Lucrare de laborator nr. 1.

Prezentati si comentati principiile contabilitatii bancare. Care sunt regulile specifice de evaluare ale societatilor bancare ? Documentele contabilitatii bancare: prezentare, clasificare, continut. Planul de conturi al societatilor bancare. Care dintre urmatoarele principii ale contabilitatii bancare urmareste permite contabilizarea pierderilor probabile, dar nu si a veniturilor potentiale ? principiul necompensarii principiul intangibilitatii bilantului principiul costului istoric principiul prudentei principiul permanentei metodelor In conformitate cu regulile specifice de evaluare, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate: la valoarea de inventar la cost de achizitie la curs de acoperire la cursul utilizat pentru evaluarea elementelor de acoperire la cost de productie Un cont al carui simbol contine 4 cifre corespunde: unei grupe de conturi. unui cont analitic. unui cont sintetic de gradul trei. unui cont sintetic de gradul doi. unui cont sintetic de gradul patru.

Raspuns: 1.1. PRINCIPII CONTABILE IN BANCA .

1. Principiul prudentei urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din prezent.

Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si a veniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazul operatiunilor de piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize, instrumente financiare la termen). 2. Principiul permanentei metodelor care asigura comparabilitatea in timp a informatiilor contabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate. Schimbarea acestora se face numai extraordinar si in mod justificat. 3. Principiul independentei exercitiilor decupeaza activitatea bancii in perioade de timp de 12 luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catre banca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite. De exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu in functie de momentul incasarii sau platii lor. 4. Principiul continuarii activitatii pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod normal activitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare. 5. Principiul intangibilitatii bilantului cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. 6. Principiul necompensarii in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-o compensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieli

in contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acest principiu. Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare la termen sau cazul swap-urilor de dobanzi. 7. Principiul costului istoric cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoarea istorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni in functie de pretul pietei. 8. Principiul importantei semnificative in conformitate cu acest principiu, toate informatiile de importanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Sunt semnificative acele informatii a caror importanta poate afecta deciziile si rationamentele utilizatorilor externi. 9. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul economic si financiar in raport cu cel juridic. 10. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele urmareste furnizarea de informatii clare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilor si riscurilor asumate. 11. Principiul cuantificarii monetare cere exprimarea intr-o forma monetare a operatiunilor contabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de specificul operatiunii desfasurate,apar si alte monede straine. 1.2. EVALUAREA PATRIMONIULUI. Reguli generale 1. Evaluarea la data intrarii in patrimoniu Bunurile sunt evaluate, in momentul intrarii in patrimoniu, la valoarea de intrare sau valoarea contabila. Aceasta se stabileste astfel: - bunurile procurate cu titlu oneraos, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie; - bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora; - bunurile produse de banca, la cost de productie. Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport si aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Creantele si datoriile sunt evaluate in contabilitate la valoarea lor nominala. 2. Evaluarea la inventariere. Bunurile sunt evaluate cu ocazia inventarierii la valoarea actuala sau valoarea de utilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar. Aceasta se stabileste in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei. Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabila de incasat sau de plata. 3. Evaluarea la inchiderea exercitiului. Elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru aceasta se compara valoarea contabila cu valoarea de inventar. Daca exista diferente se procedeaza astfel: - pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, ele ramanand evidentiate la valoarea de intrare. Diferentele constatate in minus, in cazul imobilizarilor, se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau se constituie provizioane (cand deprecierea este reversibila). Pentru celelalte elemente de activ se constituie provizioane. Valoarea elementelor de activ se mentine, de asemenea, la valoarea lor de intrare; - pentru elemenetele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la

valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. 4. Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum. In acest caz , al iesirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Reguli specifice a) la fiecare inchidere anuala contabila, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate la cursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite. Cursul utilizat este cursul la vedere sau cursul la termen, in functie de natura operatiunilor acoperite; b) operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldul acestora se evalueaza la valoarea lor de piata; c) cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentionarea in activ a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitate de rascumparare se inregistreaza in conturile din afara bilantului; d) titlurile de tranzactie se evalueaza la valoarea lor de piata; e) primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor de venituri sau cheltuieli, dupa caz, pe durata de viata reziduala a titlurilor. In cazul scaderii valorii titlurilor de investitii, ca urmare a deprecierii valorii acestora, nu se constituie provizioane; f) in cadrul operatiunilor consortiale de finantare, fiecare banca asociata intr-un consortiu sau sindicat inregistreaza numai cota-parte fixata prealabil, aplicandu-se, in general, urmatoarele g) activele gajate sau date in garantie, cu exceptia numerarului, sunt mentionate, in toate cazurile, in bilantul bancii, iar activele primite in gaj sau in garantie, cu exceptia numerarului, nu figureaza in bilantul bancii, chiar daca se refera la angajamente proprii sau in contul tertilor; h) angajamentele date in contul tertilor se inregistreaza in conturile in afara bilantului, in cadrul angajamentelor de garantie, iar cele date in cont propriu se evidentiaza numai in conturile de evidenta in afara bilantului. 1.3. DOCUMENTELE BANCARE . La completarea documentele justificative se au in vedere, in general, urmatoarele elemente: - denumirea documentului; - denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul; - numarul si data intocmirii documentului; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale; - continutul operatiunii patrimoniale; - datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate; - numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat; - alte elemete menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii inregistrata. In general, documentele folosite de contabilitatea bancara se incadreaza in una din urmatoarele categorii: documente primare acestea se completeaza, de regula, pentru o singura operatiune, in momentul desfasurarii procesului sau fenomenului economic. In aceasta categorie se incadreaza cecurile, ordinele de incasare sau de plata; documente de sinteza acestea cumuleaza mai multe informatii, intr-o forma coerenta din punct de vedere contabil, reflectand un fenomen mai complex sau o activitate economica. Sunt realizate pe baza celorlalte documente justificative. In aceasta categorie se incadreaza jurnalele contabile, balanta de verificare, bilantul;

documente centralizatoare cumuleaza, de regula, mai multe informatii privind acelasi fenomen sau proces economic. Se intocmesc pe baza unei serii de documente de acelasi tip. Aici se intalnesc, de exemplu, borderourile de cecuri de decontare; documente statistice sunt folosite in evidentele statistice si apar sub forma unor liste sau situatii. De exemplu, situatia creditelor acordate de banca. Dintre documentele sintetice, Legea contabilitatii obliga societatile bancare la intocmirea urmatoarelor registre: - registrul jurnal; - registrul inventar; - registrul cartea mare. Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie tinut la centrala bancii si la fiecare subunitate cu contabilitate proprie. El inregistreaza in ordine cronologica operatiunile patrimoniale, tinand cont de data de intrare sau intocmire a documentelor. Registrul jurnal este tinut sub forma unui registru jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare ( Jurnalul operatiunilor zilei, Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei). Datele mentionate in aceste jurnale fac referire la felul, numarul si data documentului justificativ, explicatiile si conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate. Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilant. Inregistrarea acestor elemente se face pe baza unor liste de inventariere, intocmite in conformitate cu normele in legale. Registrul inventar se tine centralizat si la nivelul fiecarei subunitati bancare. Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriu, intocmit de centrala bancii si de toate subunitatile cu contabilitate proprie, in care se inscriu lunar, pentru fiecare cont, inregistrarile efectuate in registrul jurnal auxiliar Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei, stabilindu-se situatia fiecarui cont: sold initial, rulaje debitoare, rulaje creditoare si sold final. Datele inscrise in registrul cartea mare sunt preluate la intocmirea balantei de verificare. Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este un document de sinteza ce realizeaza o analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor si evidentiaza rezultatul contabil al activitatii desfasurate. El permite, de asemenea, sa se calculeze o serie de indicatori care sa prezinte performantele acestei activitati. Elemenetele componente ale acestui document sunt grupate in functie de natura lor astfel: I. Venituri: 1. Venituri din activitatea de exploatare bancara; 2. Venituri diverse din exploatare; 3. Venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate; 4. Venituri exceptionale; 5. Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. II. Cheltuieli: 1. Cheltuieli de exploatare bancara; 2. Cheltuieli de personal; 3. Impozite si taxe; 4. Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti; 5. Cheltuieli diverse de exploatare; 6. Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale; 7. Cheltuieli exceptionale. III. Rezultatul curent: I (1+2+3+5) II (1+2+3+4+5+6) IV. Rezultatul exceptional: I.4 II.7 V. Rezultatul exercitiului: III + IV VI. Rezerve si fonduri de risc VII. Profit impozabil: V - VI VIII. Impozit pe profit

IX. Profit net: VII - VIII 1.4. PLANUL DE CONTURI AL SOCIETATILOR BANCARE Conturile sunt simbolozate in baza sistemului zecimal si sunt grupate astfel: pe clase corespund primei cifre din simbolul contului; pe grupe coespund primelor doua cifre din simbolul contului; pe conturi sintetice de gradul intai corespund primelor trei cifre din simbolul contului; pe conturi sintetice de gradul doi corespund primelor patru cifre din simbolul contului; pe conturi sintetice de gradul trei corespund primelor cinci cifre din simbolul contului. O astfel de structura permite identificarea apartenentei unui cont la o anumita clasa, grupa sau categorie de conturi si, in acelasi timp, in baza apartenentei stabilite, contului respectiv i se atribuie o serie de caracteristici (de exemplu, contul 6025 este un cont de cheltuieli, de activ, ce incepe a functiona prin debitare, iar la sfarsitul perioadei nu prezinta sold). Planul de conturi al societatilor bancare prezinta urmatoarea structura pe clase: Clasa 1 Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare cuprinde conturile din evidenta centralei bancii, conturile ce reflecta lichiditatile la alte banci si conturile folosite pe relatia cu banca centrala. Clasa 2 Operatiuni cu clientela cuprinde conturi utilizate pentru evidentierea relatiei dintre banca si clientii sai. Clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse cuprinde conturi folosite pentru reflectarea contabila a operatiunilor cu titluri si o serie de conturi utilizate in gestiunea interna a bancii. Clasa 4 Valori imobilizate contine conturi ce inregistreaza bunurile si valorile caracterizate ca imobilizari corporale si necorporale, amortizarile acestora si operatiuni de leasing si de locatie simpla. Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate si provizioane inregistreaza fondurile investite in banca pentru o perioada lunga de timp (fonduri proprii si datorii subordonate), la care se adauga o serie de provizioane si fonduri de risc. Clasa 6 Cheltuieli cuprinde conturi ce reflecta cheltuielile bancii. Clasa 7 Venituri cuprinde conturi necesare inregistrarii veniturilor bancare. Atat veniturile cat si cheltuielile prezinta o structura ce reflecta specificul activitatii bancare. Elementul cel mai des intalnit este reprezentat de dobanda platita sau incasata. Clasa 9 Operatiuni in afara bilantului contine conturi ce reflecta contabil angajamentele bancii in relatiile cu alte banci sau cu clientii. Activ Pasiv Operatiuni de trezorerie Operatiuni cu clientela Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse Imobilizari Operatiuni de trezorerie Operatiuni cu clientela Operatiuni cu titluri si diverse Capitaluri permanente Angajamente in afara bilantului Angajamente in afara bilantului

Elevul

Profesorul

Nr. Lucrarii

Nota

Lucrare de laborator nr.2.

EXEMPLE DE INTREBARI Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare. Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare. Creante restante si indoielnice: definire, prezentare, exemple de contabilizare. Cecul: definire, contabilizare, exemple. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ? rambursarea unui credit pentru echipamente inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente plata dobanzii la un credit pentru echipamente acordarea unui credit pentru echipamente acordarea unui credit de trezorerie Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind restante ? se crediteaza contul 2817 se crediteaza contul 7028 se debiteaza contul 2817 se crediteaza contul 2812 se debiteaza contul 2812 La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila: 25336 = 2511 25331 = 111 2511 = 25336 25336 = 376 376 = 25336 Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel: 25211 = 7029 7029 = 25211 2511 = 376 25211 = 376 376 = 25211 Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ? contul 2511 contul 2532 contul 111 contul 2411 contul 101 Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ? 2061 = 111 111 = 2511 2061 = 2511 111 = 2061 2511 = 2061

Raspuns: DECONTARI INTER SI INTRABANCARE Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare.

Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii: 1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de banci la banca centrala; 2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de corespondent create; 3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine. Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS). . 2.1.1. Decontari intrabancare Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste urmatoarele documente interne: avizul de creditare atunci cand banca initiatoare este banca platitorului; avizul de debitare atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 2511 = 341 Conturi curente / platitor Decontari intrabancare 2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 341 = 2511 Decontari intrabacare Conturi curente / beneficiar 2.1.2. Decontari interbancare Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci sau in mod intermediat, prin casele de compensatii. 2.1.2.1. Decontari prin case de compensatii Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala. In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catre un furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii. Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei de compensatii. 2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondente In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului

de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor caracteristici: - se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci; - in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in zona in care functioneaza; - bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare; - se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile de stingere a datoriilor. Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi: conturi nostro acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand plasamente la acele banci; conturi loro sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse obtinute de la acele banci. 2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R. Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite. Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a Romaniei: a. imprumut structural reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a scontului. b. imprumut de licitatie in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut, bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult. c. imprumut special este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor aflate in lipsa de lichiditate. d. imprumut lombard sau overdraft reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont, acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitor limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din fondurile proprii ale bancii. 2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de credite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, la o rata a dobanzii negociata intre parti. Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui echilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora prin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite interbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare:

Grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare 141 Credite acordate bancilor 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 1412 Credite la termen acordate bancilor 1413 Credite financiare acordate bancilor 1417 Creante atasate 142 Imprumuturi primite de la banci 1421 Credite de pe o zi pe alta primite de la banci 1422 Credite la termen primite de la banci 1423 Credite financiare primite de la banci 1427 Datorii atasate Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 Credite si imprumuturi interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 Imprumuturi primite de la banci) pe piata interbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe urmatoarele analitice: - de pe o zi pe alta cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contract pentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421); - la termen cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422); - financiare sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand ca beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423). 2.4. DEPOZITE INTERBANCARE In mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancare reprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resurse de la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foarte scurte Contabilizarea operatiunilor Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 13 Depozite interbancare: Grupa 13 Depozite bancare 131 Depozite la banci 1311 Depozite la vedere la banci 1312 Depozite la termen la banci 1313 Depozite colaterale la banci 1317 Creante atasate 132 Depozite ale bancilor 1321 Depozite la vedere ale bancilor 1322 Depozite la termen ale bancilor 1323 Depozite colaterale ale bancilor 1327 Datorii atasate Aceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancara utilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 Depozite la banci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc: - depozite la vedere constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311 si 1321); - depozite la termen constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zi lucratoare (conturile 1312 si 1322); - depozite colaterale constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si 1323). Contul 131 Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand se creaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 Depozite ale bancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat la

lichidarea depozitului creat altei banci. Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317 Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 Datorii atasate, pentru dobanzile de platit. 2.5. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCARE Operatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite in pensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat. Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul unei livrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri: - titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate la cedant, dar mentionate pe numele cesionarului; - titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului. Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate si titlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat. Contabilizarea operatiunilor In contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile din grupa 13 Valori primite sau date in pensiune: Grupa 15 Valori primite sau date in pensiune 151 Valori primite in pensiune 1511 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 1512 Valori primite in pensiune la termen 1517 Creante atasate 152 Valori date in pensiune 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 1522 Valori date in pensiune la termen 1527 Datorii atasate Contul 151 Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat la acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 Valori date in pensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primirea imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor. In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturi distincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta si 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile 1512 Valori primite in pensiune la termen si 1522 Valori date in pensiune la termen). Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517 Creante atasate si 1527 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli. 2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se afla si un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restante sau indoielnice. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din relatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 Creante restante si indoielnice: Grupa 18 Creante restante si indoielnice 181 Creante restante 1811 Creante restante 1812 Dobanzi restante

1817 Creante atasate 182 Creante indoielnice 1821 Creante indoielnice 1822 Dobanzi indoielnice 1827 Creante atasate Conturile 181 Creante restante si 182 Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii. 2.7. PROVIZIOANE Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni cu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile sunt obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul acestora. Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela: Grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda. 2.8. OPERATIUNI DE TREZORERIE 2.8.1. Operatiuni de casa Numerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementari si structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriile bancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si aduca propria contributie la rentabilitatea bancii. In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se pot intalnii urmatoarele tipuri de case bancare: a) case operative de incasari se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urma incasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate. b) case operative de plati se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Casele operative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute. c) case speciale sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar in cadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare; d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori in principal operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora; e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii cumpara sau vand, in contrapartida cu lei romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice rezidente sau nerezidente. Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care sa raspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate.

Contabilizarea operatiunilor: Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 Casa: Grupa 10 Casa si alte valori 101 Casa 102 Alte valori Contul 101 Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se crediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie. Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 Conturi de ajustare si sunt prezentate la capitolul de operatiuni in devize, la schimb manual. In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie. 2.8.2. Cecul Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, da ordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numita beneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul, cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca. Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit la banca tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor existente in cont. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi: 1611 Valori de recuperat 2611 Valori de recuperat 3712 Valori primite la incasare 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare Contul 3712 Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu valoarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spre incasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti. Conturile 1611 Valori de recuperat si 2611 Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul in care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci se foloseste contul 1611. 2.8.3. Carti de plata Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca. Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic de transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete: 1. distribuitorul automat de numerar 2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar 3. terminalele la punctele de vanzare

Contabilizarea operatiunilor

Pentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. In exemple acest cont este 2511 Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarile prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageri

de numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile de numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 Alte stocuri si asimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, in corespondenta cu contul 101 Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cu ajutorul cartii
Elevul Profesorul Nr. Lucrarii Nota

Lucrare de laborator nr.3.

EXEMPLE DE INTREBARI
Creditul: concept, clasificare Factoring: concept, evidentiere in contabilitate Sconatarea: concept, evidentiere in contabilitate Depozitul bancar: caracterizare, tipuri Creante restante si indoielnice: inregistrare in contabilitate Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ? rambursarea unui credit pentru echipamente inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente plata dobanzii la un credit pentru echipamente acordarea unui credit pentru echipamente acordarea unui credit de trezorerie Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind restante ? se crediteaza contul 2817 se crediteaza contul 7028 se debiteaza contul 2817 se crediteaza contul 2812 se debiteaza contul 2812 La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila: 25336 = 2511 25331 = 111 2511 = 25336 25336 = 376 376 = 25336 Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel: 25211 = 7029 7029 = 25211 2511 = 376 25211 = 376 376 = 25211 Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ? contul 2511 contul 2532 contul 111 contul 2411 contul 101 Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ? 2061 = 111 111 = 2511 2061 = 2511 111 = 2061 2511 = 2061 Raspunsuri:

3.1. CREDITE PENTRU CLIENTELA

3.1.1. Concept. Caracteristici. Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut

din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara. Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii: 1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite: credite pe termen scurt (pana la 1 an); credite pe termen mediu (1 5 ani); credite pe termen lung (peste 5 ani). 2. in functie de destinatie: credite comerciale; credite de trezorerie; credite pentru export; credite pentru echipamente; credite pentru bunuri imobiliare; alte credite. 3. dupa modalitatea de rambursare: credite rambursabile la scadenta (in fine); credite rambursabile prin rate fixe; credite rambursabile prin anuitati constante. 4. dupa tipul clientilor beneficiari: credite acordate clientelei financiare; credite acordate societatilor nefinanciare; credite acordate populatiei. 5. dupa forma: avansul in cont curent; imprumut acordat; cesiune de creante (scontare, factoring); creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. 6. dupa situatia economica si financiara a debitorului: credite performante; credite in observatie; credite substandard; credite incerte; credite cu risc major. In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprinderea prezinta urmatoarea documentatie: - cerere de acordare de credit; - bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani; - bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent; - situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plan de fezabilitate; - lista bunurilor constituite in garantie; - alte documente. Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele: - forma de organizre a agentului economic; - sectorul in care isi desfasoara activitatea; - pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva; - lichiditatea patrimoniala;

- indicatorul de solvabilitate; - rotatia activelor circulante; - garantiile asiguratorii; - gradul de indatorare; - dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere; - nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor; - calitatea managementului; - perspectivele societatii. In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul in primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiile de locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc. Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa . Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati: a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. b) Rambursare prin anuitati constante face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. c) Rambursare totala la scadenta sau in fine cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale. La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie, valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care asigurarea expira. Pot constituii garantie pentru credit: a) depozitul bancar b) garantia bancara c) gajul fara deposedare d) gajul cu deposedare e) ipoteca f) cesiunea de creante 3.1.2. Creditarea creantelor comerciale. Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si la factoring. Scontarea reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin cesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio. Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor nominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata. Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea: factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de a detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii; factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului clienti si de probleme de plata. 3.1.3. Credite de trezorerie Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent al clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei. Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit. Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul contului sintetic 202 Credite de trezorerie.

202 Credite de trezorerie 2021 Credite de trezorerie 20211 Vanzari in rate 20212 Credite acordate persoanelor fizice 20213 Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata 20214 Utilizari de deschideri de credite permenente 20215 Credite global de exploatare 20216 Credite pentru finantarea stocurilor 20217 Credite garantate cu valori financiare 20218 Credite acordate importatorilor 20219 Alte credite de trezorerie 2027 Creante atasate Contul 202 Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului: vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru importatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditanduse la rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 Creante atasate. 3.1.4. Creditele pentru export Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 Credite pentru export si finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt acordate sub urmatoarele forme: prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- sunt evidentiate de contul 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii; credite furnizor constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 Credite furnizor; credite cumparator se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani, clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 Credite comerciale acordate nerezidentilor. Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursare. 3.1.5. Creditele pentru echipament Creditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordate clientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari de imobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont. 204 Credite pentru echipamente 2041 Credite pentru echipamente 2047 Creante atasate 3.1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sau unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unor imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului. Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurare pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor. 205 Credite pentru bunuri imobiliare 2051 Credite investitori 2052 Credite promotori 2057 Creante atasate 3.1.7. Creditele consortiale Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte. Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un

client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare, excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit. O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu. 3.1.8. Creditarea clientelei financiare Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit, societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile pot acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidenta operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 Credite si imprumuturi privind clientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi (conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit: Grupa 23 Credite si imprumuturi privind clientela financiara

3.2. DEPOZITE BANCARE

Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont. 3.2.1. Tipuri de depozite In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim urmatoarele tipuri de conturi bancare: Depozit in cont curent reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, plata si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero. Depozitele la vedere reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului Depozit la termen reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara, pentru o perioada asemanatoare. Depozite colaterale reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii contractuale ale clientului, ca de exemplu: - deschidere de acreditive; - emitere de scrisori de garantie; - ordine de plata cu scadenta; - cecuri certificate; - garantii gestionari. Certificate de depozit reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se:

- certificat de economii; - carnet de economii; - certificat de depozit. Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi incasata la scadenta sau anticipat. Depozite pe librete de economii reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni. Contabilizarea operatiunilor cu depozite Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu Clientele. Grupa 25 Conturile clientelei Grupa 24 Valori primite sau date in pensiune

3.4. VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATE

Desfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in care trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efecte comerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sume incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare. Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor din grupa 26 Valori de recuperat si sume datorate: Grupa 26 Valori de recuperat si alte sume datorate Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la lamurirea statutului lor. Contul 261 Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cu sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262 Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta ca reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. .

4.5. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE

In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28 Creante restante si indoielnice: Grupa 28 Creante restante si indoielnice Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.

3.6. PROVIZIOANE
Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista urmatoarele grupe si cote de provizionare: credite standard 0% credite in observatie 5% credite substandard 20%

credite indoielnice 50% credite pierdere 100% Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 29 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientele.

Elevul

Profesorul

Nr. Lucrarii

Nota

Lucrare de laborator nr.4.

EXEMPLE DE INTREBARI Titlurile de tranzactie: definire, caracterizare si evaluare. Titlurile de investitii: definire, caracterizare si evaluare Comparati si exemplificati contabil modul de evaluare a titlurilor de tranzactie, de plasament si de investitii. Prezentati creantele fata de buget folosind exemple de inregistrare contabila Care dintre urmatoarele raspunsuri nu apare la achizitia unui titlu de tranzactie prin societati de bursa ? se debiteaza contul 333 se crediteaza contul 111 se debiteaza contul 3021 se crediteaza contul 3021 se crediteaza contul 333 Care dintre operatiunile urmatoare reprezinta o reevaluare a unui titlu de tranzactie in urma scaderii cursului ? 6032 = 3021 6032 = 3027 3021 = 7032 3021 = 6032 3027 = 7032 Care este explicatia urmatoarei operatiuni: 3047 = 70341 ? inregistrarea dobanzii de incasat la un titlu de investitii inregistrarea dobanzii de platit la un titlu de investitii plata dobanzii la un titlu de investitii inregistrarea diferentei de curs favorabile la un titlu de investitii inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la un titlu de tranzactie Cum se inregistreaza contabil plata in numerar a salariului net ? 3511 = 101 2511 = 101 101 = 2511 101 = 3511 3511 = 2511 Care dintre urmatoarele operatiuni inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj ? 35221 = 111 111 = 35221 6122 = 35221 35221 = 2511 2511 = 35221 Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile: 631 = 362 ? cumparare de materiale b. consum de materiale c. amortizarea materialelor d. plata materialelor e. vanzare de materie.

Raspuns:

4.1. OPERATIUNI CU TITLURI

Titlurile de valoare reprezinta inscrisuri care incorporeaza un drept de proprietate sau de creanta. Clasificarea titlurilor se poate face dupa mai multe criterii: 1. Dupa natura titlului: valori mobiliare (actiuni si obligatiuni); titluri de stat (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie); titluri de creanta negociabile; titluri de piata interbancare; alte titluri negociabile. 2. Dupa veniturile pe care le genereaza: titluri cu venit fix; titluri cu venit variabil. 3. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii, cu privire la durata detinerii: titluri de tranzactie; titluri de plasament; titluri de investitii; titluri de participare; parti in societati comerciale legate; titluri ale activitatii de portofoliu. In cele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg cateva categorii de titluri. Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta, care ofera detinatorului lor un drept de o anumita valoare. Transmiterea lor se realizeaza prin negociere la bursa de valori. Sunt cuprinse in categoria valorilor mobiliare actiunile, obligatiunile, instrumente financiare derivate si orice alte titluri stabilite de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Actiunile sunt titluri reprezentative ale unor parti unitare dintr-o societate de capitaluri. Ele confera proprietarului calitatea de asociat, cu toate drepturile ce decurg din acest statut: - dreptul la dividende; - dreptul dea participa la operatiunile de capital; - dreptul de a fi informat; - dreptul de a lua decizii prin vot. Actiunile sunt negociabile si pot face obiectul unei cotari in bursa de valori sau pe alte piete secundare. Obligatiunile sunt titluri negociabile ce reprezinte creante asupra emitentului. Ele apar in urma unui credit acordat de detinatorul lor emitentului, in schimbul platii de catre acesta din urma a unei dobanzi. Emisiunea de obligatiuni reprezinta pentru emitent un mijloc de procurare de capitaluri pe termen lung, destinate finantarii unor investitii sau acoperirii deficitului bugetar, in cazul statului. Obligatiunile pot fi: obligatiuni ordinare; obligatiuni cu prima de emisiune; obligatiuni cu prima de rambursare; obligatiuni cu prima de emisiune si prima de rambursare. Titlurile de stat, numite si efecte publice, sunt inscrisuri emise de organe specializate ale administratiei de stat (Ministerul Finantelor) in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare. Intalnim urmatoarele titluri de stat: a) bonuri de tezaur;

b) certificate de trezorerie; c) obligatiuni de stat. Titlurile de stat pot fi emise sub forma materiala sau in cont. Prima varianta este utilizata atunci cand emisiunea se adreseaza populatiei. Ele sunt purtatoare de dobanzi, negociabile si prezinta o lichiditate ridicata. Titlurile de creante negociabile sunt titluri emise in general pe termen scurt, negociabile pe o piata reglementata. In aceasta categorie sunt cuprinse biletele de trezorerie, certificatele de depozit. Titlurile pietei interbancare sunt emise numai de catre institutiile interbancare si sunt negociabile doar pe piata interbancara. In aceasta categorie sunt incluse: a) bilete la ordin negociabile (BON); b) certificate interbancare cu dobanda platibila in avans (CIPA); c) certificate interbancare cu dobanda platibila in fine (CIFIN). Titlurile cu venit fix sunt acele titluri care ofera detinatorului un venit stabilit pe baza unei rate de dobanda fixa, ca de exemplu: obligatiuni, certificate de trezorerie. Titlurile cu venit variabil sunt actiunile, care ofera detinatorului un veni sub forma dividendului, dimensionat in functie de profiturile obtinute de emitent. 4.1.1. TITLURI DE TRANZACTIE Titlurile de tranzactie sunt titluri cu venit fix sau cu venit variabil, achizitionate cu intentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita o intentie cu privire la perioada detinerii. Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de tranzactie, un titlu trebuie sa indeplineasca simultan trei conditii: sa fie tranzactionat inainte de scadenta, intr-un termen care sa nu depaseasca sase luni; sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida; pretul de piata sa fie accesibil tertilor. Tinand cont de faptul ca in aceasta categorie intra si titluri fata de care, in momentul achizitionarii nu exista o intentie clara cu privire la durata detinerii, periodic bancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru a face reclasari. Aceste titluri fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derularii urmatoarelor operatiuni: - operatiuni de mentinere a pietei (market maker); - operatiuni de arbitraj realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza diferentelor aparute intre cotarea aceluiasi titlu pe doua piete diferite; - operatiuni speculative realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza variatiei anticipate a unui curs pe termen foarte scurt. Evaluarea titlurilor de tranzactie in momentul achizitionarii se face la valoarea de Achizitie, formata din pretul de cumparare ce cuprinde si cheltuielile de achizitie si eventuale dobanzi, aparute in cazul obligatiunilor. Periodic, are loc o reevaluare a titlurilor de tranzactie la pretul pietei. Diferentele favorabile sunt preluate pe venituri, cele nefavorabile sunt preluate pe cheltuieli. Cesiunea titlurilor se face la pretul de vanzare, eventualele diferente in raport de valoarea din contabilitate merg pe venituri sau cheltuieli. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului 302 Titluri de Tranzactie. 4.1.2. TITLURI DE PLASAMENT Titlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil achizitionate in vederea detinerii lor o perioada mai mare de 6 luni, fara insa ca aceasta detinere sa fie obligtorie pana la scadenta.

In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate, de asemenea, urmatoarele titluri: - titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni, dar care nu intrunesc conditiile de piata pentru a fi clasate ca titluri de tranzactie; - titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile o perioada de cel mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare; - titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta, dar pentru care banca nu dispune de mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investitii. Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumparare la pretul de achizitie, fara cheltuieli de achizitie sau dobanzi scurse, in cazul titlurilor cu venit fix. In cazul in care titlurile provin prin transfer din categoria titlurilor de tranzactie, vor fi inregistrate la pretul pietei din ziua transferului. Periodic are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pietei. Daca apar diferente, acestea vor fi inregistrate diferit: - diferentele favorabile nu se inregistreaza si nici nu folosesc la compensarea diferentelor nefavorabile inregistrate de alte titluri; - diferentele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere. Vaanzarea titlurilor de plasament se inregistreaza la pretul de cesiune negociat. Eventualele diferente favorabile sau nefavorabile sunt preluate pe venituri sau cheltuieli. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul contului 303 Titluri de Plasament. 4.1.3. TITLURI DE INVESTITII Titlurile de investitii sunt titluri cu venit fix, achizitionate de banca cu intentia de a le pastra o perioada indelungata de timp, in principiu, pana la scadenta. Aceste titluri aduc titularului venituri regulate sub forma de dobanzi. In aceasta categorie sunt cuprinse obligatiunile, efectele publice si alte titluri cu venit fix. Titlurile de investitii trebuie protejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda. Evaluarea titlurilor de investitii se face la cumparare la pret de achizitie, fara cheltuieli de achizitie sau dobanda pentru perioada scursa. In cazul in care pretul de achizitie este mai mare decat valoarea de rambursare spunem ca titlul are o prima. Daca pretul de achizitie este mai mic decat valoarea de rambursare spunem ca titlul decoteaza. Si intr-un caz si in celalalt, prima sau decotarea sunt esalonate pe durata de viata ramasa a titlului (prorata temporis), pe venituri sau cheltuieli. Titlurile de investitii care provin din categoria titlurilor de tranzactie sunt preluate la pretul zilei, iar cele care sunt transferate din categoria titlurilor de portofoliu sunt peluate la valoarea de achizitie. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor cu titluri de investitii se face cu ajutorul contului 304-titluri de investitii. 4.1.4. OPERATIUNI DE PENSIUNE CU TITLURI Operatiumile de pensiune reprezinta cesiuni de titluri in schimbul unor lichiditati, cu conditia rascumpararii lor la scadenta, la un pret stabilit contractual. Pensiunea de titluri poate fi simpla sau livrata. In continuare ne vom ocupa de pensiunea livrata. Pensiunea simpla a fost abordata in cadrul capitolelor 2 si 5. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile de pensiune livrata fac obiectul contului 301 Titluri primite sau date in pensiune livrata. Functionarea conturilor este asemanatoare cu a conturilor prezentate la pensiunea simpla. 4.1.5. EMISIUNEA DE TITLURI Emisiunea de titluri reprezinta o modalitate de imprumut prin care banca poate atrage resurse de pe pietele de capital. In functie de necesitati si de categoria de titluri emise, banca poate sa obtina lichiditati pe termen scurt, mediu sau lung. Titlurile emise de banca sunt: titluri de piata interbancara sunt emise de banci pe piata interbancara pentru a obtine lichiditati pe termen scurt. Aceste titluri imbraca forma certificatelor

interbancare cu dobanda platita in avans sau in fine si a biletelor la ordin negociabile. titluri de creante negociabile aduc bancilor resurse pe termen scurt si mediu. Aici sunt cuprinse biletele de trezorerie si certificatele de depozit. obligatiuni sunt emise de banci, in special pentru atragerea de resurse pe termen mediu si lung. alte titluri. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile de emitere de titluri sunt evidentiate in contabilitate utilizand conturile din grupa 32 Datorii constituite prin titluri.

4.2. OPERATIUNI DIVERSE

In cadrul acestor operatiuni se evidentiaza relatiile bancii cu personalul, asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si cu actionarii. Tot aici sunt contabilizate intrarile si consumurile de stocuri, precum si provizioanele constituite pentru acestea. Operatiunile diverse apar inregistrate in contabilitate prin internediul conturilor din clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse. Inregistrarile sunt in mare parte asemanatoare cu cele din contabilitatea celorlalte societati nebancare. 4.2.1. DATORII SI CREANTE PRIVIND PERSONALUL Datoriile si creantele privind personalul apar in urma prestatiilor individuale ale salariatilor, prestatii ce sunt remunerate de banca. Astfel, acestia primesc remuneratii sub forma salariului de baza, sporurilor, adaosurilor, premiilor, indemnizatiilor pentru concedii de odihna si pentru situatii de incapacitate temporara de munca si a altor avantaje sub forma materiala sau financiara. De asemenea, banca realizeaza o serie de retineri din remuneratia personalului in conformitate cu legislatia in viguare, cu decizii judecatoresti sau in baza unor obligatii contractuale ale angajatilor. Plata salariilor nete, ramase dupa oprirea retinerilor, se face in numerar prin casierie sau prin virament in cont bancar. Contabilizarea operatiunilor Datoriile si creantele privind personalul sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul contului 351 Personal si conturi asimilate, dezvoltat pe mai multe analitice. 4.2.2. DATORII SI CREANTE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA Datoriile si creantele bancii privind asigurarile si protectia sociala sunt legate de contributia bancii la alimentarea fondurilor de asigurari sociale si de somaj. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia sociala se utilizeaza contul 352 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi assimilate. 4.2.3. DATORII SI CREANTE FATA DE BUGETUL STATULUI Bancile sunt obligate sa participe, alaturi de alte unitati economice, la alimentarea bugetului statului sau a unor fonduri speciale. Astfel ele efectueaza varsaminte in contul impozitului pe profit, impozitului pe salarii, taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe asimilate. Totodata, ele pot beneficia de venituri din partea statului sub forma unor subventii. Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote procentuale la profitul impozabil determinat. Impozitul pe salarii este suportat de salariati sau de colaboratori din veniturile brute obtinute pe parcursul unei luni si este platit de banca. Impunerea se realizeaza pe transe de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote progresive de impozit. Contabilizarea operatiunilor In contabilitate, datoriile si creantele bancii fata de bugetul statului sunt evidentiate cu ajutorul urmatoarelor conturi: 353 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi assimilate. 4.2.4. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI

Debitorii diversi apar in urma operatiunilor privind avansuri nedecontate, pagube materiale, amenzi, penalitati, echipamente de lucru date personalului. Creditorii diversi reprezinta rezultatul operatiunilor cu depozite de garantii primite la operatiunile de leasing si locatie simpla si al unor datorii fata de furnizorii de bunuri si servicii. 4.2.5. STOCURI Stocurile societatilor bancare sunt asemanatoare cu cele ale societailor nebancare, dispunand de conturi ce reflecta natura lor.

Elevul

Profesorul

Nr. Lucrarii

Nota

Lucrare de laborator nr.5.

5.6. EXEMPLE DE INTREBARI Prezentati si inregistrati contabil operatiunile cu imobilizari financiare. Cum se inregistreaza in contabilitata societatilor bancare operatiunile de leasing ? Ce sunt imobilizarile necorporale si cum sunt inregistrate in contabilitate ? Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 4717 = 70411 ? se incaseaza chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza venitul din vanzarea bunului dat in leasing se plateste chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza cheltuiala cu achizitia bunului dat in leasing Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la rambursarea unui credit subordonat si incasarea dobanzii ? se crediteaza contul 111 se crediteaza contul 2511 se debiteaza contul 407 se crediteaza contul 407 se debiteaza contul 401 La diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing se face urmatoarea inregistrare contabila: 493 = 70414 491 = 70414 70414 = 493 60414 = 493 491 = 60414.

Raspuns: 5.1. IMOBILIZARI FINANCIARE Imobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse la crearea capitalurilor altor societati. Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite, intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor, sau a unor titluri prezentate in continuare. Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venit variabil, detinute de banca la societati. In mod obligatoriu, banca trebuie sa fie proprietara a cel putin 50 % din capitalul acestor societati, ceea ce ii permite sa le poata controla exclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil. Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil, altele decat partile in societatile comerciale legate, care ii permit bancii sa se implice in procesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoarele conditii: - detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii; - societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii; - societatea emitenta sa detina participatii la banca; - decizai sa se ia de un grup de control comun. Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil, achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri. Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor. Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate sub forma de titluri, ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanzi

Contabilizarea operatiunilor Imobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupele 40 - Credite subordonate si 41 Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu: Grupa 40 Credite subordonate Grupa 41 Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu 5.2. IMOBILIZARI NECORPORALE Imobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fondului comercial, cheltuielilor de constituire, brevetelor, concesiunilor, licentelor, programelor informatice, etc. Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea sau cresterea potentialului de dezvoltare al bancii. In cadrul lui intalnim clientela, prestigiul, reputatia, vadul si alte elemente necorporale. Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii, la extinderea sau modificarea activitatii ei. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli legate de emiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate. Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Ele sunt amortizate liniar intr-o perioada de cel mult 5 ani. Contabilizarea operatiunilor Imobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoarele conturi: Grupa 43 Imobilizari in curs 431 Imobilizari necorporale in curs Grupa 44 Imobilizari ale activitatii de exploatare 441 Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 4411 Fondul comercial 4412 Cheltuieli de constituire 4419 Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare Grupa 45 Imobilizari in afara activitatii de exploatare 451 Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare Grupa 46 Amortizari privind imobilizarile 5.3. IMOBILIZARI CORPORALE Imobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare si de durata normala de functionare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixe clasificate in: - cladiri; - constructii speciale; - masini, utilaje si instalatii de lucru; - aparate si instalatii de masurare, control si reglare; - mijloace de transport; - unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica; - animale si plantatii; - alte imobilizari corporale. In acelasi timp, contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporale din activitatea de exploatare, din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs. Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediul amortizarii. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelor

conturi: Grupa 43 Imobilizari in curs 432 Imobilizari corporale in curs Grupa 44 Imobilizari ale activitatii de exploatare Grupa 45 Imobilizari in afara activitatii de exploatare Grupa 46 Amortizari privind imobilizarile 5.4. LEASING SI LOCATIE SIMPLA Leasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeaza unei alte persoane, numita locatar, dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii, cu optiune de cumparare la scadenta, la un pret convenit initial. Caracteristic leasingului este faptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisface acestuia anumite necesitati. Pe toata durata inchirierii, locatorul calculeaza si inregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere. La scadenta, locatorul poate vinde bunul locatarului. Spre deosebire de operatiunea de leasing, in cazul locatiei simple nu exista optiune de cumparare la finele contractului. Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla se folosesc urmatoarele conturi din grupa 47: Grupa 47 Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate 5.5. PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE Pentru valorile imobilizate, banca poate constituii provizioane care sa acopere pierderile previzibile si reversibile de valoare. In contabilitate, provizionarea imobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora. Provizioanele sunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate pe seama veniturilor. Contabilizarea operatiunilor Grupa 49 Provizioane pentru valori imobilizate

Elevul

Profesorul

Nr. Lucrarii

Nota

Lucrare de laborator nr.6.

EXEMPLE DE INTREBARI Care sunt sursele din care se poate realiza o majorare de capital social Prezentati din punct de vedere contabil primele legate de capital si dati exemple de inregistrari . Prezentati din punct de vedere contabil rezervele si dati exemple de inregistrari . Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile ? retragerea de capital social subscris in lei cresterea capitalului pe baza profitului net cresterea capitalului pe baza rezervelor subscrierea capitalului social in lei varsarea capitalului social subscris Diminuarea unui provizion pentru risc de tara se inregistreaza astfel: 553 = 7653 561 = 766 7653 = 553 553 = 766 766 = 561 La inregistrarea si deducerea impozitului pe profit se face urmatoarea inregistrare in cont: se debiteaza contul 3531 se debiteaza contul 591 se crediteaza contul 791 se debiteaza contul 791 se crediteaza contul 591. Raspuns: 6.1. CAPITAL SOCIAL Capitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emise de banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, Banca Nationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social. Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotararii actionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse: a) emiterea de noi actiuni; b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile respective; c) rezerve constituite din profitul net; d) diferente din reevaluarea patrimoniului; e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni; f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale. Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii, prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni, conform normelor legale. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi: Grupa 50 Capital 501 Capital social

5011 Capital subscris nevarsat 5012 Capital subscris varsat 502 Elemente asimilate capitalului 503 Diferente de conversie 508 Actionari sau asociati Contul 501 Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentru capitalul varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sau aociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si se debiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilor inregistrate de banca. 6.2. PRIME LEGATE DE CAPITAL Primele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea de emisiune fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbraca urmatoarele forme: a) prime de emisiune apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului; b) prime de aport apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura si valoarea nominala a actiunilor emise; c) prime de fuziune se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduce un aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala; d) prime de sciziune reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultat in urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala; e) prime de conversie apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividende neplatite sunt transformate in actiuni. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoarele conturi din grupa 51 Prime legate de capital: 6.3. REZERVE Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categorii de rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare: a) rezerva legala este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara. b) rezerva generala pentru riscul de credit se constituie pentru acoperirea pierderilor din creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in baza reglementarilor existente. c) rezerva statutara se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile statutului bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net. In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor (rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatii exceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor). Contabilizarea operatiunilor Inregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi din grupa 51 Prime legate de capital si rezerve: 6.4. FONDURI, DATORII SUBORDONATE, SUBVENTII Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. El este alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea sau dezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat in exercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent. Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni de titluri sau imprumuturi subordonate, cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a caror

rambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. Acestea defavorizeaza creditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii sau pot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare. Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar, pana la nivelul de 50 % din capitalul propriu Subventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de la bugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea de imobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit. Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate si subventii exista urmatoarele conturi: Grupa 52 Fonduri Grupa 54 Subventii si fonduri publice alocate 6.5. PROVIZIOANE ASIMILATE CAPITALURILOR Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane: provizioane pentru riscuri si cheltuieli; provizioane reglementate. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitul exercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta sau pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituie urmatoarele categorii de comisioane: a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura acestea compenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isi onoreaza obligatiile de plata; b) provizioane pentru facilitati acordate personalului apar in special in cazul unor credite fara garantii, acordate personalului; c) provizioane pentru riscuri de tara sunt create pentru compensarea unor pierderi in cazul plasamentelor externe; d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli vizeaza, in special, provizioane pentru cheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare. Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normele in vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintarea de subunitati in strainatate. Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea sau diminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipsei obiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii. In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneori se urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. In realitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirarea perioadei de provizionare. Contabilizarea operatiunilor Pentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor se folosesc urmatoarele conturi: Grupa 55 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Grupa 56 Provizioane reglementate 6.6. REZULTATUL EXERCITIULUI La sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului sub forma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde: rezultatul curent; rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatii

curente bancare. Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de venituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultata reprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brut se pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numai cele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din anii precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit) Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se va repartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) sau poate fi reportat pentru exercitiul urmator. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi: Grupa 58 Rezultatul reportat 581 Rezultatul reportat Grupa 59 Rezultatul exercitiului
Nr. Lucrarii

Elevul

Profesorul

Nota

Lucrare de laborator nr.7.

EXEMPLE DE INTREBARI Prezentati grupa de cheltuieli cu provizioanele si pierderi din creante nerecuperate. Cum se inregistreaza diferentele favorabile si nefavorabile la operatiunile cu devize ? Dobanda de platit la un depozit la termen deschis la banca de o alta banca se inregistreaza astfel: 1327 = 60132 1327 = 111 111 = 1327 60132 = 1327 1327 = 70132 Care este semnificatia contabila a urmatoarei operatiuni: 2912 = 7622 majorarea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela diminuarea unui provizion constituit pentru operatiuni interbancare anularea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela constituirea unui provizion pentru deprecieri trecerea pe venituri a pierderilor din operatiuni cu clientela La amortizarea primei la un titlu de investitii se face urmatoarea inregistrare: se debiteaza contul 60342 se debiteaza contul 3041 se crediteaza contul 70342 se debiteaza contul 111 se crediteaza contul 60342 Raspuns:

7.1. CHELTUIELI BANCARE

Cheltuielile bancare cuprind sumele si valorile platite sau de platit pentru resurse imprumutate sau atrase, pentru materiale consumate, servicii si lucrari prestate de terti, pentru remunerarea personalului si executarea unor obligatii legale sau contractuale. Tot in categoria cheltuielilor bancare intra si cheltuielile cu amortizarile si provizioanele, pierderile si alte cheltuieli exceptionale Dupa natura lor, cheltuielile bancare pot fi impartite in urmatoarele categorii, care stau si la baza crearii grupelor de conturi de cheltuieli din clasa 6 Cheltuieli: cheltuieli de exploatare bancara; cheltuieli cu personalul; impozite si taxe; cheltuieli cu materiale, lucrari si servicii efectuate de terti; cheltuieli diverse de exploatare; cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile; cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile; cheltuieli exceptionale; cheltuieli cu impozitul pe profit. In continuare sunt prezentate cateva dintre cele maireprezentative cheltuieli ale societatilor bancare, punand accent pe specificul activitatii acestor societati. 7.1.1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE BANCARA

Cheltuielile de exploatare bancara sunt generate de activitatea de baza a societatii bancare si formeaza cea mai numeraoasa grupa de cheltuieli. In marea lor majoritate, acestea sunt cheltuieli ce privesc exercitiul financiar curent. Dobanzile platite de banca pentru remunerarea resurselor obtinute sub forma de imprumuturi sau depozite reprezinta cele mai importante cheltuieli de exploatare. Alte cheltuieli sunt constituite din comisioane platite de banca si din pierderi inregistrate la variatiile de curs sau la cesiunea titlurilor si devizelor. O categorie distincta de cheltuieli de exploatare o formeaza cheltuielile legate de operatiunile de leasing si locatie simpla. Sunt cuprinse aici cheltuielile cu amortizarile bunurilor date in inchiriere, provizioanele create pentru acestea si eventualele pierderi inregistrate. Mai apar inregistrate la cheltuieli de exploatare si cheltuielile privind datoriile subordonate si fondurile publice alocate, cheltuielile privind operatiuni din afara bilantului si cheltuielile cu gestionarea mijloacelor de plata. Contabilizarea operatiunilor Cheltuielile de exploatare bancara sunt inregistrate contabil in grupa 60 Cheltuieli de exploatare bancara: Grupa 60 Cheltuieli de exploatare bancara 7.1.2. CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE Cheltuielile diverse de exploatare cuprind veniturile retrocedate si cheltuielile refacturate legate de operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun sau pierderile din cesiunea imobilizarilor. Contabilizarea operatiunilor Pentru contabilizarea acestor operatiuni se utilizeaza grupa de conturi 64 Cheltuieli diverse de exploatare: Grupa 64 Cheltuieli diverse de exploatare 641 Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun 642 Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun 643 Cota-parte din cheltuielile sediului social 646 Pierderi din cesiunea imobilizarilor 6461 Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale 6462 Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare 649 Alte cheltuieli diverse de exploatare Conturile de cheltuieli diverse de exploatare sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza in general prin creditul contului 377 Cheltuieli de platit sau al unui cont de imobilizari (grupa 44), in cazul pierderilor din cesiune. 7.1.3. CHELTUIELI CU PROVIZIOANE SI PIERDERI DIN CREANTE NERECUPERABILE Cheltuielile cu provizioanele se fac in scopul crearii anumitor rezerve, utilizabile in viitor pentru finantarea pierderii sau deprecierii unui element de activ (creanta, titlu, imobilizari) sau pentru acoperirea unei cheltuieli cu probabilitate mare de aparitie dupa inchiderea exercitiului. Provizioanele constituite de banca se pot incadra in trei categorii: provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creante sau imobilizari; provizioane pentru riscuri si cheltuieli; provizioane reglementate. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a cheltuielilor cu provizioane si a pierderilor din creante nerecuperabile se face cu ajutorul conturilor din grupa 66: Grupa 66 Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile.

7.1.4. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT Reprezinta o cheltuiala facuta cu impozitul pe profit datorat de banca. Din punct de vedere contabil exista contul de cheltuieli 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit, ce se debiteaza in corespondenta cu contul 3531 Impozit pe profit: 691 = 3531 Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit La sfarsitul exercitiului, contul de cheltuieli 691 se descarca in contul de 591 pentru stabilirea rezultatului sau prin contul 341 in cazul in care rezultatul se stabileste la un nivel superior, la sucursala sau centrala: 591 = 691 Profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit sau 341 = 691 Decontari intrabancare Cheltuieli cu impozitul pe profit

7.2. VENITURILE BANCARE

Veniturile bancare reprezinta, in principal, contravaloarea serviciilor realizate de banca in baza functiilor de intermediere si de gestiune a mijloacelor de plata. Astfel, banca incaseaza dobanzi la creditele acordate sau la depozitele create la alte unitati bancare, incaseaza comisioane, chirii la operatiuni de leasing si alte venituri exceptionale, ce nu caracterizeaza activitatea curenta bancara. Putem clasifica toate aceste venituri in urmatoarele grupe, ce corespund si grupelor de conturi din planul contabil pentru societatile bancare: venituri din activitatea de exploatare bancara; venituri diverse de exploatare; venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate; venituri exceptionale; venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Contabilitatea veniturilor se tine folosind conturi din clasa 7. Comun acestor conturi este faptul ca sunt conturi de pasiv, ce incep a functiona prin a se credita in timpul exercitiu;ui financiar si se debiteaza la sfarsitul anului prin descarcare in contul 591 Profit sau pierdere sau in contul 341 Decontari intrabancare, daca rezultatul nu se stabileste la nivelul subunitatii bancare. 7.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE BANCARA Veniturile din activitatea de exploatare bancara reprezinta cea mai diversa si mai importanta categorie de venituri. Acestea sunt detaliate in mod asemanator cheltuielilor cu activitatea de exploatare, find compuse din dobanzi incasate la operatiuni de creditare si la depozite create la banci, din comisioane incasate, din dobanzi, dividende si diferente favorabile inregistrate la operatiunile cu titluri si devize, ca si din venituri create la operatiunile de finantare prin leasing. Cesiunile de imobilizari pot crea, de asemenea venituri de exploatere bancara. Contabilizarea operatiunilor Veniturile din activitatea de exploatare bancara sunt inscrise in contabilitate folosin conturile grupei 70: Grupa 70 Venituri din activitatea de exploatare bancara 7.2.2. VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE Veniturile diverse din exploatare reprezinta transferuri de cheltuieli catre alte banci sau subunitati bancare, venituri din operatiuni efectuate in comun sau venituri din activitatea subunitatilor bancare din strainatate. Tot aici mai sunt cuprinse si venituri realizate la cesiunea imobilizarilor sau cote-parti din subventiile de investitii.

Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea acestor operatiuni se face cu ajutorul conturilor din grupa 74 Venituri diverse din exploatare: Grupa 74 Venituri diverse din exploatare 7.2.3. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI DIN CREANTE NERECUPERABILE Veniturile din provizioane apar atunci cand se anuleaza total sau partial un provizion datorita faptului ca activul pentru care s-a provizionat este vandut sau iese din evidenta bancii. La fel se procedeaza si in cazul diminuarii sau disparitiei riscurilor pentru care s-a provizionat. Contabilizarea operatiunilor Evidenta acestor operatiuni se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi de venituri: Grupa 76 Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile 7.2.4. VENITURI EXCEPTIONALE Veniturile exceptionale sunt venituri care nu sunt legate de activitatea curenta a bancii. Ele se impart in doua grupe: venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si venituri exceptionale din provizioane. Contabilizarea operatiunilor Evidenta veniturilor exceptionale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 77: Grupa 77 Venituri exceptionale 7.2.5. VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERALE PENTRU RISCUL DE CREDIT Bancile isi creaza o rezerva determinata procentual la volumul creditelor acordate. Nivelul acestei rezervei se actualizeaza in functie de variatia volumului creditelor. In cazul in care ea trebuie diminuata, apare un venit pentru banca evidentiat in contul 781 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Operatiunea se face in corespondenta cu debitul contului 514 - Rezerva generala pentru riscul de credit.

Elevul

Profesorul

Nr. Lucrarii

Nota

Lucrare de laborator nr.8.

EXEMPLE DE INTREBARI Operatiuni in devize: definitie, clasificare, pozitia de schimb. Contabilizarea operatiunilor de schimb la vedere. Operatiunile de swap: definire, tipuri, contabilizare Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 101 = 3721 ? cumparare de deviza la ghiseu inregistrarea cresterii cursului valutar inregistrarea scaderii cursului valutar cumparare de devize in cont vanzare de devize in cont Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la lichidarea unui depozit al clientului constituit in devize la vedere ? 2511 = 2531 111 = 2531 2531 = 2511 111 = 101 101 = 2531 Cum se inregistreaza cresterea cursului devizelor achizitionate la vedere ? 3721 = 3722 3723 = 3722 3722 = 3723 3722 = 3721 3723 = 3721 Cum se inregistreaza livrarea devizelor la o operatiune speculativa de cumparare de devize? 3721 = 121 121 = 3722 3722 = 121 3721 = 3722 121 = 3721. Raspuns: 8.1. OPERATIUNI DE SCHIMB LA VEDERE Operatiunile de schimb la vedere, cunoscute si sub numele de operatiuni spot, sunt operatiuni de cumparare sau vanzare de devize, incheiate la cursul la vedere (curs spot), la care tranzactia si decontarea au loc in acelasi timp sau , de regula, sunt despartite de un interval de timp de maximum 48 ore (doua zile lucratoare). In cazul decontarii dupa doua zile, cursul folosit este acelasi curs din ziua incheierii tranzactiai. Astfel, in cadrul unei operatiuni de schimb se convine ca partenerii sa schimbe o cantitate dintr-o anumita moneda pe o cantitate dintr-o alta moneda. De obicei, pentru schimbul fizic de moneda se utilizeaza conturile de corespondent (121, 122) si contul curent la BNR, numai in cazul monedei nationale. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a operatiunilor de schimb la vedere se tine cu ajutorul contului 931 Operatiuni de schimb la vedere, cont extrabilantier, pentru angajamentele de schimb, iar bilantier utilizand contul 372 Conturi de ajustare:

372 Conturi de ajustare 931 Operatiuni de schimb la vedere 936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului 8.2. OPERATIUNI DE SCHIMB LA TERMEN Operatiunile de schimb la termen sunt operatiuni de vanzare sau cumparare de devize, la care intervalul de timp ce desparte tranzactia de livrarea sumelor este mai mare de doua zile lucratoare. Decontarea operatiuni se face la un curs stabilit prin contract la incheierea tranzactiei si operabil in viitor, la livrarea sumelor. Acesta este cursul la termen sau cursul forward. Cursul la termen este un curs la vedere majorat cu reportul sau micsorat cu deportul existent pentru valuta tranzactionata Operatiunile de schimb la termen se clasifica in doua grupe: operatiuni de schimb speculative sau la termen sec; operatiuni de schimb de acoperire. Operatiuni de schimb la termen speculative reprezinta vanzari sau cumparari de devize, urmate de rascumparari sau revanzari in scopul obtinerii unui profit, prin valorificarea unor oportunitati conjucturale existente pe piata. Operatiuni de acoperire sunt operatiuni de schimb la termen prin care se urmareste reducerea sau eliminarea riscului valutar in conditiile variatiei cursului valutar. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea in contabilitate a operatiunilor de schimb la termen se apeleaza la urmatoarele conturi: 372 Conturi de ajustare 933 Operatiuni de schimb la termen 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9332 Devize de livrat contra lei de primit 9333 Devize de primit contra lei de livrat 9334 Lei de livrat contra devize de primit 9335 Devize de primit contra devize de livrat 9336 Devize de livrat contra devize de primit 934 Report / deport calculat anticipat 9341 Report / deport de primit 9342 Report / deport de platit 936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului 8.3. OPERATIUNI DE SWAP Swap-ul (schimb in limba engleza) de devize reprezinta o operatiune prin care se vinde si se cumpara simultan aceiasi suma in doua valute diferite avand decontari la cursuri si date stabilite la incheirea tranzactiei. Operatiunile de swap au la baza un imprumut obtinut intr-o deviza pentru folosit la creditarea intr-o alta deviza. Cele doua operatiuni se deruleaza simultan si au aceiasi contrapartida. Exista doua tipuri de swap-uri in devize: swap de trezorerie (swap cambist) reprezinta doua operatiuni de schimb a unei sume nominale in devize, la doua cursuri diferite: cursul la vedere utilizat la incheierea tranzactiei si cursul la termen utilizat la scadenta operatiunii. De fapt, avem de-a face cu o combinare dintre o operatiune de schimb la vedere si o operatiune de schimb la termen. Pentru perioada schimbului nu se platesc dobanzi, deoarece scestea sunt cuprinse in cursul la termen; swap financiar (swap lung) - se deosebeste de swap-ul de trezorerie prin aceea ca pe perioada schimbului partile isi platesc reciproc dobanzi la devizele imprumutate. De obicei, swap-ul financiar este utilizat pentru sume mai mari schimbate pe perioade mai lungi.

Contabilizarea operatiunilor: Swap-ul de trezorerie se inregistreaza contabil in mod asemanator operatiunilor de schimb la termen. Swap-ul financiar se inregistreaza initial ca o operatiune de schimb la vedere, iar in final ca o operatiune de schimb la termen. Periodic sunt contabilizate dobanzile de platit sau de incasat. 8.4. CONTURI CURENTE IN DEVIZE Conturile curente in devize ale clientilor functioneaza in mod asemanator cu cele in lei. Operatiunile au loc in numele si in contul clientilor si nu implica un risc de schimb. Din punct de vedere contabil, conturile 3721 Pozitia de schimb si 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb apar numai in cazul evidentierii dobanzii in devize si incasarii unor comisioane de catre banca. Afirmatiile sunt valabile si pentru constituirea depozitelor clientelei. Exemple de contabilizare 1. Incasare in contul clientilor: 121 = 2511 Conturi de corespondent Cont curent client 2. Plata din contul clientului: 2511 = 121 Cont curent client Conturi de corespondent 3. Constituirea de catre client a unui depozit la termen in devize: 2511 = 2532 Cont curent client Depozit la termen 4. Lichidarea unui depozit la vedere al clientului: 2531 = 2511 Depozite la vedere Cont curent client 8.5. CREDITE SI IMPRUMUTURI IN DEVIZE Operatiunile de creditare si imprumut in devize nu se deosebesc de operatiunile in lei. Ele nu provoaca un risc de schimb, atat timp cat se inchid normal, prin rambursare la scadenta. In schimb, dobanzile aferente acestor operatiuni necesita utilizarea conturilor de ajustare devize. Angajamentele privind creditele acordate, dar nelivrate si imprumuturile contractate, dar neprimite sunt evidentiate in conturi extrabilantiere: 9321 Devize date cu imprumut si inca nelivrate, 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite si 999 Contrapartida. Periodic, dobanzile de platit sau de incasat sunt inregistrate in conturi de datorii sau creante atasate, in corespondenta cu contul 3721 Pozitia de schimb. Concomitent, dobanzile in devize sunt evidentiate in lei prin contul 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, in contrapartida cu un cont de cheltuieli sau venituri. 8.6. OPERATIUNI DE SCHIMB MANUAL Schimbul manual este o operatiune prin care o cantitate de moneda este schimbata fizic contra unei alte monede. Aceasta este una dintre cele mai vechi operatiuni in devize derulate de banci. La schimbul manual diferenta dintre cursul la vanzare si cursul la cumparare este mai mare, in conditiile in care sumele tranzactionate sunt mai mici si manipularea mai complicata. Operatiunea se desfasoara prin intermediul conturilor Pozitia de schimb si Contravaloarea pozitiei de schimb. Exista posibilitatea, ca in cazul in care apare un deficit sau un excedent de devize la ghiseu, sa se aprovizioneze sau sa-si verse surplusul cu ajutorul unui cont de trezorerie. La sfarsitul zilei, soldul contului Contravaloarea pozitiei de schimb reprezinta pretul stocului de devize. Diferenta dintre acesta si valoarea devizelor la cursul zilei reprezinta rezultatul exercitiului.

8.7. CECURI DE CALATORIE Cecurile de calatorie sau travellers cheques sunt cecuri emise si comercializate la valori standard de catre banci sau agentii care le-au primit in consignatie, clientilor care calatoresc in strainatate. Acestia pot sa le foloseasca la plata sau sa le transforme usor in numerar. Daca nu sunt folosite, daca sunt pierdute sau furate, cecurile de calatorie pot fi rambursate. Principalul avantaj al cecurilor de calatorie il constituie siguranta data de obligativitatea semnarii lor la utilizare. Cumpararea cecurilor de calatorie se inregistreaza in contul 109 ''Alte valor''si apoi sunt trimise periodic cu ajutorul contului 1611 ''Valori de recuperat''la emitent, pentru incasare. Vanzarea cecurilor de calatorie se poate face atat catre clientii cu contul deschis la banca emitenta cat si catre alti clienti si utilizeaza contul 1621 ''Alte sume datorate''. Atat la vanzare cat si la cumparare pot fi percepute comisioane. Reglementarile intre banci si intre banci si clienti apeleaza la conturile de trezorerie.

Elevul

Profesorul

Nr. Lucrarii

Nota

Lucrare de laborator nr.9.

EXEMPLE DE INTREBARI Angajamentele de finantare: prezentare si contabilizare. Angajamentele de garantie: prezentare si contabilizare. Angajamentele privind titlurile: prezentare si contabilizare. Angajamentele privind devizele: prezentare si contabilizare. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 999 = 901 ? angajament de primire de finantare angajament de primire de garantie angajament de acordare de garantie angajament de acordare de finantare angajament de schimb de devize Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la vanzarea unor titluri de catre banca ? 999 = 922 921 = 999 921 = 922 922 = 999 999 = 921 La emiterea unui ordin de cumparare de devize are loc urmatoarea operatiune: se debiteaza contul 9361 se crediteaza contul 9362 se crediteaza contul 9313 se debiteaza contul 999 se crediteaza contul 999 Livrarea titlurilor vandute de banca se inregistreaza prin urmatoarea operatiune contabila: 999 = 922 922 = 111 111 = 922 922 = 999 111 = 999. Raspuns: 9.1. ANGAJAMENTE DE FINANTARE Angajamentele de finantare reprezinta promisiuni irevocabile de a pune la dispozitie fonduri in favoarea unui beneficiar. In raport cu banca, ele pot avea dublu sens. Ele se inregistreaza la nivelul finantarii prevazute in contract si se diminueaza pe masura ce fondurile sunt puse la dispozitie. Evidentierea contabila se face in baza urmatoarelor conturi din grupa 90 Angajamente de finantare: Grupa 90 Angajamente de finantare 901 Angajamente in favoarea altor banci 902 Angajamente primite de la alte banci 903 Angajamente in favoarea clientelei 9031 Deschideri de credite confirmate 90311 Garantii imobiliare

90312 Deschideri de credite documentare 90319 Alte deschideri de credite confirmate 9032 Acceptari sau angajamente de plata 9039 Alte angajamente in favoarea clientelei 904 Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publice Conturile de angajamentele date de banca in favoarea altor banci sau in favoarea clientilor (901, 903) sunt conturi de activ, ce se debiteaza la semnarea contractilui de finantare (de exemplu, contractul de creditare), in corespondenta cu contul 999 Contrapartida si se crediteaza la punerea la dispozitie a fondurilor, in corespondenta cu acelasi cont. 9.3. ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE Angajamentele privind titlurile reprezinta angajamente bancii de a primi un titlu sau de a-l livra intr-o operatiune de cumparare, de vanzare, de cumparare sau vanzare cu posibilitate de rascumparare sau in alte operatiuni cu titluri. Aceste angajamente sunt inregistrate in contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 92 Angajamente privind titlurile: Grupa 92 Angajamente privind titlurile Exemple de contabilizare: 1. Semnarea contractului de cumparare de titluri sau a unui ordin de cumparare pe piata: 921 = 999 Titluri de primit Contrapartida 2. Livrarea titlurilor de catre vanzator catre banca: 999 = 921 Contrapartida Titluri de primit 3. Vanzarea de titluri de catre banca: 999 = 922 Contrapartida Titluri de livrat 4. Livrarea titlurilor vandute: 922 = 999 Titluri de livrat Contrapartida 9.4. ANGAJAMENTE PRIVIND OPERATIUNILE IN DEVIZE Angajamentele privind operatiunile in devize sunt angajamente de primire sau livrare de devize sau lei, aparute in operatiuni de schimb sau de imprumut de devize. Pentru a evidentia contabil aceste angajamente se folosesc conturile din grupa 93 Operatiuni in devize: Grupa 93 Operatiuni in devize 9.5. ALTE OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI In cadrul acestor operatiuni intalnim angajamentele diverse, angajamentele indoielnice si conturile de evidenta. In aceasta ordine ele dispun pentru inregistrare contabila de grupele de conturi 95, 98 si 99. Angajamentele diverse reprezinta angajamente date sau primite, care nu se regasesc printre cele prezentate anterior. Ele se refera la operatiuni de locatii in gestiune, redevente, chirii si titluri primite sau date in garantie. Angajamentele indoielnice sunt angajamente de orice natura, care prezinta un risc probabil sau cert de neindeplinire totala sau partiala. Pentru aceste angajamente banca poate constituii provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Conturile de evidenta inregistreaza creante sau bunuri care nu se afla evidentiate in bilant. Aici apar inregistrate bunuri luate cu chirie sau pastrate in custodie, creante scoase din activ, dar urmarite in continuare, debitori din penalitati pretinse.
Nr. Lucrarii

Elevul

Profesorul

Nota