P. 1
Probleme Psihologice Ale Jocului-Ursula Schiopu

Probleme Psihologice Ale Jocului-Ursula Schiopu

|Views: 488|Likes:
Published by Adriana Burcea

More info:

Published by: Adriana Burcea on May 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2014

pdf

text

original

Jocul copiilor de la 6-7 pana la 9-10 ani (scolarul mic) Dupa varsta de 6 ani integrarea treptata in viata scolara, cu cerintele ei spirituale

si relatiile competitionale pe care le impune, actioneaza profund asupra dezvoltarii psihicului infantil, determinand formarea personalitatii in conditii de actiune culturala organizata. Exista caracteristici generale si particulare ale acestei influente. Influenta exercitata de scoala este continua; ea se face simtita in intreaga viata a copilului: reglementarea orelor de munca si odihna, diversificarea preocuparilor, modelarea intereselor, preferintelor, distractiilor etc. Scoala ocupa o buna parte din timpul copiilor. Activitatea de invatare devine activitate fundamentala, ea dobandind functii principale in dezvoltarea personalitatii. Desi foarte dorit si practicat, jocul este dependent de activitatea de invatare atat in mod direct, prin reglementarea disponibilitatilor de timp pentru joc, cat si in mod indirect, prin aportul formativ cu care suplimenteaza dezvoltarea psihica a copilului. Ca atare dupa varsta de 6 ani se produce o schimbare in ceea ce priveste pozitia jocului in orarul vietii de fiecare zi, in ponderea si importanta lui, in structura si caracteristicile sale. Modificarea particularitatilor jocului nu este dependenta numai de schimbarea locului sau ca tip de activitate formativa, ci si de aceea a structurii totalitatii relatiilor copiilor. Aceste relatii se diversifica mult o data cu inceperea scolii. Copilul trebuie sa faca fata la cerintele a

o memorie buna. intre altele. dovada faptul ca se realizeaza spontan. Acestea incep sa influenteze atitudinile. Copilul se joaca “de-a scrierea” numelui sau cu majuscule de tipar. De multe ori literele efectuate de el sunt inverse cu buclele si barele repartizate altfel decat trebuie. carti. Conduita sa incorporeaza modalitati relativ suple si variate de reactie la diverse situatii. de atractia fata de activitatile manuale. reviste. pe care. la aceasta varsta copilul poseda o mare voiciune. La 6 ani copilul are fata de invatatorul sau invatatoarea sa o afectiune intenesa. capacitatiile intelectuale ating un nivel de dezvoltare care ii permite copilului sa frecventeze scoala . cu elemente de “valoare spirituala”. chiar daca ansamblul conditiilor fizice necesita o oarecare precautie. le-a invatat aproape pe nesimtite de pe firmele magazinelor sau din titlurile diferitelor gazete. In genere. sa execute litere mari de tipar. Jocul singular este stimulat. La varsata de 6 ani. Scoala promoveaza relatii de competitie si de cooperatie in care se creeaza emulatii si se apreciaza valoarea activitatii de invatare. Jocurile lui devin mai bogate si mai variate. deocamdata. ce include numeroase elemente . frecvente in cele doua structuri de mediu. tot joc. curiozitati dezvoltate. copilul se intalneste cu lumea valorilor. sa picteze. In mod spontan ii place (sub forma de joc) sa deseneze.doua forme de mediu social: scoala si familia. Astfel de activitati satisfact trebuinta de munca si curiozitatea fata de functionalitatea lucrurilor. in prealabil. Scrierea este pentru copil. Ca urmare. o inteligenta vioaie.

Tendinta de a oferi jucarii si flori va fi prezenta si la 7 ani. sa cunoasca diferite regiuni ale tarii. intre 8-9 ani. deoarece ea reprezinta inca bunul cel mai de pret de care dispune copilul. care au functii similar cu jucariile. fata de alti copii si scaderea usoara a afectiunii simbiotice fata de educatoare- . Fara indoiala. jucaria poate fi considerata drept prim material a jocului. La 9-10 si 11 ani printre cadouri apar tot mai multe carti. in timpul copilariei aproape orice obiect poate deveni. copilul devine foarte vioi. de fotografiat. Astfel. aceasta perioada este propice formarii atitudinilor umaniste si cetatenesti. De multe ori ii aduce flori. Jucariile primite de ziua nasterii intereseaza. copilul are unele preocupari si fata de pretul lor. modificarea disponibilitatilor afective-caracterizate prin cresterea atentiei emotionale fata de parinti.simbiotice. Oferirea jucariei este un act semnificativ. la toate varstele. Preocupat de jucarii. Ii place sa afle ce rude are. sociabilitatea sa evolueaza mai mult pe linia nuantarii relatiilor cu cei de aceeasi varsta cu el. prin multitudinea lor. Din punct de vedere al conduitei sociale. “jucarie” . le claseaza dupa criterii de acest gen si pastreaza oarecum evidenta tuturor cadourilor. Cresterea independentei copilului. etc. La 10-11 ani incepe sa doresca aparate de proiectie. ar dori sa-I dea jucaria preferata si uneori sa fie mangaiat. intr-un fel. Ea se manifesta si in alte moduri.

ceea ce arata ca procesul de socializare a jocului nu este continuu. Sociabilitatea capata noi caracteristici.se manifesta si in jocuri. Dupa unii autori este perioada optima pentru stimularea. De altfel. personalitatea copilului devine tot mai complexa. Incep sa-l atraga din ce in ce mai mult activitatile mai statice. Treptat. zgomotoase. intre altele. de obicei. pe fondul . rectiliniu. spiritual de abnegatie. sportivitatea si veselia au efecte pozitive asupra dezvoltarii. curajul. Apar aspecte de separare spontana si relativa ignorare a fetelor de catre baieti. Sarcini concrete care solicita istetimea. In timpul desfasurarii lor. O astfel de atitudine este mai avansata decat inainte cu un an. lectie in cursul careia se instituie codificarea jocurilor cu reguli ca jocuri competitionale in care functioneaza de fapt aceleasi reguli de competitie ca in competitia scolara (se creeaza reguli de metinere a starii de competitie). copilul nu mai paraseste jocul cand este nesatisfacut de intorsatura pe care a luat-o. Preocuparea fata de rezultatele muncii scolare se intensifica. ci are etape de evolutie mai complexa. a preocuparilor si capacitatilor aritmetice. creste starea de tensiune datorita numeroaselor dispute legate de datoriile si drepturile fiecaruia in diverse etape ale jocului. Se pare ca starea de discutie in jocurile copiilor de 9-10 ani constituie o adevarata lectie de etica privind drepturile si datoriile fiecaruia. Desi aceste dispute sunt. Spre varsta de 10 ani expansivitatea copilului se atenueaza in parte. cand orice indispozitie ivita in joc se solda cu plecarea acasa.

sa-i supravegheze. cu anume particularitati care necesita o analiza corecta. Desigur. Se dezvolta si atitudinea de suporter: copiilor de 10-11 ani le place sa priveasca modul in care se joaca copiii mai mici. exista numeroase variante de dezvoltare psihica mai mult sau mai putin distantate de acest sumar portret. Pe planul intim al personalitatii opereaza din ce in ce mai fin actul observatiei si intelegerii subtile. atitudinea fata de sine si atitudinea fata de altii. se multiplica formele de cooperare scolara. dar cu un anumit specific. o problema majora. uneori chiar in detrimetul invatarii. sa-i ajute. Spiritul critic si viata interioara se imbogatesc sensibil la 10 ani.competitional. Atractia exercitata de joc absoarbe inca prea mult preocuparile copiilor. Jocul cu subiect si funtiile acestuia A. Gesell subliniaza ca jocul nu inceteaza niciodata sa fie. Din acest motiv adeseori parintii le reproseaza ca isi pierd un timp exagerat de mare cu jocul. Acesta regasire a jocurilor exprima continuitatea unui anumit mod de a reflecta si incorpora experienta de lume si viata. Multe dintre jocurile caracteristice prescolarului le regasim si la varsta scolara. Intr-un tablou topologic mai larg s-ar putea vorbi de copii la care se dezvolta oarecum dezarmonic dimensiunile caracterologice. cat si de jocurile cu reguli. . in timpul intregii copilarii. Este vorba atat de jocurile de constructie. atitudinea fata de munca scolara. jocurile cu subiect si roluri. si anume. creste spiritual de sobrietate.

prin aceste jocuri. sa-i umanizeze dimensiunile. E. castele cu creneluri. fac “prajituri”. O insemnatate tot atat de mare are contactul intim si lupta embrionara cu natura pe care copilul. mare importanta prezinta exercitarea functiilor constructive creatorare implicate in aceste timpuri de jocuri. . copii traduc in actiune evenimentele imaginate. sa transforme reliefurile ei. Toate acestea sunt infaptuite intr-o situatie imaginara. de pilda. unde intr-un cadru conventional. relatiile lor sociale si profesionale. mai realista decat la copilul prescolar.Jocul cu subiect pastreaza pana tarziu functii simbolistice importante. Asa. se joaca cu papusi. se infig ramuri. Fara indoiala. Baietii se integreaza de obicei in jocuri active. Mahlah reliefeaza faptul ca particularitatea principala a acestui joc o cosntituie prezenta si nuantarea rolului prin intermediul caruia copii reproduc actiunile adultilor. o gramada de nisip devine materie plastica de creatie a unui munte in care se fac tuneluri. se construiesc poduri etc. folosindu-se in acest scop de obiectele necesare carora le acorda “importanta de joc”. Jocul singular este impregnat mai ales de modele simbolistice complese. fetelor le place sa se joace “de-a gatitul si bucataria”. In asemenea jocuri sunt implicate anumite relatii sociale a caror respectare se face prin insesi rolurile diferite detinute de participant. invata sa o stapaneasca si sa o modeleze. In jocurile colective evolutia subiecteleor este mai controlata. S. trufe (aceasta simbilizeaza paduri).

atitudinile. Domina inca. material privind conduita. scolarul este mult mai atent la selectionarea de conduita ce se manifesta pregnant si tipic. au constituit si constituie pentru scolari tot atatea subiecte de joc care sunt transpuse si realizate cu multa pasiune. Sunt mult gustate jocurile cu roluri mai bogate in actiune. “Cosmin. Acest fapt poate crea impresia ca jocurile cu subiect si cu roluri ale scolarului ar fi mai putin spontane decat ale prescolarului. dar si a personajelor din filme. La 8 ani. Din punctul de vedere al situatiilor de viata sociala transpuse in jocurile scolarului. jocurile in care se pot face si colectii. se efectueaza “inspectii” etc. . “Wilhelm Tell” etc.Spre deosebire de prescolari. uneori fara prea multa deliberare. se vorbeste la “telefon”. Acesta furnizeaza un important material pentru joc. lecturi. jocul “de-a familia”. dar de fapt ele sunt doar mai putin episodice. la micul scolar se dezvolta capacitatea pentru o mai buna organizare a jocului in raport cu subiectul ales. mimicile specifice etc. cum sunt cele “de-a magazinul”. pana la 8-9 ani. Filmele seriale ca: “Ciresarii”. Jocul incorporeaza situatii din conduita celor aflati in imediata apropiere a copiilor. fiul zimbrului”. interesul pentru fime este atat de mare incat copilul renunta. mai direct detrerminate de experienta de cunoastere a copilului. “Robin Hood”. la joc in favoarea cinematografului. modalitatile de a vorbi. acestea cuprind o gama mult mai bogata si mai variata de episoade si roluri. “Thiery la Fronde”. In traducearea pe plan ludic a momentelor din viata si activitatea adultului.

Este evident ca subiectele istorice. fara insa a insista prea mult asupra lor. de relatii intre personaje. altele mai putin durabila. Incearca sa se apropie cat mai mult de ele prin conduita si modul de imbracaminte. Ei transpun in joc intamplari intalnite de ei in literatura pe care o citesc. scolarii mici transpun in jocurile lor cele vizionate. de creatie. Pe baza acestor emisiuni ei isi creeaza adeseori jocuri noi care solicita mult spirit de intiativa. de aventuri si istorice la 9-10 ani. sugereaza copiilor o multitudine de subiecte care sunt transpuse in jocuri cu intregul lor echipament de expresii verbale. cele de povesti si basme la 7-8 ani. caracterele personajelor si felul lor de a se comporta si imbraca. Cartile citite la aceasta varsta. luate din manualele scolare sau din alte carti patrund din ce in ce mai intens in jocurile copiilor la 9-10 ani. In cadrul cerintelor jocului. . jucadu-se “De-a Cenusereasa”. In acelasi fel fetele. cat se poate mai fidel.Fiecare emisiune influenteaza atat prin actiune cat si prin mijloacele de realizare a acesteia care sunt reproduse intocmai. de indemanare. Jucandu-se “de-a luptele intre daci si romani”. in filmele pe care le vizioneaza. diferentiate in functie de rolul pe care il ocupa in joc. Unele emisiuni pot avea o influenta mai indelungata. incearca sa respecte. scolarii (baietii) isi pregatesc cu minutiozitate “armele” necesare. asumandu-si si rolurile personajelor respective. In genere. “scuturi”. “arcuri” cu podoabe diferite pentru “daci” si “romani”. se confectioneaza “sabii”.

diverse baterii de teste. tancuri. Intr-un studiu asupra intereselor ludice la copii dotati (in numar de 554) si copii neselectati (474). intre 3 si 8 ani. Terman si altii (1925) au stabilit un “indice de masculinitate” pentru 90 de jocuri. exista numeroase jocuri cu subiect mixt mai ales jocuri cu reguli in care se schiteaza in mod spontan competitii intre fete si baieti. conducand in mare viteza si cu mult “risc” masini. Astfel de diferente – pe sexe – au fost stabilite si in alte activitati. Baietii reproduc indeosebi activitati barbatesti.Baietii se joaca de obicei mai putin cu fetele. Totusi. diverse feluri de mancare. pusti. diriginta. doctorita scolii etc. avioane etc. Jocurile baietilor si fetelor se diferentiaza. incorporand conduita specifica. au fost elaborate studii. jocurile scolarilor reflecta activitati specific barbatilor si femeilor. Aceasta notare a fost stabilita pentru baiti si fete. tinant seama de caracterul “baietesc” al jocurilor ce . rapiditatea si abilitatea motorie. Fetele transpun in jocurile lor in special activitati desfasurate de mama sau invatatoare. Se joaca mai putin cu papusile. Printe alti factori care ar contribui la aceste diferente sunt mentionate in unele lucrari. forta fizica si energia. chestionare etc. cu vase in care se pregatesc. dupa retete “complicate”. distractii si activitati. Organizandu-se spontan. cu mobilier (jucarii) de bucatarie. Astfel de jocuri sunt specifice fetelor. Nu vom intalni (sau vom intalini foarte rar) fete care sa-si asume roluri de luptatori “inarmati” cu pistoale. Pentru studierea structurii preferentiala a conductelor ludice.

Scara cuprinde un numar de 24 de activitati ludice. adica acele jocuri care nu antreneaza decat o desfasurare restransa de miscare. agilitate. In plus. iar sub linia de neutralitate se gasesc plasate mai ales jocuri specifice fetelor. din timpul consacrat diverselor activitati. tinand seama de alegerile lor libere. fiecare avand o nota. Rezultate care reflecta diferente de sexe au fost consemnate grafic si prin liste preferentiale. In 1930. nota 13 reprezentand linia de neutralitate. fetele prefer si practica jocuri mai statice. acestea fiind jocuri practice in special de baieti. Pornind de la o lista de 200 de jocuri li se cerea copiilor sa indice la care din activitatile ludice participau in timpul saptamanii care se scurgea.caracterizeaza pe copii si tinerii.000 de copii din mediul rural. Foster cerea unui numar de 738 de baieti si 685 de fete intre 6-11 ani sa intocmeasca o lista de jocuri (aproximativ 10 jocuri) pe care le-au practicat in cursul . toate jocurile care implica o activitate manifestata se afla plasate deasupra liniei de neutraliate. clasificate. forta. de cunostintele si interesele lor. C. jocurile preferate si practicate de baieti implica mai multa voiciune. copiii trebuiau sa precizeze trei moduri diferite de a-si petrece timpul. Y. in activitatile lor ludice. O ancheta mai completa efectuata asupra activitatilor ludice a copiilor este cea a lui Lehman si Witty (1927) pe 17. Ca aspect mai semnificativ sunt mentionate: o mai mica instabilitate la baieti fata de fete in activitatile ludice. Scara pune in evidenta un fapt interesant si anume.000 de copii din orase si 2.

s-a observant timpul acordat de fiecare copil jocului cat si timpul de joc ce-l antreneaza pe copil. care incep sa se bazeze pe aprecieri si autoaprecieri asupra posibilitatilor acestora si asupra propriei lor capacitati. Adeseori. Rolurile. Pe scolar nu-l va mai multumi doar chemarea:”cine vrea sa se joace cu mine” atat de frecventa la prescolar. Devine mai activa selectionarea partenerilor. imbracarea papusilor. Toate jocurile au fost grupate in 11 rubrici. desenat etc. Copilul de varsta scolara mica va aprecia mai corect cine poate fi conducatorul jocului. Farwell (1930) a testat experimental reactiile copiilor mici. loto-uri. fetele au manifestat preferinte pentru jocuri cu un caracter mai static. Treptat fetele formeaza grupuri separate de cele ale baietilor. Si in acest caz. Punandu-se la dispozitia copiilor diverse jocuri. asamblat. considerandu-i pe acestia incapabili de actiuni mai “complicate” cum ar fi: confectionarea de hainute pentru papusi. in jocurile scolarului mic. S-au pus in evidenta unele diferente dintre baieti si fete in care priveste tipurile de joc preferate si practicate.. se transpun cu mai multa exigenta decat la prescolari. punandu-se in acelas timp in evidenta diferentele intre sexe. intre 6-7 ani la jocurile de constructii. ce rol se potriveste mai bine fiecaruia dintre jucatori.ultimului an si sa precizeze in fiecare caz daca era vorba de jocuri de interior sau jocuri practicate in aer liber. piese pentru modelat. scolarii discuta si argumenteaza . pictat.

In jocurile cu alti copii. in mai mare masura ca la prescolari. In jocul “De-a soldatii” nu oricare dintre copii este propus sa conduca. micul scolar prefera sa se joace in special cu unul dintre ei.repartizarea rolurilor. Ca atare. sau de cel care exercita o influenta mai puternica asupra celorlalti. Interesant este ca. Modalitatea de executare corecta a rolului consolideaza pozitia copilului de colectivul de joc. momentul organizatoric al jocului prelungindu-se mult timp din aceasta cauza. subliniaza ca la cei mai mici nu se pune in evidenta o preocupare strategica sau o intelegere clara a strategiei partenerilor. studiind comportamentul copiilor de la 6 la 10 ani in jocurile strategice simple. in acelasi bloc etc. Ca fenomen mai evident se constata o nuantare a strategiilor in vederea crearii de situatii care sa confere jocului consistent. de faptul ca elevii invata in aceeasi clasa. Acest rol poate fi indeplinit de cel care s-a dovedit a fi mai intreprinzator. ca locuiesc pe aceesi strada. coeziune si forta de atractie. Papst Marieluise. Relatiile ce se stabilesc intre copii in jocurile cu subiect si roluri sunt determinate. sa fie commandant. stie “mai multe” si este mai curajos. de studiere a manierei de joc a partenerilor in vedera succesului general. de legaturile de prietenie. adeseori urmareste cu privirea ce fac altii. La cei de 10 ani insa se constata tendinta de handicapare a celorlalti. in timp ce se joaca. La . in stabilirea rolurilor. scolarul dovedeste un sistem mai sever de apreciere si triere (selectie).

ceea ce denota caracterul “deschis” al jocului pentru incorporarea de noi conduite si mai ales de noi forme de relatii interpersonale diferentiate. Subiectele de joc sunt inca foarte labile. in conduitele transpuse in joc. specifice scolarilor de aceasta varsta. pregatirea poate dura chiar cateva zile. Ulterior. “instrumentele” necesare pentru efectuarea “sapaturilor”. iar criteriul preferential este completat de cel al aprecierii conduitei de joc. cum este cel mentionat. mai stabile. ei (in special cei de la 10-11 ani) tind sa redea cat mai fidel si verosimil diferite modele de conduita. Cei care nu respecta etapele si regulile jocului sunt usor eliminati. La 9-10 ani. se remarca constituirea de grupuri mai mici. Perioada de pregatire a jocului cu subiect si roluri tinde sa creasca dupa 8 ani. copiii de 8-10 ani (mai ales baietii) isi pregatesc ” ehipamentul”. In joc. incep sa functioneze criteria de selectie pentru anumite roluri si preferinte pentru unele jocuri. La scolarii din primele clase. grupele de joc se formeaza de multe ori spontan. De cele mai multe ori insa. Uneori. pastrand doar aspectele de continut si mai putin pe cele de forma. Jucandu-se “De-a exploratorii geologi”.scolarii de 6-7 ani. copiii . ceea ce confera jocului cu subiect o logica mai riguroasa si un caracter mai realist. In jocurile scolarilor mici exista numeroase elemente noi care constau in anumite “etape de pregatire”. scolarul opereaza restructurari. care sunt mereu reimprospatate prin primirea de noi participant si parasirea jocului de catre altii. Ele sunt foarte difuze si “deschise”. La cei de 8-10 ani grupurile sunt mai inchegate.

repartizarea rolurilor si desfasurarea jocului pun in evident capacitatile creatoare ale scolarului mic si rolul important pe care il ocupa jocul la aceasta varsta. La 9 ani incepe sa capete o pondere tot mai mare jocul “De-a explorarea”. Tipurile de jocuri cu subiect se extind si se largesc pe masura ce scolarul este mai mare. cautarea de “comori”. Organizarea ca atare. jocurile scolarilor sunt organizate de ei insisi. Un copil de 9 ani. jocul “De-a excursiile”. In toate aceste cazuri scopul si situatia de joc impulsioneaza initiativa copilului. le explica parintilor ca “sunt foarte pretioase” si au fost gasite in “sapaturile geologice” care vor continua si a doua zi. jocuri ce implica mult spirit de aventura. cand se vor gasi probabil altele mai vechi si mai mari. prinderea de “hoti”. profesori) sau de catre copii mai mari. Spiritul de antrenare este atat de activ incat chiar si o simpla sugerare poate stimula elaborarea unui vast plan de joc. Aceasta situatie denota ca scoala favorizeaza largi trasee de absortie a tot felul de teme de joc prin care copilul asimileaza dimensiunile mediului de cultura in care traieste. In general. Este evident ca in jocurile scolarilor mici intervin subiecte ancorate in mediul de cultura mai larg.colectioneaza tot felul de pietre. Exista si situatii cand ele sunt sugerate de catre adulti (parinti. fac referiri la valoarea si vechimea lor. intrand in casa cu o punga cu pietre de marimi si culori diferite. nu numai in cel social-cultural apropiat. . le sorteaza in functie de diferite criterii. le “studiaza” foarte serios.

a vocabularului cu expresii literare pe care copiii de varsta scolara le transpun aidona in dialogurile dintre ei in joc. se creeaza conditii pentru stabilirea si aprofundarea relatiilor dintre copii. Jocurile didactice In perioada scolara.Prin structura si disponibilitatile angajate. jocul cu subiect si roluri cultiva in mare masura atat capacitatile proiective (de transpunere in rol) cat si o serie de trasaturi de caracter: perseverenta. onestitate etc. copilul avand mereu in vedere ca rezultatul final al jocului sa corespunda sarcinilor si scopului propus initial. numeroase jocuri. cu reguli de . fiind subordonate activitatii de invatare. jocul cu subiect si roluri are un puternic caracter formativ cu consecinte asupra intregii personalitati infantile. Organizarea jocurilor cu subicet si roluri antreneaza capacitatea imaginativa creatoare. Jocurile didactice. Totodata. Numeroase studii privind rolul jocului cu subiect si roluri in structurarea personalitatii scolarului din clasele mici subliniaza faptul ca. contribuie la imbogatirea experientei de cunoastere. Jocul cu subiect si roluri constituie un mijloc important de educatie intelectuala prin imbogatirea cunostintelor. In acest sens Gesell arata ca scolarul de 7 ani poseda un pronuntat simt anticipativ. pentru aprecierea posibilitatilor partenerilor si a celor proprii. in procesul desfasurarii lui. atentia in urmarirea modului de indeplinire a rolurilor si in desfasurarea momentelor de joc in asa fel sa se realizeze cele produse de copii.

in special. importante functii cognitive. ceea ce denota ca realmente el nu se poate desprinde inca de joc. atunci cand sunt bine dirijate. Intocmind o clasificare. sub forma de joc. Decroly enumera printre jocuri pe cele de initiere aritmetica. elemente de joc sunt incluse. gramaticala.miscare si cele sportive care se practica la lectiile de educatie fizica. De aceea. de pilda. La scolarii de 6 ani. de sesizare a asemanarilor si deosebirilor. precum si cele intelectuale ce implica rezolvari de probleme distractive indeplinesc. De multe ori scolarul mic combina efectuarea temelor pentru acasa cu scurte momente de joc. in insasi structura lectiilor. prin imbinarea specifica a activitatii de invatare cu jocul. La orele de citire. Jocul “Stii cand?” (in care copiii trebuie sa identifice si sa sorteze dupa anumite criterii o serie de ilustratii) usureaza intelegerea anotimpurilor. sunt repetate sunete. de comparatie. de exersare in citire care au un rol important in asimilarea de catre copii a notiunii artimetice de numar a unor reguli gramaticale etc. lectiile sunt completate cu o serie de alte activitati. stimuland astfel capacitatile mentale implicate in invatare. sunt alcatuite . printre care o mare atentie se acorda jocurilor didactice. copilul dobandeste mai usor unele notiuni. atunci cand este posibil si necesar. Astfel. completate cuvinte care contin in structura lor o anumita vocala. “Jocul imaginilor” (identificare unor ilustratii cu animale si pasari) faciliteaza procesul de clasificare pe planul gandirii.

Cu ei s-a organizat. La Conferinta internationala de pedagogie prescolara de la Sofia (1968). ci si in scoala. participarea deosebit de activa si spontana a copiilor la acele activitati care pot fi insotite cu unele componente de joc a retinut atentia cercetatorilor si a cadrelor didactice. Tot astfel. in deosebi la cei de 6-7 ani. intre altele jocul “Literele au fugit”. P.propozitii cu anumite cuvinte. B Zorgo privind invatarea aritmeticii. Multe alte cercetari au scos in evidenta rolul jocului in activitatea instructiva. studiile . Lovinescu ii sublinieaza rolul si importanta). Subiectii au fost copii de 5-6 ani. Maria Dmohovska s-a referit la un experiment efectuat la Institutul de pedagogie din Polonia. V. jocurile didactice practicate sunt mai complexe. Amintim unele investigatii ale prof. care consta in cautarea de imagini sugerate de literele ce compun un cuvant oarecare scris pe tabla. Jocul didactic este deci utilizat ca mijloc pentru facilitarea procesului de dobandire a cunostintelor nu numai in gradinitele pentru copii (in acest sens A. La scolarii de 9-10 ani. a raporturilor cantitative) jocul didactic ofera conditii optime pentru asimilarea si formarea unor notiuni abstracte. in predarea numeratiei. la elevii mici. Actiunea formativa a jocurilor. Dienes (tot in legatura cu aritmetica). la lectiile de aritmetica ( de exemplu. Rezultatele obtinute sustin ipoteza ca jocul exercita importante influente instructive. “Leicesterhire Mathematics Project” elaborat in Anglia din initiativa lui Z.

mici muze. improvizate. etc. Prin intermediul colectiilor. Caracteristica varstei scolare este si tendinta spre colectionare. capata o pondere insemnata mai ales la baieti. intalnim si alte feluri de jocuri decat cele mentionate. cu “pusca”. stiintele naturale. Asa sunt. Spiritul de colectionare se manifesta in diferite directii. La varsta scolara mica. discutii etc. care cuprind un important volum de informatie. Acest tip de colectii permite schimburi. Activa la multi copii. de exemplu. Adeseori. Jocurile cu prastia. Este preferat uneori jocul legat de ridicarea unui zmeu sau jocul cu baloane.intreprinse de Florica Bagdazar (asimilarea scris-cititului prin joc) si lucrarile Mariei Richardson (insusirea citirii). uneori isi controleaza astfel de expresii chiar in fata oglinzii. buzunarele copiilor de 9-10 ani contin obiecte foarte variate. De altfel. de forma. copii isi alcatuiesc albume. jocurile de mimica si imitatie. Scolarii dispun de un important repertoriu de expresii mimice. Claparede plaseaza jocul de colectionare la varsata de 9-12 ani. Aceste colectii solicita capacitati de clasificare in functie de elemente comune. colectii eterogene. arta). de criteriul timp. clasari. . scolarii isi imbogatesc cunostinte in diferite domenii (geografie. continut. tendinta spre colectionare are un caracter de joc si prilejuieste multe momente de activitate similare jocului. dar mai ales in colectionarea de marci postale din diferite tari.

Claparede plaseaza si jocurile de vanatoare. “Popa-Prostul”. De altfel. “Pacalici”). Efectueaza tuneluri in zapada. se da cu saniuta pe derdelus etc. de agerime primele jocuri de imaginatie. Dintre acestea amintim doar jocul “De-a v-ati ascunselea”. . La varsta cuprinsa intre 7-9 ani. mult indragit de catre copii. acum are loc o nuantare sezoniera evidenta a jocurilor. Pentru 9-12 ani sunt mentionate jocurile de intrecere.Sporeste interesul pentru jocurile de masa (“Dominoul”. fiind mai rezistent copilul incepe sa simta mai intens placerea jocurilor de iarna. Este varsta cand.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->