Sunteți pe pagina 1din 22

BAZELE ANTREPRENORIATULUI Subiectele la examen 1.

Antreprenoriatul factor de dezvoltare economic Antreprenoriatul factor dinamizator al economiei Antreprenoriatul nseamn capacitatea de a crea i conduce o organizaie. Gndirea economic "a prsit", la un moment dat, ntreprinztorul, pentru "a se consacra" mai mult pe manager. Se pare c este cazul s ne ntoarcem, cumva, la ntreprinztor, evident pe un plan net superior. S nu uitm c i mijloacele pe care le avem la ndemn s-au schimbat. Activitatea antreprenorial const sintetic n identificarea i valorificarea unor oportuniti economice. Activitatea antreprenorial este un proces care se deruleaz n diferite medii i uniti de afaceri ce cauzeaz schimbri n sistemul economic prin inovri realizate de persoanele care valorific oportunitile economice crend valori att pentru indivizi ct i pentru societate 2. Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului structura populatiei si dinamika ei in viitor nivelul invatamintului general si antreprenorial politika statului in domeniul sustinerii antreprenoriatului(sustinerea financiara directa si indirecta) atitudinea societatii fata de antreprenori si antreprenoriat posibilitatea de a obtine posibilitati si beneficii individuale esenta unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri si spre asumarea unor riscuri

3. IMM form de baz a activitii de antreprenoriat Sectorul IMM-urilor se constituie din totalitatea intreprinderilor micro, mici si mijlocii. - Intreprindere micro- are pina la 10 angajati, iar cifra de afacere este de pina la 2 mln euro - Intreprindere mica are pin la 50 angajati, iar cifra de afaceri este de 10 mln euro - intreprindere mijlocie are pin la 250 angajati si cifra de afacere este de 50 mln euro 4. Concepte de afacere mic utilizate n practica i teorie. Deosebiri i momente comune n Republica Moldova este un singur criteriu de definire a micului business - numrul de angajai. Pn la 20ntreprindere mic ntre 20-75 ntreprindere mijlocie Mai mult de 75 ntreprndere mare n prezent n SUA sunt dou criterii cantitative: volumul vnzrilor totale sau numrul de salariai. EUROSTAT (Oficiul de Statistic al Uniunii Europene), care ntocmete rapoarte periodice privind firmele mici i mijlocii folosete un singur criteriu pentru clasificarea acestor firme i anume numrul de persoane ocupate. Se disting astfel microntreprinderi (0-9 persoane); ntreprinderi mici (10-99 persoane), ntreprinderi mijlocii - (100-499 persoane).

5. IMM i rolul acestora n economia contemporan ofera locuri de munca diminueaza situatiile de criza satisface cererile individuale promoveaza inovatiile

stimuleaza exporturile

6. Fenomenul antreprenorial n Republica Moldova Cota IMM dupa genuri de activitate in 2008 - 5% agricultura - 11% industria - 15% energie electrika,gaze naturale - 6% constructii - 41% comert - 5% hoteluri,restaurante 7. Susinerea de stat a antreprenoriatului - experiena strin

8. Susinerea de stat a antreprenoriatului n Republica Moldova

9. Beneficii i riscuri individuale n antreprenoriat Riscuri - pierderea banilor investiti - pierderea timpului - pierderea nervilor, stresul - esecul afacerilor si esecul personal - nesiguranta pastrarii postului

Beneficii recunoasterea sociala independenta stabilirea unor noi relatii obtinerea unui venit autorealizarea si aplicarea cunostintelor

10. Definirea conceptului de ntreprinztor Notiunea de intreprinzator provine din cuvantul frantuzesc entreprendre, care inseamna a intreprinde, a se apuca de facut ceva, a se angaja in ceva. Cantillon - a fost cel care a definit intreprinzatorul persoana care activeaza in conditii de risc si este gata sa obtina atit venit cit si pierderi . J.B.Say sustine ca intreprinzatorul este persoana care scoate resurse dintr-un domeniu cu productivitate inalta si le introduce intr-un domeniu cu productivitate mai ridicata. J.Schumpeter intreprinzatorul este orice persoana care realizeaza invocarea prin noi combinatii. P.Drucker intreprinzatorul mereu cauta skimbarea si o expluateaza ca pe o oportunitate, activitatea fiind practica. Concepte noi legate de intreprinzator: - intreprinzatorul social (activeaza in organizatie necomerciala) - intraprenor (persoana care desfasoara activitatea in intreprinderi mari) - infoprenor (desfasoara activitatea de comercializare a informatiei prin internet) 11. Caracteristicile ntreprinztorului de succes - capacitatea de asumare a riscului - responsabilitatea - initiativa - creativitatea - comunicabilitatea - optimismul - calitati de leader - flexibil la skimbari - rational - potential energetic ridikat Caracteristicile intreprinzatorului dupa Bygrave..10 D - visator - hotarit - actiune - determinare - dedikatie - devotare - detalii - stapin pe propriul destin - intelege valoarea banilor - delegare

12. Profilul ntreprinztorului moldovean Pe baza profilului intreprinz. moldoveni a fost facut un studiu unde au fost intervievati o serie de de intreprinz.moldoveni, analiza interviurilor a demonstrate ca cel mai frecvent isi deschid propria afacere barbatii, femeile putin se implica in afaceri mai mult ocupinduse de familie si acordind ajutor sotului in realizarea ideii de afaceri.Conform rezultatelor majoritatea intreprinz.au virsta mijlocie 3444 ani(36%) fiind urmati de cei cu virsta 45-54 ani(30%) ,25-34 ani (22%),18-24ani(5%). Ce priveste nivelul studiilor la intreprinz. moldoveni sunt persoanele cu studii superioare, din acestea au studii tehnice, studii economice, sunt specialist in agricultura, in medicina etc. 56% din nr.persoanelor intervievate au afirmat ca sau lansat in afaceri din dorinta de a obtine venituri,22% din nevoia de realizare etc.cele mai multe intreprinderi au fost infiintate in 2000-2001.La domeniul de activitate predomina afacerile de comert(40%), urmate de cele prestatoare de servicii(30%),cite 3% le revine celor din transport si agricultura. Intreprinz. intervievati au mentionat ca impozitele reprezinta pentru afacerea lor o problema dificila. Pe locul doi in clasamentul problemelor se plaseaza lipsa specialistilor si concurenta,care pentru multe afaceri mici prezinta o problema grava, dupa care urmeaza problemele de birocratia reprezentantilor institutiilor de stat, legislatia imperfect si coruptie.Pe ultimele se plaseaza problema cauzata de pretul inalt a chiriei, utilajul invechit 13. Surse de noi idei de afaceri - Ziare si reviste - cataloage - internet - carti - brosuri 14. Afacere oportun concept i necesitatea determinrii oportunitii Afacerea oportuna este o afacere originala atractiva fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential comercial si aduce un venit acceptabil.Determinarea oportunitatii permite intreprinzatorului sa realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clientii etc. 15. Tehnicile de creativitate aplicate n cutarea noilor idei de afaceri Creativitatea reprezinta un proces care consta in utilizarea potentialului peersonal si se bazeaza pe o serie de tehnici concepute p/u generarea de noi idei originale si utile. Creativitatea este un proces mental si social care implika generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale mintii creative intre idei sau concepte existente. O idee creativa este caracterizata prin urmatoarele trasaturi: - diferita - atipika - facuta altfel decit de obicei - foarte potrivita skopului - geniala 16. Metode neformale de evaluarea a oportunitilor de afaceri - acceptul spontan - testul bankerului sfatuitor - pretestarea prototipului 17. Metode formale de evaluarea a oportunitilor de afaceri

- studiu de fezabilitate - planul de afaceri 18. SCAMPER esena metodei i modalitatea aplicrii Dintre tehnicile de creativitate,utilizate pentru identificarea ideilor de afaceri,este SCAMPER.Utilizarea metodei SCAMPER consta din urmatoarele etape:-inaintarea problemei pe care dorim s-o solutionam;-punerea intrebarilor SCAMPER si determinarea produselor/serviciilor ce sar putea obtine.Astfel,Substituirea unei parti a produsului sau a procesului prevede cautarea a cea ce poate fi substituit.Combinarea prevede unirea a doua sau a mai multe parti pentru a realiza un produs diferit sau a largi utilizarea acestuia.Un alt element a metodei SCAMPER reprezinta adaptarea,care prevede adaptarea unor parti ale produsului pentru a modifica destinatia acestuia.Modificarea intrun mod neobisnuit a produsului prevede micsorarea sau marirea acestuia.Utilizarea produsului existent in alte scopuri prevede gasirea raspunsului la urmatoarea intrebare:ce sau unde se mai poate utiliza acest produs?. In cazul ELIMINARII anumitor parti din produs se analizeaza cum se va modifica destinatia acestuia si ce produse noi vom obtine.Rearanjarea produsului sau a pertilor componente in alt mod.Pentru a inainta noi idei la etapa rearanjarii,intreprinz.cauta raspuns la urmatoarele intrebari: Ce va fi daca voi face asta astfel?Cum pot sa obtin un efect invers?.

19. Cauzele abandonrii ideii de afaceri riscul invechirii produsului este foarte mare, iar costul costul si timpul cerut p/u realizare este mare; - piata potentiala a afacerii este foarte mica sau exista o concurenta foarte puternica; - nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului; - nu este formatao echipa de conducere care sa aiba calitatile manageriale necesare; - suma necesara p/u lansarea afacerii este considerabila; - riscurile si problemele sint mult mai mari in comparatie cu recompensele ce se vor obtine; 20. Planul de afaceri - concept i necesitatea elaborrii Planul de afaceri este un document confidential in care sint scrise obiectivele si scopurile intreprinderii demonstrindu-se in detalii modalitatile de realizare a acestora; Necesitatea elaborarii planului de afaceri: - p/u a stabili un plan de actiune - p/u a avea un instrument de gestiune - p/u a obtine un credit bancar - p/u a atrage investitii; Scopul elaborarii palnului: - initierea afacerii - cumpararea unei afaceri existente - atragerea investitiilor - determinarea strategiei - incheierea contractelor - obtinerea creditelor; 21. Planul de afaceri - etapele ntocmirii - colectarea informatiei -

- determinarea tipului planului - stabilirea structurii planului - impartirea responsabilitatilor; 22. Planul de afaceri - recomandaiile privind ntocmirea P/u a intocmi un plan de afaceri avem devoie de urmatoare informatie: - piata - clientii - concurentii - procesul de productie - capacitatea de productie; Planul de afaceri trebuie sa: - fie concis, dar in acelasi timp complet, sa contine informatie de baza privind intreprinderea. Marimea optimala a planului fiind de 20-30 pagini; - scris clar, folosind termeni accesibili - sa fie usor de intele si de urmat - sa nu fie incarcat cu scheme si desene - sa prezinte o analiza cinstita si obiectiva, bazata pe propuneri realiste 23. Planul de afaceri - structura i coninutul compartimentelor de baz - pagina de titlu - cuprins - rezumat - istoricul firmei - descrierea afacerii - produsul - organizarea si managementul - piata si strategia de marketing - datele financiare - propunerea de imprumut - concluzii - anexe si referinte 24. Planul financiar. Pragul de rentabilitate i utilitatea practic a calcului - necesarul de resurse financiare - utilizarea acestor resurse - graficul rambursarii creditului - reportul privind rezultatele financiare - raportul privind fluxul mijloacelor banesti - bilantul contabil Detine un rol important in planul de afaceri,arata niste preziciri pe viitor ce tine de situatia financiara.Acest plan contine informatii necesare p/u a realize proiectul si modul de utilizare a acestora,p/u solicitarea unui credit bancar,elaborin graficul restituirii imprumutului.Planul dat contine trei prognoze de baza:1)prognoza privind rezultatele financiare(veniturile planificate,costul vinzarilor,cheltuielele,se stabileste cum va fi modificat profitul net pe parcursul perioadei planificate);2)pronoza privind fluxul mijloacelor banesti(arata de ce mijloc dispune intreprinderea,necesitatile,si satisfactia acesor necesitati;3)prognoza bilantului(reflecta rezultatele intreprinderii din punct de vedere financiar,capitalul propriu,activele si pasivele).

25. Deschiderea unei noi afaceri avantajele i dezavantajele Deschiderea unei afaceri este una din cele mai preferate metode,insa este cea mai riscanta,deoarece incepe de la 0.Avantajele: sint implimentate propriile idei nelimitat;satisfacerea pe care o primeste intreprinzatorul fiindca a infiintato de la 0;evitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar;posibilitatea de a instrui,selecta si motiva independent personalul;se creaza afacerea pornind de la viziunea proprie;este ales amplasamentul afacerii.Dezavantajele: cost ridicat ce tine de lansarea afacerii si procurarea echipamentului;timp mult p/u lansarea afacerii,formalitatile legale,angajarea personalului;alegerea unei afaceri nepotrivite;existenta concurentei puternice;risc legat de realizarea unei idei noi,eforturi personale mari p/u lansarea afacerii. 26. Alegerea statutului juridic. Formele organizatorico-juridice de baz Alegerea statutului juridic: - este pregatit sa-si asume complet responsabilitatea p/u desfasurarea afacerii sau doreste sa o imparta cu alta persoana? - este capabil sa lucreze in echipa sau sa se bazeze numai pe propriile puteri? - in ce domeniu doreste sa se lanseze? - dispune de resurse financiare suficiente p/u a se lansa in afacerea respectiva? - ce venit planifica sa obtina si este gata sa-l imparta cu cineva? - cum va fi tinuta evidenta contabila? Formele organizatorico-juridice: - intreprindere individuala (II) - societate cu raspundere limitata (SRL) - societate pe actiuni (SA) - societate in nume colectiv (SNC) - societate in comandita (SC) - cooperativa de productie (CP) - cooperativa de intreprinzatori (CI) 27. Patenta de ntreprinztor - alternativ de desfurare a activitii de ntreprinztor Patenta de ntreprinztor este un certificat de stat nominativ, ce atest dreptul de a desfura genul de activitate de ntreprinztor indicat n ea n decursul unei anumite perioade de timp. Titular de patent poate fi:

orice cetean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciiu; orice cetean strin sau apatrid, care locuiete permanent n Republica Moldova i are dreptul s desfoare activitate de ntreprinztor, care a declarat despre intenia sa de procura patent i corespunde cerinelor de calificare necesare acestui gen de activitate. Desfurarea activitii de ntreprinztor n baza patentei nu impune nregistarrea de stat i primirea licenei Asupra titularului patentei nu se extind cerinele privind prezentarea drilor de seam financiare i statistice, inerea evidenei contabile.

28. Determinarea denumirii afacerii Este important ca numele s corespund i urmtoarelor cerine: s prezinte o idee unic i original; s fie sugestiv i s trezeasc la potenialii clieni asocieri pozitive, referitoare la domeniul de activitate, avantajele oferite sau locul amplasrii afacerii; s fie concis i laconic; s fie estetic i s trezeasc emoii pozitive; s fie uor de pronunat, scris i memorat. Nu se recomand ca denumirea s conin abrevierea primelor litere care reprezint numai consoane, ce sunt dificil de pronunat i nu au o bun percepie auditiv. Se recomand consoanele s fie urmate de vocale; s nu dea interpretri confuze n alt limb. Este necesar de testat numele n limbile strine, ca s nu semnifice complet altceva. afacerea nu poate s foloseasc denumire care coincide sau, dup cum constata organul nregistrri de stat, se aseamn cu denumirea altei afaceri care este deja nregistrat; dac mai multe persoane au prezentat pentru nregistrarea de stat firme ce coincid sau se aseamn, dreptul de nregistrare sub aceasta firma l are persoana care a depus prima cerere de nmatriculare a firmei respective n organul nregistrrii de stat; pentru folosirea n denumirea firmei a numelui unei personaliti istorice sau a altei personaliti cunoscute este necesar autorizaia Guvernului sau acordul rudelor personalitii n cauz; n cazul utilizrii n denumire a numelor proprii, care nu coincid cu numele participanilor la constituirea organizaiei, este necesar aprobarea persoanei respective sau al motenitorilor ei cu privire la folosirea numelui; pentru ntreprinderea individuala, societatea n nume colectiv i societatea n comandit, denumirea include numele de familie cel puin a unui posesor al ntreprinderii individuale sau al comandirului; denumirea trebuie s includ n limba de stat forma juridic de organizare; denumirea de firm sau o pare din aceasta poate fi utilizat n calitate de semn sau de emblem comercial, cu condiia nregistrri acesteia conform Legii Republicii Moldova privind protecia mrcilor la AGEPI. 29. Finisarea procedurii nfiinrii unei afacerii Procedura inregistrarii urmeaza a fi finisata dupa obtinerea actelor de constituire prin inregistrarea acesteia urmatoarelor organizatii de stat: Inregistrarea la casa nationala de asigurari sociale in calitate de platitor al cotei asigurarilor sociale, se efectueaza in termen de 10 zile de la data de inregistrare a intreprinderii Inregistrarea intreprinderii la compania nationala de asigurari in medicina in calitate de platitor al primelor de asigurari medicale in termen de 10 zile; CNAS; CNAM Transformarea contului provizoriu in cont curent ( la banca comerciala) Obtinerea licentei in cazul cind activitatea antreprenoriala este supusa licentierii. Obtinerea autorizatiilor Inregistrarea la departamentul sau oficiul teritorial sau a inspectoratului fiscal in calitate de contribuabil de plaitor al taxelor si impozitelor in cadrul bugetului public national

Inregistrarea la departamentul statistica. 30. Licenierea activitii de antreprenoriat Licena pentru practicarea anumitui gen de activitate reprezint un act administrativ care atest capacitatea i dreptul titularului de a desfura, pentru o perioad stabilit, genul de activitate indicat n aceasta cu respectarea obligatorie a condiiilor de liceniere. Camera de Liceniere elibereaz licen pentru cca. 39 domenii de activitate, printre care: activitatea de audit; fabricarea, pstrarea i comercializarea angro a berei; transportul auto de cltori n folos public; proiectarea plantaiilor pomicole, bacifere i viticole; producerea i/sau comercializarea seminelor, materialului de nmulire i sditor; construciile de cldiri i/sau construcii inginereti; acordarea asistenei medicale; activitatea farmaceutic veterinar i/sau asistena veterinar; activitatea de turism etc. Banca Naional a Moldovei - activitatea instituiilor bancare i unitilor de schimb valutar; Comisia Naional a Pieei Financiare activitatea n domeniul asigurrilor (reasigurrilor); activitatea birourilor istoriilor de credit; a asociaiilor de economii i mprumut etc.; Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic - importul i comercializarea cu ridicata i/sau cu amnuntul a benzinei, motorinei i/sau a gazului lichefiat la staiile de alimentare; producerea , transportul, distribuia i furnizarea energiei electrice etc. ; Agenia Naional pentru Reglementare n Comunicaii Electronice i Tehnologia Informaiei prestarea serviciilor de telefonie fix i/sau mobil; transmisiuni de date; furnizarea serviciului de acces la Internet; servicii de programe audiovizuale etc. ; Consiliul Coordonator al Audiovizualului activitatea studiourilor TV (eter i satelit), a posturilor de radio, a distribuitorilor de servicii de emisie prin cablu. n cel mult 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii Declaraiei se adopt o decizie privind eliberarea licenei sau respingerea declaraiei, comunicndu-se solicitantului despre decizia adoptat. n cazul unui rspuns nefavorabil, ntreprinztorul poate depune o nou declaraie dup nlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente. Licena se perfecteaz n termen de 3 zile lucrtoare de la data prezentrii documentului ce confirm achitarea taxei de eliberare a licenei 31. Procurarea unei afaceri avantajele i dezavantajele Avantaje: Durata de lansare este relativ mai mica, deoarece exista deja intreprinderea, care dispune de utilajele necesare, personal calificat, relatii stabilite cu furnizorii si clientii. Obtinerea unor venituri imediate, pentru ca nu se incepe de la zero. Existenta unei amplasari favorabile, care in cazul inceperii afacerii de la zero ar fi dificil de obtinut. Folosirea experientei si relatiilor vinzatorului, deoarece intreprinderea are un nume cunoscut pe piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materii prime si materiale. Existenta personalului calificat, astfel nu este necesar de ocupat cu recrutarea si selctarea personalului. Reducerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile nou-create, are o piata de desfacere si experienta in domeniul respectiv. Dezavantaje: Posibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile.

Existenta unui personal necalificat, pentru intruirea acestuia fiind necesare cheltuieli atit financiare, cit si de timp. Personalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar. Mostenirea unei reputatii indoielnice. Chiar daca se va schimba proprietarul , va fi necesar timp pentru a schimba opinia clientilor, furnizorilor etc. Fata de intreprindere. Existenta unor fonduri fixe necorespunzatoare, de exemplu, echipamentul uzat moral fizic, spatii care necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere. Amplasament nefavorabil. Dificultati in efectuarea schimbarilor , ca urmare a costurilor ridicate pentru aceasta si/sau a rezistentei din partea personalului. 32. Etapele procesului de procurare a unei afaceri existente cautarea afacerii ce se vinde determinarea motivului vinzarii diagnosticarea afacerii evaluarea costului afacerii negocierea conditiilor de cumparare incheierea contractului de vinzare-cumparare a intreprinderii de complex unic inregistrarea contractului de vinzare-cumparare la camera de inregistrari de stat predarea intreprinderii catre cumparator;

33. Metode de evaluare a costului afacerii - bazate pe comparaie; - patrimoniale; - veniturilor viitoare; - mixte. 34. Franchisingului - evoluia, definiia i tendinele dezvoltrii Franchising - relaiile contractuale ntre vnztor (franchiser) i cumprtor (franchisee) privind acordarea drepturilor de operare a afacerii i obinerea asistenei din partea vnztorului n schimbul unei pli. Franchisingul ofer astfel, posibilitatea copierii unei afaceri de succes de la o firm care are o reputaie nalt i posed o experien bogat. Conform definiiei Asociaiei Internaionale de Franchising franchisingul reprezint un sistem de relaii permanente ntre franchiser i franchisee, n baza cruia toate cunotinele, imaginea, succesul, metodele de producere i de marketing sunt prezentate franchisee-ului n schimbul satisfacerii reciproce a intereselor. n procesul evolutiei sale franchidingul modern a parcus 2 etape de baz : I. Etapa franchisingului trdiional este caracterizat de aplicarea franchisingului n cadrul urmtoarelor 3 ramuri : 1.n domeniul distribuiei automobilelor i a tehnicii de uz casnic.Firma german Singer utilizeat franchisingului nc din 1860 ,iar compania American General Motors , care astzi comercializeaz 95% din produsele sale prin dealeri franchisee din anul 1991.

2.n domeniul mbutelierii i distribuirii buturilor rcoritoare.Pioneratul n aceast ramur aparine companiei Coca-Cola care practic franchisingul din 1886,urmat de Pepsi-Cola i alte ntrprinderi similare. 3.n domeniul livrrii produselor petroliere.Companiile ofereau ataiior alimentare sale n sistem de franchising,ekibernduse astfel de funciile de comercializare n detalii. II.Etapa franchisingului format de aeaceri-Business format franchising ,este este caracterizat de faptul ,c tranzaciile de tip franchising ncep a fi reglamentate de asociaiile de franchising din diferite ri . Aaceast perioad ncepe n anii 50 n SUA i 60 n Europa Occidental odat cu extinderea franchidingului n sfera serviciilor n special a celor de tipul restaurantelor de tip fast-food serviciilor de ntreinere a caselor ,automobilelor,etc. Principalele caracteristici ale franchisingului format de afaceri acceptate de majoritatea asociaiilor de franchising din diferite ri sunt: 1.Existena unui contract de transmitere a dreptului de utilizare a numelui ,mrcii comerciale , a emblemii franchiserului pe o perioad de timp stabilit i pentru un teritoriu stablit. 2.Obectul franchisingului este ,de obicei o activitate care care a fost deja tstat ca o formul de operare i funcioneaz eficient. 3.Franchisingul ofer ntregul concept al afacerii forma unui Manual operaional ,prevederele cruia trebue s fie respectate cu strictee de ctre franchisee. 4.Franchiserul transmite franchisee-ului experiena sa de dirijare a afacerii n corespundere cu cu metodele i principiile expuse n Manualul operaional.Aceasta are loc n prima perioad de colaborare n cadrul unor cursuri de instruire aplicativ 35. Tipurile de franchising - Franchisingul comercial - Franchisingul corporativ - Franchisingul industrial - Franchisingul de distribuie - Franchisingul de servicii - Franchisingul direct - Master franchising; - Master franchising 36. Evaluarea sistemului de franchising Evaluarea afacerii franchiserului se aseamana cu evaluarea oricarei alte afaceri, la care se mai alature urmatoarele prevederi: Durata de activare a franchiserului pe piata. Are sau a avut procese juridice, daca da, din ce cauza? Cine este proprietarul franchisei, care este personalitatea acestuia? Multe franchise exista? Cine-s celelalte franchisee, care sunt succesele acestora, care este soarte celor ce na au reusit? Ce tipuri de sustinere ofera franchiserul? Care sunt conditiile contractului de franchising? Ce va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza franchising-ului? La etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avantajele si dezavantajele ce le ofera franchisingul atit franchiserului, cit si franchiseeului.

37. Contractul de franchising Baza relatiilor de franchising este evidentiata in contractul de franchising, incheierea caruia este obligatorie. Deseori acest contract este numit contract de concesiune. Cel mai des contractele de franchising se incheie pe o perioada de la 3 pina la 15 ani, exceptie face compania McDonalds, care practica incheierea contractelor pe o perioada de 20 de ani. Deoarece exista o mare varietate de tipuri de franchising, datorita diversitatii domeniilor de aplicare si diferitelor drepturi acordate, nu exista un contract universal de franchising. Franchiserii, de obicei, isi elaboreaza propriile contracte-unificate pe care le propun pentru semnare franchiseelor. 38. Dezvoltarea franchisingului n Republica Moldova In ceea ce priveste Republica Moldova, aparitia franchisngului a fost conditionata de adoptarea in 1997 a Legii cu privire la franchising. Numarul relativ redus de franchisee nu ne permite sa vorbim despre amploarea dezvoltarii acestuia, cu toate ca sunt zeci de afaceri care activeaza in baza contractului de franchising, printre care: magazinul de confectii pentru doamne Mango,restaurantul bucatariei franceze La Boucherie sau compania 1C Accouting Timbal, distribuitorul unei din cele mai populare programe computerizate de evidenta contabila 1C. 39. Alegerea amplasamentului unui magazin La alegerea amplasamentului unui magazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica a zonei unde va fi amplasat acesta. De asemenea, la alegerea amplasamentului unui magazin este necesar de a analiza asa factori ca: Numarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia. Natura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse Intensitatea traficului pietonal Apropierea concurentilor Vecinatatea cu alte afaceri Numarul locurilor de parcare. Costul amplasarii Conditiile contractului de inchiriere Imaginea localului Reglementarea si norme specifice Accesibilitatea pentru clienti. 40. Alegerea amplasamentului afaceri din domeniul prestrii serviciilor Alegerea amplasamentului unei afaceri din domeniul prestarii serviciilor depinde de specificul activitatii. Pentru o afacere ce se ocup cu reparaia i deservirea copiatoarelor, amplasarea nu joac un rol decisiv, ns pentru o frizerie, un atelier de confecii, curtorie chimic situia-i alta. Afacerile respective trebuie s fie localizate n apropierea clienilor. La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de sevicii este necesar de inut cont de urmtorii factori : existena transportului public; existena unui numr suficient de locuri de parcare ; posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii; ct de uor i repede pot gsi clienii afacerea; mrimea cheltuielilor suplimentare pentru promovarea amplasamentului respectiv. 41. Alegerea amplasamentului ntreprindere productore

n cazul alegerii amplasamentului ntreprinderii productoare se va ine cont de faptul care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung , deoarece modificarea amplasamentului neceit mari cheltuieli. Astfel, n alegerea amplasamentului pentru o ntreprindre productoare se va ine cont de urmtorii criterii : disponibilitatea forei de munc calificate; apropierea de sursele de materii prime; apropierea de pieele de desfacere pentru bunurile finite; accesul la cile de transport; costul i calitatea utilitilor; prevederile legale referitoare la protecia mediului nconjurtor. Ca i n cazul ntreprinderilor comerciale i a celor prestatoare de servicii, este necesar de luat n considerare specificul activitii. 42. Evaluarea variantelor de amplasament La evaluarea amplasamentului unei afaceri, ntreprinztorul se bazeaz pe costurile suportate i veniturile care le va obine n urma amplasrii respective. Pentru evaluarea alternativelor legate de amplasament una din metodele recomandate este metoda de evaluare a factorilor relevani pentru decizie sau analiza factorial. Iniial se enumer cei mai importani factori legai de decizia localizrii : num. de consumatori, traficul de pietoni, suprafaa, num. locurilor de parcare, apropierea transportului public, costul amplasrii. Fiecrui factor i se atribuie un coeficient de la 0 pn la 1 n funcie de importana acestuia pentru decizia de localizare, cu condiia ca n sum s se obin coeficientul 1. Urmeaz evaluarea fiecrei variante, prin notarea de la 1(foarte sczut) pn la 5(foarte nalt) puncte. nmulind coeficientul cu numrul de puncte, obinem scorul pentru fiecare factor i fiecare variant, iar suma tuturor scorurilor va permite determinarea scorului total pentru fiecare alternativ de amplasament. Astfel, acea variant de amplasament care are cel mai nalt scor total poate fi considerat cea mai promitoare variant.

43. Alternative de amplasarea - afacerea la domiciliu Afacerea amplasat la domiciliu este una micro, activitatea creia poate fi realizat la distan. Avantajele amplasrii afacerii la domiciliu : reducerea cheltuielilor pentru chiria oficiului,cheltuielile legate de ntreinere; practicarea unui regim de lucru flexibil. Dezavatajele :este dificil de delimitat obligaiunile de serviciu i cele de familie; autoizolarea la domociliu cere o autodisciplin de la ntreprinztor pentru a-l motiva spre realizarea obiectivelor propuse. 44. Incubatorul de afaceri alternativ de amplasare a unei afaceri Incubatorul de afaceri reprezint o instituie specializat, care ofer spaii ntreprinderilor mici noucreate pe un termen de la 1 an pn la 3. Avantajele :preul pentru chirie este mai mic, exist o dotare minim pentru desfurarea activitii de birou, afacerile incubate beneficiaz de asisten i suport profesional din partea administraiei i a consultanilor incubatorului. Dezavantajele :amplasarea respectiv este temporar i peste 2-3 ani ntreprinderea incubat trebuie s prseasc oficiul 45. Afacerea virtual - alternativ de amplasare a unei afaceri Afacerea virtual i desfoar activitatea numai n sistemul on-line, fr a avea nevoie de un spaiu fizic. Exemple de afaceri virtuale pot servi magazinele virtuale, motoarele de cutare i portalurile, siturile de tranzacii etc. n cazul afacerii virtuale este necesar de inut cont de locul unde va fi plasat afacerea n spaiul Internet i de ales domenul(adresa care identific afacerea n reeaua Internet). Afacerile din Republica Moldova, de regul, practic domenul ,,md, care poate fi obinut nregistrndu-se la IS ,,Molddata.

46. Cheltuielile de iniierea a afacerii mici Cheltuielile legate de iniiere: nregistrarea afacerii; confecionarea tampilei; deschiderea contului bancar; licenierea activitii; obinerea autorizaiilor necesare; cumprarea mobilierului i a echipamentului; cheltuieli legate de promovare(publicitate); salarizarea personalului (de calculat fondul de salarizare pe urmtoarele 3-6 luni); cheltuieli neprevzute. 47. Sursele de finanarea a unei afaceri Sursele potentiale de fonduri pentru finantarea activitatii sunt: - fondurile proprii si fondurile imprumutate de la familie si prieteni; - creditele bancare; - emiterea de actiuni; - emiterea de obligatiuni; - finantarile din programe speciale; - fondurile de capital de risc; - leasingul; - creditele de la furnizori si clienti; - creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea) 48.Creditul bancar - procedura de obinere i determinarea costului acestuia Creditele bancare reprezint o surs de finanare extern, utilizat pentru completarea capitalului necesar lansrii i dezvoltrii cu succes a afacerii. Procedura de obinere a creditului ncepe cu interviul iniial al ntreprinztorului cu reprezentantul seciei de creditare. Dac ideea prezint interes i afacerea satisface cerinele bncii, atunci ntreprinztorul pregtete dosarul de creditare ce include: cererea de creditare, planul de afaceri, raportul financiar pe ultimii 2-3 ani, documente care confirm asigurarea angajamentelor de rambursare a creditului. Dup aceasta se evalueaz dosarul, iar inspectorul creditor viziteaz afacerea pentru a aprecia pe ,,teren situaie real. Urmeaz edina comisiei de creditare, unde cererea creditului se analizeaz dup 5 criterii: caracterul, solvabilitatea clientului, asigurarea creditului, contribuia clientului, condiii generale . Dac solicitantul corespunde cerinelor bncii, iar condiiile naintate de banc satisfac solicitantul, atunci se ncheie Contractul de creditare, care prevede: mrimea creditului, termenul de creditare, scopul folosirii, dobnda bancar, periodicitatea rambursrii, perioada de garanie i alte clauze.

49.Leasingul definiie i esena. Evaluarea leasingului Leasingul este o forma speciala de realizare a operetiei de creditare pe termen mediu si lung p/u procurarea, de regula, de echipament industrial. Echipamentul este cumparat de catre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul insusi este mandatat in numele societatii de leasing sa cumpere echipamentul de care are nevoie. Contractul de leasing se incheie apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin acest contract solicitantul primeste in folosinta echipamentul. Aceasta forma de leasing se mai numeste si leasing comercial, si reprezinta forma principala de leasing. Forme speciale de leasing sunt lease-back si time-sharing:

- in forma de lease-back, posesorul echipamentului se confunda cu solicitantul care are nevoie urgenta de bani. In acest caz, el vinde utilajul unei societati de leasing, inchiriindu-l apoi de la aceasta; - in forma de time-sharing, sunt mai multi solicitanti care vor sa utilizeze acelasi echipament, dar fiecare il foloseste o anumita perioada de timp. Indiferent de forma in care se face leasingul, la sfarsitul perioadei solicitantul are mai multe optiuni: 1. Incetarea contractului; 2. Continuarea lui pentru o noua perioada de timp; 3. Cumpararea utilajului la pretul prestabilit. 50.Factoringul. Avantajele i limitele. Factoringul reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de banci comerciale prin compensarea creditului furnizor. Creditul se garanteaza cu o factura inainte de scadenta aparuta dintr-un contract de vanzare-cumparare intre un furnizor si un cumparator. Din punct de vedere juridic, factoringul reprezinta un contract incheiat intre banca (factor) si client (aderent) prin care factorul (banca) se obliga sa plateasca la prezentarea documentelor care atesta o creanta comerciala o anumita suma de bani in schimbul unui comision. Suma de bani pe care o plateste banca la prezentarea facturilor poarta denumirea de finantare imediata sau factoring disponibil. Suma de bani pe care banca o achita in momentul incasarii facturilor poarta denumirea de finantare la incasare sau factoring indisponibil. In cazul in care exista o factura achitabila la scadenta, dar necesitatea de bani apare inainte de scadenta, atunci factura va fi achitata de catre banca la un pret mai mic decat cel inscris pe factura, urmand ca banca sa incaseze pretul total. Din diferenta intre pretul platit de banca si cel incasat de ea la scadenta facturii, banca isi acopera cheltuielile si se formeaza profitul ei. Banca va cumpara, practic, factura la un pret mai mic. 51.Particularitile activitii ntreprinztorul n cadrul afacerii mici Micile afaceri contribuie la ameliorarea situaiei economice i stimuleaz creterea esonomici pe o cale relativ mai adecvat, rar s provoace inflaie. Crearea ntreprinderilor mici condiioneaz formarea noilor locuri de munc, ce asigur cu venituri deintorii acestora, aduce implicit i venituri statului (prin sistemul de impozitare), care pot fi repartizate ulterior celorlali membri ai societii. O contribuie esenial aduc micile afaceri la diversificarea produselor i serviciilor, creterea calitii lor i, ca rezultat, este satisfcut cererea consumatorilor. Dispunnd de resurse materiale i financiare reduse, micile afaceri n-au posibilitatea de a produce bunuri omogene n cantiti mari, de aceea pentru a reui folosesc breele i locurile libere de pe pia sau creeaz noi piee de tip ni, propunnd o gam variat de produse ce ar corespunde gusturilor i exigenelor diferitelor grupuri de consumatori. In prezent, pe plan mondial se observ o tendin de refuz de la producia n mas i serie mare n favoarea seriei mici sau a produciei la comand. In ceea ce privete mbuntirea calitii, dac pn nu demult decizia de procurare a unui sau altui bun era condiionat, n mare msur, de pre, n prezent rolul decisiv n alegerea dat i revine calitii, de aceea pentru a reui pe piaa com-peuional micile afaceri i concentreaz eforturile, n primul rnd, asupra mbuntirii calitii. Un rol important le revine ntreprinderilor mici i n procesul inovaional. Dei pare dificil pentru o mic afacere s influeneze dezvoltarea tehnologic, n cooperare cu ntreprinderile mari i centrele de cercetri ele realizeaz inovaii spectaculoase. Afacerile mici i concentreaz tot potenialul lor creativ i material asupra elaborrii unei sau dou inovaii. Aceasta face ca procesul inovaional ntr-o afacere mic s fie mai productiv n comparaie cu cel de la ntreprinderea mare.

Un alt moment important este climatul favorabil de creativitate din ntreprinderile mici, care se caracterizeaz prin stimularea iniiativei, cointeresarea fiecrui lucrtor n gsirea unor soluii ct mai ieftine i eficiente de munc, valorificarea rapid a ideilor aplicabile etc. In afacerile mici americane fiecare lucrtor elaboreaz de dou ori mai multe inovaii dect n ntreprinderea mare. O contribuie importanta au adus micile afaceri n perfecionarea tehnologiei deja existente prin introducerea unor modificri i modernizri ale procesului de producie i prin oferirea unor produse analogice mai calitative. Creterea numrului micilor afaceri exportatoare duce la activizarea ntregului sistem de comer extern, lrgirea asortimentului produselor oferite i accelerarea renovrii lor. In cadrul economiilor naionale micile afaceri exportatoare ofer ntreprinderilor locale posibiliti de a stabili relaii comerciale directe cu partenerii strini i de a atrage noi investitii, ce nu-i mai puin important, s ofere noi locuri de munc. Soluionarea problemelor legate de utilizarea forei de munc este una din cele mai eseniale contribuii aduse de ntreprinderile mici n economie. Direct sau indirect ele asigura mijloace de existen pentru peste 100 mln. de americani i 75 mln. de europeni. 52.Coninutul funciilor manageriale n cadrul afacerii micii O particularitate a managementului ntreprinderii mici consta n aceea c planificarea activitii poart un caracter "formal. Dei managementul eficient ncepe ntotdeauna cu planificarea, majoritatea ntreprinztorilor ignor complet necesitatea elaborrii unei strategii de dezvoltare. Este foarte redus numrul ntreprinderilor mici ce dispun de un plan de afaceri care ar evalua situaia curent i ar reflecta toate etapele i resursele necesare pentru realizarea cu succes a obiectivelor fixate. Incertitudinea i instabilitatea economic, dependena mare de mediul extern creeaz mari dificulti n realizarea obiectivelor propuse de planul strategic. Astfel nesigurana zilei de mine provoac atitudinea sceptic a managerilor ntreprinderilor micului business fa de planurile strategice, n special, i planificare, n general. In rndul celor care au un plan de afaceri, predomina ntreprinderile care sunt n cutarea unei finanri externe, fiind"impuse" de bncile comerciale sau partenerii strini s-i prezinte la cazul negocierii unui credit, a unei investirii comune 53.Afacerea virtual - afacerea sec. XXI Afacerea n mediu virtual, deseori identificat ca afacere online sau afacere electronic - orice afacere care utilizeaz tehnologiile informaiei i comunicaiilor pentru execuia activitilor sale i colaborarea cu partenerii de afacere, furnizori i clieni. O form particular de afacere electronic este comerul electronic. Pentru comerul electronic exist o serie de definiii, n funcie perspectiva de raportare: - din punct de vedere al proceselor de afacere, comerul electronic este o aplicaie IT i un sistem de comunicare pentru susinerea i automatizarea tranzaciilor de afacere i a fluxurilor de lucru; - din perspectiva serviciului, comerul electronic este un instrument prin care se rspunde necesitii de reducere a costurilor serviciului, mbuntind n acelai timp calitatea acestuia i viteza de livrare; - din punct de vedere online, comerul electronic prevede capacitatea de cumprare i vnzarea de informaii, bunuri i servicii prin Internet. Afacerile electronice realizate prin intermediul reelelor deschise n particular prin Internet vor influena cel mai profund ntreprinderile n viitorul apropriat. Costul redus pentru demarare. Acest lucru este un plus pentru oricine care nu dispune de o sum semnificativ alocat nceperii unei afaceri. n funcie de ce se dorete a se face, totui, costurile

variaz. n general, veniturile iniiale sunt destul de reduse, totui, trebuie apreciat c aceasta este o modalitate sigur de a nva cum se deruleaz o afacere n mediul electronic. Scalabilitate. n funcie de modelul de afacere, o afacere electronic poate s creasc mult mai uor dect una real. Fr preocuprile din lumea real privind aprovizionarea, depozitarea, precum i costurile de livrare, este la fel de ieftin pentru a vinde zece articole, o mie sau mai mult. Prin urmare, extinderea sau nchiderea magazinelor nerentabile se poate face rapid. Independen. Nu este necesar o cldire de birouri. Un laptop, ct de ct performant, cu un acces la internet este tot necesarul pentru a derula o afacere electronic. Responsabilitate redus. Urmrile falimentarii unui magazin ntr-o lume virtual sunt mai uor de suportat dect ntr-o lume real. Excepia o reprezint cazurile n care tranzaciile sunt ilegale (se ncalc drepturile de autor), se urmrete fraudarea clienilor.

54.Analiza SWOT. Formularea scopul i obiectivelor afacerii Pentru efectuarea unei evaluari continuie si detaliate a mediului intern si a celui extern ale intreprinderii micului business poate fi aplicata o metoda simplificata,si anume analiza SWOT.Analiza mediului extern incepe cu identificarea factorilor din afara organizatiei(economici,politici,sociali, etc),care in viitor pot influenta asupra intreprinderii si nu pot fi controlati de catre managerii acesteia.De exemplu,surse de informatie pentru determinarea factorilor economici pot servi analizele economice din presa periodica,datele publicate in buletinele si anuarele statistice.Analiza mediului intern reprezinta totalitatea factorilor asupra carora intreprinderea are o influenta determinant.Toti factorii mediului intern pot fi divizati in, puncte tari care se refera la calitatile pe care le are intreprinderea si care contribuie la succesul ei, si in puncte slabe care caracterizeaza acele componente ale mediului intern ce genereaza dezavantaje. De recomanda a incepe analiza in baza informatiei din darile de seama contabile si statistice ale intreprinderii,deoarece ajuta la determinarea slabaciunilor intreprinderii .Pentru o analiza eficienta se recomanda a face o comparatie cu indicatorii din anii precedenti.Este important ca analiza data sa se efectueze separat pe fiecare functie a intreprinderii(finante,productie,personal etc.) Aceasta va permite efecturea analizei SWOT pe fiecare domeniu si pe intreprindere,oferind o imagine reala asupra situatiei.Analiza SWOT poate fi utilizata de intreprindere atit in cazul elaborarii unei strategii,cit si atunci este nevoia de a lua unele decizii majore privind piata,dezvoltarea afacerii sau schimbarea domeniului de activitate. 55.Erorile cele mai frecvente n gestiunea unei afaceri mici -Deosebirile sensibile de optici, temperament intre cadrele care evalueaza,unii fiind foarte critici,altii dinpotriva,astfel aceleasi evaluari reflecta calitati, aptitudini,eforturi. -Evaluatorii simpatizeaza in masura diferita persoanele supuse evaluarii. -Supraprecierea evenimentelor survenite in ultimna perioada, cea ce modifica realizmul evaluatorilor si incurajeaza oportunizmul salariatilor evaluati. -Tendintele pacifiste ale evaluatorilor pentru a evita discutiile contradictorii,ceea ce se manifesta printro inbunatatire generala,artificiala a rezultatelor evaluarii. -Incompetenta evaluatorilor,care nu cunoaste bine metodele de avaluare si nu are aptitudinile necesare acestui proces deosebit de complex. 56.Motivele ncetrii activitii antreprenoriale

Alegerea ideii care nu este cea mai potrivit iniial ideea de afaceri prea unic i original, ns lansndu-se pe pia cu ea, ntreprinztorul descoper" c exist alte afaceri, care ofer acelai produs sau serviciu, piaa este satisfcut sau cererea este mult mai mica dect s-a prognozat. Lipsa unei echipe manageriale. ntreprinztorul ncearc s rezolve totul de unul singur. Ocupndu-se de lucrurile mrunte, care pot fi realizate de alte persoane, el se epuizeaz i-i rmne puin timp pentru lucrurile importante legate de gestiunea i dezvoltarea afacerii. Lipsa unui plan. Lucrurile nu pot s decurg la voia intmplarii, iar din cauza lipsei unui plan adecvat, a unei viziuni clare despre afacere intreprinztorul nu va avea anse de succes. Insuficiena resurselor financiare-este o cauz important a eecului afacerii. Previziunea incorect a cheltuielilor duce ta aceea c afacerea la un moment dat nu mai dispune de resurse financiare pentru a-i acoperi cheltuielile. Un ntreprinztor priceput trebuie s in cont de cheltuielile i costurile pentru o perioada ndelungata de timp. Amplasament nefavorabil. i cel mai bun magazin poate s dea faliment dac nu este amplasat unde trebuie. Cnd ntreprinztorul este n cutarea unei locaii, este important s in cont de traficului pietonal i rutier, de facilitatea de a gsi afacerea, infrastructura, aproprierea altor afaceri etc Cu toate c nu exist un amplasament ideal, mai potrivit este acela care permite cel mai bine realizarea scopurilor, lund n considerare costurile amplasrii i veniturile posibile. Subestimarea competiiei. Chiar i o idee de afaceri excelent nu garanteaz succesul pe pia, deoarece exist concureni, care vor rspunde provocrii, propunnd produse mai performante. Lipsa unei strategii de marketing. Cu toate c este frecvent vehiculat afirmaia c produsele bune singure se vnd, realitatea confirm contrariul. Pentru ca acestea sa ajung la consumator, el trebuie s fie informat i motivat s cumpere i, ce-i mai important, s rmn. Lipsa de numerar. Afacerea poate fi profitabil, ns insuficiena de numerar, ca urmare a ncasrilor ntrziate, creeaz probleme serioase. Astfel, fatreprinztorul nu dispune de bani suficieni pentru a achita salariile angajailor, a acoperi plile pentru servicii etc Dezechilibrul ntre ncasri i pli nu permite a desfura normal activitatea i poate duce la nchederea acesteia. * Erori n selectarea personalului Succesul oricrei afaceri depinde^ fa mare msur, de angajai, deoarece ei realizeaz ideea de afaceri. Dac angajaii sunt incompeteni, se eschiveaz de la munc, nu sunt politicoi cu clienii, este foarte mare probabilitatea c afacerea va eua. Clienii vin acolo unde sunt ateptai, respectai i li se ofer o deservire i produse de calitate. Lipsa controlului. lipsa unui control regulat nu permite rapid a depista problema, iar ntrzierea poate s coste mult, ca urmare a imposibilitii nlturrii ei. 57.Coninutul funciei de motivare n cadrul unei afaceri mici Pentru reuita unei ntreprinderi mici un rol important l joac capacitile profesionale ale subordonailor i creativitatea lor. Pentru implicarea angajailor i dirijarea comportamentelor lor spre realizarea obiectivelor generale ale ntreprinderii, este necesar ndeplinirea corespunztoare a funciei de motivare de ctre manager, prin utilizarea unor tehnici i mijloace de stimulare moovanonal, practicarea unui stil de conducere corespunztor situaiei. Ca urmare a numrului redus de angajai, managerul unei ntreprinderi mici cunoate efectiv fiecare subordonat/colaborator. Aceasta-i permite si evalueze adecvat contribuia i eforturile fiecruia in obinerea rezultatului final. Unul dintre cei mai reprezentativi factori motivatinali ai personalului ntr-o ntreprindere mic, cu toate c resursele financiare sunt limitate, rmne stimularea material, care poate s se prezinte sub form de salarii, premii, ajutoare materiale sau de alte beneficii materiale.

Dac este utilizat forma dat de motivare, e important ca managerul s-i fac pe salariai s neleag c este imposibil o cretere a salariilor fr o cretere a profiturilor. In caz contrar, ntreprinderea este condamnat la faliment, iar angajaii ei pot deveni someri. Un factor de motivaie i satisfacie pentru angajai pot deveni nsi desfurarea activitii in cadrul ntreprinderii date, posibilitatea de autorealizare, precum i atmosfera din cadrul ei, deoarece anume ntreprinderea este locul unde angajaii petrec cea mai mare parte din timp. Reuita afacerii depinde, n mare msur, de climatul i relaiile interpersonale din cadrul ntreprinderii mici. Capacitii managerului de a crea o atmosfer de colaborare i unitate a personalului, a spiritului de echip i ajutor reciproc dintre angajri. Pentru o ntreprindere mic nu este suficient ca managerul s fie un conductor bun, el trebuie sa fie un adevarat leder, o auturitate in care angajatii sa aiba incredere, pe care il vor insoti... 58.Coninutul funciei de planificare n cadrul unei afaceri mici O particularitate a managementului ntreprinderii mici consta n aceea c planificarea activitii poart un caracter "formal. Dei managementul eficient ncepe ntotdeauna cu planificarea, majoritatea ntreprinztorilor ignor complet necesitatea elaborrii unei strategii de dezvoltare. Este foarte redus numrul ntreprinderilor mici ce dispun de un plan de afaceri care ar evalua situaia curent i ar reflecta toate etapele i resursele necesare pentru realizarea cu succes a obiectivelor fixate. Incertitudinea i instabilitatea economic, dependena mare de mediul extern creeaz mari dificulti n realizarea obiectivelor propuse de planul strategic. Astfel nesigurana zilei de mine provoac atitudinea sceptic a managerilor ntreprinderilor micului business fa de planurile strategice, n special, i planificare, n general. In rndul celor care au un plan de afaceri, predomina ntreprinderile care sunt n cutarea unei finanri externe, fiind"impuse" de bncile comerciale sau partenerii strini s-i prezinte la cazul negocierii unui credit, a unei investirii comune. 59.Soluii de depirea a problemelor antreprenoriale Exista mai multe solutii de depasire a problemelor: Din start trebuie de ales o idee potrivita Angajarea unei echipe manageriale calificate Elaborarea unui plan Preveziunea corecta a cheltuielilor pentru o perioada indelungata de timp Gasirea unui amplasament favorabil , luind in considerare costurile amplasarii si veniturile posibile Elaborarea unei startegii de marketing Controlul continuu a afacerii 60.Metode de ncetare a activitii unei afaceri mici. ncetarea temporar Decizia privind ncetarea temporar a activitii ntreprinderii trebuie s fie declarat la oficiul teritorial al Camerei de nregistrri de Stat, activitatea fiind suspendat pe o perioad de pn la 3 ani. Pentru suspendarea temporar a activitii, ntreprinztorul trebuie s: prezinte n scris o cerere privind suspendarea activitii ntreprinderii la oficiul teritorial al Camerei de nregistrri de Stat;

publice n Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz refritor la suspendarea activitii ntreprinderii cu indicarea termenului suspendrii; informeze creditorii privind ncetarea temporar a activitii i s atepte expirarea a 2 luni, termen de naintare a creanelor de ctre creditori; prezinte certificatele de Ia instanele financiare cu privire la nchiderea convenional a conturilor; predea tampila pentru pstrare oficiului teritorial al Camerei de nregistrri de Stat Ins foarte muli ntreprinztori i nceteaz activitatea far s fac nici o declaraie, din cauz formalitilor complicate i a costului lichidrii. Printre ntreprinztori chiar circul opinia c afacerea este simplu de deschis, dar dificil i scump de nchis. Incetarea definitiv

61.Procesul de lichidare a afacerii

Procedura de lichidare a afacerii reprezint un proces complicat, care include urmtoarele etape: formarea comisiei de lichidare sau desemnarea lichidatorului, care se va ocupa de lichidarea afacerii; publicarea n dou numere consecutive ale Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidarea ntreprinderii cu indicarea termenului-limit de naintare a creanelor de ctre creditori; informarea n termen de 1 5 zile de la ultima publicare a creditorilor despre lichidarea ntreprmdrii, termenul de naintare a creanelor, care este de 6 luni de la data ultimei publicaii a avizului n Monitorul Oficial al 'Republicii Moldova. Prin hotrrea de lichidare se poate prevedea un termen mai mare; In ntocmirea procesul ui-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, listei creanelor naintate de creditori i sumei acestora, precum i rezultatul exarnmni lor. Aceste documente se aprob de ctre fondatorii (asociaii) mtreprmderii i instana de judecat, care au luat hotrrea de lichidare, i se aduc la cunotina fiecrui creditor; ntocmirea proiectului bilanului de lichidare, care s reflecte valoarea de bilan i valoarea de pia a activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator i datoriile care se afl pe rol n instana judectoreas n termen de 1 5 zile de la data expirrii termenului de naintare a creanelor, executarea tuturor creanelor creditorilor. Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din contul bunurilor acestei n urmtoarea ordine: - creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau n legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp; - creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare; - achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii hotrrii de lichidare i pe alte creane ale creditorilor, - alte creane ale creditorului; intocmirea bilanului de lichidare i prezentarea, o dat cu predarea bunurilor rmase ale mtreprmderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a cror decizie a fost nfiinai. repartizarea bunurilor rmase dup executarea creanelor creditorilor,

depunerea n termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare la Camera nregistrrii de stat a cererii de radiere a ntreprinderii din Registrul de Stat al ntreprinderilor, la cererea de radiere se anexeaz toate actele necesare . In termen de 3 zile de la data primirii actelor Camera de nregistrri de Stat adopt decizia de radiere din registru i n termen de 3 zile informeaz organele fiscale i statistice privind radierea ntreprinderii. Afacerea se consider lichidat cnd informapa despre aceasta a fost radiat din Registrul de Stat al intreprinderilor.

62.ncetarea definitiv a activitii unei afaceri Incetarea definitiv a activitii de antreprenoriat poate avea loc prin vnzarea afacerii, fuziunea sau asocierea cu alte ntreprinderi, transferarea ei ctre membrii familiei, lichidarea sau declararea falimentului acesteia. Spre deosebire de celelalte metode de ncetare a activitii, lichidarea poate fi realizat n baza deciziei fondatorului sau a instanei judectoreti, ca urmare a insolvabilitii afacerii, neprezentrii drilor de seam, nclcrilor legislaiei etc Procedura de lichidare a afacerii reprezint un proces complicat, care include urmtoarele etape: formarea comisiei de lichidare sau desemnarea lichidatorului, care se va ocupa de lichidarea afacerii; publicarea n dou numere consecutive ale Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidarea ntreprinderii cu indicarea termenului-limit de naintare a creanelor de ctre creditori; informarea n termen de 1 5 zile de la ultima publicare a creditorilor despre lichidarea ntreprmdrii, termenul de naintare a creanelor, care este de 6 luni de la data ultimei publicaii a avizului n Monitorul Oficial al 'Republicii Moldova. Prin hotrrea de lichidare se poate prevedea un termen mai mare; In ntocmirea procesul ui-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, listei creanelor naintate de creditori i sumei acestora, precum i rezultatul exarnmni lor. Aceste documente se aprob de ctre fondatorii (asociaii) mtreprmderii i instana de judecat, care au luat hotrrea de lichidare, i se aduc la cunotina fiecrui creditor; ntocmirea proiectului bilanului de lichidare, care s reflecte valoarea de bilan i valoarea de pia a activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator i datoriile care se afl pe rol n instana judectoreas n termen de 1 5 zile de la data expirrii termenului de naintare a creanelor, executarea tuturor creanelor creditorilor. Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din contul bunurilor acestei n urmtoarea ordine: - creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau n legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp; - creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare; - achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii hotrrii de lichidare i pe alte creane ale creditorilor, - alte creane ale creditorului; intocmirea bilanului de lichidare i prezentarea, o dat cu predarea bunurilor rmase ale mtreprmderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a cror decizie a fost nfiinai. repartizarea bunurilor rmase dup executarea creanelor creditorilor,

depunerea n termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare la Camera nregistrrii de stat a cererii de radiere a ntreprinderii din Registrul de Stat al ntreprinderilor, la cererea de radiere se anexeaz toate actele necesare . In termen de 3 zile de la data primirii actelor Camera de nregistrri de Stat adopt decizia de radiere din registru i n termen de 3 zile informeaz organele fiscale i statistice privind radierea ntreprinderii. Afacerea se consider lichidat cnd informapa despre aceasta a fost radiat din Registrul de Stat al intreprinderilor.