Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Siliconul este utilizat ca dispozitiv medical inca din anii 1950(McGregor, 1953). Il intalnim in numeroase forme fizice si chimice, fiind prezent in seringi(ca lubrifiant), in tuburi si catetere si in implanturi(geluri, straturi).
Proprietatile siliconului
biocompatibilitate biodurabilitate hidrofobicitate(1940- prima folosire a siliconului in scopul prevenirii coagularii sangelui) tensiune superficiala scazuta stabilitate chimica si termodinamica
Aplicatii ortopedice
Cele mai semnificative: implanturile de articulatii la mana(implanturi pentru articulatiile degetelor)sau la picior implantul total de genunchi.
confectionate din silicon pur 100% lavabile si refolosibile protejeaza impotriva rosaturilor si loviturilor hipoalergenice, nontoxice si nu permit dezvoltarea
Componentele sistemului de drenaj: A-cateterul B-sigiliul corpului C-adeziv de silicon sensibil la presiune care adera bine la piele D-acul folosit pentru a strapunge vezica.
Echipamente extracorporale
Siliconul este folosit in dializa rinichilor, oxigenarea sangelui sau masini de bypass pentru inima. Compatibilitaea sangelui a fost de asemenea un factor in aplicatii ale siliconului in diferite valve mecanice de inima.
Implanturile estetice
Impanturile cu silicon sunt utilizate pe scara larga pentru sni, scrot, brbie, nas, obraji, gamb, etc. Cateva din aceste dispozitive intrebuinteaza o substanta mai fina la atingere numita silicon gel. Acest gel este inglobat intr-o carcasa de elastomer si folosit in
Chirurgii apeleaza la aceste implanturi din motive estetice pentru a corecta un defect congenital sau pentru o reconstructie dupa o trauma sau tratament canceros. Cele mai proeminente dintre aceste implanturi estetice este cel mamar care are o vechime de peste un secol. Prima pereche a fost implantata la o femeie in 1963, iar in 1964 au aparut pe piata.
Siliconul in instanta
La inceputul aniilor 1991, a fost o explozie in litigii asupra implanturilor cu silicon, femeile pretinzand daune din cauza implanturilor. Mici cantitati de silicon fluid din gel s-au scurs prin partea exterioara a implantului. Aceasta scurgere nu a fost sesizata de femei si a tins sa fie continuta de capsula din jurul tesutului cicatrizant care se formeaza inevitabil in jurul implantului. La unele femei, tesutul cicatrizant s-a contractat excesiv, deformand si intarind sanii, deseori cauzand discomfort. Totusi, aceste complicatii locale, oricat de neplacute au fost, nu au constituit baza pentru alarmarea pentru implanturile de sani si nici nu au reprezentat focusul proceselor multimilionare de dolari.
Intr-un studiu, cercetatorii de la May Clinic au comparat un grup de 749 de femei care au dispus de implanturi mamare intre 1964 si 1991 cu 1498 de vecine ale lor potrivite ca varsta. Cercetatorii au descoperit ca grupul cu implanturi nu a avut probabilitate mai mare de a dezvolta boli ale tesutului conjunctiv( sau simptome asemanatoare sau teste anormale) decat grupul fara implanturi.
Cel mai recent studiu epidemiologic (Hennepens , februarie 1996) a gasit un mic risc, dar semnificativ din punct de vedere statistic, de a contacta boli ale sistemului imunitar ( unul din 30.000 de implanturi pe an)
Concluzii
Silconul are o mare importanta medicala fiind utilizat in ortopedie, materiale, chiurgicale, echipamente extracorporale, masini de by-pass, valve pentru inima, implanturi estetice, componente in dializa rinichilor. Siliconul este cea mai practica substanta pentru a acoperi seringi, ace, tuburi.. (Margulies and Barker-Mayo Clinic Canada, 1949)
Bibliografie
Safety evaluation of medical devices Silicone biomaterials: History and Chemistry & Medical Applications of Silicones edited by Dr. Andre Colas and Jim Curtis