Polexe Laura Gr.

734 Epurarea biologica

Prin epurarea biologica se intelege complexul de operatiuni si faze tehnologice prin care materiile organice existente in apele uzate provenind din cele mai diverse activitati antropice sunt transformate cu ajutorul unor culturi de microorganisme, in produsi de degradare fara nocivitate, (CO2, H2O, CH4, si altele) si o masa celulara noua (biomasa), inofensiva. Procesul tehnologic de epurare biologica se poate organiza in doua modalitati: 1 Prin cultura microorganismelor noi dispersate in intregul volum al reactorului de epurare. 2- Prin cultura noilor microorganisme pe un suport. Prin sistemul de cultura in intreaga masa de apa poluanti si in tot volumul reactorului se inmulteste generic "namol activ" iar epurarea biologica ca modalitate tehnologica ii poarta numele. Al doilea sistem presupune dezvoltarea culturii in film (pelicula) biologic, iar procesul se desfasoara in constructii cu filtre biologice speciale. Namolul activ este un sistem dispers in care materialul aflat in suspensie trebuie sa fie separat de efluentul epurat biologic. In procesul de epurare biologica a apelor uzate cu incarcatura de materii organice, rol principal ii revine grupului de bacterii organofage, (mancatoare de substante organice). Aceste bacterii, in functie de predispozitia lor de a trai in prezenta sau absenta oxigenului se clasifica in trei grupuri: a) Bacterii obligat aerobe; b) Bacterii facultativ aerobe; c) Bacterii anaerobe. Bacteriile, grup heterogen de organisme microscopice, microcelulare sau grupate in colonii cu nucleu simplu, majoritatea fara clorofila, heterotrofe (care sunt obligate sa-si preia singure hrana sub forma de substante organice din mediu) indeplinesc rolul esential in acest tip de epurare a apelor cu incarcatura de materii organice. Bacteriile aerobe sunt microorganisme care intr-o proportie insemnata se pot dezvolta si reproduce numai in mediile care contin

oxigen. Bacteriile obligat aerobe ca cele saprofite, nitrificatoare, o parte din sulfobacterii si microbii patogeni traiesc numai in prezenta oxigenului molecular. Bacteriile facultativ aerobe, grupeaza la un loc unele drojdii, bacterii denitrificatoare s.a. Bacteriile anaerobe sunt organisme capabile sa traiasca fara prezenta oxigenului liber. Dintre acestea remarcam infuzoriile, clostridium pasteurianum si clostridium sporogenius. Ca urmare, in legatura cu necesarul de oxigen pentru dezvoltarea culturilor de bacterii organo-fagiste vom intalni doua tipuri de procese tehnologice pentru epurare biologica: -Proces aerob, utilizat cu prioritate la indepartarea poluantilor din apele uzate; -Proces anaerob aplicat la prelucrarea namolurilor fermentate si la epurarea apelor uzate foarte concentrate in poluanti. Cercetarile au evidentiat faptul ca in stransa asociere cu bacteriile, in procese aerobe cohabiteaza protozoare (cele mai primitive forme de animale din clasele Flagellata, Sarcodia, Sporazoa, Ameobosporidia, Ciliophora), metazoare (rotifere si nematode) si ciuperci sau chiar fungi, alcatuind biocenoze. La fiecare proces tehnologic de epurare biologica vom intalni biocenoze selectate specific procesului ales. Procese de transformare bacteriana Bacteriile folosite in procesul de epurare biologica preiau din mediul inconjurator in care sunt cultivate, energia si materia nutritiva folosindu-le pentru: - biosinteza si dezvoltare; - activitati fiziologice secundare ca spre exemplu mobilitatea, luminescenta, si altele. Totalitatea proceselor prin care combinatiile bacteriene sunt implicate in activitatea biologica de eliminare a materiilor organice din apele poluante prin consumul acestora si formarea lor in constituentii celulari, energie si produse de uzura alcatuiesc metabolismul bacterian organofag. Procesele metabolice se clasifica astfel: - Consumatoare de energie; - Producatoare de energie. Procesele de catabolism, de dezasimilatie, de degradare a substantelor din mediu sunt exogene. Procesele in care se

sintetizeaza componentii celulari corespund anabolismului si sunt consumatori de energie. Ambele tipuri de procese metabolice se produc in acelasi timp astfel incat diversele reactii biochimice care alcatuiesc metabolismul realizeaza urmatoarele functii esentiale pentru viata celulei: - asimilarea substantelor nutritive si producerea substantelor folosite la constructia edificiilor celulei; - eliberarea de energie si stocarea acesteia; - transmiterea energiei stocate catre substantele de constitutie a edificiilor celulare; - constituirea de nou material celular, prin folosirea materiei organice poluante. Pentru a cuantifica posibilitatile metabolice ale bacteriilor in procesul de epurare s-au facut experimente pe diverse specii de astfel de organisme si s-a aratat ca un gram de substanta uscata bacteriana are o activitate respiratorie de cateva sute de ori mai intensa in comparatie cu cea a omului. De asemenea s-a observat ca potentialul metabolic al microorganismelor dintr-un hectar de teren arabil, analizat pe o lungime de 25cm este echivalent cu al catorva zeci de mii de oameni. Se evidentiaza prin aceste date capacitatea deosebit de mare a bacteriilor de a efectua operatiuni biologice in folosul omului. Dar ceea ce este si mai important este faptul ca aceste microfiinte dispun de o capacitate cu totul deosebita de a supravietui in cele mai deosebite conditii. Organismul uman, pentru a atinge un asemenea nivel metabolic, ar avea nevoie de multe mii de tone de alimente pe care sa le consume ora de ora. Superioritatea aptitudinilor de aparare si a capacitatii de metabolizare a lumii bacteriene in raport cu restul lumii vii se datoreaza in primul rand suprafetelor foarte mari a celulelor in raport cu greutatea lor. Datorita acestei mari suprafete de contact cu mediul exterior, intensitatea schimbului de substante este de asemenea mare. La toate acestea constatari se adauga si regula din natura potrivit careia viteza metabolismului, de care depinde cresterea speciei, este invers proportionala cu marimea vietuitoarei. Aceasta regula ar confirma faptul ca daca un organism viu are corpul mic, metabolismul sau este mai intens si cresterea sa este mai rapida in comparatie cu fiintele mari. Viteza mare de crestere a bacteriilor avantajeaza deosebit de mult supravietuirea populatiilor bacteriene in natura, dar in acelasi timp explica si dimensiunile extrem de mici ale reprezentantilor acestor specii. Metabolismul bacterian are la baza utilizarea celor mai diverse substante nutritive din mediul in care acestea se dezvolta si anume: - azot molecular;

dioxid de carbon; sulf si combinatiile sale; substante organice simple; substante organice complexe; hidrocarburile titeiului brut; substante organice naturale; asfalt (bitum); substante anorganice; acid oxalic si sulfuric; fenoli; chitina; piele; cauciuc, polimeri, lemn, mase plastice; substante antibiotice.

Conditia esentiala pentru producerea reactiilor biochimice metabolice este ca in mediul natural sau cultura artificiala sa existe toate materiile necesare formarii constituentilor celulari si producerii de energie. In aceste instalatii pentru epurare biologica, in mediile de cultura trebuie sa existe in primul rand materiale care sa contina: C, H, O, N, P, S, si in cantitati mai mici sursa de: K, Mg, Mn, Na, Ca, Fe, Cl-, PO43-, SO42-, si in concentratii foarte reduse oligoelementele: Zn, Ca, Mo. Dezasimilatia, procesele catabolice, determina transformarea oxidoreducatoare a substantelor organice complexe preluate din mediu, in substante simple, cu eliberarea de energie. La organismele procariote cat si la cele eucariote, in protoplasma apar in decursul dezasimilatiei substante diverse si energie care sunt apoi folosite pentru obtinerea constituentilor celulari proprii. In procesele metabolice bacteriene de dezasimilatie, eliberarea energiei se produce in trei etape: a) In etapa I de degradare a moleculelor de origine biologica are loc un proces de descompunere a acestora in constituenti astfel: - proteinele se descompun in aminoacizi; - grasimile se transforma in glicerina si acizi grasi; - glucidele devin hexoze, pentoze, etc. Energia eliberata in aceasta faza este de numai 1% din totalul energiei produse si se pierde partial sub forma de caldura. b) Moleculele care provin din degradarea efectuata in etapa I sunt transformate in continuare de alti produsi cu formare de CO2 si H2O. In aceasta a II-a etapa se elibereaza circa o treime din intreaga energie continuta in substantele nutritive cu care s-au alimentat bacteriile. c) In cea de a III-a etapa de dezasimilatie, bacteriile elibereaza

energia prin doua procese: - descompunerea totala a substantelor nutritive pana la CO2 si H2O ; - descompunerea partiala a substantelor nutritive, cu formare de numerosi produsi intermediari numiti produsi de fermentatie.

Polexe Elena Laura grupa 734