INTRODUCERE

Pentru lucrarea de licen am ales Drepturile succesorale ale rudelor defunctului, fiind o tem de importan n domeniul dreptului succesoral. Lucrarea este structurat n cinci capitole, fiecare abordnd noiuni importante cu tema aleas. In primul capitol am prezentat Aspecte introductive privind drepturile succesorale, mai exact am prezentat notiunea de mostenire, persoana care lasa mostenirea, persoanele care dobandesc mostenirea, notiunea de masa succesorala i noiunea de succesiune. Motenirea reprezint ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct. Potrivit Constitutiei Romaniei dreptul de mostenire este ocrotit de lege. Mostenirea poate fi: a. legala, in situatia cand bunurile revin succesorilor in conformitate cu dispozitiile legale; b. testamentara, in ipoteza in care persoana decedata a dispus anterior cu privire la modul de atribuire a patrimoniului sau dupa deces,printr-un testament ca act unilateral de vointa; c. conventionala, atunci cand are loc o asa-numita donatie de bunuri viitoare, al carei obiect il constituie patrimoniul sau parti din patrimoniul donatorului, aceasta donatie isi produce efectele numai la moartea donatorului si este posibil sa fie revocata. Mostenirea se deschide prin moarte, constatata prin actul de deces sau hotararea judecatoreasca de declarare a mortii. Locul deschiderii mostenirii este locul ultimului domiciliu al celui care lasa mostenirea; daca ultimul domiciliu nu este cunoscut ori nu se afla in tara, locul deschiderii mostenirii este locul din tara unde sunt situate cele mai importante bunuri ale mostenirii. Transmiterea mostenirii poate fi: a. universala, cand se transmite intregul patrimoniu, activul si pasivul, drepturile si obligatiile;

b. cu titlu universal, cand se refera la o parte din patrimoniu, cuprinzand elemente active si elemente pasive, drepturile si obligatiile care alcatuiesc acea parte din patrimoniu; c. cu titlu particular, cand priveste bunuri sau drepturi determinate din patrimoniu. Primirea mostenirii este totdeauna o facultate pentru persoana care are vocatie succesorala; nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire. Dar, in cazul cand exercitand aceasta optiune, mostenitorul cu vocatie succesorala universala ori cu titlu universal intelege sa vina la succesiune, pentru a beneficia de dreptul sau, el trebuie sa faca acceptarea in termen de 12 luni de la deschiderea succesiunii; dupa trecerea acestui termen dreptul sau se prescrie. Din punctul de vedere al modalitatii de exprimare a vointei mostenitorului, acceptarea poate fi expresa, cand este facta printr-un inscris, sau tacita, in cazul cand, desi nu exista un asemenea inscris, persoana in cauza a savarsit acte din care rezulta in mod neindoios ca si-a asumat calitatea de mostenitor, plati de impozite pentru bunuri succesorale, intrarea in posesia sau folosinta acestor bunuri, introducerea unei actiuni succesorale etc. Acceptarea este un act care se refera la intreaga mostenire, ea nu poate fi facuta numai in parte sau numai in beneficiul unuia sau unora dintre ceilalti mostenitori. In raport cu efectele pe care le produce acceptarea este: a. acceptare pura si simpla, cand patrimoniul propriu al mostenitorului si patrimoniul care se dobandeste prin succesiune se contopesc, astfel incat succesorul raspunde si cu bunurile proprii pentru datoriile si sarcinile succesiunii; b. acceptare sub beneficiu de inventar, cand mostenitorul raspunde pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai in limita valorii bunurilor pe care le-a primit. Acceptarea sub beneficiu de inventar se face printr-o declaratie data la notar, fiind urmata de un inventar exact al bunurilor succesorale. Conditiile cerute pentru a mosteni, diferitele categorii de mostenitori si ordinea in care sunt chemati la succesiune, transmiterea mostenirii si procedura succesorala care se indeplineste de catre notariat stabilite de lege. Al doilea capitol face referire la Clasa intai de mostenitori legali: descendentii defunctului evideniind notiunea de descendenti, mprirea motenirii intre descendenti precum i caracterele juridice ale dreptului la motenire al descendenilor. Capitolul trei din prezenta lucrare de licen intitulat Clasa a doua de mostenitori legali: ascendentii privilegiatinsi colateralii privilegiati trateaz ascendenii privilegiai (noiunea de ascendeni privilegiai, vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei.

mprirea motenirii, problema vocatiei succesorale a parintilor firesti in cazul adoptiei, vocatia succesorala a adoptatorului, mpartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si intre ei si colateralii privilegiati, caractere juridice), i colateralii privilegiai (notiunea de colaterali privilegiati, mprirea motenirii ntre colateralii privilegiai i ntre acetia i ascendenii privilegiai, caracterele juridice ale dreptului la motenire al colateralilor privilegiai). Al patrulea capitol prezint Clasa a treia de mostenitori legali: ascendentii ordinari evideniindu-se urmtoarele: notiunea de ascendenti ordinari, mpartirea mostenirii intre ascendentii ordinari i caracterele juridice ale dreptului la motenire al ascendenilor ordinari. In ultimul capitol al prezentei lucrri de licen sunt tratate Clasa a patra de mostenitori legali: colateralii ordinari aici prezentndu-se notiunea de colaterali ordinari, impartirea mostenirii intre colaterali ordinari, caracterele juridice ale dreptului la motenire al colateralilor ordinari, inventarul noutilor. Atunci cnd persoana decedata nu lasa un testament, motenirea sa va fi impartit dupa principiile devolutiunii legale. Astfel, vor veni la mostenire toate acele persoane care au vocaie legala si efectiva la motenire, conform ordinii claselor legale de motenitori si a gradelor de rudenie. Clasele de mostenitori nu sunt altceva decat o categorie de rude ale defunctului, care exclude o alta categorie sau este la rndul ei exclusa, in funcie de gradul acordat de lege. Clasele de rudenie exclud alte clase cu cat sunt mai apropiate in grad de defunct. Trebuie mentionat ca sotul defunctului are un rol aparte, nefiind inclus in nici una dintre clasele legale de mostenitori, drept urmare nu va fi exclus de clasele de mostenitori ci va veni intotdeauna in concurs cu acestea. Codul civil imparte mostenitorii in patru clase mari. Clasa I de mostenitori cuprinde descendentii defunctului si anume copiii, nepotii, stranepotii s.a.m.d, fara a se impune o limita in grad. Clasa I de mostenitori, atunci cand exista, exclude toate celelalte clase mai indepartate. Clasa a II-a de mostenitori este alcatuita din ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati. Primii sunt reprezentanti in fapt de parintii defunctului, iar urmatorii de fratii si

surorile defunctului, pana la gradul al IV-lea inclusiv. Gradul al patrulea cand se refera la frati si surori include deci pe frati, copiii si nepotii fratilor. Clasa a III-a, a ascendentilor ordinari, include bunicii, strabunicii, stra-strabunicii defunctului s.a.m.d., indiferent de gradul lor. In fine, clasa a IV-a a colateralilor ordinari, include unchii si mtusile defunctului, verii primari si fratii si surorile bunicilor defunctului. Rudele sunt chemate deci la motenire in ordinea claselor, ceea ce nseamn ca daca exista fie si numai un mostenitor din clasa I, atunci nici una dintre celelalte clase nu poate veni la motenire. In lipsa clasei I de mostenitori sau in situatia in care reprezentanii acesteia sunt nedemni (deci nu pot veni la mostenire) sau au renuntat la aceasta, va veni la mostenire clasa a II-a de mostenitori. Dupa acelasi principiu, clasa a IV-a de mostenitori va mosteni numai daca lipsesc toate celelalte clase. Exista si situatii in care vin la mostenire mai multe clase de mostenitori. Acesta este cazul dezmostenirii prin testament a unei clase de mostenitori, cu conditia ca acestia sa fie rezervatari (ascendentii privilegiati si descendentii defunctului). Cu toate ca prin testament ei nu mai au vocatie la mostenire, legea instituie rezerva succesorala, in virtutea careia, mostenitorii rezervatari vin la mostenire contrar vointei testatorului si numai in masura rezervei succesorale. Ceea ce ramane din mostenire dupa impartirea rezervei, revine urmatoarei clase de mostenitori legali, a II-a, a III-a sau a IV-a, dupa caz. Lucrarea de licen este finalizat cu concluziile desprinse din contextul celor prezentate avnd la baz surse bibliografice ale unor importani autori din domeniu si fiind structurat dup legislaia n vigoare.