ASE

Exigente ale integrarii europene pentru agricultura Romaniei

Autori:

Mihaela Roberta Stanef

TARASEL EMILIA-IRINA 314C

Exigente ale integrarii europene pentru agricultura Romaniei

Cresterea valorii exploatatiilor agricole si a veniturilor fermierilor sunt determinate de ajustarea actiunilor guvernamentale prin impunerea cunoasterii programelor nationale si comunitare, a agriculturii si dezvoltarii rurale, cat si a exigentelor noilor reforme in consens cu evolutiile pietei.In ceea ce priveste contextul economic si social, obiectivele urmarite sunt legate de guvernanta si imbunatatirea capitolului agricol, parteneriatul pentru crestere economica si dezvoltarea potentialului uman prin strategia de la Lisabona, cat si strategia de dezvoltare durabila.Garantarea punerii in aplicare a unei legislatii de inalta calitate a fost consolidata in anul 2007. In urma acestei experiente Comisia a avut posibilitatea sa isi perfectioneze demersul si sa raspunda la asteptarile cetatenilor si ale operatorilor economici europeni. Prioritatile de actiune au fost elaborarea politicilor, modernizarea legislatiei existente, punerea in aplicare a dreptului comunitar, reducerea costurilor administrative, precum si cooperarea interinstitutionala.In cadrul strategiei de la Lisabona, Parlamentul European a evidentiat succesul obiectivelor parteneriatului pentru crestere economica si dezvoltarea potentialului uman. In urma prezentarii primelor rapoarte de activitate referitoare la punerea in aplicare a programelor nationale de reforma, Consiliul a adoptat un document in care sunt expuse aspecte-cheie privind strategia. Propunerile pentru punerea in aplicare a noilor strategii, a orientarilor integrate , a recomandarilor pentru fiecare tara, cat si a unui nou program comunitar au fost incluse in raportul strategic intitulat Interesul European: reusita in era globalizarii Contributia Comisiei la reuniunea din octombrie a sefilor de stat sau de guvern. Primul raport privind progresele inregistrate in ceea ce priveste strategia revizuita de dezvoltare durabila a fost prezentat de Comisie in anul 2007. Acest raport indica progresele relative modeste inregistrate pe teren, dar evidentiaza faptul ca evolutia initiativelor politice este mai incurajatoare si ar trebui sa se concretizeze pe teren in cursul urmatorilor ani. Prioritatile majore atat la nivelul Uniunii ,cat si al statelor membre au fost schimbarile climatice si energia durabila. Una dintre masurile cele mai importante a fost noua politica integrata a Consiliului in materie de schimbari climatice si energie, care stabileste realizarea unor obiective ambitioase si obligatorii. In domeniul transporturilor s-au inregistrat progrese in privinta reducerii emisiilor de poluanti. Trecerea la moduri de transport ecologice se realizeza cu intarziere si in mod diferit in functie de statele membre, iar traficul rutier si congestiile se afla in crestere. In ceea ce priveste sanatatea publica , evolutia este pozitiva, si cu toate ca incluziunea sociala si integrarea continua sa reprezinte o provocare majora in numeroase tari , somajul aflandu-se in scadere in toate tarile.De asemenea, au fost inregistrate anumite progrese si in cele sapte

provocari prioritare, precum: educatie si formare; cercetare si dezvoltare; instrumente economice si financiare ; comunicare, mobilizarea partilor interesate si cresterea numarului succeselor inregistrate; punerea in aplicare si monitorizarea progreselor realizate. Cu toate acestea este necesara continuarea punerii in aplicare pe teren, pentru a garanta rolul esential si coerenta acestor provocari in cadrul tutror domeniilor politice. Un alt obiectiv important vizat pentru integrarea agriculturii Romaniei in spatiul European il reprezinta prioritatile si exigentele comunitare. Dupa aderare, Romania a primit si continua sa primeasca importante sume de bani de la Uniunea Europeana pentru sprijinirea producatorilor agricoli. In acest sens, Romania si-a creat anumite institutii ce sunt implicate direct in gestionarea fondurilor comunitare. Politica de dezvoltre rurala a Romaniei este menita sa insoteasca politica de sprijin a Pilonului 1, care asigura un venit de baza pentru agricultori. Al doilea Pilon sprijina dezvoltarea sectoarelor agricol si forestier, conservarea si protectia terenurilor, a naturii si a mediului si imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale. Restructurarea, modernizarea si dezvoltarea sectorului agricol si alimentar, precum si sectorului silvic si de procesare a lemnului presun o mare provocare in vederea integrarii instrumentelor Politicii Agricole Comune ale Uniunii Europene cu politicile nationale si cu alte fonduri structurale pentru a putea utiliza toate resursele disponibile si a coordona aceste instrumente in beneficul dezvoltarii rurale din Romania. Obiectivele generale ale strategiei nationale de dezvoltare rurala sunt: cresterea dinamsmului economic al zonelor rurale din Romania, inclusiv dezvoltarea durabila a sectorului agricol si forestier; conservarea si imbunatatirea mediului natural si cresterea dinamismului social si al calitatii vietii in zonele rurale. Obiectivele generale sunt impartite in obiective strategice, care reflecta atat situatia economica locala si regionala a zonelor rurale, cat si viitoarele provocari. Masurile din cadrul Axei 1 sunt orientate spre imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricole si forestier. Imbunatatirea competitivitatii fermelor din sectorul agricol, forestier si de industrie alimentara va avea loc prin implementarea a trei obiective strategice. Fiecare din aceste trei obiective va fi divizat in obiective specifice, bazate pe una sau mai multe masuri propuse de Regulament. Experienta programului Sapard a demonstrat necesitatea pentru flexibilitate si pentru simplificare, atat in ceea ce priveste sistemul de implementare, cat si cel financiar, cu scopul de a permite accesarea fondurilor de catre cat mai multi fermieri. Obiectivul strategic 1 are in vedere imbunatatirea competentelor fermierilor si persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectoarele agroalimentar si silvicultura, care sa permita un management mai bun al exploatatiilor agricole si silvice. Imbunatatirea competitivitatii fermelor comerciale si de semisubzistenta va fi inclusa in obiectivul strategic 2, sprijinul pentru investitii fiind conceput in asa maniera incat sa introduca nu numai progresul tehnic, sa contribuie nu numai la reducerea costurilor de productie si la

rationalizarea proceselor productive, dar si sa asigure totodata si respectarea standardelor de igiena, de securitate a muncii, si a altor standarde semnificative. Dezvoltarea lantului procesare-comercializare pentru produsele agricole si silvice este reprezentata de obiectivul strategic 3, avand la baza principiul relatiei cerere-oferta precum si sa tina cont de puterea de cumparare a populatiei. Investitiile pentru procesarea si marketingul produselor agroalimentare si a produselor forestiere vor avea ca obiectiv final cresterea valorii produselor, respectarea conditiilor de calitate si de siguranta alimentara, precum si satisfacerea cerintelor de piata. Masurile din cadrul Axei 2 sunt orientate spre mentinerea si imbunatatirea starii mediului din spatiul rural romanesc, prin promovarea un management durabil al terenurilor agricole si forestiere. Prioritatea este de a se mentine mediul natural intr-o stare buna pe intreg teritoriul Romaniei. Obiectivul Strategic 4 are in vedere asigurarea utilizarii continue a terenurilor agricole printr-o mentinere si imbunatatire a starii mediului din spatiul rural romanesc, in zonele special afectate de o productivitate agricola scazuta datorita conditiilor de mediu nefavorabile. Conservarea si imbunatatirea resurselor naturale si a habitatelor, incluse in Obiectivul Strategic 5, reprezinta o prioritate pentru Romania, avand in vedere cerintele de mediu din spatiul rural, precum si obligatiile internationale si liniile strategice stabilite la nivel comunitar. Obiectivul Strategic 6 are in vedere promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere. Cea mai importanta actiune necesara in vederea atingerii acestui obiectiv este reprezentata de extinderea terenului forestier prin impadurirea terenurilor agricole si nonagricole. Axa 3 are in vedere imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, esentiale fiind constructia si modernizarea unei infrastructuri. Obiectivul Strategic 7 vizeaza mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice privind cresterea numarului de locuri de munca. Acest obiectiv are in vedere incurajarea activitatilor non-agricole. Cresterea atractivitatii zonelor rurale prezentata in Obiectivul Strategic 8 urmareste imbunatatirea conditiilor de viata ale zonelor rurale din Romania in vederea mentinerii si imbunatatirii standardelor sociale si economice, si prevenirii depopularii zonelor rurale. Obiectivul Strategic 9, respectiv dezvoltarea abilitatilor si stimularea constientizarii actorilor locali cu privire la importanta guvernarii locale, are drept scop cresterea constientizarii comunitatilor locale si implicarii lor in procesul de elabolare si implementare a strategiilor de dezvoltare locala. Axa 4 urmareste implementarea programului LEADER. Obiectivul Strategic 10 urmareste promovarea potentialului endogen al teritoriilor. Imbunatatirea guvernarii locale va fi inclusa in Obiectivul Strategic 11 si presupune o activitate intensa de management si tehnica pe teren, in special in Romania,unde aceasta abordare este una noua.

Pentru Romania , introducerea politicii agricole commune a UE va aduce o schimbare completa a politicilor de sustinere a pietei agricole. Evolutia piteti agricole este inca strans legata de definitivarea proprietatii funciare, de organizarea agricultorilor si de succesul tutror reformelor structurilor agricole. Nivelul scazut al autoinsuficientei alimentare este relevat de puternicele dezechilibre cerereoferta si decalaje, caracteristici atribuite pietei produselor agricole provenite din resurse interne. Progresele reformei strcuturale agricole va modifica locul agriculturii in economia nationala si se va realize apropierea in structurile Uniunii Europene prin realizarea urmatoarelor activitati: va ajusta oferta la cerere, va stabiliza preturile agricole, va asigura cresterea si stabilizarea veniturilor agricultorilor, va intensifica schimburile de marfuri agroalimentare. Pnetru stabilizarea pietei agricole este necesar studiul cererii si al consumului, al preturilor agricole, in stransa legatura cu studiul productiei agricole. Piata Agricola trebuie sa fie organizata sidisciplinata, sa fie deschisa schimburilor, sa respecte reglementarile spcifice functionarii pe principiile economiei libere si sa faca fata competitiei internationale. Principalele ratiuni ale reformei pietei sunt: stabilizarea pietelor agricole, eliminarea fluctuatiilor mari de preturi la alimente pentru protectia consumatorilor si cresterea competitivitatii la export in vederea echilibrarii balantei de plati. Problematica productiei agricole si a pietei poate fi abordata pe termen lung si pe termen scurt. Pe termen lung, productia agricola se poate diversifica, isi poate spori nivelul, poate creste calitatea produselor, iar agricultorii pot obtine venituri mai ridicate. Pe termen scurt, productia Agricola variaza in functie de alocarile de factori variabili si, in conditiile nivelului scazut de intensificare a agriculturii romanesti, de factorii climatici. Adaptarea productiei agricole la cerintele pietei va depinde de gradul de inzestrare tehnica si de dimensiunile exploatatiilor. In present aceste dimensiuni nu sunt adecvate functionarii unei piete similare cu pietele vechilor state membre. Raporturile agriculturii cu piata nationala sunt in present nesatisfacatoare intrucat nu se asigura un nivel al autoinsuficientei alimenatre la produse de baza pentru care Romania dispune de resurse. Esential pentru agricultura Romaniei este insa cresterea competitivitatii produselor obtinute pe plan local pentru a face fata competitiei produselor importate, precum si concurentei pe pietele altor state membre.Mecanismul platilor comunitare mentine structura veche de productie in majoritatea exploatatiilor agricole intrucat alocatiile la hectar pot fi folosite pentru culturile mai usor de practicat. Analiza exploatatiilor agricole eligibile dupa structura culturilor si a ponderii eligibilitatii acestora arata dominanta cerealelor. In cazul plabtelor industrial situatia este similara. Prin particularitatile lor tehnologice aceste culturi necesita un consum ridicat de inputuri la hectar si un grad mai ridicat de calificare a celor care le cultiva.

Mai multe aspecte ale analizei de mai sus evidentiaza o nevoie de restructurare in directia competitivitatii si eficientei sectorului agricol romanesc. Reducerea veniturilor unor categorii de agricultori, in special daca nu se respecta criteriile de calitate, poate fi determinata de accentul pus pe competitivitate. Datorita dificultatilor de intrare pe piata statelor membre in urma normelor comunitare intrate in vigoare incepand cu anul 2007, veniturile agricultorilor romani pot fi diminuate. Estimarile realizate in literatura de specialitate considera ca introducerea pe langa SAPS a PNDC va duce la cresterea veniturilor producatorilor agricoli, crestere datorata transferului de venit de la consumatori la fermieri prin mecanismul fiscal creat de ultima forma de sustinere. Efectele asupra producatorilor agricoli variaza si in functie de marimea exploatatiilor si de structura de productie. Aceasta din urma are o relevanta deosebita deoarece ea influeanteaza in mod efectiv problema importanta a transferurilor de venit la fermele mai mici, dar nu depinde in mod deosebit de acordarea PNDC. Implicatiile procesului de aderare asupra agriculturii sunt complexe si vizeaza numeroase obiective, printre care: modificarea sistemului de sustinere a agriculturii prin trecerea treptata de la sustinerea productiei la sustinerea producatorilor, protectia mediului, urmarindu-se o dezvoltare rural echilibrata si sustenabila; asigurarea valorificarii superioare a resurselor locale in urma noilor orientari privind diversificarea agricola si a economiei rurale; reorientarea procesului de reforma urmarindu-se dezvoltarea rurala complex in cadrul caruia sectorul agricol si silvic detin rolul essential. Pe langa acestea,cu ajutorul formarii unor noi structuri agricole pe termen mediu si lung similar cu structurile agricole de tip European, cat si cu ajutorul modificarii sistemului de finantare a agriculturii si dezvoltarii rurale prin crearea celor doua fonduri, integrarea europeana pentru agricultura Romaniei va atinge scopul final al intregii activitati. Numeroasele implicatii favorabile ale aderarii vizeaza aspectele sociale din zonele rurale , precum schimbarea structuriipe varste a sefilor de exploatatii, pensionarea agricultorilor, dezvoltarea serviciilor sanitare.In urma procesului de aderare se vor diversifica activitatile economice in mediul rural precum turismul, artizanatul, prelucrarea materiilor prime locale, protectia mediului, etc. In concluzie, agricultura Romaniei trebuie sustinuta si ajutata atat din punct de vedere financiar, cat si prin adoptarea unor decizii de politica agricola viabila care sa asigure cresterea performantei. Nevoia de accelerare a proceselor de formare a structurilor agricole compatibile este evidenta, astfel ca producatorii agricoli romani sa poata beneficia de sprijin comunitar in noile conditii ale reformei PAC si sa devina competitivi atat pe piata din Uniunea Europeana, cat si din alte state.