3 0

Revista Informatica Economica

, nr. 3(23)/2002

Afacerile digitala
Catedra Bucuresti

economia

Prof.dr. Bogdan GHILIC -MICU de Informatica Economica, A.S.E.

The digital economy and the e-commerce companies changed the rules of the trade game everywhere and for everybody. The new created models became a standard not just for Internet bus iness but also for any kind of affaire. Thats why, the e-business is today a good opportunity for small and medium enterprises such for big companies. Key words: information society, digital economy, e -business, portal, engine, online communities. recerea la societatea informationala va mparti ntreprinderile n organizatii traditionale si organizatii moderne, care utilizeaza tehnologia informatiei si comunicatiilor. Trasatura cheie a organizatiei economiei digitale va fi nlocuirea ierarhiei piramidale cu o ierarhie orizontala. n traditionale nul pla- managementului se va nregistra o dezvoltare a activitatii de luare a deciziilor optimizarea creativitatii, capacitatii de prin ino- si pregatirii intelectuale ale subordonavare t ilor. Aceasta nseamna ca lucrul n echip a, colaborarea si cooperarea ntre angajati va fi trasatura cheie a organizatiei viitorului, ceea conduce probabil, n multe locuri, ce va la schimbarea generatiilor la nivelul conducerii . Competitivitatea ntreprinderii va depinde, n cele din urma, de capacitatea de a trece de la caracterul ierarhic si individual la locul de munca la promovarea muncii colaborative. Evolutia va fi n mod necesar acompaniata ncrederii reciproce ntre orgade recrearea nizatie si angajati, spre o noua relatie de proport ionalitate ntre individualism si solidaritate, doua trasaturi majore ale societatii contemporane. De exemplu n tarile europe-nord -americane individualismul ne si este valoarea suprema ia r solidaritatea este extrem de slaba, pe cnd n tarile asiatice grupurile de lucru si solidaritatea fundamentul culturii organizationale. reprezinta Initiativa individuala, solidaritatea, colaborarea si

ncrederea reciproc a la locul de munca vor fi factorii determinant i ai succesului n societatea informationala. Inertia sociala, rezistenta la schimbare la lo- de munca si relatiile ierarhice pot cul explica impact n productivitatea globala a lipsa de introducerii noilor tehnologii. Afacerile electronice, n marea lor diversitate de expresie reprezinta suportul noii economii n societatea informationala, care angrena, deopotriva, organizatii, cetateni, va administratii centrale si locale. Business-to-business (B2B) cuprinde toate tranzactiile care se efectueaza ntre doi mai multi parteneri de afaceri si se basau zeaza, de obicei, pe sisteme extranet. n aceasta categorie de comert electronic poate intra orice organizatie care utilizeaza Inter- pentru a comanda de la furnizori, pe nnetul tru a primi facturi si a efectua plati. Studii arata ca n Romnia exista mai recente mult milioane de utilizatori care intra pe de 1,1 Internet de la locul de munca (inclusiv din si universitati) si peste 42000 de domescoli nii de nivel nalt nregistrate. Avnd n vedere viitoarea liberalizare a sectorului telecomunicatiilor, scaderea pret ului la conectare n ctiva ani la o explozie a va conduce utilizarii active a Internetului. Business-to-consumer (B2C) se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert cu amanuntul. Aceasta categorie s-a electronic extins mult datorita World Wide Web , exisfoarte

Revista Informatica Economica

, nr. 3(23)/2002

31

tnd o multime de mall - uri electronice care toate tipurile de bunuri de consum si ofera servicii . Business-to-administration (B2A) acoper a toate tranzactiile dintre organizatii si autoritati administrative locale sau centrale. Astazi, aceasta categorie de comert electronic este ntr-o faza de dezvoltare primara, dar se asteapta o extindere rapida, mai ales n contextul n care guvernele si alte autori- folosi propriile metode de promovare tati vor a comertului electronic, urmnd sa fie utili- si pentru plata TVA sau a zata impozitelor. Business-to-employee (B2E) se refera la tranzactiile din interiorul unei destinate personalului angajat si efectuate organizatii, prin sistemul intranet propriu.

Consumer-to-administration (C2A) este o categorie care, desi nu a aparut nca, este de as teptat sa fie lansata de guverne, mai ales n domeniul platilor ajutoarelor sociale sau a compensatiilor n urma determinarii impozitului pe venitul global. Modele de afaceri electronice Lund n considerare mediul noii afaceri si caracteristica utilizatorilor de Internet este necesara o noua abordare cu privire la mod elarea activitatii economice a unei organizatii. Pentru mbunatatirea considerabila a eficie n- ntreprinzatorilor pe Internet se poate reatei liza un de afacere prin elementele de baza de model la care porneste modelul: portaluri, motoare de tranzactii si comunitati (figura virtuale1).

N uclleu l gru pu rilor tin ta uc eul grup uri lor ti nta

PORTALU RI TRANZACTI I COMUNITAT I Fig. Elementele de 1 electronice Portalurile au luat na stere n momentul n care serviciile de marketing au realizat ca este obligatorie satisfacerea nevoilor diverse (dar nrudite) ale clientilor. Pentru a atrage clientii, siturile web sunt construite se adresa nu numai clientilor pentru a fideli, ci si unor grupuri periferice. Astfel, sunt sabaza ale unei afaceri

tisfacute att nevoi profesionale ct si de interes secundar, iar continutul a fost organizat n cataloage pentru un acces ct mai facil si De asemenea , portalurile au si alte apliutil. catii fo lositoare si atragatoare, n scopul imediat de a atrage noi clienti si de a spori cifra de afaceri (figura 2).

32

Revista Informatica Economica

, nr. 3(23)/2002

P ortaluri

Informatii noi Resurse Cataloage Fig. Elementele 2 portalurilor Motoarele de tranzactii sunt centrul unei strategii Internet datorita faptului ca transpunerile directe ale ideilor sau sunt viziunilor originale, prin care tipul tranzactiei dorite (cautare, comert sau distract ie) determina tintele portalului. Motoarele de tran- au avantaje referitoare la reducea coszactii

Informatii generale Interese convergente

turilor si timpului tranzactiei, cresterea efic ientei tranzactiei si extinderea posibilitatilor acesteia. Un motor de si limitelor tranzactieo serie de programe care permit ca cuprinde sarcinile de rutina sa fie suportate de sistemul nsusi, lasnd mai mult loc ndatoririlor creative si inovatoare (figura 3).

Mo to a re de tr nza i ot ar e ran actiii

Afaceri electronice Platforme de instruir e

Comert electronic

Motoare de Baze de date locale si tranzacti distribuit i e Fig. 3 Elementele motoarelor de tranzactii Comunitatile virtuale au la baza un a t ine acel grup mpreuna. Acelas i concept a aplicat si siturilor web, deoarece comuconcept psihologic foarte simplu, aplicat fost n multe domenii ale vie tii noastre nitatile sunt o parte indispensabila a cotidiene, oricarei viznd Internetul (figura prin i deea de a transforma un grup ntr-o strategii 4). comunitate care ntareste puterile adezive de C omun iittatti vir tu a le C n rt e Forumuri conferinte si si Grupuri nrudite de interes e

Interactivitate punctuala Comunicar e interpersonal a Instruire educareonlin e Fig. Elementele 4 virtuale

comunitatilor

Revista Informatica Economica

, nr. 3(23)/2002

33

Solutii de afaceri electronice online . Primul pas n Cataloage digitizarea unei afaceri este crearea unui catalog online de produse si servicii astfel nct sa fie accesibil ct mai multor clienti vizat i, sa tinut ntotdeauna la zi, sa reduca fie costurile de actualizare printr-un singur proces, sa permita un feedback interactiv al clientuluipermita o achizit ionare si sa interactiva.verticale . Retele ntr-o economie puternica, necesitatea informarii la zi pentru a fi pas cu dezvoltarea n domeniul n industriei mare. Retelele verticale pot acoeste foarte peri ntreaga industrie cu informatii asupra produselor, baze de date cu informatii indispensabile si evenimente legate de industrie, seminarii si confer int e. Retele le acopera verticaleetapele att premergatoare productiei ct si cele postproductie. electronic . Procurement Achizit ia publica prin modelul B2B este aplicabila n cazul n care organisme guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitareaionarii de bunuri sau servicii. Sfera achizit de cuprindere a licitat iilor tipice include de la serviciile din constructii si bunurile pentru ii p na la studii si alte lucrari investit ample. iile publice prin Internet pot Achizit include negocierea electronica, contractarea si licita- colaborare. Principalele avantaje rea n ale afacerii de tip procurement electronic sunt: - apropie segmentele de piat a cre nd o mai buna transparenta; - reuneste cererea si oferta la parametri optimi; reduce costul si timpul tranzactiilor; succesul n afaceri att - asigura pentru vnzatori ct si pentru cumparatori. online . Instruire Educatia si sunt bazele schimbarii, iar schimbarea comunicarea este motorul inovat iei, dezvoltarii si valorii. temele de instruire si educare online (eSistraining si e- coaching) asigura: convenabila la nivel de organi- educatie zatie indiferent de numarul de solicitant i sauspatiu; de

- informare rapid a a angajatilor asupra no ilor strategii si produse; - coordonarea de la distanta a reprezentantelor de vnzare, inclusiv evaluarea feedbackurilor individuale . interne ale organizatiei Portaluri . Acest concept nu se refera doar la cultura unica a organizatiei, ci mai ales la capitalizarea prin puterea angajatilor si asigurarea loialitatii lor. Prin portalurile interne angajatii sunt la- i sa cumpere online, reducndu-se co msat pletarea de formulare prin instalarea avizierelor online, cu posibilitatea de mesagerie si informare simultana a ntregii organizatii. Ca urmare, creste eficienta muncii prin alocar ea buna de resurse umane (de exemplu mai prin proiecte online de management si calend re). aVnzare a online en-detail (e- tailing) este considerata un succes al afacerilor pe Inter- prin reducerea semnificativa a net costurilor. avantaje constau Principalele n: - pastrarea unei baze largi de clienti, mar irea numarului acestora facndu-se cu efort minim ; posibilit ati de urmarire a obiceiurilor de cumparare, n scopul unei oferte relevante; economisirea timpului si banilor clientului, determinndu- l astfel sa devina un client fidel. Licitatia electronica s-a dovedit a fi un model de mare succes, care poate fi utilizat att pentru comertul electronic B2B ct si pentru B2C si, datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi integrat n magazinele virtuale obisnuite. Produseleprin licitat ie electronica pot fi vndute reali- recente, de suprastoc sau cu stoc zari fluctu- pot fi obiecte de valoare pentru coant sau lect ionari specializati. Ele includ de la bu- materiale, metale si materii prime agr nuri cole, la obiecte de arta unicat. O licitat iie electronica include mai multi vnzatori. Operatorul licitat iei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licita tiei si pentru propriu- zisa si ofera servicii de plati licitarea si livrare.

34

Revista Informatica Economica

, nr. 3(23)/2002

Evolutia afacerilor electronice tehnologiei Utilizarea informatiei si comuni-da s anse afacerilor de dimensiuni catiilor mici si mijlocii sa concureze la nivel local sau global cu marile organizatii. Astfel, pe web oricine si poate promova produsele si poate sa se fac a cunoscut far a costuri prea mari . Afacerile online de astazi reprezinta mult mult dect mai un simplu comert electronic, pune accentul pe marketing deoarece se si pentru obt inerea unei pozit ii solide pe piata. Organizatiile care adopta Internetul pentru iile uzuale de afaceri obt in avantaje operat majore fa ta de competitorii care nu implementeaza n timp util noile tehnologii ale informatiei si Organizatiile comunicatiilor. de succes trebuie sa se axeze pe cstigarea ncrederii clientilor. Clientii fi- prefera sa faca afaceri pe baza experiendeli tei pe care au avut- o n trecut. Cu mult nain- aparit ia te de Internetului, clientii preferau relatii personale, directe. Acest lucru este va- si pentru clientii de pe labil web. Organizatiile axate pe afaceri electronice creeze clientului senza tia de trebuie sa confort. Consumatorii online sau colaboratorii n afaceri online doresc servicii din ce n ce personalizate si se asteapta ca cerin tele mai lor sa fie ntr- un fel anticipate. Orice afacere indiferent de dimensiunea ei se poate cons olida profitnd de oportunitatile care apar prin acordarea unui rol din ce n ce mai important Printre avantajele pe care le clientilor. confe- afaceri electronice folosirea noilor ra unei tehnologii se pot enumera : - atragerea de noi clienti; - extinder ea pietelor de afaceri de la nivel local la nivel national sau chiar - aparit mondial;ia de noi oportunitati de afaceri la nivel global; mbunat atirea satisfacerii clientilor; - dobndirea loialitatii clientilor; - ntelegerea ct mai bine a comportamentului cumparatorilor; - dezvoltarea unor produse care se adreseaza unor categorii specializate de clienti.

Cele mai mari diferente n ceea ce priveste trecerea de la vechiul mod de a face afaceri pe Internet si cel nou este punerea clientului si capacitatea fiecaruia de a csn prim plan tiga loialitatea clientilor. Mediul de afaceri se modifica substantial datorita Internetului: n care se fac afaceri nu timpul efectiv mai fi definit cu exactitate, iar disponibilipoate tatea unui produs depinde de comunicarea directa. Internetul, datorita tehnologiei, a facut ca orice organizatie, indiferent de dimensiune, sa intre cu sanse egale ntr- o afacere. Des i conceptual reprezinta o transformare schimbarea naturala, continua a afacerilor necesita practici noi de electronice pentru afaceri toate companiile. S- a ajuns la asa numitul val doi care a adoptat comertului beneficiile electronic pentru toate tipurile de afaceri online. Acum accentul se pune pe re- firmei cu clientii sai. Mai mult, latia adopta- nou model de afacere electronica rea unui nu este doar apanajul marilor corporat ii ci mai si a ntreprinderile mici si mijlocii. n momentul n care n mediile de afaceri sa realizat ca exist a posibilitatea de a realiza tranzactii pe web, de a cuceri foarte usor noi piete, de a sc adea pret ul cu vnzarea si distribut ia produselor datorita Internetului, s-a realizat ca aceste afaceri pot fi deosebit de profitabile si s- a ridicat problema de a me ntine sau de a dezvolta aceste afaceri si, n primul rnd, de a cuceri ncrederea clientiloracelasi timp cu atragerea de alt vechi n ii noi. Tranzactiile pe Internet au evoluat de- a lun- timpului. Ceea ce a nceput relativ gul sim-(raspunsul la anumite elemente prin plu e- sau acceptarea unei plati cu o carte mail de credit pe web) s-a transforma t ntr-o arma foarte puternica. Pentru a beneficia de aceste avantaje, afacerile de dimensiuni mici sau medii care au avut un anumit succes folosind vechi s-au reorientat de la tehnicile afacerile pe Internet bazate pe tranzactii catre solu t ii de afaceri electronice complet integrate. nu este doar o tranzactie de afaRezultatul ceri, ci si o relatie cu clientul. De fapt, folo-

Revista Informatica Economica

, nr. 3(23)/2002

35

sirea Internetului pentru a dezvolta relatiile cu clientii este elementul care conduce acum la dezvoltarea unei afaceri pe web. Prin integrarea Internetului n cadrul afacerii n toate punctele care presupun interact iune cu clien-se evita cheltuieli suplimentare, tul incompa- n cadrul sistemului si se tibilitati realizeaza mai usor integrarea cu restul sistemului. Bibliografie : Duval G., Jacot Le comerce dans la H., socit de linformation , Editions Liaisons, Paris, France, 2000 Haag S., Cummings M., Dawkins J., Management Information Systems for the

Information Age , Irwin McGrow-Hill, USA, 1998 Vervest P., Dunor A., How to Win Customers in the Digital World , SpringerVerlag, Berlin, 2000 Bickerton P., Bickerton M., Pardesi TheU., accompanying web site to Cybermarketing , Butterworth Heinemann, London, 1996 Hanson Principles of Internet MarW., keting , South-Western College Publishing, USA, 2000 http://www.nortelnetworks.co m