Sunteți pe pagina 1din 14

Hazardele naturale i geomorfologia aplicat

Academiei Naionale de Stiine a SUA Adunarea General a ONU din 1 XII 1987 1990-1999 Deceniul Internaional pentru Reducerea Efectelor i Dezastrelor Naturale(IDNDR). G. White ntre anii 1942 i 1956.

Dezastre naturale
o grav ntrerupere a funcionrii unei societi, care cauzeaz pierderi umane, materiale i de mediu, pe care societatea afectat nu le poate depi cu resursele proprii.
350 300 200000 180000

Numar de dezastre

250 200 150 100 50 0

140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0

Distrugeri in milioane de dolari

1900

1906

1912

1918

1924

1930

1936

1942

1948

1954

1960

1966

1972

1978

1984

1990

Timpul in ani

1996

Milioane dolari

Numar de dezastre inregistrate

160000

Victimele dezastrelor naturale la nivel global ntre 1950 and 1999


1000000000 100000000 10000000

Numar de persoane

1000000 100000 10000 1000 100 10 1 1950

Populatie decedata Populatie afectata

1960

1970

1980

1990

2000

Tim pul in ani

Procentajul numrului de dezastre nregistrate din 1900 pn n 1999 pe continente


8%Oceania 42%Asia

10%Africa

27%America 13%Europa

Ocurena diferitelor tipuri de dezastre n regiuni ale Globului.

Hazardele naturale i geomorfologia

Termenul de hazard este adesea asociat cu diferii ageni i procese. Unii dintre acetia sunt de natur atmosferic, hidrologic, geologic, biologic i tehnologic. O categorie distinct de hazarde naturale sunt hazardele geomorfologice care pot fi definite ca schimbri naturale sau induse de om ale formelor de relief care afecteaz sistemele umane(Schumm, 1988).

Eroziunea solului ca hazard geomorfologic


24% 12% 5%
Erosion en surface

Erosion lineaire

10%

Glissements de terrain

Erosion torrentielle et glissements dans le fond forestier Erosion fluviatile

49%

Micrile n mas ca hazard geomorfologic

Procese de rm ca hazard geomorfologic

Comparatie intre linia de tarm in 1924 (linia galben) si poziia actual n zona Costineti

20.000

10.000

0.000
0. 00 0. 15 0. 52 0. 79 1. 44 2. 18 2. 50 2. 84 3. 16 3. 30 3. 61 3. 87 4. 29 5. 01 5. 87 6. 24 6. 49 6. 69 7. 15 8. 31 8. 75

-10.000

-20.000

-30.000

-40.000

-50.000

Variaia liniei tarmului in sectorul Costinesti n intervalul 1978-2002

Eroziune activ pe rmul 2Mai Profilul falezei la S de 2Mai (iulie 2002)

Procese fluviale ca hazarde geomorfologice

Modificarea albiei r. Siret 1896-1974

Eroziunea laterala a albiei r. Siret

S-ar putea să vă placă și