rmurile: Acolo unde Pmantul i Marea se lupt pentru Supremaie

Referat la geografie
Clasa 9M1 Besoiu Theodora

Grania dintre uscat i mare constituie una dintre zonele caracterizate de cele mai violente i mai rapide transformri de pe Terra- un trm n care vntul i valurile asediaz armul, adesea cu o for uria. De asemenea este o zon n care se creeaz continuu uscat, pe masur ce fluviile i depun sedimentele n mare, formnd delte i insule. n consecin, linia de coast se deplaseaz i adesea i schimb aspectul.

Mareele
Prin maree (flux i reflux) se nelege o oscilaie periodic a nivelului mrii sau oceanului, n raport cu o poziie medie, datorit forei de atracie combinate a Lunii i Soarelui. Perioada de oscilaie are o durat aproximativ de 12h25min. Majoritatea marilor sunt caracterizate de doua maree zilnice, crescand si retragandu-se intr-o miscare aparent lina. Dar puterea mareelor variaza de la o luna la alta si de la un an la altul, avand o forta distructiva uriasa.

Valuri distructive
Tsunamiul sau valul mareic reprezint o und energetic de tip mecanic ce se propag prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupii subacvatice, sau i a unor cutremure submarine sau de coast foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter). Valul tsunami se propag diferit fa de valul obinuit. n larg, la ape adnci, valul mareic prezint viteze foarte mari: de la 300 la 700 Km/h, i se propag n toat masa apei (pe toata adncimea oceanului), nu doar la suprafa ca valul obinuit creat de vnturi. nlimea lui variaz de la cteva zeci de centimetri pn la civa metri. El se nal spre coast, cptnd aspectul unui mal teit, mturnd n continuare fundul oceanului, pentru ca la mal s se manifeste ca un zid de ap care nvlete pe uscat. Un tsunami poate provoca pe rm n cteva minute victime umane numeroase i pagube majore.
2

Uscatul se scufunda si se ridica din nou

Pozitia rocilor de pe coasta nu este fixa in raport cu nivelul marii. In jurul extremitatii nordice a Golfului Botnic, pe tarmul vestic al Finlandei, uscatul se ridica. Acum 20 000 de ani, in timpul ultimei glaciatiuni, regiunea era acoperita de un strat de gheata de cativa kilometri. Greutatea mare a acestuia a provocat scufundarea terenului. Astazi, Groenlanda este acoperita de gheata. Daca aceasta se topeste, solul s-ar putea ridica iar.
VECHI FUND DE MARE- Campia Nullarbor din Australia se sfarseste brusc in zidul unei faleze de calcar. Rocile batute azi de valuri s-au format pe fundul marii acum 20 de milioane de ani.

Incalzirea globala
O alta modificare a nivelului oceanului planetar poate fi provocata in viitor de Incalzirea globala. Daca clima se incalzeste, asa cum considera numerosi oameni de stiinta, marile devin si ele mai calde si vor ocupa un spatiu mai mare. Daca oceanele se incalzesc, nivelul lor creste, inundand campiile de coasta si vaile raurilor. Cresterea apei poate fi agravata de topirea calotelor glaciare. Cauze: o Efectul de ser- este un fenomen natural prin care o parte a radiaiei terestre n infrarou este reinut deatmosfera terestr. Efectul se datoreaz gazelor cu efect de ser care reflect napoi aceast radiai o Vaporii de ap- Cantitatea de vapori de ap din atmosfer depinde exclusiv de termodinamica atmosferei. Cantitatea de vapori de ap pe care o poate conine aerul este n funcie de presiunea de saturaie, care, la rndul ei, depinde de temperatur.
3

o Dioxidul de carbon- Carbonul este elementul principal care asigur viaa. Ca i alte elemente chimice, el este angrenat n natur ntr-un circuit. Cea mai mare parte a combinaiilor sub form gazoas este format din dioxidul de carbon