Sunteți pe pagina 1din 4

Modul de viata si structura sociala in GRECIA ANTICA

Trasatura distinctiva a societatii Greciei antice era diviziunea dinte cei liberi si sclavi , rolul diferit al femeilor si al barbatilor , lipsa relativa a diferentelor de statut datorate originii si importanta religiei . Cea mai daunuitoare marturie despe grecii antici vine de la cetatile-state clasice si elenistice , dar se pare ca acelasi tipar era valabil si pentru civilizatia greaca mai timpurie . Atena si Sparta , care aveau sisteme diferite , erau de departe cele mai renumite societati de tip cetati-state . Se pare ca stilul de viata al cetatii Atena era cu mult mai tipic pentru civilizatia greaca dacat cel al Spartei

.
Moduri De Guvernare
Antena a fost guvernat succesiv de regi, care se pretindeau descendei ai lui Tezeu, apoi de aristocrai i de tirania lui Pisistrate i fii si Hipparchos i Hippias, el reuete s deminueze puterea nobililor. Un nou regim politic, democraia treptat se impune la Atena ncepnd cu sfritul sec. VI. Hr. Colunizareai dezvoltarea comerului au mbogit i meteugarii i negustorii. Marii proprietari funciari, n special aristocraii i-au pierdut astfel supremaia. Ei au apelat tot mai mult la popor pentru aprarea cetii. Toi cetenii puteau i trebuiau s participe la rzboi. mprind pericolele i conurile luptei poporul aspir s participe i la guvernare. Trgnd mvminte din schimbrile i tulburrile care au agitat Atena la cderea tiraniei (510 . Hr.) Clistene a cutat s echilibreze puterile diferitor categorii de ceteni ai Aticii. Toi cetenii i exprim prerea votnd i alegnd conductorii. n sec. V . Hr. democraia se consolideaz, toi cetenii sunt liberi i posed aceleai drepturi politice. La mijlocul secolului V . Hr. Pericle a jucat un rol esenial graie ncrederii ce i-o acord concetenii si. Sistemul de ndemnizaii instituit de Percile a permis cetenilor sraci s-i exerseze drepturile politice, multe doreau acest lucru. Ea era menit s protejeze democraia de rentoarcerea unui tiran. n viziunea popoarelor antice Atena era cetatea democratic prin excelen. Dar numai o minoritate se bucur de drepturi politice: de a vota, a alege, a fi ales, precum i de dreptul de a poseda pmnt. Cetenii sunt cei care au tat cetean mam fiic de cetean, i-au ndeplinit serviciul militar , ns ei nu constituiau dect a zecea parte din populaia Aticii. Ecclesia sau Adunarea Poporului se reunete n agora, piaa public; toi cetenii care doresc s propun legi: ea discut accept sau respinge proiectele de legi. Ea nu es te convocat prea des, cci cetenii triesc departe de Atena sunt adesea abseni.Consiliul, este o adunare permanent alctuit din 500 de membri alei prin tragere la sori numii consilieri sau bouleutai; ei lucreaz pe grupuri de cte 50. El pregtete lucrrile Ecclesia i controleaz activitatea magistrailor.

Magistraii trebuie s aplice legile votate de ecclesia. Ei de asemenea sunt alei prin tragere la sori, ns cei mai importani, zece strategi, sunt alei. n calitate de strateg, permanent reales ntre a.444-424 . Hr., Pericle a condu Atena. Justiia este nfptuit de popor. Tribunalul cel mai important, Heliaia sau tribunalul poporului, este compus din 6000 de ceteni alei prin tragere la sori n fiecare an. Pentru fiecare caz era constituit un tribunal de cteva sute de heliati n fapta crora apreau acuzatul i acuzatul Heliatii decedau prin votul lor condamnarea sau achitarea. Regimul politic atenian este o democraie direct, ns doar o minoritate particip la funcionarea ei.

**Structura sociala**
Numai oamenii liberi puteau fi cetateni indreptatiti la totala protectie a legii in cetatilestate . In comparatie cu Roma antica , in Grecia se intampla rar ca ierarhia sociala (care clasifica persoanele dupa importanta) sa fie corelata cu puterea politica . In majoritatea cetatilor-state , importanta sociala nu conferea drepturi politice sau legale speciale . De exemplu , faptul de a fi nascut dintr-o familie nobila nu aducea privilegii speciale . Cateodata se imtampla ca o anumita familie sa controleze functiile religioase , de exemplu adorarea unui zeu important , dar acest monopol nu conferea detinatorilor sai puteri suplimentare din punct de vedere guvernamental . In Atena populatia era impartita in patru clase , in functie de prosperitate cu anumite functii rezervate pentru membrii nivelului superior , cu toate ca pozitia putea fi schimbata odata cu acumularea de averi . In Spata toti oamenii purtatu titlul de egal daca isi definitivau educatia . Cu toate acestea regii spartani , care erau conducatorii duali , militari si religiosi ai statului , proveneau din doua familii . Sclavii nu aveau nici putere , nici o situatie anume . Nu aveau dreptul la o familie proprie , nu puteau detine proprietati si nu aveau nici drepturi politice si nici drepturi legale . Filozoful grec Aristotel ii numea unelte vii, si nu se stie ca vreodata un grec liber sa pledeze pentru abolirea sclaviei . In secolul 5 I.Hr. , ajunsesera sa reprezinte o treime din populatia anumitor cetati-state . Sclavii erau oameni luati prizonieri in razboaie . Copii nascuti in sclavie deveneau ei insisi sclavi . O buna parte a sclavilor erau luati din populatii non-grecesti , dar erau si prizonieri din razboaiele intre cetatile grecesti . Sclavii greci din afara Spartei nu s-au reltat aproape niciodata datorita faptului care apartineau mai multor natii si nu erau capabili sa se organizeze . Majoritatea familiilor aveau sclavi ca servitori domestici sau ca muncitori ; chiar si familiile relativ sarace putea avea unul sau doi sclavi . Proprietarii puteau sa-si bata sau sa-si omoare scalvii fara a fi pedepsiti de lege . Dar cu toate acestea nu avea nici un rost ca stapanii sa faca rau scalvilor destoinici , deoarece nu avea nici un sens ca acestia sa deterioreze ceva ce le apartinea . Pentru a-i incuraja pe sclavi sa munceasca din greu, cateodata stapanii la promiteau ca r fi eliberati . Spre deosebire de Roma, in Grecia sclavii eliberati nu deveneau cetateni . In schimb fostii sclavi se amestecau cu populatia de metics non cetateni , care cuprindea oameni din alte tinuturi sau state , carora li se permitea in mod official sa traiasca in cetatile-state .

Exista o anumita categorie de sclavi care apartinea cetatii-stat sau zeilor ( sclavii zeilor erau in general administrati de catre reprezentatii acestora pe pamant , preotii). Acest tip de sclavi publici , se bucurau de o oarecare independenta , ducand o viata de sine stataoare si indeplinind anumite indatoriri . In Atena de exemplu sclavii publici erau instruiti sa depisteze monedele false . Sclavii din temple functionau ca slujitori ai divinitatii respectivului templu .In Sparta exista o categorie speciala de sclavi denumita helots , prizonieri greci de razboi , in proprietatea statului , dar dati in folosinta diferitelor familii de spartani . Ei se indeletniceau cu procurarea hranei si cu treburile domestice in asa fel incat femeile spartane sa aiba mai mult timp pentru a-si creste copin , iar barbatii sa dedice cat mai mult timp pentru pregatirea lor ca razboinici . Helotii aveau o viata grea si deseori s-au rasculat . In fiecare an Sparatnii insarcinau o grupa speciala si secreta cu depistatu si asasinau pe helotii care erau potentiali agitatori .

**Modul de viata**
Stilul de viata in cetatilestat s-a pastrat neschimbat pentru o perioada destul de lunga de timp . Oamenii din centrele urbane locuiau in aparatmente sau in case pentru o singura familie , in functie de gradul de instarire . Locuintele , cladirile publice si templele erau situate in jurul agorei , unde oamenii se adunau pentru a face conversatie sau pentru a cumpara mancare sau bunuri pentru traiul zilnic . Cetatenii mai locuiau in sate mici sau ferme imprastiate in jurul cetatii . In Atena , existau mai multi locuitori in afara orasului decat in interiorul ei . Casele erau simple , avand dormitoare , camari si bucatarie , in jurul unei curti interioare , dar nu aveau bai . Resturile erau aruncate intr-o groapa in afara usii dupa care erau adunate si aruncate la periferie . Marea majoritate a familiilor erau mononucleare , insemnanad cuplul de parinti inpreuna cu copii , dar fara alte rude . Tatii erau resonsabili cu intretinerea familiei , fie muncind , fie investind in pamant sau comert . Mamele erau responsabile cu aprovizionarea si administrarea sclavilor , care aduceau apa de la fantanile publice , gateau , faceau curat si ingrijeau copii . Tatii aveau o camera separata pentru musafiri , deoarece vizitatorilor de sex masculin le era interzis sa intre in incaperile in care femeile si copii isi petreceau majoritatea timpului . Oamenii bogati aveau deseori prieteni in vizita pentru un symposium , o cina sau o petrecere . Lumina era asigurata de lampi cu ulei de masline . Mobila era simpla si putina , de obicei constand in scaune , mese si paturi. Alimentatia era de asemenea simpla . Cei saraci mancau in special terci de orz aromat cu ceapa , legume si o bucata de branza sau ulei de masline . Putini erau cei care mancau carne in mod regulat , exceptand situatiile in care se imparteau bucati de friptura din animalele sacrificate cu ocazia sarbatorilor statului . Brutariile vindeau paine proaspata in fiecare zi, iar mici standuri vindeau gustari . Bautura farite era vinul diluat cu apa . Tunicile erau impodobite cu desene colorate si erau prinse cu o curea . In anotimpul rece , oamenii purtau cape si palarii , iar botinele de piele inlocuiau sandalele purtate in timpul verii . Stilul de imbracaminte al Greciei s-a modificat doar putin de-a lungul timpului . Atat femeile cat si barbatii purtau tunici largi , de forme diferite , pentru a corespunde formei corpului lor . Femeile purtau bijuterii si foloseau cosmetice , in special pudra de plumb care dadea o

tenta palida tenului . Barbatii purtau barbi , pana cand Alexandru cel Mare a lansat moda barbieritului Cunostintele medicale erau limitate . Hippocrates, cel mai celebru medic al timpurilor antice , a ajutat la separarea superstitiei de tratamentuul medical in secolul 5 I.Hr. Doctorii cunosteau ierburi tamaduitoare pentru rani si pentru alinarea durerilor si puteau face operatii simple , dar nu aveau nici un fel de tratament impotriva infectiilor . Barbatii se mentineau in forma exersand in fiecare zi , pentru a fi oricand gata pentru serviciul militar . Inainte ca mercenarii sa devina un fapt obisnuit in perioada eleinstica , armata greaca era formata din militii cetatenesti compuse din cetateni obisnuiti . Fiecare cetatestat avea cel putin o gymnasium , o cladire in care se faceau exercitii combinate , exista o pista de alergare , bai , sala de lectura , accesibila numai barbatilor . Barbatii care traiau in oras se duceau la antrenamente fizice , jocuri cu mingea , jocuri de noroc si relaxare . Femeile se recreau vizitand prietene si participand la sarbatori publice . Sarbatorile cetatilor state ofereau cele mai interesante divertismente . Zeii erau onorati prin intreceri de muzica , dans , teatru si poezie . Atenieni se faleau ca aveau cate o sarbatoare aproape in fiecare zi. Marea sarbatoare a Panhellenic , ce avea loc in Olympia, Delphi, Nemea, si Isthmia atragea spectatori si competitori din intreaga Grecie . Atletii si muzicienii care castigau aceste competitii deveneau bogati si faimosi . Cea mai spectaculoasa si scumpa intrecere era de care , pentru care erau necesari cai foarte buni . Cu toate ca numai barbatii putea participa la viata politica a cetailor state , femeile erau si ele recunoscute ca cetateni , cu drepturi legale , sociale si religioase . Femeile cetatean puteau detine proprietati si puteau aparea in fata curtii pentru dispute legate de proprietati .Totusi societatea Greciei antice era una paternala , cu barbatii in rol de tati care randuiau vIata femeilor si le aparau interesele(dupa cum erau ele definite de catre barbatii) . Toate femeile se presupunea sa aiba un protector masculin care sa le apere din punct de vedere fizic si legal . Datoriile religioase ale femeilor se refereau la cultele rezervate exclusiv lor si la servicii platite ca preotese sustinute public . Varsta de casatorie la femei era in jur de 20 ani. Sparta avea un mod distinct de viata al carui scop era sa produca slodati vigurosi . Fetele puteau face exercitii fizice in asa fel incat sa devina inice si sa dea nastere la copii sanatosi . Baietii paraseau casa parinteasca la 7 ani si traiu in baraci publice , iar la 12 ani incepeau o riguroase pregatire fizica si morala sub stricta indrumare a unui om mai in varsta . Pentru ai face puternici , baietii erau neiti sa fure mancare daca erau flamanzi , insa erau batuti daca erau prinsi . Nu aveau niciodata ie sa raspunda inapoi , nici chiar atunci cand erau insultati . Dupa casatorie nu li se permitea sa traiasca cu sotia lor decat dupa ce implineau 30 ani . Orice baiat care nu era capabil sa sa faca fata pregatirii, isi pierdea drepturile politice si trebuia sa indure constant oprobiul public .