Motorul Diesel

La motorul Diesel, spre deosebire de motorul Otto, n cilindru este aspirat doar aerul curat, care este comprimat mai mult dect la motorul Otto (raportul de comprimare 14:1 pAn la 25:1 fa de motorul Otto cu 4:l pana la 10:1). Aerul atinge astfel o temperatura de 7000G pn la 9000C. La sfritul comprimarii este injectat n cilindru la presiune ridicat o anumit cantitate de combustibil Diesel (motorin). Din cauza temperaturii ridicate combustibilul se aprinde singur (se autoaprinde). Picaturile de combustibil injectat, pulvenzate fin, se amestec cu aerul comprimat din camera de ardere, se incalzesc, se evapor i se aprind. Acest proces dureaz circa 1/1000 s i este cunoscut sub numele de ntrziere i aprindere. Picturile pulverizate n jetul injectat sunt distribuite neuniform: picturile mici in zonele periferice, pictiurile mari n zona central. Arderea se iniiaz la exterior (picaturile mici vaporizdu-se primele), apoi se aprind i picturile mai mari din interiorul (miezul) jetului. Injectarea combustbilului contnuu i dup iniierea arderii (,,ardere principal"). Dac o particul de combustibil Diesel arde incomplet la prima ardere, sau daca intarzierea la aprindere este prea mare, arderea are loc violent, cu explozie (fenomenul fiind cunoscut sub numele de detonaie),iar motorul functioneaz neuniform, cu zgomote metalice puternice. Pentru comparaie, se poate urmri modul de propagare a frontului de flacr la motorul Otto, la care amestecul carburant se aprinde iniial in apropierea bujiei. La motorul Diesel exist aceleai variante de funcionare (motor in patru timpi si in doi timpi) ca si la motorul Otto. La motoarele Diesel cu camere de ardere divizate (separate) jetul de combustibil este injectat intr-un compartiment separat de camera de ardere propriu-zis din cilindru. n aceasta categorie intr:

a) Motoare cu camer de vrtej (turbulena) la care camera separat (de forma cilindric sau sferic (comunic cu cilindrul printrun canal de forma unui ajutaj, dispus tangenial la camera separare. Astfel, n timpul comprimrii in camera separat n care are loc injecia, se produce un vrtej puternic care mrete viteza de ardere. Acelai vrtej produce n cilindru o miscare circular a aerului. Favorabil extinderile rapide si uniforme a frontului de flacar. Prin aceast circulaie se asigur arderea n cilindru a combustibilului care s-a aprins in camera de vrtej. Volumul camerei de vrtej reprezint 50-80% din volumul total al camerei de ardere. b) Motoare cu antecamer (camer de preardere), la care injecia are loc ntr-o camer separat, de form cilindric, tronconic sau sferic, reprezentnd 25-40% din volumul total al camerei de ardere, i care comunic cu cilindrul prin unul sau mai multe orificii de seciune redus care au roul unor duze . c) Motoare cu camer de vrtej i cu injecie direct la care injectorul este proiectat astfel nct s dirijeze un jet direct in camera principal de ardere i altul (cu debit mai redus) n camera secundar de vrtej. Arderea ncepe n camera secundar, dnd natere unui curent invers n camera principa1 de ardere si favoriznd procesul de ardere. Caracteristica comun a motoarelor Diesel cu camere divizate este functionarea mai lin datorit creterii mai reduse a presiunii n cilindrul motorului. Ca dezavantaj se remarc necesitatea montrii unei bujii incandescente in camera separat utilizat pentru pomirea la rece. La motoarele Diesel cu camera de ardere nedivtzat (camera unitar), combustibilul este injectat direct in camera de ardere (de unde denumirea de motoare cu injectie direct). Pentru ca s se asigure o ardere bun, este necesar o intensificare a micrii aerului n cilindru. Aceasta se produce ori cu supapa ecran ori cu ajutorul unor forme corespunztoare ale camerei de ardere realizate in capul pistonulul (cu praguri de turbionare). n primul caz carburantul este injectat aproape perpendicular pe direcia de deplasare a aerului, obinndu-se reducerea consumului specific de combustibil la sarcini mari. n

cellalt caz carburantul este injectat direct pe peretele camerei i formeaz acolo o pelicul n care se vaporizeaz rapid. n prezent sunt utilizate diferite sisteme de cretere a puterii specifice a motoarelor Diesel. Cea mai utilizat este supra alimentarea prin precomprimarea aerului admis n cilindru cu un airbocompresor. Procedeul se bazeaz pe folosirea energiei gazelor arse evacuate din cilindru ntr-o turbin. Antrenat de ctre gaze, turbina acioneaz o suflant (compresor) cuplat pe acelai arbore, care comprim aerul nainte de aspiraia n cilindru.