6.05.

20

Metabolismul glucidic
Monozaharidele de clasifica in functie de numarul de atomi de C in trioze, tetroze, pentoze, hexoze, sau dupa natura gruparii carbonil in aldoze si cetoze. Glucoza este cel mai raspandit glucid din natura si reprezinta forma in care celelalte monozaharide sunt transformate in ficat. Glucoza reprezinta singura forma circulanta a glucidelor in organism. Oligozaharidele se formeaza prin condensarea a 2 pana la 10 resturi de monozaharide prin formarea de legaturi glicozidice. In functie de tipul gruparilor hidroxil care au participat la formarea legaturilor glicozidice dizaharidele se clasifica in dizaharide reducatoare si dizaharide nereducatoare. Zaharoza: Este prezenta in organismele vegetale si este un dizaharid nereducator format dintr-o molecula de alfa-glucoza si una de beta-fructoza. Lactoza: Este sintetizata in organism in perioada de lactatie fiind prezinta in lapte. Este un dizaharid reducator care contine 2 molecule de beta-galactoza. Maltoza: Este un intermediar in cursul digestiei amidonului. Este un dizaharid reducator care contine 2 molecule de alfa-glucoza. Polizaharidele: Contin mai mult de 10 unitati monozaharidice. Amidonul: Este un polimer al D-glucozei sintetizat in plante. Este format din 2 componente: amilaza (polimer liniar care contine resturi de D-glucoza) si amilopeptina (polimer cu structura ramificata)

Glicogenul: Reprezinta forma de deposit a glucidelor in organism, in special in muschi si ficat. Din punct de vedere structural este asemanator amilopectinei dar prezinta un grad de ramificare mai mare. Celuloza: Este un polimer liniar al glucozei sintetizat in plante. Ea nu este digerata si absorbita.

Digestia si absorbtia glucidelor: Glucidele reprezinta aproximativ 30-50% din totalul caloriilor din hrana. Ele sunt in intregime de origine vegetala. Digestia glucidelor reprezinta hidroliza lor la monozaharide, deoarece din intestine sunt absorbite in circuitul sanguine numai monozaharidele. Alfa amilaza este o endoglicozidaza care hidrolizeaza legaturile alfa 1 4 glicozidice interne. In intestinal subtire actioneaza enzimele hidrolitice intestinale (alfa amilaza pancreatica). Produsii reactiei sunt maltoza si dextrin. Sub actiunea dextrinazei dextrinele sunt hidrolizate la capatul neted si se elibereaza glucoza. Dizaharidele sunt hidrolizate sub actiunea dizaharidazelor: maltoza, zaharoza si lactoza. Monozaharidele majoritare rezulta in urma digestiei intestinale si sunt: glucoza, fructoza si galactoza. Caile de metabolizare ale glucozei Glucoza indeplineste in organism functii metabolice complexe: utilizarea glucozei ca sursa energetic prin parcurgerea glicolizei si a ciclului Krebs. Din glicoliza se obtin compusi necesari sintezei de acizi grasi: glycerol si acetil CoA. Prin parcurgerea caii pentozo- fosfatilor se obtin pentoze necesare pentru sinteza nucleotidelor si a acizilor nucleic. Parcurgerea caii glucuronatului se obtin acizi uronici utilizati pentru sinteza proteoglicanilor. Parcurgerea glicogenogenezei conduce la formarea glicogenului care reprezinta forma de deposit a glucozei in organism. Glicoliza reprezinta calea de degradare oxidative a glucozei care are loc in citosol. Prin glicoliza se produce ATP. Ea se poate desfasura anaerob iar produsul final este acidul lactic, sau aerob si produsul final este acidul piruvic. Reactiile care au loc in glicoliza se impart in 2 faze: 1. Reactii in care se consuma ATP 2. Formarea de ATP Ciclul Krebs Reprezinta o cale amfibolica (una catabolica care reprezinta calea finala comuna de degradare a glucidelor, lipidelor si proteinelor si una anabolicaintermediarii ciclului Krebs participa la diferite procese biosintetice), ex: succinatul participa la biosinteza hemului, citratul reprezinta forma de transport de acetil CoA din mitocondrii in citosol pentru a participa la sinteza acizilor grasi si a colesterolului, oxaloacetatul si alfa-ceto-glutaratul formeaza acidul aspartic si acidul glutamic. Ciclul Krebs se desfasoara in mitocondrii, el

furnizeaza energie prin oxidarea acetil CoA pana la CO2. Furnizeaza echivalenti reducatori necesari fosforilarii oxidative. Oxaloacetatul se regenereaza la fiecare secventa de oxidare. Calea pentozo fosfatilor: Este o alta posibilitate de utilizare a glucozei . Ea furnizeaza pentozele necesare sintezei nucleotidelor si furnizeaza NADPH. Etapele sunt: Oxidative in care hexozele sunt transformate in pentoze si este generat NADPH + H+ Conversia intre diversele molecule de monozaharide- aceasta etapa are loc cand organismul are nevoie de cantitati mari de NADPH si mai putin de pentoze. Gluconeogeneza: Reprezinta sinteza glucozei din compusi neglutidici: acidul lactic, piruvic, glycerol. Are loc in special in ficat si rinichi. Ea are loc in conditii de regim alimentar, sarac in glucide sau de effort muscular intens. Ea reprezinta o cale de sinteza a glucozei din compusi rezultati prin metabolizarea ei partial in alte tesuturi. Acest proces necesita consum de energie: 4 moli de ATP si 2 moli de GTP. Ea reprezinta procesul invers glicolizei. Lipidele: Functii: Rezerva energetic Constituent ai membranelor Izolatori termici Sunt vitamine si hormoni Clasificarea: Simple care contin in molecula numai C, H, O (glycerol, steride, ceruri) Complexe care contin in plus azot si fosfor (glicerofosfolipide :lecitine, cefaline, serin- cefaline; sfingolipide : sfingomieline, glico-sfingo- lipide, sulfatide) Digestia si absorbtia lipidelor Hrana contine in medie 60-150 de grame de lipide. Lipaza gastric produsa de stomac actioneaza asupra triacilglicerolului si formeaza 1,2 diacilglicerol si acizi grasi. In intestinal subtire lipaza pancreatica contine actiunea lipazei gastrice si rezulta 2 monoacilglicerol si acizi grasi.

Sarurile biliare si fosfatidil-colinele continute in bila participa la procesul de solubilizare a grasimilor alimentare. Sarurile biliare formeaza micelii constituite cin particule coloidale. Miceliile transporta lipidele din lumenul intestinal la celulele epiteliale. Acizii grasi si 2- monoacilglicerolul formeaza particulele lipoproteice primare numite Chilomicroni. Chilomicronii reprezinta forma de transport a lipidelor exogene spre tesuturi.