Facultatea de Sociologie i Asisten Social

Kaufmann, Jean-Claude [1995] (1998) Trupuri de femei- Priviri de barbati Sociologia sanilor goi Bucureti : Editura Nemira, 273pag.

Ghioca Alina Cristina

Universitatea Bucureti

Jean-Claude Kaufmann
Trupuri de femei- Priviri de barbati Sociologia sanilor goi
Bucureti : Editura Nemira, 1998

Aparuta pentru prima data in limba fraceza in anul 1995 si tradusa in limba romana in anul 1998 de catre Violeta Barna Nathan , lucrarea Sociologia sanilor goi deschide era cercetarii banalului, reusind sa studieze pana la cel mai rafinat detaliu un fenomen ce a cunoscut o evolutie impresionanta si complexa caruia nu i s-a acordat niciodata importanta cuvenita doar pentru ca face parte dintr-un lucru atat de natural.Insa putin stiu ca gestul de a-ti scoate sutienul de la costumul de baie nu este chiar un gest atat de simplu; acesta se inscrie intr-un proces istoric si intr-un ansamblu de reguli de comportament extraordinar de sofisticate,definind cine,ce si cum are dreptul sa faca (J-C,Kauffman, 1998,7) Inca de la inceputul cartii, Jean Claude Kaufmann incearca sa demostreze ca alegerea temei starneste controverse.Acesta a realizat o ancheta impreuna cu alti cinci anchetatori, timp de doi ani, interviervand 300 de persoane, alegand ca teren de cercetare plajele de pe coastele Frantei. Metoda folosita a fost cea a interviului si a observarii participative , autorul apropriindu-se in mod special de subiectii sai, interviurile fiind luate chiar pe plaja, motiv pentru care nu multi din cei 300 de oameni intervievati au aratat reticenta. Cartea se structureaza in patru parti definite astfel : 1. Trupuri goale si bronzate , 2. Controlul gesturilor 3. Cele trei corpuri ale femeii 4.Pietrele cubice ale plajei , fiecare continand cate trei respectiv patru si cinci capitole . Voi aborda insa numai primele 2 parti ale cartii deoarece acestea mi-au trezit in mod special interesul. Prima tema are in vedere peisajul istoric al eliberarii corpului. Autorul prezinta etapele dezgolirii pielii inca din vremea decolteurilor adanci in defavoarea trenelor ce acopereau inclusiv gleznele pana aproape de momentul scrierii. Se aminteste de perioada incorsetarii corpurilor, moment crucial in anticiparea femeii , de pijamaua lui Norbert Elias, care o data cu

evolutia acestui razboi declarat straielor ce ingreuneaza corpul , au devenit din ce in ce mai transparente, lasand omul sa intre mult mai usor in intimitatea celuilalt. Al doilea capitol din prima parte pune in discutie plaja si inventia sa. Aceasta nu a devenit cu adevarat dominanta decat la jumatatea secolului XX caci pana atunci era vazuta ca o sursa de angoasa.Autorul il citeaza pe Corbin : plaja atrage irezistibil,ea e manifestarea cea mai reusita a unei posibile fuziuni corp-natura [] departe de societatea urbara,de ritmurile si constrangerile ei.. Acesta poate fi considerat inceputul emanciparii femeii deoarece in anul 1840 au aparut primele costume de baie. Acestea erau menite sa acopere cat mai mult din corp, ingreunand miscarea in apa. Totul a fost simplificat in anul 1960 cand costumul de baie s-a micsorat pana la monokini si nu din nevoia de miscare ci pentru bronzare si infatisare. Intr-o epoca in care codul burghez impune o piele cat mai alba ca ideal, femeile descopera placerea bronzului, chiar inca de la placerea lenevirii corpului sub soarele torid doar pentru a te toropi, pana la starea de bine pe care ti-o da Apare un soi de competitie intre femei: cine este cea mai bronzata.De indata ce a pornit toata aceasta revolutie a costumelor de baie cat mai sumare si aceasta nebunie a femeilor de a face plaja, mass media s-a sesizat imediat si a luat masuri impotriva extinderii acestei mode. S-au lansat zvonurile despre cancerul de piele si arsuri, insa acest lucru nu a impiedicat nici o femeie sa se depriveze de placerea de a se bronza. Mult mai usor a fost sa se gaseasca solutii precum acoperirea sanilor cu un prosop sau utilizarea unei creme impotriva razelor ultraviolete. Capitolul al treilea debuteaza cu afirmatia autorului moda sanilor goi a aparut in 1964 la Saint Tropez (op.cit , 41). Raspunsurile femeilor intervievate devin din ce in ce mai impertinente, considerant inotul in sanii goi o desfatare a corpului. Se impun anumite limite de genul atata timp cat se intampla numai pe plaja este acceptat,dar nu si in afara ei. Moda se extinde pe motiv ca toata lumea o face si jena dispare pe masura ce plaja se impanzeste de sani goi expusi razelor solare. Nu intarzie sa apara nici motivele pentru care aceasta moda se extinde de la o zi la alta. Unele dintre motivele impuse de catre adeptele topless-ului sunt : disgratioasele urme albe lasate de sutien, ipotetica intalnire cu un posibil partener de viata ce ar putea fi dezgustat de urmele albe la vederea acestora, nici una din femei nepunandu-si problema ca pana atunci aceasta idee nici macar nu exista.Rochita de vara este un element foarte important in tinuta unei femei ce nu concepe sa aibe urme albe la vedere.Comunicarea cu natura a fost unul din motivele impuse de catre femei, Incerci sa te intorci in natura, sa te lasi dus , sa regasesti adevaratele valori (op.cit, 57) precum si senzatiile epidermice care duc catre o stare de bine.La intrebarea de ce va dezgoliti pieptul? , adeptele topless-ului au afirmat ca simt

nevoia de a se simti libere deoarece sunt in vacanta si exista aceasta tendinta de rupere de cotidian, pentru a se ajunge intr-un final doar la raspunsul de asta e! toata lumea o face. Nu intarzie sa apara nici opozantii acestei mode care aduc ca argument impotriva acestei dezgoliri prezenta copiilor pe plaja in idea ca acestia ar putea fi influentati de ceea ce vad. Un alt argument al femeilor anti-topless este idea sanilor mari.Nu putine considera ca sanii mari sunt dizgratiosi si acestia nu au ce cauta dezgoliti pe plaja deoarece nu sunt placuti la vedere; acest argument poate fii anexat la un alt motiv afirmat anterior, si anume, ca adeptele sanilor goi incearca sa stabileasca intre ele o rivalitate a frumusetii si a tineretii in vederea comparatiei facute de catre barbati. Una din miscarile agresive pe care le-au facut opozantele acestei mode a fost lansarea zvonului despre producerea cancerului la san. Era de ajuns sa existe un singur caz care sa implice sani goi si cancer pentru a se induce idea de cancer la san,chiar daca ar fi fost vorba de cancer de piele. In partea a doua a lucrarii, Jean Claude Kaufmann aduce in vedere parerea sotului in cuplurile unde femeia este una dintre adeptele topless-ului. Cei mai multi dintre ei nu se opun deoarece considera ca sotiile lor pot face orice doresc cu corpul lor caci le apartine, insa apar si mici aluzii din partea unor soti ce nu agreeaza in mod special aceasta tendinta de emancipare si asteapta ca in orice moment, consoarta sa sa faca o insolatie sau chiar si o mica arsura pentru a avea pretext de a-i interzice dezgolirea sanilor. Daca o femeie poate sa-si expuna sanii goi pe plaja in fata sotului sau, aceasta nu va face acest lucru si de fata cu familia sau cu persoane pe care le cunoaste din anturajul prietenilor.Din acest punct de vedere, parerile nu mai sunt impartite; au fost foarte putine cazuri in care cercetatorul a descoperit ca aceasta practica se face si in prezenta familiei si atunci, in cel mai bun caz , numai de fata cu partea feminina a familiei. Unul din punctele de vedere cele mai importante de luat in seama in ideea acestei practici este varsta nudului. Daca persoana de sex feminin are intre 0 -4 ani este considerat dragut ; perioada adolescentei se caracterizeaza si prin aparitia pudorii , motiv pentru care nu sunt foarte multe adolescente ce-si expun nurii. Femeile peste 40 de ani ce practica topless-ului afirma ca fac acest lucru (in ciuda celor care le condamna) pentru a se mai simti inca tinere, pentru a nu pierde in batalia impotriva celor mai frumoase si mai zvelte corpuri din jurul sau. Capitolul al treilea din a doua parte a lucrarii, ne introduce in regulile jocului si ne descrie intortocheatele reguli de comportament in cazul adoptarii topless-ului.Desi plaja nu impune nimic ,ea sfatuieste si are un cod al sau . Nu-ti poti alege orice loc pentru a-ti dezgoli sanii. Este indicat sa o faci alaturi de celelalte practicante ale acestei mode , cat mai departe 4

de cuplurile casatorite , copii , grupuri de baieti etc. Pe plaja fiecare face ce vrea insa nu este totul permis. Tocmai de aceea se impun limite . Limite geografice : nimic nu trece mai incolo de ultimul fir d nisip al plajei , limita morfo - comportamentala : aspectul fizic nu trebuie sa fie dizgratios. Un aspect foarte important in acest cod al plajei este pozitia corpului. Fiecare gest transmite ceva.Daca stai intinsa, cuprinsa de lene si de toropeala vegetativa , dai impresia ca te afli intr-un cocon sau bula de sticla ,denumite si teritorii in care nu sari in evidenta si nu deranjezi pe nimeni. Situatia se schimba daca stai in pozitie verticala sau mai rau , daca practici un sport. Privirile condemnatoare dar tacute sunt cele care pedepsesc aceasta indraznire pana va face adepta acestei practice sa-si stranga cearceaful si sa paraseasca plaja. Consider ca lucrarea lui Jean- Claude Kaufmann a fost un exemplu pentru toti cititorii sai si nu numai abordand aceasta tema cu atat curaj, demonstrand ca un gest atat de natural precum dezgolirea sanilor la plaja , implica atatea reguli de comportament si devine un proces atat de sofisticat si criticat pe care nu il poate face oricine. Acea persoana trebuie sa indeplineasca toate functiile acceptate pentru a practica topless-ul. In caz contrar, aceasta va fi aspru sanctionata in functie de norma sociala pe care a incalcat-o. Lucrarea aceasta pot spune ca am lecturat-o pe nerasuflate si sunt de parere ca este destinata deopotriva publicului larg caruia ii dezvaluie tainele unui fenomen pe cat de natural , pe atat de complex , dar si specialistilor in materie

Ghioca Alina Cristina Sociologie anul I seria 2 gupa 3