Sfintele Pati

nvierea Domnului Sfintele Pati (gr. ), sunt srbtoarea nvierii Domnului. Pate este transcrierea cuvntului grec, care l-a rndul lui este transcrierea ebraicului pesach, ambele cuvinte nsemnnd trecere sau traversare. Sfintele Pati ortodoxe, de obicei, sunt mai trziu cu una sau cu cinci sptmni fa de srbtoarea similar a cretinilor care in de calendarul gregorian. Totui, ocazional, Sfintele Pati pot fi la o distan de dou, patru sau ase sptmni (dar niciodat trei) din cauza faptului c vechiul calendar iulian folosete o formul diferit de pascalie la calcularea datei Sfintelor Pati. Aceast formul a fost stabilit i acceptat la Sinodul I Ecumenic. nvierea Domnului Iisus Hristos din mori este centrul credinei cretine ortodoxe. Srbtoarea este precedat de dousprezece sptmni de pregtire, care sunt mprite n: duminicile premergtoare postului, Postul Mare i Sptmna Mare. Credincioii ncearc s parcurg aceast perioad cu smerenie, iertare, mpcare, rugciune, post, generozitate i studiul elementelor credinei. La sosirea srbtorii, se in mai multe slujbe mbinate ntr-una singur.

Slujba de la miezul nopii

La ceva timp dup miezul nopii din Smbta Mare se ine slujba numit Slujba de la miezul nopii. n practica slav, preotul intr n mormnt i ia epitaful, l duce prin Uile mprteti i l aeaz pe masa altarului unde rmne timp de 40 de zile, pn la nlarea Domnului. n practica bizantin, epitaful este deja scos din mormnt (n timpul slujbei numit Prohodul Domnului din Vinerea Mare, seara).

Ziua nenserat
Pentru ortodoci, srbtoarea Sfintelor Pati reveleaz misterul zilei a opta. Nu este numai o rememorare a zilei istorice a nvierii Mntuitorului. Este i o cale de a experimenta creare din nou a lumii, o gustare a noii i fr de sfrit mprii a lui Dumnezeu. Aceast nou zi este exprimat pe nelesul credincioilor prin lungimea slujbelor pascale, prin repetiia slujbelor din Sptmna Luminat i prin acele aspecte importante care se menin n slujbe n urmtoarele patruzeci de zile pn la nlarea Domnului. Aceste patruzeci de zile sunt tratate ca una singur.