Logica Programarii

Nume si Prenume: _______________Tudose Andreea________

INTRODUCERE IN LOGIC
Pn n 1850, demonstraiile matematice s-au bazat pe experien i intuiie i au fost acceptate n general n aceast form. Leibniz a fost primul care a evideniat necesitatea unui limbaj formal, numit "caracteristic universal", care ar trebui creat i utilizat n formulrile matematice i metodologia matematic. ncepnd cu anii '50, tehnologia calculatoarelor a artat cum poate fi folosit calcuatorul pentru efectuarea prelucrrilor simbolice.

O soluie a a fost oferit logic, pe au rezolvat probleme leexpresiilor permit autorealizrii decedurilor de

acestei problme de programarea baza creia snumeroase gate de forma logice care matizarea duciei i a projudecat logic.

Pentru a nelege logica trebuie s examinm, n primul rnd, cum sunt formalizate propoziiile logice i matematice. Conectorii logici formeaz elementele de baz ale unei astfel de formalizri.

Intuitiv, fiecare propoziie are o anumit interpretare: aceasta poate exprima adevrul sau falsul. Dar pe ce criterii este o propoziie adevrat? Care este relaia ntre interpretarea unei propoziii compuse i interpretarea propoziiilor care o compun? Ce rol
1

Logica Programarii

joac conectorii logici n aceast interpretare? Pentru a putea rspunde la aceste ntrebri trebuie s examinm sintaxa propoziiilor i regulile care determin cnd i cum putem deduce concluzii valide din premise pe baza informaiilor dispoonibile. Logica propoziiilor, la fel ca i logica predicatelor , care este mai complex, se ocup de aceste probleme.

n capitolul de logica propoziiilor (LP) vom examina propoziiile att din punctul de vedere al sintaxei ct i din cel al semanticii. Vom studia de asemenea metode de deducere a concluziilor din premise i vom stabili formele adecvate ale propoziiilor pentru reprezentarea cunotinelor, a procedurilor de decizie i pentru

Logica Programarii

demonstrarea automat a teoremelor n programarea logic.

Tabele de adevr:
1. and 2. 3. a f a a f f f f or a f a a a f a f

Exerciiu: a and f or a = ?

n continuare vom studia: Limbajul logicii propoziiilor Concepte semantice n logica propoziiilor Consecine i interpretri Demonstraii axiomatice