Sunteți pe pagina 1din 20

ianuarie - februarie 2006

anul XXXI
că preotul paroh nu lucrează de unul
SFATUL singur şi că nu hotărăşte nimic fără
editorial

consultarea comitetului, acolo unde


BISERICII este vorba despre atribuŃiile statutare
Pr. Doru Costache, (administrative) ale acestuia.
parohul bisericii Sfânta Maria Acum, pentru că realmente este
importantă dorinŃa oamenilor de a
În pofida faptului că anul trecut, pe contribui – fie şi cu sugestii, dacă nu
lângă şedinŃa adunării generale, am cu activitate efectivă – la progresul
organizat nouă şedinŃe ale parohiei, am considerat că trebuie
comitetului parohial (echivalentul a întreprins ceva în acest sens.

Botezul Domnului
mai bine de doi ani de activitate, Căutând soluŃii în ultimele două-trei
după ritmul dinainte), sunt voci care luni, discutând cu oamenii, am
pretind că nu este destulă primit o idee interesantă de la Dl.
transparenŃă în administrarea Iulius Nicolae Florescu, care
parohiei şi că nu sunt ascultate toate propune o serie de întâlniri anuale
opiniile. ale membrilor înregistraŃi, la care să
Înainte de a oferi o soluŃie pentru poată participa şi ceilalŃi credincioşi.
solicitarea în cauză, nu pot să nu Acestea ar fi întruniri periodice cu
INVITAłIE
observ două lucruri. caracter neadministrativ, menite să Preot Doru Costache
Primul, că deja exprimarea unor permită schimbul liber de opinii în
asemenea dorinŃe, de contribuire la privinŃa activităŃilor de interes
mai-binele parohiei, formulate de comunitar ale parohiei. Mă adresez cu respect şi
diverse persoane, reprezintă un Am îmbrăŃişat cu toată bucuria recunoştinŃă vechilor membri ai
aspect pozitiv, de natură să indice propunerea şi, în urmare, vă propun parohiei noastre, care din diverse
reuşita noastră în efortul de să ne întâlnim la prima manifestare a motive au trebuit să se retragă din
mobilizare a interesului multora „Sfatului Bisericii”, în data de 12 biserică.
pentru viaŃa parohială. februarie. Cu această ocazie, am Indiferent ce s-a întâmplat în
Al doilea, că observaŃiile cu putea elabora un calendar al trecut, această biserică există şi
pricina nu sunt tocmai obiective. Pe întâlnirilor, care să acopere întregul
datorită Dumneavoastră; de fapt,
de o parte, toŃi suntem martori că an 2006.
în primul rând datorită
adunarea generală a fost un succes al Nu am ales la întâmplare ziua de
Dumneavoastră.
transparenŃei şi al democraŃiei, prin 12 februarie, pentru atunci fiind
maniera liberă în care s-a discutat şi anunŃată vizita în parohia noastră a Am găsit numele Dumneavoastră
votat. Aş aminti aici faptul că PreasfinŃitului Părinte Petroniu în documentele parohiale…
propunerea mea de a avea un Sălăjanul, Arhiereu Vicar al Oameni care au contribuit în
consiliu parohial administrativ şi un Episcopiei Oradiei, Bihorului şi diverse chipuri la punerea bazelor
comitet auxiliar de doamne – aşa Sălajului. PreasfinŃia Sa, având şi la consolidarea acestei parohii.
cum există în parohiile de sub binecuvântarea Chiriarhului nostru, Oameni cărora parohia noastră
jurisdicŃia Patriarhiei Române şi în Preafericitul Părinte Patriarh trebuie să le acorde respectul
alte Biserici ortodoxe – a fost Teoctist, va sluji sfânta liturghie în cuvenit…
respinsă de adunarea generală. Pe de biserica noastră şi este dispus să stea Biserica noastră are porŃile
altă parte, fie şi doar numărul apoi de vorbă cu credincioşii. Este, deschise pentru toată lumea, şi
şedinŃelor comitetului, dintre care aşadar, un bun moment pentru a pentru cei ce ne iubesc, şi pentru
unele au fost asistate şi de alŃi pune început gândului nostru comun cei ce nu ne iubesc. Cum nu ar fi
credincioşi (potrivit statutului de a organiza „Sfatul Bisericii”, deschise pentru Dumneavoastră?
parohiei, nimic nu împiedică beneficiind şi de prezenŃa unui
prezenŃa altor membri înregistraŃi la episcop român. ÎntoarceŃi-vă!
şedinŃele comitetului), indică faptul VeniŃi acasă!
pag. 2

UN AN engleză ☺ completarea stocului de lumânări


☺ 1 excursie cu elevii şcolii de (două comenzi, din donaŃiile
ÎMPREUNĂ duminică credincioşilor şi fondul parohiei).
preot dr. Doru Costache ☺ 4 repetiŃii ale corului bisericii (cu
parohul bisericii Sfânta Maria-Sydney aportul Dlui. Iulius Nicolae D DEPLASĂRI la filiala Sfântul
Florescu) Andrei din Newcastle: 5
Spre a pune mai bine în evidenŃă
complexitatea activităŃilor parohiei C ACTIVITATE ADMINISTRATIVĂ: E PARTICIPĂRI ALE PREOTULUI
noastre în intervalul dintre ☺ 9 şedinŃe ale Comitetului parohial PAROH LA ALTE ACTIVITĂłI:
decembrie 2004 (sosirea mea) şi (echivalentul a mai bine de doi ani ☺ 1 audienŃă la PF Patriarh Teoctist
decembrie 2005, am realizat, pe baza de activitate, în ritmul de până la al Bisericii Ortodoxe Române;
datelor publicate constant în venirea mea); ☺ 2 audienŃe la IPS Arhiepiscop
“Cronica evenimentelor”, rubrică a ☺ 1 şedinŃă a Adunării generale Stylianos al Australiei;
VieŃii parohiale, următoarea (discuŃii libere; alegerea ☺ 1 audienŃă la PS Episcop
statistică a activităŃilor: democratică, prin vot secret, a Ambrozie Sinaitul;
membrilor noului comitet parohial); ☺ 2 audienŃe la PS Episcop
A ACTIVITATE SOCIALĂ (incluzând ☺ 16 membri noi ai parohiei; Seraphim de Apollonias;
evenimente de ordin comunitar şi ☺ instalarea aerului condiŃionat în ☺ 1 audienŃă la ExcelenŃa sa Dr.
acŃiuni caritative ale parohiei): biserică (acŃiune suportată din fondul Ovidiu Grecea, Consul general al
☺ 20 mese comune (majoritatea parohiei şi susŃinută prin diverse României la Sydney;
organizate sub coordonarea Dnei. donaŃii); ☺ 1 audienŃă la Revd John
Denisa Tita); ☺ instalarea unei noi staŃii de Henderson, Secretar general al
☺ 7 picnicuri (Henley Park, amplificare a sunetului în biserică Consiliului NaŃional al Bisericilor
organizate sub coordonarea Dlui. (donaŃii ale credincioşilor); din Australia, şi la Revd Dr Ray
Emil Eracovici); ☺ instalarea unui boiler în bucătăria Williamson, Secretar general al
☺ 2 “ceaiul doamnelor” (cu sălii adiacente bisericii (donaŃia Consiliului Ecumenic al Bisericilor
organizarea unor tombole şi licitaŃii, familiei Strungaru); din NSW;
coordonate de Dna. Angela ☺ instalarea noului mobilier pentru ☺ lector în cadrul Colegiului
Kalafatis, cu participarea Dnei. bucătărie (beneficiind de diverse Teologic Grec-Ortodox Sfântul
Ileana Păunescu); donaŃii ale credincioşilor, cea mai Andrei (coordonat de Arhiepiscopia
☺ 1 colectă pentru copiii orfani de la notabilă venind din partea Dnei. Greacă a Australiei şi tutelat de
Valea Plopului (jud. Prahova; Alexandrina Păunescu); Sydney College of Divinity),
coordonată de Dna. Lily Strungaru). ☺ înnoirea reŃelei electrice a predând un curs anual de teologie
bucătăriei (donaŃia Dlui. Dan Buse); patristică;
B ACTIVITATE CULTURALĂ ŞI DE ☺ predat un curs intensiv (masterat)
☺ montarea a două uşi metalice (la
ÎNVĂłĂMÂNT:
exteriorul altarului, de către Dl. de o săptămână, iulie 2005, în cadrul
☺ 6 apariŃii ale revistei ViaŃa Colegiului Teologic Grec-Ortodox
Mircea Lăutaru, şi la magazia de
parohială, însumând 85 pagini în Sfântul Andrei;
lumânări, de către Dnii. Toma
limba română şi 25 pagini în limba ☺ 2 participări la slujbe
Eracovici şi Mihai Zetea);
engleză (revista e coordonată de panortodoxe;
☺ mobilier nou pentru sfântul altar
mine, beneficiind de aportul ☺ publicat 4 articole majore (1 într-
(donaŃie anonimă);
scriitoricesc al unor membri ai un volum colectiv editat de
☺ achiziŃionarea a 10 mese pliante
parohiei, dar şi al unor prieteni din Patriarhia Română; 1 în revista
pentru sala adiacentă (donaŃiile
Melbourne, Sydney, România şi Ortodoxia, a Patriarhiei Română; 2
credincioşilor);
Statele Unite ale Americii); în revista Noua reprezentare a lumii)
☺ instalarea unui aparat de aer
☺ 2 serbări ale copiilor (organizate şi 10 mici eseuri (rubrică
condiŃionat în sală (aparatul a fost
de soŃia mea, Otilia, în colaborare cu permanentă, în revista episcopiei
donat de Dna. Emilia David;
alte persoane); Sloboziei şi Călăraşilor), la care se
lucrarea a fost suportată din fondul
☺ 6 întâlniri ale şcolii de duminică adaugă cele din ViaŃa parohială;
parohiei);
(coordonate de mine, beneficiind de ☺ 2 participări la reuniunile
☺ reorganizarea magaziei de
aportul Dnei. Cristina Tănase şi al periodice ale Comitetului Executiv
lumânări (de către Dnii. George
Dlui. Ovidiu Grecea, şi fiind al Consiliului NaŃional al Bisericilor
Costea şi Mircea Lăutaru);
susŃinute logistic de Dnii. Carol din Australia;
☺ pest control si dezinsecŃie;
Cruceanu şi Mihai Zetea); ☺ 1 participare academică la un
☺ 6 acŃiuni de curăŃenie generală a
☺ 1 website al parohiei: congres internaŃional (România);
bisericii, sălii şi curŃii (membrii
www.geocities.com/sfmaria_sydney ☺ 1 participare ca vorbitor invitat la
comitetului parohial, la care s-au
(susŃinut de Dl. Ion Constantin seminarul Peace and Harmony in the
adăugat Dnii. Stavru Kalafatis,
Nedelcu, din FranŃa)
Bonifacius Tiron şi George Costea);  pag. 3
☺ 1 cateheză cu vorbitorii de limba

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 3

Un an... pag. 2 Pentru slava lui asemenea cu un aparat de aer


Hills (Baulkham Hills Shire condiŃionat, donat de Dna. Emilia David
Council);
Dumnezeu ►Familia Mihai şi Maria Costache au
☺ 2 participări la recepŃiile oficiale ► A fost realizată şi montată o uşă de donat parohiei mâncarea şi băutura
organizate (la Parliament House) de siguranŃă pentru ieşirea laterală a consumate cu ocazia picnicului din 22
Consulatul general al României (în sfântului altar. Lucrarea a fost executată ianuarie
onoarea semnării tratatului de de către Dl. Mircea Lăutaru, membru al ► Dl. Iulius Florescu a donat bisericii un
aderare a României la Uniunea Comitetului parohial, care a alocat microfon performant (cu cablul aferent),
Europeană şi aniversării anuale a acesteia 32 de ore (achiziŃionarea pentru uzul corului. Cu ocazia montării
zilei naŃionale a României). materialelor, executare şi montare), noului microfon, atât cablul acestuia cât şi
utilizând propriile sale instrumente. cele ale staŃiei de amplificare a sunetului
Aceste activităŃi, pe lângă Materialul cu care s-a lucrat este oŃel au fost trase pe sub podea, cu concursul
inoxidabil, donat de Dl. Ron Chant. Dlui. Mihai Zetea
rezultatele materiale palpabile, au
Încuietoarea specială a fost donată de Dl.
avut şi efectul de a antrena membrii ► Dl. LaurenŃiu Fulga a donat bibliotecii
Mihai Costache parohiale un set de reviste româneşti de
parohiei noastre pe calea realizării
► Sala bisericii a fost dotată cu zece cultură
unei autentice comuniuni creştine.
mese pliante noi, achiziŃionate – prin
Desigur, mai este mult de făcut, însă ► Tanti Mica şi familiile Kalafatis şi
mijlocirea părintelui Petru Ilie Petre – din
drumul nostru în Hristos deja a fost Costea au donat prescurile necesare
donaŃiile credincioşilor. Mesele au fost
binecuvântat cu roade. pentru sfânta liturghie
ajustate scopurilor noastre de către Dl.
MulŃumiri Comitetului parohial Mircea Lăutaru. Dna. Denisa Tita, ► Acest număr al revistei ViaŃa parohială
(ales democratic în şedinŃa Adunării membră a Comitetului parohial, a donat a fost tipărit prin contribuŃia Consulatului
generale din iulie 2005); de noile feŃe de masă şi alte accesorii general al României la Sydney şi a Dlui.
asemenea, tuturor colaboratorilor şi necesare bunei funcŃionări a bucătăriei Carol Cruceanu, vicepreşedintele
donatorilor. Comitetului parohial
► Sala bisericii a fost dotată de

Şcoală de duminică, nu DiferenŃa este că, în timp ce şcoala


Alte donaŃii pentru românească îşi propune un
aerul condiŃionat şcoală românească curriculum educaŃional de tip
Pr. Doru Costache secular, în care programa australiană
AMS Data P/L, $200; familia Chircu, să fie dublată de una românească,
$50; familia Marin Cruceanu, $100; După cum se ştie, parohia noastră ‘şcoala’ duminicală rămâne în
familia Gherla, $100; dna. Florentina a deschis, în iulie 2005, cursurile esenŃă o formă de introducere a
Simion, $20; familia Slimovschi, $200; ‘şcolii’ duminicale. În această cursanŃilor în tainele credinŃei
familia Tiron, $50; dna. Rodica Gabriela, privinŃă, există anumite neclarităŃi. ortodoxe. Faptul că cei mai mulŃi
$20 Spre exemplu, presa românească copii înŃeleg deficitar limba română
După cum se ştie, parohia a suportat locală consideră că ‘şcoala’ a şi nu se pot exprima fluent
costul de $13000 pentru achiziŃionarea debutat cu câteva luni mai târziu româneşte ne-a determinat să
şi instalarea aerului condiŃionat în decât s-a întâmplat în realitate. O introducem şi elemente de limba şi
biserică. Deşi am primit între timp altă confuzie se face între ‘şcoala’ literatura română, precum şi de
generoase donaŃii din partea duminicală şi un deziderat mai vechi istoria României.
credincioşilor, suntem departe de a al unor cercuri de la Sydney, de a Şi anul acesta va exista
acoperi suma respectivă. În aceste avea o şcoală românească. preocuparea pentru învăŃarea limbii
condiŃii, orice alt ajutor din partea Realitatea este că ‘şcoala’ a române, dar fără ca aceasta să
Dumneavoastră este binevenit. debutat când a debutat, şi nu când s- producă deturnarea scopurilor
MulŃumim! a aflat despre acest lucru. Tot religioase ale cursurilor. De fapt,
realitate este că parohia noastră experienŃa anului trecut permiŃându-
organizează o ‘şcoală’ de ne să identificăm aspectele slabe ale
duminică, axată pe programului nostru, componenta de
învăŃământul religios, nu educaŃie creştină va fi mai intens
o şcoală românească, susŃinută de acum înainte.
aşadar în care să se Desigur, componenta românească
CursanŃii Şcolii de Duminică

predea limba română. a şcolii se poate dezvolta, dar numai


Niciodată ceea ce am în condiŃiile în care şi profesorii
organizat noi nu s-a români sunt dispuşi (1) la o
numit ‘şcoală activitate voluntară în favoarea
românească’ (a se vedea comunităŃii, şi (2) la o cooperare
ViaŃa parohială pe iul- articulată cu eforturile echipei care
aug, p. 2; sept-oct, p. 10; coordonează ‘şcoala’ duminicală
nov-dec, p. 17). (Doru Costache şi Carol Cruceanu).

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 4

CREZUL. INTERPRETARE
- Partea a cincea -
Preot dr. Doru Costache

Ultimele articole ale Crezului neglijat, termenul – de origine intrat apoi în vocabularul Bisericii,
vorbesc concis despre Biserică, biblică – se referă totuşi la un alt pentru a desemna conformitatea unei
botez, înviere şi viaŃa viitoare. aspect. În Scriptură şi în liturghie, Biserici locale, adunarea liturgică, cu
[Credem] într-una, sfântă, catolică sfinŃenia este o calitate divină tot ceea ce reprezintă Biserica lui
[sobornicească] şi apostolică comunicată, împărtăşită comunităŃii. Hristos. Aşadar, atributul catolică
Biserică. SfinŃenia este în egală măsură un dar dezvăluie plenitudinea eclesială a
Biserica, adunarea sfântă a şi o chemare, un dar dumnezeiesc şi comunităŃii adunată în liturghie,
poporului lui Dumnezeu, se o provocare adresată comunităŃii (1 exprimând implicit unitatea
mărturiseşte acum pe sine. Deşi în Corinteni 1:2). S-ar spune că infrastructurală a tuturor Bisericilor,
uzul actual termenul Biserică pare a Biserica este contextul sfânt în care şi nu are legătură imediată cu ideea
se referi în general la Biserica lui se desfăşoară o dinamică a sfinŃeniei. unităŃii suprastructurale a acestora
Hristos, la origine era vorba despre Acest dinamism implică o tot mai (ca în ideea sobornicităŃii). Şi mai
exprimarea conŃinutului eclesial al intensă şi stabilă participare a puŃin are legătură cu ideea romano-
Bisericii locale, a adunării liturgice. membrilor comunităŃii la viaŃa catolicităŃii, care atribuie exclusiv
Comunitatea avea conştiinŃa faptului divină. Aici nu mai este vorba doar episcopului Romei plenitudinea
că ceea ce ea experimentează în de morală, indispensabilă la rândul eclesialităŃii, interpretând în cheie
adunarea liturgică coincide în esenŃă, său, ci despre evenimentul imperială raporturile dintre Bisericile
dacă nu şi în forme, cu experienŃa participării la viaŃa lui Dumnezeu locale.
Bisericilor lui Hristos de (cf. 1 Ioan 1:1-4). Rezultatul acestei apostolică. Atributul “apostolică”
pretutindeni. Articolul încearcă să participări este manifestarea unei indică în primul rând originea
descifreze trăsăturile de bază ale vieŃuiri de tip divinouman, ca istorică a Bisericii în veacul în care
experienŃei eclesiale prin intermediul extensie a vieŃii lui Hristos însuşi (cf. au activat apostolii Mântuitorului; în
a patru atribute. Efeseni 4:10-16). al doilea rând fidelitatea credinŃei şi
una. De la început, apostolii şi catolică [traducerea populară: a vieŃii eclesiale faŃă de criteriile
teologii de după ei vorbeau alternativ sobornicească]. Mai întâi, o precizare predate de primii ucenici ai
despre o Biserică şi multe Biserici. de ordin istoric. Crezul românesc Domnului; în al treilea rând
Sub aspectul realităŃii concrete, este utilizează în acest punct slavonescul identitatea experienŃei eclesiale
vorba de multe Biserici, comunităŃi “sobornicească” din raŃiuni contemporane cu experienŃa primelor
creştine, fiecare experimentând într-o apologetice mai mult sau mai puŃin generaŃii creştine. În primul sens,
manieră diferită misterul apartenenŃei legitime. Sigur că, confruntată cu înŃelegem continuitatea neîntreruptă
la marea familie creştină. Complexă, propaganda uniatistă în Transilvania a existenŃei Bisericii din veacul
înŃelegerea era însă că – prin conŃinut şi Banat mai ales, Biserica ortodoxă apostolic şi până astăzi, continuitate
– există o singură Biserică, o singură a trebuit să elibereze propria sa exprimată mai ales prin succesiunea
experienŃă a poporului lui identitate de orice conotaŃie romano- episcopatului/hirotoniei. În cel de-al
Dumnezeu, aşa cum e rezumată în 1 catolică. Aşa se face că a fost doilea, este vorba despre conservarea
Petru 2:9-10 sau în 2 Petru 1:2-4 etc. promovat cu insistenŃă termenul mai- spiritului apostolic al tradiŃiei, ca
Altfel spus, deşi geografic, istoric, sus amintit. El însă nu exprimă nici sistem de referinŃă în interiorul
etnic şi cultural există o multitudine pe departe sensul termenului căruia se validează toate aspectele
de Biserici, în esenŃă este vorba de o original, katholike, prezent de la bun doctrinei şi practicii Bisericii. În al
singură Biserică a lui Hristos; mai început în Crezul formulat la treilea, este vorba despre experienŃa
precis o singură experienŃă Constantinopol (folosit ca atare până liturgică şi activitatea misionară şi
comunitară cu Tatăl, prin Hristos, în astăzi de Biserica Ortodoxă Greacă, filantropică a Bisericii, în care
Duhul Sfânt (cf. 2 Corinteni 13:13), atât în original, cât şi în traducerile recunoaştem trăsăturile poporului lui
în limitele aceleiaşi tradiŃii eclesiale moderne), termen care nu are nici o Dumnezeu aşa cum sunt descrise în
(cf. 2 Tesaloniceni 2:15). relaŃie cu romano-catolicitatea. Atât Noul Testament.
termenul sobornicitate cât şi ideea Mărturisesc un botez, spre iertarea
sfântă. Trăsătura fundamentală a
romano-catolicităŃii se referă la păcatelor
acestei comunităŃi şi a experienŃei
aspecte lipsite de semnificaŃie pentru Articolul se opreşte asupra
sale este sfinŃenia. Deşi manualele
sensul original, eclesial al atributului identităŃii creştine. Aşa cum Biserica
moderne caută să vorbească despre o
katholike (catolică). este unică, poarta de intrare în
sfinŃenie obiectivă (“fiinŃa Bisericii
este sfântă”, spre exemplu pentru că La origine, cuvântul catolic poporul lui Dumnezeu este unică:
Biserica se află în “posesia” sfintelor desemna conformitatea unei părŃi botezul. Ceea ce defineşte
taine), perspectivă de altfel deloc de dintr-un întreg cu întregul din care
face parte. Exact cu acest sens a  pag. 5

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 5

Crezul... pag. 4
1 ianuarie 2006
apartenenŃa noastră la poporul lui Tăierea împrejur cea după trup a Domnului
Dumnezeu e starea de renaştere
duhovnicească, iniŃiată prin botez,
Duminica dinaintea Botezului Domnului
mirungere şi împărtăşire, susŃinută 2 Timotei 4, 5-8; Marcu 1,1-8
apoi prin celelalte sfinte taine ale Coloseni 2,8-12; Luca 2, 20-21, 42-52
Bisericii (mărturisirea, cununia, Alina Victoria Paraschiv
preoŃia şi maslul) şi efortul Traiectoria ontologică spre cele ale hovnic.
personal, în cadrul comunităŃii Tatălui (Luca 2, 49) presupune Fii treaz în toate (2 Timotei 4,5):
eclesiale. Botezul reprezintă dezbrăcarea de trupul în care doar deprinde-te să-Ńi construieşti o
concentrat şi la nivel personal tot carnea “vorbeşte”, renunŃarea la conştiinŃă hristică, discernământul,
ceea ce este viaŃa eclesială: slava despre care credem că ne starea sufletească de înŃelepciune,
separarea de domnia întunericului şi defineşte – numele nostru cel bun în care poate deosebi Adevărul de
participarea la domnia luminii, lume, pocăinŃa/metanoia. Dar cum deşarta înşelăciune din predania
lepădarea de păcat şi urmarea căii să sufle asupra noastră adierea omenească (Coloseni 2, 8).
virtuŃii, ieşirea din egoism şi schimbării, câtă vreme nu vedem Suferă răul (2 Timotei 4,5):
deschiderea spre comuniune, decât cu trupul şi, sufocând vocaŃia primeşte-le pe toate ca pe unele
începutul sfinŃirii omului. noastră de fiinŃe spirituale, nu bune, primeşte-le cu mulŃumire; în
Aştept învierea morŃilor şi viaŃa putem nici măcar sesiza adâncul planul relaŃiilor cu semenii: iubeşte-
veacului ce va fi [traducerea propriei noastre morŃi sufleteşti? Ńi vrăjmaşii.
populară: ce va să fie]. Amin. Prin Întruparea, Moartea şi Învierea Fă lucru de evanghelist, slujba ta
Contrar celor mai multe filosofii Sa, Hristos ne-a deschis fă-o deplin! (2 Timotei 4,5).
religioase, preocupate cu eliberarea posibilitatea unei vieŃi îndumnezeite Întrupând un nou mod de viaŃă în
sufletului din relaŃia cu trupul şi în trup. Când omul întreg – trup şi Hristos, fiecare creştin după darul
materia, creştinismul mărturiseşte – suflet – mărturiseşte prin stilul său său împlineşte lucru de evanghelist;
întemeindu-se pe faptul învierii lui de viaŃă credinŃa în lucrarea Lui anunŃând lumii naşterea sa ca fiu al
Hristos – că trupul uman este la fel Dumnezeu (Coloseni 2, 12), se face ÎmpărăŃiei, anunŃă moartea omului
de important ca şi sufletul. Omul părtaş acestei lucrări, devine viu. lipsit de credinŃă şi învierea unuia
întreg, suflet şi trup, este creat de Aceasta au reuşit sfinŃii, cu toŃii, nou, care la sfârşit va primi cununa
Dumnezeu şi purtător al unei oameni ca şi noi, dar cu toŃii, dreptăŃii (2 Timotei 4,8).
amprente divine (“după chipul lui deopotrivă, deosebiŃi, pentru că s-au Căutând să trăiască simultan în
Dumnezeu”). În aceste condiŃii, angajat cu fiecare suflare şi până la trupul său neputincios acestea trei:
mărturisim că omul întreg, suflet şi ultima în lupta cea bună (2 Timotei dreapta cugetare, smerenia,
trup, este chemat să participe pentru 4,7)… deplinătatea slujirii, omul vechi taie
totdeauna la viaŃa dumnezeiască. Sfaturile Apostolului Pavel către cu voinŃa sa în întunericul golului
Or, pentru a întâmpina veşnicia, ucenicul său Timotei sunt relevante său interior breşe, prin care lumina
trupul uman trebuie pe de o parte să pentru acest stil de viaŃă-luptă, şi Botezului poate pătrunde
revină la viaŃă, iar pe de alta să fie cred că pot fi “actualizate” vindecător, Ńesând noua fiinŃă în
restructurat ori transfigurat, înălŃat “personalizat”, după măsura fiecă- Hristos.
la nivelul unei forme superioare de ruia, sub îndrumarea părintelui du-
organizare, spiritualizat. Ambele
aspecte sunt posibile prin puterea Arca lui Noe capăt treaba care trebuie terminată.
lui Dumnezeu şi cerute de chiar (comunicată de Dna. Prof. Melania 6. Construieşte-Ńi viitorul pe teren
planul dumnezeiesc privind înalt.
Oprea, Bucureşti)
eternizarea creaŃiei (Rm 8:19-23). 7. Pentru siguranŃă, călătoreşte în
Chiar dacă toŃi vor învia, nu toŃi Tot ce trebuie să ştiu despre viaŃă, perechi.
vor experimenta la fel veşnicia. am învăŃat de la ... arca lui Noe: 8. Viteza nu e întotdeauna un
CredinŃa noastră în viaŃa viitoare nu 1. Ai grijă să nu pierzi barca. avantaj. Şi melcii erau în arcă,
ignoră faptul că toŃi vom fi judecaŃi 2. Aminteşte-Ńi ca toŃi suntem în împreună cu leoparzii.
pentru maniera în care am trăit viaŃa aceeaşi barcă. 9. Când eşti stresat, lasă-te puŃin în
de acum. 3. Planifică pentru viitor. Nu voia valurilor.
Rezumat al credinŃei noastre, plouase deloc când Noe şi-a 10. Nu uita, arca lui Noe a fost
Crezul rămâne semnificativ pentru construit arca. construită de amatori, Titanicul de
toate generaŃiile creştine, cerând 4. Păstrează-te în formă bună. Când profesionişti.
totodată succesive reinterpretări, ai să fii de 600 de ani, cineva s-ar 11. Nu contează cât este de mare
menite să facă mesajul său relevant putea să-Ńi ceară să faci ceva cu furtuna; când eşti cu Dumnezeu,
pentru experienŃa creştină din orice adevărat măreŃ. întotdeauna te aşteaptă un
timp şi loc. 5. Nu asculta de critici; du până la curcubeu la sfârşit!

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 6

sfinŃi români

Cuviosul Antipa din Calapodeşti (Moldova)


pr. Nicolae Cristian Câdă, Bucureşti

Cuviosul Antipa, având numele de Muntele Athos şi s-a întors în În august 1991 au fost găsite
botez Alexandru-Luchian, s-a născut Moldova, la mânăstirile din preajma moaştele (trupul sfinŃit al)
în anul 1816, într-o familie de Ńărani Iaşilor. După trei ani a plecat să se cuviosului. Relicvele
credincioşi din satul Calapodeşti, închine la moaştele cuvioşilor părinŃi ieroschimonahului român au fost
judeŃul Bacău. Ajungând la vârsta de de la Pecersca. Auzind de vestita depuse în biserica sfinŃilor apostoli
20 de ani, a fost călăuzit de Duhul Mânăstire ortodoxă Valaam, aflată Petru şi Pavel, aflată lângă intrarea
Sfânt să se călugărească. pe o insulă din lacul Ladoga, în mânăstire. În anul 2005 o racla cu
Mai întâi a fost novice între 1836- aproape de hotarele Careliei relicvele cuviosului Antipa a fost
1837 în mânăstirea Căldăruşani. A (Finlanda), în anul 1865 cuviosul adusă în pelerinaj la ConstanŃa. Tot
fost tuns în monahism la mânăstirea Antipa s-a aşezat în acest aşezământ de anul trecut, în biserica Mânăstirii
Brazi din Moldova, primind schima monahal. Christiana din Bucureşti se găseşte o
cea mică sau îngerescul chip al În Mânăstirea Valaam s-a nevoit icoană a sfântului cu fragmente din
mantiei – termeni pentru haina Cuviosul Antipa încă 17 ani, trupul sfinŃit al acestuia.
călugărească – şi numele de Alipie. învrednicindu-se de darul preoŃiei şi Canonizarea şi trecerea în rândul
A plecat apoi la Muntele Athos, arătând fapte minunate de trăire sfinŃilor a fost făcută în Muntele
stabilindu-se în schitul românesc duhovnicească, în post, în rugăciune Athos, în anul 1906, după 24 de ani
Lacu. Aici a deprins meşteşugul şi în desăvârşită sărăcie. Cea mai de la moartea sa. Este cinstit mai
nevoinŃei duhovniceşti de la cei mai mare nevoinŃă a lui era rugăciunea ales în mânăstirile din Sfântul
aleşi călugări atoniŃi, ajungând vestit inimii (Doamne, Iisuse Hristoase, Munte, fiind singurul călugăr atonit
pentru postul şi osteneala lui şi Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă). român trecut în rândul sfinŃilor şi
învrednicindu-se de la Dumnezeu de La aceasta adăuga post îndelungat, numărat printre cei din urmă cuvioşi
darul lacrimilor şi al neîncetatei privegheri, lacrimi, metanii şi alte părinŃi ai Athosului. La 20 iunie
rugăciuni. neştiute osteneli duhovniceşti. 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe
După aproape cincisprezece ani de Era şi un mare părinte duhovnicesc Române a hotărât sărbătorirea
sihăstrie în schitul Lacu, a trăit încă şi dascăl iscusit al rugăciunii inimii. cuviosului Antipa din Calapodeşti
patru ani în mânăstirea Esfigmenu, MulŃi monahi şi credincioşi îl căutau anual în ziua de 10 ianuarie.
unde a primit schima cea mare şi îi urmau învăŃăturile. Avea şi în
(monahii avansaŃi sunt încă o dată Mânăstirea Valaam câŃiva ucenici
consacraŃi pentru asumarea unui tip aleşi, dintre care cel mai apropiat era
mai aspru de vieŃuire) şi numele ieroschimonahul Pimen
Antipa, fiind şi hirotonit diacon. (ieroschimonahul este preotul
Astfel, înmulŃind ostenelile şi schimonah).
privegherile de toată noaptea, După o nevoinŃă binecuvântată,
cuviosul Antipa era cinstit în tot cuviosul Antipa Atonitul/Românul
muntele ca mare sihastru şi lucrător şi-a dat sufletul cu pace în braŃele
al rugăciunii lui Iisus, învrednicindu- Mântuitorului Hristos, la 10 ianuarie
se şi de darurile vindecării bolilor şi 1882, şi a fost înmormântat în
al înainte-vederii (clarviziunii). gropniŃa Mânăstirii Valaam. Este
Preferând mai mult singurătatea şi singurul călugăr român care s-a
smerenia decât cinstea şi lauda, în nevoit în această vestită mânăstire
anul 1860 cuviosul Antipa a părăsit isihastă din nordul Europei.

Cuvânt despre bolborosită anulează sensul, tăcere, îi redăm carnea de Mai există şi alt soi de
valoarea lui de vehicul către sunet. nefiresc, când sunete plăcute
cuvântul rostit ceva sau cineva. Fiecare cuvânt are sunetul şi aparent inofensive ascund
Alina Victoria Paraschiv Rostirea clară, în care se aud său propriu dat de partitura cuvinte otrăvite. Aceste
toate sunetele cuvântului, conŃinutului său. cuvinte-neghină ne usucă
Pe lângă încărcătura este precum o închinare largă sufletul.
Există şi cuvinte care nu au
semantică, cuvântul devine şi apăsată, evlavioasă şi Numai când liturghisim
partitură, pe care le receptăm
mesaj fonic, odată rostit. maiestoasă. ca pe un chimval răsunător (1 reînvăŃăm să facem acordul
Nefirescul începe atunci când Când pronunŃăm gândul, Corinteni 13,1). între muzica şi textul
rostirea lui trunchiată sau ideea, naştem cuvântul din cuvântului.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 7

PărinŃii Bisericii “săturarea pântecelui”, dar şi între


“privegherea peste măsură” şi
Cuviosul Ioan Casian Romanul din Dobrogea “săturarea de somn”. Tot pe avva
Moise îl întreabă cum e posibil să
(29 februarie – an bisect, sau 28 februarie)
scape de tot felul de gânduri “rele”.
Ion Nedelcu, FranŃa După el, mintea este mereu în mişcare,
asta e natura ei, dar ceea ce ne stă în
Originea Sfântului Ioan Casian este caracteristicile vieŃii călugăreşti asupra
putinŃă este Ńinta spre care o putem
incertă, existând încă discuŃii asupra mirenilor, sau invers. Oricum, viaŃa
mişca: “stă în puterea noastră să
provinciei Scythiei Minor (Dobrogea) către/cu/în Dumnezeu nu aparŃine doar
gândim cele duhovniceşti”.
ca loc al naşterii sale, în jurul anului unor sau altora, ci fiinŃei umane în
360. Oricum, ar fi o bucurie mare dacă totalitate.]
s-ar dovedi că ar fi de prin părŃile Convorbiri cu părinŃii, cea din urmă
noastre, dar va rămâne aceeaşi bucurie carte, apare ca o completare a celei
şi dacă nu. Pentru noi, importantă este dintâi (în care făcea referire la cele 8
originea învăŃăturii sale în Hristos şi patimi), “desăvârşirea” acesteia, după
mai puŃin originea sa etnică, de aceea cum precizează autorul la începutul
vom lăsa această dispută în grija lucrării. De fapt, această ultimă lucrare
istoricilor şi ne vom îndrepta atenŃia în conŃine dialoguri (24 de convorbiri, în
mod succint asupra vieŃii lui şi, mai Filocalia românească neexistând decât
ales, asupra câtorva idei găsite în un rezumat al primelor 2 – după cum
textele lui. se arată în nota părintelui Stăniloae) cu
Doritor de a pătrunde tainele vieŃii părinŃii pustiei din Egipt, purtate şi
monahale, împreună cu prietenul său consemnate în călătoriile sale.
din copilărie, Gherman (sărbătorit de El abordează tot felul de teme, dar cu
Biserică la aceeaşi dată cu Casian) şi precădere de natură practică, privitoare
cu sora sa, a plecat într-o călătorie în la lupta omului cu patimile, fapt ce nu
pustia Egiptului. Această perioadă “de înseamnă că este lipsit de profunzime. BOGĂłIE ŞI
căutări”, care va dura mai mult de 7 ani Spre exemplu, când vorbeşte despre
şi care va cuprinde şi alte destinaŃii mânie, una dintre cele opt patimi
LIBERTATE
(i.e. călătorii prin Palestina), va marca discutate, nu rămâne la Alina Victoria Paraschiv, Bucureşti
viaŃa, dar şi opera cuviosului, căci în superficialitatea exterioară a eliminării
acest “pelerinaj” el va consemna în acesteia, adică “a-Ńi Ńine gura în vremea Bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr,
scris discuŃiile şi învăŃătura sfinŃilor mâniei”, ci coboară până la rădăcina bogatul căruia i-a rodit Ńarina,
pustiei cu care a intrat în contact. acesteia (“învăŃătura evanghelică dregătorul bogat – trei parabole diferite,
La terminarea călătoriei, s-a oprit la porunceşte să se taie mai bine având ca protagonist acelaşi tip uman:
omul avut.
Constantinopol, unde a fost hirotonit rădăcinile patimilor decât roadele
Către ce anume este îndrumată cu
diacon de către Sfântul Ioan Gură de lor”); soluŃia “psihoterapeutică” a
atâta insistenŃă atenŃia vederii noastre
Aur (Hrisostom). În 406 îl găsim pe cuviosului este de a elimina total
sufleteşti?
Ioan Casian la Roma, conducând o mânia din minte, nu numai din
Cu parabolele sau pildele recunoaştem
delegaŃie ce avea ca scop anularea comportament, uneori comportamentul
un program al despătimirii minŃii şi
condamnării Sfântului Ioan Gură de putând fi acuzat de o anumită
sufletului.
Aur, lucru care nu s-a întâmplat. Din complezenŃă (chiar dacă şi această Cine este bogatul? Omul care se
acest an, el a rămas la Roma, unde a etapă este importantă). cheltuieşte pe sine pentru a poseda şi a
fost hirotonit preot. Din 415 îl găsim în În alt loc, referindu-se la post, spune: domina.
Marsilia, până în 435, anul morŃii sale, “postul, lectura Sfintei Scripturi, În succesiunea celor trei, bogatul
unde a înfiinŃat două mânăstiri (una de lepădarea de avere şi lepădarea de nemilostiv este de departe cel mai
călugări şi una de călugăriŃe), fapt ce l- toată lumea, nu sunt desăvârşirea însăşi degradat.
a determinat pe părintele Dumitru […], ci uneltele desăvârşirii. […] cu A uitat că, urmaş al lui Adam fiind,
Stăniloae să-l numească “puntea de acestea se câştigă [desăvârşirea]”. În este gol, lipsit de haina slavei. A
legătură între monahismul răsăritean şi plus, precizează că “dragostea de încercat să-şi acopere goliciunea cu
cel apusean”. Dumnezeu şi de aproape este mai îmbrăcăminte din porfiră şi vison; a
Filocalia românească cuprinde două presus de cele amintite…”. preferat să substituie efortul căutării lui
cărŃi (chiar dacă nu în întregime) din Puterea de a discerne gândurile, sau Dumnezeu în pustiul sufletului său cu
opera cuviosului Casian: Despre dreapta socoteală, conferă echilibru un zilnic banchet strălucit; credea că
rânduielile chinoviilor şi despre vieŃii creştine. “Măsura” în toate – este veselia derizorie a petrecerii avea să-i
vindecarea celor 8 patimi de căpetenie ideea cheie a dialogurilor sale –, nici o aline adevărata foame şi sete.
şi Convorbiri cu părinŃii. Ambele cărŃi extremă nu e conformă cu creştinismul Autentica sa trecere prin viaŃă ar fi
sunt adresate monahilor, dar asta nu [măsura nu are nimic de-a face cu fost tocmai această căutare a
înseamnă că unele “gânduri” ale “căldiceii” amintiŃi în Apocalipsa comuniunii cu semenii, cu Dumnezeu.
Sfântului Casian nu se referă şi la viaŃa 3,16]. Spre exemplu, avva Moise, unul Domnul a stat înaintea porŃii sufletului
“mirenilor”. [Nu doresc să împart dintre monahii pustiei, interlocutor al său prin Lazăr. Bogatul însă nu l-a
lumea în călugări şi mireni, după cum lui Casian, pune semnul egal între
se încearcă uneori, şi nici să transfer “întinderea peste măsură a postului” şi  pag. 11

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 8

în biserică

SALUTUL PĂCII
Preot Doru Costache

Probabil că sunt unii dintre noi necesară săvârşirii liturghiei. La diversitate de manifestări vizibile.
care încă se miră de practica originea acestui gest se află chiar Să dai mâna cu cei/cele de lângă
salutului păcii, pe care am reluat-o îndemnul Mântuitorului: “dacă îŃi tine implică familiaritate, prietenie,
în biserica noastră în noaptea vei aduce darul la altar şi acolo îŃi disponibilitate. Este ca şi cum îi
sfintelor paşti (2005). Şi pe undeva vei aminti că fratele (aproapele) tău recunoşti pe cei din jur şi în acelaşi
cu oarece dreptate, pe de o parte, are ceva împotriva ta, lasă-Ńi darul timp te laşi recunoscut/recunoscută
din moment ce sunt secole de când acolo, în faŃa altarului, mergi mai de ei… Sunt convins că pentru
ritualul ortodox a pierdut acest întâi şi împacă-te cu fratele tău, şi mulŃi dintre noi acest moment a
moment. Pe de altă parte însă, doar apoi întoarce-te şi oferă-Ńi devenit realmente unul al realei îm-
gestul salutului/sărutului păcii se darul” (Matei 5:23-24). Numai păcări şi apropieri.
practică neîntrerupt de către clerici, împăcându-ne, sau, cum spune Oricum, dincolo de nedumeririle
în altar, dând mărturie despre ve- textul liturghiei, “iubindu-ne unii pe unora, vă îndemn cu toată stăruinŃa
chea practică apostolică a Bisericii alŃii”, putem duce sfânta slujire să continuăm practicarea acestui
lui Hristos. până la capăt. gest (reintrodus deja chiar şi în
Ceea ce m-a determinat să extind Din punct de vedere practic, unele biserici din Bucureşti), şi mai
această îmbrăŃişare către toŃi reintroducerea acestui gest era ales să încercăm să dăm conŃinut
participanŃii la sfânta liturghie sunt necesară la noi, ca o confirmare gestului. Doar astfel, realmente
deopotrivă considerente de ordin liturgică şi deopotrivă un stimulent împăcaŃi şi înfrăŃiŃi, vom săvârşi
teologic şi practic. al realităŃii pe cale de a se naşte în fără păcat slujirea şi vom deveni
Din punct de vedere teologic, parohia noastră: comuniunea. Or, ceea ce Domnul ne-a chemat să
liturghia, care se concentrează pe comuniunea nu este o realitate ce fim: “seminŃie aleasă, preoŃie
adunarea poporului lui Dumnezeu poate fi experimentată de oameni împărătească, neam sfânt, popor
spre aducerea împreună a jertfei şi înstrăinaŃi şi învrăjbiŃi. Este un fapt agonisit de Dumnezeu” spre a vesti
spre participarea la masa euharistică cunoscut că oamenii, fie copii, fie “în lume bunătăŃile celui ce v-a
(sfânta împărtăşanie), nu-şi poate adulŃi, au nevoie de manifestări chemat din întuneric la lumina sa
împlini sensul fără împăcarea celor concrete ale relaŃiilor dintre ei. cea minunată” (cf. 1 Petru 2:9-10).
de faŃă. Timp de peste un mileniu, Dacă vrăjmăşia şi viclenia din ochi Doar astfel vom reflecta în liturghia
salutul păcii a fost practicat spun uneori mai mult decât noastră comuniunea dumnezeiască
neîntrerupt în biserici, din vremea gesturile ori cuvintele, prietenia şi a Treimii celei de-o fiinŃă şi
sfinŃilor apostoli, ca o condiŃie comuniunea au totuşi nevoie de o nedespărŃite…

oameni “bogaŃi”din pildele Domnul Milei îl trimite pe


Odihnă şi luptă în Hristos duminicilor anterioare, ai Fiul Său să reamintească
Duminica a 27-a după Rusalii; căror ochi sufleteşti omului unde să-i fie Ńinta
Efeseni 6, 10-17; Luca 13, 10-17 rămăseseră pironiŃi asupra vederii, unde cugetarea.
materiei, în imaginea Prin botez, Hristos ne
Alina Victoria Paraschiv femeii gârbove de azi se invită la lupta propriei
adună parcă toată noastre eliberări, asaltaŃi
Ceea ce apare evident din ales: Mă lepăd de satana şi “bogăŃia” de patimi. În loc fiind de noianul duhurilor
îndemnurile Apostolului de toŃi slujitorii lui şi de să privească spre Ziditorul răutăŃii, ne propune startul
este realitatea stării de toate lucrurile lui…? său, să se bucure de haina reconstrucŃiei fiinŃiale spre
luptă în care descinde Cât îi permitem lui Hristos slavei, sufletul omului asemănarea cu Dumnezeu.
creştinul odată botezat. O să lumineze întunericul încătuşat de înşelare stă
luptă dusă în harul îndoit până la pământ, În Pace să ieşim, întru
necunoştinŃei de odihna acestui Nume al
Domnului cu lumea Dumnezeu ce domneşte întors cu totul spre
nevăzută a îngerilor căzuŃi, înlăuntrul nostru, noi, cei finitudinea Ńarinei sale, Domnului, în faŃa
a uneltirilor diavolului. către Ńărâna trupului său conştiinŃei noastre, în faŃa
care ar trebui să ducem semenilor noştri, dar
(Efeseni 6,11). lumina Învierii cu fiecare lipsit de suflarea Sfântului purtând toate armele lui
Cât suntem de conştienŃi gest al nostru spre toŃi şi Duh. Urmărind din
expectativa sabatului Dumnezeu pentru a putea
de această permanentă spre toate? lupta împotriva uneltirilor
luptă la care am fost manifestările libertăŃii
După succesiunea de noastre ca neascultare, diavolului.
chemaŃi atunci când am

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 9

Desigur ca toată această logică pare,


FORREST GUMP în aceiaşi ochi ai aceleiaşi lumi, o
Botez şi metanoia
Dr. Maria Vavila Diamandi, logică fără cap şi aiurită. De aceea Duminica după Botezul
Germania stârneşte uimirea până la dispreŃ a
celorlalte personaje din film. Că doar
Domnului: Efeseni 4, 7-
Cu câteva zile în urmă, am revăzut ce om din lume ar vrea să pară lumii 13, Matei 4, 12-17
filmul Forrest Gump. Personajul prin- cum apare Forrest Gump?...
cipal mi s-a părut foarte interesant, De fapt, nu este o logică fără cap, ci Alina Victoria Paraschiv
dintr-o perspectivă creştină. Forrest o logică cu alt cap, oferindu-ne o posi-
Gump este un om care face bine bilă cheie în care să putem descifra Pentru Dumnezeul Iubirii şi Milei, nu
oamenilor din jurul lui, chiar şi atunci ceea ce suntem chemaŃi a face, în cali- era drept ca oamenii să rămână morŃi
când aceştia îl dezaprobă şi chiar dacă tate de creştini şi, până la urmă, în în deşertăciunea minŃii lor, întunecaŃi
reacŃia acestora este de a-l întreba: “tu calitate de oameni. fiind la cuget, înstrăinaŃi fiind de
eşti idiot sau pur şi simplu prost?” Dar sigur că nu e uşor să fii aşa cum viaŃa lui Dumnezeu, din pricina
ReacŃia este stârnită de faptul că e Forrest Gump... E chiar dureros, cu necunoştinŃei care este în ei, din
logica lui Forrest Gump nu pare... atât mai mult cu cât Forrest e con- pricina împietririi inimii lor (Efeseni
ştient de părerea oamenilor din jur. Şi 4,17-18).
logică în ochii lumii.
totuşi continuă să rămână aşa cum Botezându-se, Hristos S-a pogorât în
Logica din ÎmpărăŃia lui Dumnezeu
este, răspunzând că “nebun/prost e cel părŃile cele mai de jos ale pământului
este o logică de-a-ndoaselea. Ceea ce
ce face lucruri nebune/prosteşti”. Mi (Efeseni 4,9) fiinŃei noastre, a început
pare lumii mic, e mare în ÎmpărăŃia lui să călătorească spre inima noastră, în
Dumnezeu; ceea ce e mare în ochii se pare important faptul că el continuă
în... “prostia lui”, cum ar zice lumea. întunericul din noi, luminându-ne:
lumii are valoare mică în ÎmpărăŃia lui Arătatu-Te-ai astăzi lumii, şi lumina
Dumnezeu. AdevăraŃii nobili din Îm- Mi se pare interesant că se concen-
trează mai mult pe ceea ce are el de Ta Doamne, s-a însemnat peste noi,
părăŃia cerească ştiu că menirea lor e care cu cunoştinŃă Te lăudăm: Venit-
să slujească. Cu cât eşti mai mare în făcut. La un moment dat, i se spune că
ai şi Te-ai arătat, Lumina cea
ÎmpărăŃie, cu atât ai mai mult de slujit. la ping-pong cel mai important lucru
neapropiată (utrenia sărbătorii).
În vorbirea de zi cu zi, termenul este să nu scapi mingea din ochi. Şi el
Începe periplul din Pământul lui
“slujbă” nu mai e folosit pentru a de- nu scapă din ochi ceea ce are de făcut, Zabulon şi pământul lui Neftalim
semna munca de fiecare zi. Pentru nu doar la jocul de ping-pong, ci mai (Matei 4,15). Zabulon – loc de locuit,
acest sens există astăzi termenul ales în viaŃa lui. locuinŃă: trupul omului privit ca liman
“muncă”. Odată cu pierderea sensului Dar chiar în această lume, care nu-i în sine, ca loc de odihnă. Neftalim –
întreg al cuvântului “slujbă”, s-a pier- recunoaşte valoarea, lui Forrest Gump lupte, luptător, lupta mea, luptele lui
dut şi ideea că munca/slujba este în i se deschid nişte uşi care pentru Dumnezeu: sufletul incapabil să se
sine ceva nobil, din moment ce puŃini se deschid, şi ajunge să se com- confrunte singur cu cruzimea
măsura nobleŃei în care trăieşti se porte ca un adevărat suveran care îşi ispitelor. Tânjind după stabilitatea din
oglindeşte în cât ai de slujit. poate permite lucruri de un lux nes- sânul Iubirii, frământat şi înrobit de
Puterea, în împărăŃia lui Dumnezeu, perat de mulŃi oameni “cu cap”: îndoieli, omul se aude chemat:
înseamnă mai degrabă puterea de re- ajunge să muncească pentru că se PocăiŃi-vă, căci s-a apropiat
nunŃare. Puterea de a renunŃa la plictiseşte, capătă o adevărată avere împărăŃia cerurilor (Matei 4,17),
putere. materială, din care împarte regeşte. înnoiŃi-vă în duhul minŃii voastre…
Pentru noi, oamenii lumii în care Eu cred că merita să reflectăm la (Efeseni 4,23).
trăim, ideea de a stăpâni sau de evoluŃia acestui personaj mai mult sau În lumina feŃei lui Hristos se
mai puŃin imaginar, care pare însoŃit, recunoaşte pe sine gol de cunoaşterea
stăpânire e legată aproape în mod im-
păzit, ajutat şi blagoslovit la fiecare Lui, şi: lepros, orb, slăbănog,
plicit de ideea stăpânirii prin im-
pas de Dumnezeu. Şi el, în felul lui, demonizat, mut, nemilostiv, pretins
punere, prin forŃă. În ÎmpărăŃia lui
ne arată calea, ne arată ce avem de bogat în slavă, pseudoiubitor.
Dumnezeu “a stăpâni” înseamnă până La această trezire de conştiinŃă –
la urmă “a îmblânzi”, “a îmbuna”, în făcut. Sigur că nu ne poate garanta
“succesul”, dar... cum atâta fărâmă de împlinire a pocăinŃei, Domnul Iubirii
orice caz a obŃine lucruri prin altă me- adaugă daruri celor care doresc viaŃa
todă decât cu forŃa. garanŃie cu care el a plecat la drum
lui Dumnezeu în unitatea Duhului: El
Forrest Gump este un blând, un bun, părea să nu-i promită mare lucru, ba
a dat pe unii apostoli, pe alŃii
un om cu minte şi comportament de din contra, părea să-i promită că nu
prooroci, pe alŃii evanghelişti, pe alŃii
copil. Nu ştiu dacă e neapărat un idiot, are cum să se întâmple ceva bun cu el.
păstori şi învăŃători (Efeseni 4,11) şi
cum presupune lumea, dar este în sprijină permanent creşterea celor
orice caz un naiv în ochii lumii. De “Dumnezeu a ales lucrurile nebune care răspund chemării până la măsura
fapt, el îndeplineşte cam toate cerin- ale lumii, ca să le facă de ruşine pe deplinătăŃii lui Hristos (Efeseni 4,13).
Ńele pentru intrarea în ÎmpărăŃia lui cele înŃelepte. Dumnezeu a ales lucru- Vezi iubirea lui Dumnezeu faŃă de
Dumnezeu. rile slabe ale lumii, ca să le facă de noi? Şi cine ar putea descrie
InteligenŃa care se cere pentru in- ruşine pe cele tari” (1 Corinteni 1,27). milostivirea Sa? (Cuviosul Siluan
trarea în ÎmpărăŃia lui Dumnezeu este “Căci nebunia lui Dumnezeu este mai Athonitul, Între iadul deznădejdii şi
de altă natură decât cea pe care o cere înŃeleaptă decât oamenii şi slăbiciunea iadul smereniei, EdiŃia a IV-a
lumea. Este inteligenta bunătăŃii. lui Dumnezeu este mai tare decât revizuită, Editura Deisis, Sibiu, p. 54).
oamenii” (1 Corinteni 1,25).

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 10

CATEHEZE LITURGICE – 1
Rugăciunea privată şi rugăciunea comună (15 ianuarie 2006)
- rezumat -
Preot dr. Doru Costache

 Rugăciunea reprezintă una din bine sau mai rău, ci o necesitate aceluiaşi Tată. Fiind vorba de un
cele mai semnificative trăsături ale fiinŃială. Nu putem deveni ceea ce efort comunitar, rugăciunea în
creştinismului, în condiŃiile în care Dumnezeu ne-a chemat să fim, biserică implică observarea unui
alte religii preferă jertfele dacă nu avem suportul rugăciunii. ritual a cărui menire este tocmai
(sacrificiile) sau meditaŃia  Dacă rugăciunea privată, aceea de a îndruma spre o tot mai
 Ceea ce face posibilă personală, ne conduce spre sporită comuniune a
rugăciunea este faptul că, atât familiaritatea cu Dumnezeu, ea participanŃilor. Rugându-ne
Dumnezeu, cât şi omul creat după contribuie de asemenea la împreună, suntem invitaŃi să facem
chipul lui Dumnezeu, sunt pregătirea noastră pentru loc celor de lângă noi, să învăŃăm
persoane. Or, între persoane este rugăciunea comună, în biserică. compasiunea şi politeŃea reciprocă.
posibilă comunicarea. Aşa cum  Cele două tipuri de rugăciune
Dumnezeu se revelează omului se susŃin reciproc. Fără rugăciunea
prin Fiul său, Iisus Hristos, privată, adunarea împreună, în
Domnul nostru, la fel şi omul i se biserică, nu se desăvârşeşte
descoperă lui Dumnezeu prin (sfârşind în ritualism sec),
rugăciune evenimentul liturgic fiind susŃinut
 Rugăciunea consolidează deopotrivă de harul dumnezeiesc
familiaritatea noastră cu şi de practica personală a celor ce
Dumnezeu, prin aceasta şi în egală se roagă. La rândul său, fără
măsură contribuind la dezvoltarea rugăciunea împreună, în biserică,
noastră personală. Creat după rugăciunea privată riscă să se
chipul lui Dumnezeu spre a ajunge transforme într-o evlavie
la asemănarea cu el, omul nu poate individualistă, lipsită de dragoste
parcurge distanŃa de la chip la  Rugăciunea privată este şi compasiune.
asemănare fără familiaritatea cu caracterizată de libertate, ritmul şi  Constituirea unei comunităŃi
Dumnezeu, câştigată prin intensitatea sa fiind impuse de creştine reale implică în egală
rugăciune. evlavia şi eforturile personale. măsură practica rugăciunii private
 În aceste condiŃii, rugăciunea Rugăciunea comunitară are însă un şi ritmicitatea rugăciunii comune.
nu trebuie considerată o obligaŃie ritm specific, invitând la 
pioasă, de care ne achităm mai descoperirea aproapelui ca
împreună-rugător înaintea

definitiv, dispariŃia în dimpotrivă, s-a decis să-L circulară: venim de la


Dincolo de inexistenŃă. Călăi ai vieŃii, declare mort tocmai Dumnezeu pentru a ne
Cioran ei vor să se dizolve cu
voluptate în neantul
pentru ca nu I-a simŃit
prezenŃa tangibilă. Opera
întoarce la El intrând pe
poarta morŃii. Moartea
- aforisme - filozofilor. nihilistului este o închide cercul căutărilor
Sorina Sandu, Craiova ► Dumnezeu este încercare disperată de a noastre.
paradoxal: ne salvează face credibil certificatul ► ExistenŃialismul este,
► FascinaŃi de perfidul uneori ViaŃa chiar cu de deces al VieŃii. de cele mai multe ori,
carpe diem!, uităm că la preŃul vieŃii! ► Diavolul ne invită numai un simptom grav al
► Cioran L-a perceput pe mereu în patria lui absenŃei iubirii.
sfârşitul vieŃii ne aşteaptă
eternitatea vie şi devorăm Dumnezeu, dar a găsit ca “dincolo de bine şi de ► Chipul oamenilor buni
viaŃa cu o bulimie este fascinant să se lupte rău”, aşa cum a făcut-o se îmbracă la bătrâneŃe cu
sinucigaşă. cu el, nu să i se şi Nietzsche. Acolo, robii lumina sufletului lor.
► Sunt oameni care ar da abandoneze prin credinŃă. liberi ai credinŃei devin PrezenŃa lor emană
orice pentru a fi siguri că În final, Dumnezeu l-a puşcăriaşi ai libertăŃii parfumul ÎmpărăŃiei
moartea este sfârşitul cucerit prin muzică şi amorale. Cerurilor.
Alzheimer. Nietzsche, ► ExistenŃa noastră este

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 11

Vorbe memorabile: Amara


nelinişte
CU ŞI DESPRE PETRE łUłEA
(selecŃie şi prezentare de George Costea) Neliniştit din pricina
slabei popularităŃi
Când l-am întâlnit prima oară pe Petre Adevăr: Se spune că intelectul e dat a copacilor
łuŃea, mă lovise cea mai senină omului ca să cunoască adevărul. ascult vibraŃia aşchiei
nelinişte. De atunci, depărtarea dintre Intelectul e dat omului, după părerea de rezonanŃă a melancoliei
mine şi Ńară vine să mângâie golul în mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să plimbându-mă cu toamna
care Dumnezeu ne cheamă acasă. Ne primească adevărul. Acum, mai la într-un parc bătrân
cheamă să intrăm pe cărările părăsite bătrâneŃe, pot să spun că fără din patrie
ale patriei, ale neamului şi ale limbii Dumnezeu şi fără nemurire nu există caligrafiind pe orizont
române. Ne cheamă la porŃi de gând şi adevăr. (cu îngerii şi păsările
de sărut, pe prispe înmiresmate de BătrâneŃe: Când mă gândesc la călătoare)
lemn: la cumpene triste, spânzurate-n suferinŃele bătrâneŃii, îmi dau seama că scurte şi indecise gesturi
azur, dar mai ales la participarea rostirii în natura asta oarbă cel mai mare aşijderi norilor descompuşi
rugăciunii şi-a vorbei c-o solemnitate geniu este geniul morŃii. Faptul că rămaşi pe-o colină
imperială. Ce ar mai fi de spus despre murim, de cele mai multe ori la timp, la lăsarea amurgului
ROMÂNUL ABSOLUT, care a vorbit este un semn al dragostei lui Dumnezeu când icoana pătimită
fluvial despre viaŃă şi marşul nostru pe a dorului
pentru noi.
pământ, suferind uriaş cu generaŃia sa ocrotită de culori
dar primind (în temniŃă) favoarea de a Conformism: Conformismul are la
bază laşitatea. Te supui evenimentelor, şi atinsă de aurore
se afla în vecinătatea lui DUMNEZEU
ştiind că singur nu le poŃi înfrânge, şi îşi regăseşte chipul
şi trecând în veşnicie cu mântuirea
refuzi să candidezi la eroism. nesancŃionând indiscreŃii,
neamului în ochi, în inimă şi în Hristos.
pasivităŃi
Dar ce vreau să vă spun eu, şi vă rog s- Rugăciune: Poarta spre Dumnezeu şi deşertul inimii
o luaŃi ca atare: nu-mi pot face este credinŃa, iar forma prin care se cel doldora de insomnii
autobiografia, fiindcă nu mă intră la Dumnezeu e rugăciunea. Am şi împliniri epuizate
interesează trecutul meu, pe care îl spus eu odată că dacă un preot din
pentru aceste străine
detest! Bărăgan, când se roagă, este
şi îndepărtate lumini
Dumnezeu cu el, atunci preotul ăla
ŞtiŃi când începe viaŃa mea? Acum, cu tardive ecouri
înlocuieşte toată Academia Română.
când vorbesc cu dumneavoastră… Şi pierzătoare de cosmos
aşa mereu. Sfântul: Un sfânt poate fi şi analfabet, şi alcătuiri primare
dar e superior unui geniu, fiindcă ideea căutându-mi identitatea
Trăiesc ca să scap de amintirile de sfinŃenie e legată de ideea de
greŃoase care punctează existenŃa mea; minune. A fi sfânt înseamnă a fi cerul
astfel scap de obsesia trecutului şi sufletul
suveranul tău perfect.
dramatic, contorsionat, dezgustător pe
anumite laturi, nu-i aşa, şi neomenesc, łăran: Când va dispărea ultimul Ńăran George Costea
ocolind biografia şi autobiografia şi din lume – la toate popoarele, vreau să Strathfield
trăind principiul actualităŃii spun – va dispărea şi ultimul om din
6 Brumar 2005
permanente… Eu am fost Petre łuŃea. specia om. Şi atunci or să apară
maimuŃe cu haine.

BogăŃie...  pag. 7 în dimensiunea lipsei comuniunii cu terapie a “bogatului”, a pretinsului


observat. Era prea preocupat de propria Dumnezeu. stăpân, orb faŃă de adevărata sa condiŃie/
lui “strălucire”. Nu a priceput că astfel s- Dregătorul se străduieşte să menire, a celui ce nu reuşeşte să fiinŃeze
a însingurat, că vederea sufletului său s- împlinească poruncile, dar totuşi rămâne în virtutea celor avute/primite spre
a întunecat într-atât, încât consideră ca unul dintre cei “bogaŃi”, incapabil să moştenire.
chinul robiei sale ca veselie. dăruiască semenilor roadele experienŃei Chemat să stăpânească pământul
Întâlnim aceeaşi atitudine la bogatul sale. făgăduinŃei, creştinul nu mai poate avea
căruia i-a rodit Ńarina. Se bucură de AbsenŃa stării de milostenie, a bucuriei părtăşie cu registrul existenŃial al
roade, dar nu-şi pune problema izvorului de a împărŃi ceea ce primeşte în dar de la “bogatului”.
lor. Aceeaşi lipsă de dărnicie ca şi la cel Dumnezeu, a ceea ce este cu voia lui Toate textele din Apostol aferente
nemilostiv – nu se gândeşte să împartă Dumnezeu printre oameni, iată portretul parabolelor binecuvântează această
cu nimeni abundenŃa cu care a fost “bogatului”, atât de prezent în făptură nouă (Galateni 6, 15), îmbrăcată
binecuvântat. În stăpânirea egoistă Evanghelia după Luca. în haina milostivirii, a bunătăŃii,
asupra roadelor îşi găseşte fundamentul Calea întoarcerii bogatului ar fi smereniei, blândeŃii şi răbdării (Coloseni
întregii sale vieŃi: odihneşte-te, sărăcirea “duhului” acestei stări. În acest 3, 12), umblând cu înŃelepciunea fiului
mănâncă, bea, veseleşte-te. Aceiaşi context, peregrinarea prin pustiu a luminii, lăudând şi cântând Domnului în
tendinŃă de însingurare, mai accentuată poporului lui Israel (modelul oricărei inima sa (Efeseni 5, 8-19).
asceze personale), a însemnat şi o

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 12

EMINESCU
ŞI MODERNITATEA ROMÂNILOR
Prof. Mircea Costache, Bucureşti

Dincolo de expresiile folosite în vine din partea individualismului. Faptul de a fi dat expresie
publicisitca sa, Eminescu nu În acelaşi timp, problema Duhului Sfânt în limba
combate doar formele noi ci, prin naŃională a reprezentat o românească este meritul
cuprinsul lor, pe scurt, tot ceea ce coordonată permanentă a gândirii creştinismului ortodox. El se
reprezintă modul de viaŃă al Ńărilor eminesciene. În articolul „Se confundă cu însăşi naŃiunea şi
din Occident, un mod de viaŃă vorbeşte că în consiliu” din împlineşte funcŃia instinctului de
care, introdus în România, unde „Curierul de Iaşi”, relevând conservare.
fiinŃează o civilizaŃie Ńărănească, unitatea dintre limbă şi
semnifică o nouă „robie”, mult naŃionalitate, Eminescu afirma că
mai rea decât cele cunoscute până prin limbă fiecărui om „i se lipesc
atunci. Pentru Eminescu, de suflet preceptele bătrâneşti,
transformarea într-o „realitate istoria părinŃilor săi, bucuriile şi
simŃită” a ceea ce se petrece în durerile semenilor săi”. De aceea
„statele europene” reprezintă răul este imposibil ca poporul nostru
cel mare. Într-un articol din 1879, să-şi poată pierde vreodată limba
el avertiza că „precipitarea noastră şi naŃionalitatea, pentru aceasta ar
spre fundul răului o numim trebui ca, mai întâi, să dispară
progres, dar acest progres ne duce fizic: „limba şi naŃionalitatea
la pierzare”. românească vor pieri deodată cu
Studiului unei realităŃi socio- românul material, cu stingerea prin
economice i se substituie treptat, moarte şi fără urmaşi a noastră, nu
metamorofozând totul cu vraja ei, prin deznaŃionalizare şi
o temă poetică. De aici, oscilări şi migraŃiune”.
contradicŃii, atunci când trebuie să Biserica păstrează limba şi
treacă de la ipostazări grefate pe naŃiunea şi este, prin aceasta, cea
un fond sentimental – adimiraŃia mai înaltă instituŃie de cultură: Rugăciune
faŃă de lumea rurală – la tiparul „Religia umanităŃii constă tocmai Mihai Eminescu
rigid şi pragmatic al unui program în recunoaşterea existenŃei unui
politic. principiu moral în istorie. Şi n-a Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
El va continua să ceară fiecăruia reprezentat Mitropolia Sucevei un
ÎnalŃă-ne, ne mântuie
„împlinirea datoriilor către semenii principiu moral? N-a fost ea aceea Din valul ce ne bântuie;
săi”, să reclame „solidaritatea de care a dat razimul Evangheliei Fii scut de întărire
bună voie sau impusă prin lege a populaŃiilor aservite de Polonia, n- Şi zid de mântuire,
cetăŃenilor unui stat, în care a fost ea aceea care a apărat intactă Privirea-Ńi adorată
individul este numai un mijloc creştinătatea faŃă cu agresiunea Asupră-ne coboară,
pentru întreŃinerea şi înflorirea mahomedană, n-a fost ea aceea O, Maică prea curată
colectivităŃii”. Omul numai mijloc, care în persoana lui Varlaam Şi pururea Fecioară,
iar nu scop al societăŃii? Mitropolitul a făcut ca Duhul Sfânt Marie!
Solidaritate de bună voie sau să vorbească în limba neamului
Noi, ce din mila Sfântului
impusă prin legi? Eminescu are de românesc? Mitropolia Moldovei şi
Umbră facem pământului,
fapt în vedere structura socială a Sucevei a ridicat glasul contra lui Rugămu-ne-ndurărilor,
statelor devălmaşe, în cadrul Luther şi a arătat totodată că Luceafărului mărilor;
cărora nu existau opoziŃii declarate Reforma era în sine de prisos. Nu Ascultă-a noastre plângeri,
între interesele particulare şi reformă, ci reîntoarerea la vechea Regină peste îngeri,
comunitare, când, cum spune el, şi toleranta comunitate Din neguri te arată,
dreptul izvorât din obiceiurile bisericească este mântuirea Lumină dulce clară,
pământului, recunoscut de toŃi, omenirii din mrejele O, Maică prea curată
„cuprinde puterea sa coercitivă în materialismului şi din sofismele Şi pururea Fecioară,
sine însuşi şi în conştiinŃa omului”. lui Anti-Crist”. Marie!
Pentru Eminescu, răul cel mare

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 13

protecŃia marilor puteri, în naŃională, evenimentul rămâne în


24 ianuarie 1859 contextul în care unele dintre actualitate poate mai ales pentru
prof. Brânduşa GraŃiela Costache, acestea (Anglia, FranŃa, Prusia), talentul politic prin care elita
PhD, Bucureşti dorind existenŃa unui stat tampon vremii a reuşit să folosească
la Gurile Dunării între Rusia, interesele marilor puteri în
Ce mai înseamnă astăzi 24 Turcia şi Austria, au pregătit avantajul românilor.
ianuarie 1859? Ce oare nu s-a scris “unirea cea mică”.
despre Unirea Principatelor Pe plan intern, 24 ianuarie 1859
Române? Sau, mai bine zis, ce mai înseamnă apariŃia statului român
rămâne din acest eveniment după modern, începutul edificării
supralicitările din epoca comunistă instituŃionale a acestuia. Dubla
şi demitizarea istoriei ce a urmat alegere a lui Alexandru Ioan Cuza
anului 1989? a reprezentat primul pas în unirea
Pe scurt, 24 ianuarie 1859 teritoriilor locuite de români şi a
înseamnă aşezarea lui Alexandru determinat apariŃia statului care,
Ioan Cuza pe tronul Munteniei, mai târziu, după abdicarea lui
după ce la 5 ianuarie 1859 fusese Cuza şi promulgarea ConstituŃiei
desemnat domn al Moldovei. în 1866 de către domnul străin
SemnificaŃia momentului vine în Carol I de Hohenzollern, va deveni
urma şirului de evenimente care l- România.
au precedat. Războiul Crimeii, Dincolo de toate aceste
Pacea de la Paris, trecerea începuturi, neîndoios extrem de
Principatelor Române sub importante în istoria noastră

TRICOLORUL ori pe steagurile românilor, domnitorul Alexandru Ioan cea comunistă. Decembrie
dar ceea ce ştim fără Cuza, culorile fiind dispuse 1989 a scos de pe steag
ROMÂNESC îndoială este că cele trei orizontal. Prin ConstituŃia însemnele comunismului,
prof. Mircea Costache, culori s-au întâlnit în din 1866 şi prin legile de astfel drapelul României a
Bucureşti steagul oştirii muntene fixare a armeriilor rămas fără stemă. Astăzi,
proaspăt reînfiinŃate la 14 României, din 1867 şi în condiŃiile în care s-a
Tricolorul, dincolo de octombrie 1834. 1872, s-a stabilit ca constatat că şi alte state au
propagandă, este un RevoluŃia de la 1848 în tricolorul să aibă “culorile preferat aceleaşi culori
simbol naŃional. Istoricii łara Românească a aşezate vertical în ordinea dispuse la fel pentru
spun că cele trei culori, hotărât la 14 iunie 1848, albastru alături de hampă, steagul naŃional (Republica
roşu, galben şi albastru, s- prin decretul nr. 1, ca galben la mijloc şi roşu la Moldova, Andora, Ciad) au
ar fi regăsit în heraldica drapelul Ńării să aibă “trei margine flotând liber în aer, apărut numeroase
epocii împăratului bizantin culori: albastru, galben şi iar în centrul uneia dintre dezbateri relativ la
Justinian pentru provinciile roşu”, dispuse vertical. feŃe stema Ńării”. aşezarea unei noi steme pe
care purtau numele Dacia. RevoluŃia înfrântă, tricolorul Ulterior, lucrurile s-au mai steagul naŃional.
Se pare ca de-a lungul a dispărut, fiind reintrodus schimbat, ConstituŃia RPR
timpului cele trei culori ar fi ca drapel naŃional la 1 din 1948, art. 101, a
fost prezente de mai multe septembrie 1863 de către schimbat stema regală cu

Drapelul Regatului României Stema Regatului României Stema actuală a României

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 14

fundal, pentru a enumera doar


DIABETUL: O câteva cauze importante.
BOALĂ ÎN CURS Să discutăm despre diabet, o
boală din ce în ce mai răspândită,
DE RĂSPÂNDIRE care de ceva timp a luat proporŃii
Dr Adriana Pavlinca, PhD epidemice.
(Sydney) Există mai multe tipuri de
diabet, pe care le voi enumera şi
Scenariu: mă aflu la o explica, dar mă voi ocupa mai
petrecere, unde nu cunosc pe ales de cel mai des întâlnit la
toată lumea. Vine momentul populaŃia matură. Mai întâi câte
când, în jurul mesei, intervine şi ceva despre glucide, glucoză şi
întrebarea, nelipsită în astfel de insulină. fiecare persoană în parte.
ocazii: şi Dvs. ce meserie aveŃi? Diabetul de tip II, mai înainte
Cu ceva lipsă de entuziasm, NEVOIA CORPULUI DE GLUCOZĂ numit şi non-insulino-dependent,
spun: Dieteticiană. Apoi mă ŞI ROLUL INSULINEI este cel mai des întâlnit,
aştept la o avalanşă de scuze gen: Fiecare celulă din corpul nostru reprezentând 90% din toate
“nu vă uitaŃi la ce mănânc acum, are nevoie de glucoză. Glucoza cazurile de diabet zaharat. Se
este netipic pentru regimul reprezintă energia necesară manifestă la oameni peste vârsta
meu!”, sau comentarii gen: “aha, funcŃionării corpului şi provine de 40 de ani şi este produs de
voi sunteŃi de vină că ne umpleŃi din glucidele pe care le mâncăm interacŃiunea factorilor genetici
viaŃa cu tot felul de interdicŃii (pâine, cereale, orez, paste cu îngrăşarea (obezitatea, mai
culinare”, sau rugăminŃi “ce bine, făinoase, fructe etc.). Voi reveni ales cea abdominală), înaintarea
tocmai vroiam sa aflu ce să fac să în detaliu asupra glucidelor într- în vârstă, stresul, sedentarismul
mai slăbesc două kilograme, că un articol viitor. Pentru ca şi/sau un regim alimentar
mă strâng pantofii, mai ales în glucoza să ajungă în celule, este nesănătos. În acest caz,
avion”. Spun de obicei pentru că necesar un hormon produs de pancreasul funcŃionează normal
nu mi se cere doar să ajut pancreas: insulina. sau aproape normal, deci produce
oamenii să slăbească, ci mai insulina. Problema constă ori în
trebuie să-i şi îngraş din când în TIPURILE DE DIABET ZAHARAT rezistenŃa celulelor la insulină,
când. Deşi greutatea şi grăsimile SUNT URMĂTOARELE
însemnând că există un defect al
sunt subiecte de care ne ocupăm Diabetul de tip I, cel de tip II şi intrării glucozei în celule, sau pur
intens în domeniul meu, diabetul gestaŃional (care se şi simplu pancreasul nu e capabil
petrecem foarte mult timp cu boli manifestă în timpul sarcinii). să producă destulă insulină
care pot fi parŃial controlate şi ale Diabetul de tip I este cel care pentru o masa corporală ridicată.
căror manifestări pot fi diminuate apare de obicei la persoane tinere Fac o paranteză: clasificarea
prin felul în care ne comportăm (până în 40 de ani), în special la tipurilor de diabet s-a schimbat
în opŃiunile noastre alimentare … copii şi adolescenŃi. Acesta se pentru un motiv bun. În general,
şi nu numai. Nu degeaba se produce deoarece celulele din tratamentul pentru diabetul de tip
spune ca suntem ceea ce pancreas responsabile pentru II nu se face cu insulină, ca
mâncăm. producerea insulinei sunt distruse pentru cel de tip I, dar aceasta nu
Interesant este să comparăm ce din diferite cauze (viruşi, exclude folosirea insulinei în
fel de boli predominau în trecut anticorpi, substanŃe chimice etc.). cazul în care nu se mai pot Ńine
(era preindustrială) şi care devin Din cauza lipsei de insulină, sub control nivelul de glucoză
comune în timpul nostru. Înainte, glucoza obŃinută din glucidele sanguină, care poate ajunge
infecŃiile constituiau cauzele din mâncare nu mai are cum să periculos de mare.
principale de mortalitate, dar de intre în celule, ceea ce produce o
la un timp încoace locul lor a fost acumulare de glucoză în sânge. CUM SE DETECTEAZĂ
luat de bolile cronice: cancerele, Aceşti oameni pierd din greutate PREZENłA DIABETULUI DE TIP
bolile cardiace, diabetul etc., dramatic. Pentru ca nivelul de II?
toate cauzate de un fel de a trai glucoză în sânge să revină cât de Simptomele cele mai des
pe de-o parte sedentar, pe de-altă cât la normal, sunt necesare întâlnite sunt setea excesivă, o
parte prea plin sub aspect injecŃiile de insulină şi un regim  pag. 15)
nutritiv, cu o doză de stres ca alimentar croit special pentru
ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |
pag. 15

Diabetul... pag. 14 (afectarea oculară care duce până devin mai sensibile la insulină.
la orbire), neuropatia (afectarea Dacă aceste metode nu ajută, şi
foame exagerată, poliurie nervilor extremităŃilor, necesitând nivelul este mai/foarte ridicat, sau
(frecvenŃă crescută de urinare), adeseori amputările) şi infecŃiile din motive că nu se poate slăbi
oboseală neobişnuită, stare de (mai ales urinare). sau face exerciŃiu, medicul va
rău, vedere ceŃoasă, infecŃii. În prescrie şi medicamente, şi în
urma acestor simptome, medicul CARE SUNT TRATAMENTELE ultimă instanŃă insulina.
va verifica glucoza sanguină şi PENTRU DIABETUL DE TIP II? Între timp, persoana afectată
urinară. Diabetul de tip II pare mai trebuie să viziteze medicul pentru
inofensiv, dar este insidios, deci controale regulate, nu numai
COMPLICAłIILE trebuie luat în serios. La baza pentru a verifica şi ajusta
Este absolut necesar ca nivelul tuturor terapiilor stă regimul tratamentul şi cum răspunde
glucozei să fie adus între limitele alimentar. Când nivelul glucozei pacientul, dar şi pentru a verifica
unor valori normale. Acest lucru nu este prea ridicat, pacientul ochii, picioarele, rinichii etc. Şi,
este extrem de important pentru a urmează un regim, nu complicat, bine înŃeles, vizitele nelipsite la
diminua riscul şi a preveni stări dar sănătos. La fel de importante dietetician...
grave asociate cu acesta boală sunt activitatea fizică şi scăderea În următorul articol, voi discuta
cronică: boli cardiovasculare greutăŃii (până la un nivel despre regimul alimentar folosit
(ateroscleroză, hipertensiune, adecvat), care ajută la în tratamentul diabetului de tip II.
tromboze etc.), nefropatia normalizarea cantităŃii de glucoză
(afectarea rinichilor), retinopatia sanguină, deoarece astfel celulele

PASTILA DE om pentru ca acesta să fie fericit. să fim în preajma lor, să ne


De multe ori, omul nu dobândeşte lăudăm cu faptul că îi cunoaştem,
IANUARIE fericirea, deci nu iese biruitor în că ne sunt prieteni, că ne dau
M. ConstanŃa, Sydney lupta cu viaŃa, şi asta pentru că nu atenŃie. Cât de puŃin ne uităm la
ştie să aleagă calea cea mai bună. cei prost îmbrăcaŃi sau care arată
Gânduri despre noi… Noi vrem în general să avem cele rău, la cei de pe treapta de jos a
Încep sa scriu la debutul unui an, trebuincioase şi să fim scutiŃi de societăŃii...
cu bucuria omului care a avut un nenorociri. Pentru asta suntem în
Domnul nostru Iisus Hristos la
bun bilanŃ spiritual în anul ce a permanenŃă în mişcare de suflet,
înfăŃişare a fost găsit ca unul
trecut. ÎnŃeleg şi simt acum, mai de destin, de evaluări. DorinŃa
dintre noi, însă a trăit diferit. El
mult ca niciodată, că fără credinŃa dominantă este de a ajunge cât
nu a căutat slava şi puterea pentru
în Dumnezeu, n-ar avea sens mai sus pe scara socială, de a
El, ci a avut putere să iubească şi
viaŃa umană, că n-ar exista avea cât mai multă putere, cât
să slujească pe fiecare, oricât de
speranŃa ce ne leagă în lanŃul mai mulŃi care să ne aprecieze sau
neînsemnat era pe scara socială.
eternităŃii cu Dumnezeu şi nici să ne admire. Şi dacă nu atingem
Conştient sau nu, fiecare dintre
în timpul vieŃii înălŃimea dorită,
bucuria şi fericirea pe care o
noi trece nişte praguri în viaŃă: de
lupta continuă pentru urmaşi. O
doreşte aşa de mult sufletul
vârstă, de înŃelegere, de
dorinŃă împlinită naşte alte
nostru.
cunoaştere, în ani. Trecem aceste
dorinŃe neîmplinite. De fapt, chiar
Prin urmare, fiecare simte cât praguri alături de cineva sau
şi prin aceasta se reflecta voinŃa
înŃelege şi mai ales cât poate. singuri. Orice prag este o depăşire
perpetuă a omului pentru mai
Veselia omului e ca mirosul de sine; uneori ni se pare greu de
mult...mai bun...mai sus. Din
florilor ce nu se înalŃă din suflete trecut. În general, omului îi este
prima zi în care vedem lumina
veştede. teamă de schimbare; aceasta
zilei şi până în ultima zi a
Într-un fel sau altul, pe nesimŃite, apare ca o necunoscută din cauza
existenŃei noastre pe acest
timpul ne domină viaŃa. Nimic nu slabei noastre puteri de
pământ, suntem într-un proces
se petrece fără să se încadreze înŃelegere, de integrare. Orice
continuu de învăŃare, de luptă cu
într-o secvenŃă oarecare de timp. viaŃa. schimbare este însă binevenită,
Chiar şi omul – fiinŃa cea mai de Ce mult îi admiram pe cei ce chiar de aduce o nereuşită. Chiar
preŃ – trebuie să se supună şi aşa, se câştigă experienŃă
reuşesc în viaŃă. Ce mult ne place
timpului. Dumnezeu l-a creat pe pentru o altă schimbare, în bine.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 16

În urmă cu multe mii de ani trăia în noastră, îi trezea dimineaŃa ca un ceas Dintr-o tulpină uscată de wadi, adică
Australia un trib de aborigeni. deşteptător. lemn găunos, mâncat în interior de
Femeile erau frumoase, iar bărbaŃii Cu toată viaŃa tihnită pe care o dhudula, îşi făuri în grabă un
musculoşi şi bine clădiŃi. Aceştia erau duceau, necazurile nu-i ocoliră nici didgeridoo şi începu să scoată nişte
pescari şi vânători pasionaŃi şi foarte pe Wahroongani. Începuseră să se sunete ciudate pe care le ştia de la
îndemânatici la aruncarea întâmple nişte lucruri ciudate. Într-o tatăl său. Erau sunetele care trebuiau
bumerangului. Tribul se numea zi s-a pierdut un copil. Tribul l-a să-l găsească pe cel căutat in
Wahroonga şi era condus de bunul şi căutat peste tot, dar nimeni nu i-a imensitatea marelui deşert.
înŃeleptul Booboonga. El avea trei putut da de urmă. Mai apoi, au Didgeridoo este un instrument
fete minunate care se numeau: dispărut două femei care spălau muzical al aborigenilor şi seamă-nă
Cabramatta, Parramatta şi fructe la izvor. După o vreme a cu buciumul românesc.
Coolangatta. Tribul ducea o viaŃă apărut în sat o pocitanie fioroasă care Nu după mult timp îi răspunse un
plăcută aproape de marginea marelui semăna cu un pteranodon din neamul alt didgeridoo care îi cerea să se
ocean, pe care ei îl numeau Solwata dinozaurilor. ToŃi îi ştiau de frică apropie. Era Boorthana, marele vraci
Mayumarry, sau Oceanul Pacific. acestui balaur cu aripi… păros. Semăna foarte mult cu Yeti,
Era dragonul Muntha, mâncătorul omul zăpezilor din MunŃii Himalaya.
de canguri! Prinsese gust de carne de FaŃa acestuia era acoperită cu desene
om! După ce s-a săturat cu câŃiva ciudate trasate cu linii albe.
bătrâni, care nu putuseră să o ia la Booboonga l-a salutat şi i-a spus
goană din calea lui, a plecat agale necazurile care au dat peste tribul
spre vizuina sa din MunŃii Albaştrii. său.
Era atât de sătul şi greoi încât nu mai
putea să zboare.
După plecarea monstrului, oamenii
tribului s-au speriat de moarte. Au
trimis soli pe la vecini să ceară ajutor
Şi pentru că trăiau pe coasta şi sfat, dar şi aceştea se simŃeau
oceanului liniştit, erau şi ei buni şi nu ameninŃaŃi de cruzimea lui Muntha.
se războiau niciodată cu nimeni, din Nimeni nu ştia să găsească vreo
care cauză nu aveau duşmani. Ei rezolvare. Booboonga şi-a adus
iubeau animalele, plantele şi păsările, atunci aminte de singuraticul vraci,
iar acestea, la rândul lor, îi iubeau pe Boorthana, nume care în limba
ei. Cangurii, koala, bilby si wombat- locului înseamnă “om păros” sau loc Vraciul l-a ascultat cu mare atenŃie
ul, se jucau toată ziulica cu copiii lor. acoperit cu pădure. Acesta locuia la şi apoi i-a şoptit la ureche câteva
EucalipŃii şi tufişurile de mulga le marginea deşertului, într-un muşuroi cuvinte magice, după care s-a
Ńineau umbră, marea pasăre emu îi uriaş ce fusese părăsit de furnicile cufundat din nou singurătatea sa.
ducea în spinare, iar kookaburra, albe, numite dhudula sau termite. De
pasărea care seamănă cu pupăza multe ori, prin vrăjile, descântecele După despărŃirea de Boorthana,
sau sfaturile pe care le dădea, scăpase Booboonga deveni îngândurat şi trist.
triburile din împrejurimi de boli şi Pe obraz i se prelingeau lacrimi
necazuri. fierbinŃi. La întoarcerea spre casă,
Booboonga încălecă pe un liniştea deşertului fu întreruptă de
kananganthan, sau pasarea emu, nişte cuvinte fără înŃeles, pe care
sprintenul văr al struŃului african, şi acesta le murmură neîncetat pe tot
după trei zile şi trei nopŃi de parcursul drumului: “Ba-Ba-Bu, Ba-
alergătură, ajunse la marginea Ba-Bu, Ba-Ba-Bu…”
marelui deşert Thakun, unde se
spunea că îşi duce viaŃa Boorthana. pag. 17

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 17

AYEYE... page 16 cruntul Muntha. Se ascunseră într-un duce în dar tatălui său. Nici una nu-şi
Murmura şi repeta tot timpul tufiş de spinifex unde dormiră cu dăduse seama că erau, de fapt, ochii
cuvintele magice „Ba-Ba-Bu”, ca să rândul până a doua zi de dimineaŃă, lui Muntha, care erau încă vii. Le
nu le uite, deoarece numai acestea când fuseră trezite de urletele cuprinse imediat o răceală şi o
aveau puterea să-l distrugă pe groaznice de foame pe care le scotea amorŃeală în tot corpul, apoi muşchii
fiorosul dragon Muntha. Ba-Ba-Bu balaurul. Acesta ieşise din peşteră şi le înŃepeniră, îşi pierdură glasul şi se
era prescurtarea cuvintelor: bamal, se pregătea să plece în sat să mai trans-formară în trei stane de piatră.
badu şi burumarrimil. mănânce niscaiva oameni. Acesta a fost sfârşitul frumoaselor
Era totuşi, îngândurat şi necăjit, fete ale lui Booboonga, dar acesta a
deoarece vraciul îi spusese că numai fost şi începutul existenŃei
cele trei fete ale sale aveau puterea să minunatelor forme de relief,
ducă la bun sfârşit această binecunoscut în lume sub numele de
periculoasă acŃiune. Numai ele, The Three Sisters, Cele Trei Surori
Cabramatta, Parramatta şi sau *Ayeye Dagul Atyeye - în
Coolangatta, erau în stare să lupte cu traducere liberă din limbile
fiorosul Muntha, monstrul din MunŃii aborigene.
Albaştri. Acestea erau tainele pe care
i le şoptise la ureche Boorthana cel
păros.
Cea mare trebuia să ducă cu ea un Fetele săriră în picioare şi alergară
coş cu bamal (pământ de pădure), cea curajoase spre monstru. Cabramatta
mijlocie un ulcior cu badu (apă de aruncă pe el pământul, Parramatta
izvor), iar cea mică un săculeŃ cu mil apa, iar Coolangatta, seminŃele de
(seminŃe), ale falnicului copac numit eucalipt. Dintr-o dată seminŃele de
burumarri (eucaliptul). Toate acestea burumarri încolŃiră, învăluindu-l, şi
le vor ajuta să-l distrugă pe monstru. repede se transformară în tulpini
Dar cu o singură condiŃie, să nu se viguroase de eucalipt. În câteva
uite niciuna în ochii lui! minute, colosul de dragon a fost, În Blue Mountains (MunŃii
Ajungând acasă, jale mare se puse aproape în întregime, acoperit de Albaştri), nu departe de marea
pe oamenii tribului, de frică şi verdeaŃă şi copaci uriaşi ale căror metropolă Sydney, este aşezată
supărare că frumoasele copile vor fi rădăcini îl sufocau. staŃiunea montană Katoomba, loc
răpuse de balaur. Fetele, în schimb, Muntha începu să plângă şi să turistic de notorietate internaŃională.
erau cu fruntea sus, pline de curajul promită fetelor că, dacă îl salvează, Acolo vom întâlni The Three Sisters,
de care aveau nevoie pentru a scăpa dând foc copacilor care îl Ńineau gigantic grup statuar format din trei
lumea de relele pricinuite de legat, va fi un balaur bun şi cuminte stânci de origine tectonică, iar în
abominabilul Muntha. şi îi va ajuta pe oameni la toate apro-pierea acestora, Orphan Rock
Conştiincioase, îşi pregătiră cele treburile grele. Fetele rămaseră (Piatra Singuratică), un uriaş monolit
trei lucruri necesare, pământul, apa şi neînduplecate, acoperindu-şi ochii cu acoperit cu verdeaŃă, care seamănă cu
seminŃele, iar a doua zi, dis-de- mâna, ca să nu fie influenŃate de un dragon. Nu departe de acolo, se
dimineaŃă, pe răcoare, porniră la privirea abominabilului. Acesta le află Jenolan Caves, un complex de
drum. Multe ceasuri merseră pe jos mai promise ca le dă şi două peşteri adânci, unde se crede că şi-ar
chinuite de soarele arzător australian. diamante, de mărimea oului de emu, fi avut culcuşul balaurul Muntha.
pe care le aruncă la picioarele ©2006 Raymond ROCA
acestora. Dar nici acest gest nu le
clinti pe frumoasele războinice.
* Lucrarea conŃine cuvinte şi expresii
Încet-încet, lui Muntha, îi pieiră
din limbile aborigene: Ngiyampaa
puterile şi la apusul soarelui îşi dădu (Central NSW), Paakantyi (Western
duhul. NSW), Nyungar (Western Australia),
Codanele mai aşteptară încă o Arrernte (Central Australia), Murrinh-
bucată bună de timp, iar când îşi Patha (Northern Territory), Yidiny
dădură seama că balaurul este mort, (Cairns Region) şi Torres Strait Creole.
săriră în sus de bucurie, Ńipând şi
cântând din toată inima. Acum se
Flămânde şi cu buzele crăpate de puteau întoarce acasă victorioase.
sete, niciuna nu se atinse de preŃioasa Nimeni nu le va mai tulbura viaŃa
badu. liniştită de trib. Coolangatta, ridică “AYEYE DAGUL ATEYE” (Legenda
Pe la sfârşitul zilei ajunseră la din iarbă cele două diamante şi le celor trei surori) este o lucrare de
poalele MunŃilor Albaştri, nu departe arată surorilor sale. Erau minunate si natură fictivă, concepută după
de văgăuna unde sforăia zgomotos sclipeau ca soarele. Gândi ca le va imaginaŃia autorului.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 18

Începând cu acest număr al revistei noastre inaugurăm o pagină perma-


nentă pentru copii numită „JUNIOR". Vom prezenta în acest spaŃiu dife-
rite învăŃături moştenite de la părinŃii şi bunicii noştri, creaŃii literare care
fac parte din folclorul pentru copii, crâmpeie care ne-au bucurat copilă-
ria, unele de mult uitate sau mai greu păstrate în bagajul memoriei
noastre de români stabiliŃi pe meleagurile australiene. Ne-am bucura da-
că şi alŃi conaŃionali ne-ar ajuta să le redescoperim.

JOCURI DE COPII
ExerciŃiile de dicŃie sunt
necesare pentru o rostire
frumoasă şi clară. Dintre Deseori copiii îşi exersează dicŃia
acestea cele mai jucându-se. De-a lungul timpului, s-a
cunoscute sunt creat o adevarată tradiŃie orală,
încurcăturile de limbă! transmisă din generaŃie în generaŃie.
Unele dintre cele mai interesante
producŃii sunt acelea folosite la jocul
- ŞASE SAŞI ÎN ŞASE SACI
de şotron, unde creaŃia literară,
exerciŃiile de vorbire şi de respiraŃie
- STANCA STĂ-N CASTAN
se îmbină cu mişcarea fizică. Vă voi
CA STAN prezenta mai jos unul din aceste În grădina Cişmigiu din Bucureşti
exemple: se află o statuie dedicată măicuŃei
- CERCE CEI CE CER
Smara (1857-1844), faimoasă
CERCEI Un, doi, trei
poetă şi învăŃătoare româncă.
Baba la bordei
Sculptată în marmură de Mihai
- PREPELIłA-I PESTRIłĂ, CurăŃă ardei
Onofrei, lucrarea este un omagiu
DAR MAI PESTRIłI DECÂT Pentru moş Andrei!
oferit acesteia pentru lupta dusă în
PREPELIłA PESTRIłĂ Moş Andrei s-a dus la baie
favoarea emancipării femeilor din
SUNT CEI Sărind capra peste oaie,
România. La baza statuii se află un
PATRUSPREZECE PUI AI
Iar micuŃul AngheluŃă
frumos basorelief reprezentând doi
Vrând să sară peste mâŃă
PREPELIłEI PESTRIłE şcolari citind. Am împrumutat
S-a împiedicat de-un pui
ÎMPESTRIłAłI CU această imagine pentru a deveni
Şi şi-a făcut un cucui!
PESTRIłELE PESTRIłE sigla paginii noastre. Poate într-o zi
vom avea posibilitatea să edităm o
revistă pentru copii cu acelaşi titlu!
DICłIA ROMÂNEASCĂ PE POEZII PENTRU CEI MICI
PARCURSUL ISTORIEI PisicuŃa hoaŃă
Se spune că, pe la începutul PisicuŃa noastră hoaŃă
secolului al nouăsprezecelea, Ńara A făcut o boroboaŃă!
era împânzită de spioni turci şi În cămară a intrat
greci. Bravii panduri ai lui Tudor Şi de-acolo a furat
Vladimirescu, pentru a-i descoperi O bucată de friptură -
pe duşmanii care nu ştiau bine Mama nu ştie că fură.
româneşte, se foloseau de un De va mai fura vreodată,
exerciŃiu de dicŃie, punându-i pe Vai de blana ei tărcată!
impostori să pronunŃe repede:
„Ciritei de tei pe mirişte de mei!”
sau ”Retevei de tei pe mirişte de
mei!”

GLUME DE DICłIE

După o lungă bătălie cu turcii,


oastea lui Ştefan cel Mare se
întorcea spre casă. SoldaŃii abia îşi PALINDROMUL
mai târau picioarele de oboseală şi Este un cuvânt sau o frază care,
de foame. Ştefan a găsit în iarbă un citită din ambele sensuri, îşi
pachet de biscuiŃi şi unul de rahat păstrează înŃelesul.
turcesc.
- BiscuiŃi, vitejii mei! - ELE FAC CAFELE -
- ENE PURTA PATRU PENE -
- Biscuim, Măria Ta!
- NOE D. ROCA - ACORDEON -
- Rahat mâncaŃi?
- Nuuu! Mai bine biscuim până
acasă! Bis-cu-im! Bis-cu-im! paginile 16,17 şi 18 păstrează grafica propusă de autori
(nota tehnoredacŃiei)

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 19

CRONICA EVENIMENTELOR
■ 29.11.05: preotul paroh a tuturor copiilor prezenŃi (peste
filialei Sfântul Andrei a parohiei
participat la recepŃia organizată de patruzeci). După serbare a avut loc o
noastre
Consulatul general al României la masă comună, în cadrul căreia s-a
■ 13.01.06: după vecernie, a avut loc
Sydney, în incinta Parliament organizat o colectă în folosulprima şedinŃă a comitetului parohial
House, cu ocazia serbării zilei bisericii. La slujbă şi la momentele
din acest an. Au fost discutate
naŃionale a României. Au fost de faŃă ce au urmat au participat Dl. Ovidiu
diverse chestiuni legate de
personalităŃi ale vieŃii diplomatice, Grecea, Consul general, şi Dl. Viorel
administrarea bisericii şi organizarea
parlamentari şi reprezentanŃi ai Predoşanu, Consul economic, cupicnicului din 22 ianuarie. Au fost
comunităŃilor româneşti din NSW şi familiile, şi de asemenea Dra.aprobate patru cereri de înregistrare
Victoria Lavinia Toma, Viceconsul. La masa
ca membre ale parohiei, venite din
■ 30.11.05: liturghia dedicată comună au participat şi preoŃii
partea Dnelor. Elizabeta Gheorghe şi
sfântului apostol Andrei. Slujba a celorlalte două parohii ortodoxe
Olympia Paul, şi a Drelor. Adriana
fost urmată de o masă comună româneşti din Sydney, părinŃii Petru
Pavlincă şi Christina Paul
Ilie Petre (Patriarhia Antiohiei) şi
■ 03.12.05: o parte dintre credincioşi ■ 15.01.06: la slujbă au asistat Dl.
Ioan Vasile Prunduş (Patriarhia
s-au deplasat la Newcastle, împreună Viorel Predoşanu, Consul economic,
Română), cu familiile
cu preotul paroh şi membrii şi soŃia. După sfânta liturghie, a avut
Consulatului general al României, loc prima cateheză liturgică, având
pentru a serba hramul filialei ca temă raportul dintre rugăciunea
parohiei noastre, Sfântul Apostol privată şi cea publică. A fost
Andrei, şi ziua naŃională a României organizată o masă comună
■ 04.12.05: după sfânta liturghie, ■ 17.01.06: preotul paroh a
copiii cursanŃi ai şcolii de duminică participat, împreună cu tinerii
au fost invitaŃi, împreună cu părinŃii, Alexander Cruceanu şi Robert
la sediul Consulatului general, unde Cruceanu, la o întâlnire cu
■ 25.12.05: sfânta liturghie dedicată
a avut loc o lecŃie deschisă despre responsabilii departamentului pentru
Naşterii Domnului. Preotul paroh a
semnificaŃia aniversării zilei tineret al Consiliului NaŃional al
slujit în compania pr. Gabriel
naŃionale a României Bisericilor din Australia. Tema
Popescu. La sfânta liturghie a
■ 06.12.05: la sfânta liturghie, discuŃiilor a fost implicarea tinerilor
participat şi Dl. LaurenŃiu Fulga,
dedicată sfântului ierarh Nicolae, a ortodocşi români în reŃeaua de
directorul revistei Spirit românesc,
asistat părintele Petru Ilie Petre, de la tineret a NCCA
care a oferit gratuit credincioşilor
parohia Bunavestire. După slujbă a exemplare din numărul de Crăciun al ■ 22.01.06: la sfânta liturghie au
avut loc o masă comună, fiind revistei participat Dl Ovidiu Grecea, Consul
serbată ziua onomastică a Dlui. general, şi Dra Lavinia Toma,
■ 26.12.05: a doua zi de Crăciun. La
Iulius Nicolae Florescu Viceconsul, şi un grup de membri ai
sfânta liturghie au asistat părintele
filialei Sfântul Andrei de la
Petru Ilie Petre, însoŃit de familie.
Newcastle. După slujbă, credincioşii
După slujbă a avut loc o masă
au participat la picnicul dedicat
comună
aniversării Unirii Principatelor
■ 05.01.06: excursia cursanŃilor Române (24 ianuarie 1859), în
şcolii duminicale în City (Circular Henley Park. Picnicul a fost integral
Quay şi Darling Harbour). Copiii au organizat prin donaŃia familiei Mihai
fost însoŃiŃi de pr. Costache şi de şi Maria Costache, participanŃii
cele două noi profesoare de religie, felicitând-o pe Dna Maria pentru
Dnele. Marika Kalafatis şi Vicki aniversarea zilei sale de naştere
■ 12.12.06: preotul paroh şi Dl.
Petrakis
Carol Cruceanu, vicepreşedintele
comitetului parohial, au participat la ■ 06.01.06: liturghie festivă dedicată
o întâlnire de lucru cu avocatul Arătării/Botezului Domnului şi
parohiei slujba aghiasmei mari. Preotul paroh
a oficiat slujba, fiind acompaniat de
■ 18.12.05: după sfânta liturghie a
pr. Popescu
avut loc serbarea de Crăciun,
susŃinută de cursanŃii Şcolii de ■ 07.01.06: preotul paroh s-a
duminică şi de invitaŃii lor. Moş deplasat la Newcastle (împreună cu
Crăciun (Cătălin Anastase), în mare familia Kalafatis), slujind sfinŃirea
vervă actoricească, a oferit cadouri cea mare a apei pentru membrii

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |


pag. 20

sufletele cu puritatea versurilor împinsă în anonimat de interesele


Ziua Unirii, rostite de bihoreanul australian meschine ale unor autointitulaŃi
sărbătorită la Sydney Ioan Miclău. În tradiŃia lideri comunitari.
ospitalităŃii, ca şi gazdă, consulul
cu o lansare de carte general Ovidiu Grecea a oferit
Ziua de sâmbătă s-a încheiat, la
Sydney, cu organizarea unui bal
LaurenŃiu Fulga, participantilor gustoase preparate românesc, la care, printre sutele de
editorul revistei românilor din româneşti şi aromata palincă români participanŃi, s-au numărat
Australia – SPIRIT ROMÂNESC bihoreană. şi angajaŃii consulatului. Iar
Sâmbătă, 21 ianuarie 2006, duminică, după participarea la
consulul general al României la slujbele parohiilor ortodoxe
Sydney, Ovidiu Grecea, a româneşti din Sydney, angajaŃii
organizat la sediul consulatului o consulatului au luat parte, alături
întâlnire a intelectualităŃii de comunitate, la picnicul
comunitare, dedicată Zilei Unirii. organizat de parohia Sfânta Maria.
Cu această ocazie, a fost lansată în
Australia şi ultima apariŃie
Trebuie menŃionat că şi această
editorială, volumul Poezii alese, a
acŃiune face parte din noua
scriitorului Ioan Miclău. Autorul
strategie a Ministerului Afacerilor
este, de peste 10 ani, membru al
Externe, prin care se urmăreşte
uniunii scriitorilor australieni.
coagularea ca şi comunitate a
La eveniment au participat peste intelectualităŃii româneşti din
50 de români, care şi-au hrănit diaspora, ce a fost de multe ori

LANSARE DE CARTE Ioan Miclău este membru al Uniunii


Scriitorilor Australieni şi al Academiei
Poetul australian de origine română, de ŞtiinŃe, Literatură şi Arte (ASLA -
Ioan Miclău lansează o nouă carte de Oradea), editorul revistei australiene în
poezie. Apărută la sfârşitul anului 2005, limba română Iosif Vulcan şi custodele
în România, la editura „Cuget bibliotecii româneşti „Mihai Eminescu”
Românesc” din Craiova, volumul din Cringila-Woolongong. Pentru merite
conŃine un număr de 131 de poezii deosebite în domeniul obştesc şi de
inedite. Cartea este îngrijită de Al. creaŃie, Ioan Miclău a fost decorat de
Stanciulescu-Bârda, cu o prefaŃă de către preşedintele României, în anul
cineastul Benone Todică şi o postfaŃă 2000, cu medalia „Mihai Eminescu”.
de conferenŃiar universitar dr. Lansarea volumului a fost organizată în
Constantin Mălinaş. Volumul, având cadru festiv la Consulatul General al
titlul Poezii alese, este a şasea carte a României la Sydney, cu ocazia
autorului. Poet, scriitor şi dramaturg, sărbătoriri Zilei Unirii. (George ROCA)

Raftul despre noile programe PDF (cele


care creează fişiere “pdf”, dar şi
cu ebook cele care citesc astfel de fişiere, redacŃia:
Ion Nedelcu, FranŃa rude cu celebrul Adobe Reader). pr. dr. Doru Costache
http://www.planetpdf.com Site-ul are şi o rubrică “Free PDF
Books” (lucru ce pare de apreciat concepŃie grafică &
http://www.planetpdf.com/ tehnoredactare:
free_pdf_ebooks.asp? pentru cei care promovează aşa
ceva), unde vom găsi o mini- Ion Nedelcu (FranŃa)
CurrentPage=1
ebibliotecă ce cuprinde vreo câteva
În acest număr, vă aducem la zeci de volume clasice, dar
cunoştinŃă că astronomii au interesante: Moby Dick, Madame
descoperit o altă planetă şi anume, Bovary, The Brothers Karamazov, 64 Linthorn Ave,
PlanetPDF (the home of the PDF The Idiot, Dracula, The Iliad, The Croydon Park, NSW 2133.
community). BineînŃeles că era o Jungle Book, The Prince şi altele. phone: (02) 9642 02 60
glumă, căci această planetă Spor la citit şi la înroşit ochii în faŃa www.geocities.com/
“virtuală” conŃine informaŃii recente monitoarelor! sfmaria_sydney

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2006 |