteasc de nunt i cu tot chipul s se rup insoirea lor; cci aceasta este de folos i Bisericii spre intrire, i ereticilor nu le va da prilej impotriva noastr, precum c prin ingduirea de a pctui i-am atrage spre noi. 27 Sf In privina presbiterului care din netiin a ajuns la vasile nunt nelegiuit, am hotrat cele ce trebuie; adic s aib parte de impreun edere cu presbiterii, dar de celelalte lucruri s se rein; cci destul este unuia cu acesta iertarea. Iar cel ce este dator a purta grij de ranele sale e nepotrivit a binecuvanta pe altul; cci binecuvantarea este imprtire de sfinenie; iar cel ce nu are aceasta, din cauza greelii netiinei, cum o va da altuia? Deci nici in public, nici indeosebi s nu binecuvantezi i nici s nu imprteasc altora trupul Iui Hristos, nici s nu slujeasc altceva, ci mulumindu-se cu intaietatea ederii s se tanguiasc ctre alii i Domnului, ca s i se ierte lui pcatul cel din netiin. 3) Recstorirea clericilor Sf Canonul a oprit cu desvrire de la slujire pe cei ce s-au cstorit de dou ori. 4) Desfrul nainte de cstorie descoprit dup hirotonie 9 Neocez Presbiterul, dac s-a naintat dup ce mai nainte a pctuit n trup, i va mrturisi c a pctuit nainte de hirotonie, s nu jertfeasc, rmnnd n celelalte, pentru zelul su de altfel; cci muli au zis c i hirotonia iart cele mai multe pcate. Iar dac el nsui nu mrturisete i nu se poate dovedi artat, atunci el nsui are puterea 12 Vasile

25

Page20

26

Page20

de a hotr ce s fac. 10 Neocez Aijderea i diaconul, de va cdea n acelai pcat, s aib numai treapta slujitorului bisericesc. 5) Desfru dup hirotonie sau hirotesie 1 prt2 [Presbiterul, dac se va nsura, s se scoat din treapta Neocez sa,] iar de va fi desfrnat sau va comite adulter, s se exclud cu desvrire i s se supun penitenei. 25 Apost Episcopul ori presbiterul ori diaconul, prinzndu-se n desfrnare, sau n jurmnt strmb (sperjur), sau n furtiag s se cateriseasc, dar s nu se afuriseasc, cci zice Scriptura: s nu urgiseti de dou ori pentru acelai lucru (Naum 1,9). Asemenea i ceilali clerici. 3 Sf Vasile Diaconul care a desfranat dup ce a intrat in diaconie va fi lepdat de la diaconie; dar fiind pus la locul mirenilor, nu se va opri de la imprtire, cci fiineaz un canon vechi, ca cei czui dintr-o treapt s se supun numai acestui fel de pedeaps, urmand precum socotesc cei din vechime, acelei legi care zice: Nu pedepsi de dou ori aceeai greeal" (Naum 1, 9). Dar i pentru alt pricin, cci cei ce sunt in tagma mireneasc, fiind scoi din locul credincioilor, iari se primesc la locul din care au czut; iar diaconului ii ajunge o dat osanda caterisirii; deci fiindc nu i se mai d Iui diaconia, in aceast singur osand s consiste pedeapsa. Acestea ins sunt dup cele statornicite. Iar indeobte, adevrata vindecare este indeprtarea de pcat; drept aceea, cel ce pentru voluptatea trupului a lepdat harul, acela prin sframarea trupului i prin infranarea cu toat supunerea deprtandu-se de voluptile crora a fost subjugat ne va da dovada desvarit a vindecrii lui. Deci pe amandou trebuie s le tim noi, atat pe cea precizat prin lege, cat i pe cea dup obicei; i in privina celor ce mi primesc legea cea mai inalt s se urmeze dup chipul predanisit.

Sf Clericii care au pctuit pcat de moarte se vor scoate din treapta lor, dar nu se vor opri de la comuniunea laicilor; cci nu vei pedepsi de dou ori pentru acelai pcat. 69 Sf Citeul, dac s-ar impreuna cu logodnica sa mai inainte Vasile de nunt, un an fiind oprit, se va primi spre a citi, rmanand neinaintat; iar impreunandu-se pe ascuns fr logodn, va inceta din slujb. Asemenea i slujitorul bisericesc. 70 Sf Diaconul, spurcandu-se cu buzele i mrturisindu-se c Vasile pan acum nu a pctuit, se va opri de la liturghie; dar se va invrednici a se imprti cu cele sfinte intre diaconi; asemenea i presbiterul, iar de va dovedi c a pctuit ceva mai mult decat aceasta, ori in ce fel de treapt va fi, se va caterisi. b) ADULTERUL SOIEI PREOTULUI 8 Neocez De se va vdi n public c soia cuiva care este laic a comis adulter, unul ca acela nu poate veni n slujba preoeasc. Iar dac dnsa va comite adulter dup hirotonie, el este dator s o demit; iar de va vieui cu dnsa, nu poate ine slujba ce i sa ncredinat. * Excepia de la Regul un slujitor de mir nu poate fi ntr-o treapt inferioar 1 Neocez Presbiterul, dac se va nsura, s se scoat din treapta sa, iar de va fi desfrnat sau va comite adulter, s se exclud cu desvrire i s se supun penitenei. 9 Neocez Presbiterul, dac s-a naintat dup ce mai nainte a pctuit n trup, i va mrturisi c a pctuit nainte de hirotonie, s nu jertfeasc, rmnnd n celelalte, pentru zelul su de altfel; cci muli au zis c i hirotonia iart cele mai multe pcate. Iar dac el nsui nu mrturisete i nu se poate dovedi artat, atunci el nsui are puterea de a hotr ce s fac. G. ADULTERUL I DESFRNAREA CELOR CE AU DEPUS VOTUL FECIORIEI 19 Ancira Cel ce, fgduind fecioria, violeaz votul, s se supun -[trebuie facuta distinctia intre, hotrrii pentru cei ce se cstoresc a doua oar. cei care au fagaduit fecioria si Aijderea am oprit ca fecioarele s vieuiasc mpreun cele care locuiesc impreuna cu cu oarecare brbai ca surori. barbati, cu surori] ??? 32 Vasile 6 Sf Vasile Desfraul persoanelor canonice sa nu se socoteasc de nunt i cu tot chipul s se rup insoirea lor; cci aceasta este de folos i Bisericii spre intrire, i ereticilor nu le va da prilej

27

Page20

28

Page20

impotriva noastr, precum c prin ingduirea de a pctui i-am atrage spre noi. 18 p. I Sf In privina fecioarelor czute, care au fgduit Domnului Vasile viaa cea intru sfinenie, apoi czand in patimile trupului i-au clcat fgduinele lor, Prinii notri, purtandu-se cu buntate i cu blandee fa de neputinele celor ce alunec, au legiuit s se primeasc dup un an, oranduind la fel ca pentru cei ce se cstoresc a doua oar. Dar mie mi se pare c, deoarece Biserica, sporind prin harul lui Hristos, se face mai puternic i acum se inmulete tagma fecioarelor, trebuie s se ia aminte cu deadinsul la lucrul care se cunoate prin inelegerea i prin sensul Scripturii, ce se poate gsi prin interpretare; c vduvia este mai prejos decat fecioria; deci i pcatul vduvelor este mult in urma celui al fecioarelor. S vedem dar ce a scris Pavel lui Timotei: Iar de vduvele cele mai tinere te ferete; cci atunci cand se infierbanteaz impotriva lui Hristos, poftesc s se mrite, avand osand, fiindc i-au clcat credina cea dintai" (I Tim. 5, 11-12). Deci dac vduva se supune sub pcat preagreu, ca una ce a lepdat credina in Hristos, ce trebuie s socotim despre fecioar, care este mireasa lui Hristos i vas sfinit, afierosit stpanului? Mare pcat face i ceea ce se d roab nunilor celor ascunse, umpland de stricciune casa, necinstind prin viaa cea vicioas pe cel ce o are; dar cu mult mai rea este mireasa, fcanduse adulter i necinstind unirea cu mirele su, dandu-se pe sine voluptilor celor neastamprate. Aadar, vduva se osandete ca o roab stricat, iar fecioara se supune osandei adulterei. Deci

In 4 Sf Vasile se opreste la 1 an pt cei care se casatoresc a doua oara, desi unii au oprit inainte 2 ani. -[se pronunta pt inasprirea epitimiilor, pt ca Biserica sporise ca numar si prin urmare si cazurile trebuie sa fi fost mai multe] [intra in semnificatia profunda a faptelor, aduce dovezi din Scriptura si ajunge la concluzia ca nu se poate da acelas canon vaduvei si fecioarei. Vaduva se osandeste ca o roaba stricata/sedusa, iar fecioara, osandei adulterului] [Can. 20 Ancira, prescrie o epitimie de 7 ani pt adulter] [se ocupa nu numai de fecioarele care au incalcat voturi dar si de cei care pacatuiesc cu fecioarele, numindu-l adulter trebuie corelat cu can 9 Sf Vasile, care impunea ca femeile sa isi tina sotul, chiar si cand sunt adulteri si desfranati, dar asta nu inseamna ca acestia sa nu fie epitimiti ca adulteri]

29

Page20

precum numim adulter pe cel ce vieuiete impreun cu femeie strin, neprimindu-l mai inainte la imprtire pan ce nu va inceta de la pcat tot aa vom hotri i in privina celui ce are o fecioar. Dar i aceea trebuie s stabilim acuma c fecioar numim pe ceea ce de bunvoie s-a adus pe sine Domnului i a renunat la nunt, i a preferat viaa cea intru sfinenie. Iar fgduinele le judecm primite de atunci de cand s-a ajuns la maturitatea judecii. Cci nicidecum nu se cuvine a se considera cu totul hotratoare vorbele copilreti la unele ca acestea, ci numai dup ce a ajuns peste aisprezece sau aptesprezece ani, fiind stpana gandurilor sale, i numai dup ce, cercetata fiind mai mult, totui a rmas statornic in intenia sa i struind in rugminile sale de a fi primit, atunci se cuvine a se numra intre fecioare, i a confirma fgduinele uneia ca aceasta, si a se pedepsi riguros lepdarea ei de vot. Cci pe multe prinii i fraii l unele dintre rude le aduc mai inainte de varst, fr s fi fost indemnate de impuls propriu spre nemritare, ci asigurandu-i pentru sine ceva lumesc; pe care nu trebuie a le primi uor pan cand nu vom cerceta lmurit intenia lor proprie. 60 p I Sf Ceea ce a depus vot de feciorie i a czut de la Vasile fgduin va implini timpul pcatului celui pentru adulter in cursul vieii sale. 19 Sf Iar fgduine ale brbailor nu au cunoscut decat numai Vasile dac oarecare s-au numrat pe sine in tagma monahilor, care se vede c in chip tacit primesc neinsurarea. Dar i in privina acelora cred c se cuvine a se proceda tot in acel chip, intrebandu-i i luand de la ei fgduin lmurit, pentru ca, daca s-ar intoarce la

[sf Vasile recomanda sa se ia fagaduinta lamurita si de la monahi nu numai de la fecioare; epitimia 7 ani]

viaa de trup iubitoare i voluptoas, s se supun epitimiei desfranailor. 60 p II Sf Aceeai epitimie se va da i celor ce fgduiesc viaa Vasile monahilor i cad 44 Sf Diaconia care a desfranat impreun cu pgan nu este Vasile primit in comuniune, iar la Sfanta Jertf se va primi in al aptelea an, firete, de va vieui in curie. Iar pganul, apropiindu-se iar de sacrilegiu dup ce a primit credina, este ca unul care se intoarce la vomittur. Aadar, noi nu mai lsm ca trupul diaconesei, sfinit fiind, s fie in intrebuinare trupeasc.

30

Page20