Nucleosinteza elementelor chimice din stele

Nume student: Covaliu Elisabeta Facultatea: Electromecanica navala Specializare: Ing. Si Protectia Mediului in Ind. Grupa : MD 32.

Cuprins

Definitia nucleosintezei stelare Procesul triplu-alfa Notiunea de helium flash Procesul de nucleosinteza Transformarea stelelor Gigant rosu Pitica alba Supernova Nova Gaura neagra

Nucleosinteza stelara este termenul colectiv pentru reactiile nucleare ce au loc instele, pentru a construi nuclei ai elementelor mai grele decat hidrogenul.Procesele implicate au inceput sa fie intelese la inceputul sec. XX, cand s-adescoperit ca energia eliberata de reactiile nucleare era responsabila pentru longevitatea soarelui ca o sursa de caldra si lumina. Principala sursa producatoarede energie a soarelui o constitue fuziunea hidrogenului in heliu, care are loc la otemperatura minima de 3.000.000 K

Prezena n abunden n nucleele stelare a multe din primele 26 de elemente (pn la fier), ncepnd cu hidrogenul, poate fi datorat reaciilor succesive de fuziune bnuclear. Se crede c elementele mai grele se creeaz la moartea stelelor n timpul exploziei unei supernove, prin capturri succesive de neutroni de ctre nucleele mai uoare i prin descompunerea unora dintre aceti neutroni n protoni

Pentru o stea mai masiv (ntre 2,5 i 5 mase solare), poate exista un carbon flash din moment ce nucleul mai masiv va favoriza fuziunea carbonului. Aceasta se ntmpl la temperaturi de aproximativ 500 milioane K, rezultatul fuziunii fiind neon, sodiu i magneziu. Cantitatea de energie eliberat prin fuziunea progresiv a elementelor tot mai grele este n schimb tot mai mic, dei reaciile care se desfoar pot sintetiza destul de bine toate elementele din sistemul periodic al elementelor, inclusiv fierul. Steaua are acum o structur stratificat, straturile fiind alctuite din elementele fuzionate, n ordine. Dup aceasta, ns, cantitatea de energie eliberat n urma fuziunilor nucleare este mai mic dect cea necesar pentru susinerea procesului de nucleosintez reacia devine endoterm (nucleul de fier este cel mai stabil dintre toate elementele, i reprezint bariera dintre fuziune i fisiune). Fuziunea n nucleul stelei se oprete brusc i stelele nu mai pot evita colapsul gravitaional.

Transformarea stelelor Fuziunea nucleara elibereaza energie, si astfel stelele radiaza lumina si caldura. Au trecut 13.7 miliarde de ani de la explozia initiala (big bang) din care a aparut universul, asadar universul nu a existat destul de mult ca sa se stinga vreo stea mica si rosie, numita pitica rosie, categorie din care fac parte majoritatea stelelor, si care pot continua fuziunea nucleara pentru 100 de miliarde de ani sau chiar mai mult. Gigant rosu Datorita temperaturii mai ridicate, atmosfera soarelui se extinde in spatiu pana la orbita planetei noastre, diametrul soarelui crescand de vreo 160 de ori si devenind un gigant rosu. Desi soarele va radia mai multa caldura si lumina atunci decat acum, faptul ca suprafata sa va fi mult mai mare face ca temperatura la suprafata sa fie intre 2500-3500 Kelvin, lafel ca o stea mica si rosie (pitica rosie).

Pitica alba O pitic alb este stea de mas medie aflat n ultima faz a evoluiei. Asemenea stele nu au o mas suficient pentru a genera n nucleu temperaturile necesare fuziunii nucleare, responsabile pentru nucleosinteza carbonului. Supernova O supernov este o explozie stelar mai puternic dect o nov. Supernovele sunt extrem de luminoase i cauzeaz o explozie de radiaii care adesea este mai strlucitoare dect o ntreag galaxie, nainte de a disprea dup cteva sptmni sau luni. De-a lungul acestui interval, o supernov poate radia tot atta energie ct ar putea emite Soarele pe toat durata sa de via.[1] Explozia elimin mare parte sau tot materialul unei stele[2] cu o vitez de pn la 30.000 km/s (o zecime din viteza luminii), declannd propagarea unei unde de oc[3] n mediul interstelar nconjurtor. Unda de oc duce la rspndirea unui nor de gaz i praf denumit rmi de supernov.

Nova Nova este o explozie pe o stea care face ca steaua respectiv s devin mai strlucitoare apoi s revin la forma iniial. Mai demult astronomii foloseau termenul de nova( n latin nova - nou) pt a descrie toate corpurile cereti care apreau brusc vizibile cu ochiul liber. Astzi, astronomii pot s deosebeasc novele de supernove (asemenea novelor dar care i schimba forma iniial) cu o tehnologie numit spectroscopie. Gaura neagra O gaur neagr este un obiect astronomic limitat de o suprafa n interiorul creia cmpul gravitaional este att de puternic, nct nimic nu poate scpa din interiorul aceastei suprafae, cunoscut i sub denumirea de orizontul evenimentului. Nici mcar radiaia electromagnetic (de ex. lumina) nu poate scpa dintr-o gaur neagr, astfel nct interiorul unei guri negre nu este vizibil, de aici provenind i numele. Gaura neagr are n centrul ei o regiune cunoscut i drept singularitate". Gurile negre de masa stelar se formeaza prin colapsul stelelor de mas mare ntr-o supernov la sfritul vieii lor. Dup formare gaura neagr poate continua s creasc absorbind mas din vecintatea ei. Prin absorbirea de stele precum i prin contopirea cu alte guri negre se pot forma guri negre super-masive cu mase de milioane de ori mai mare dect cea a Soarelui.

Bibliografie

http://evolutiestelara.wordpress.com/2010/06/19/evolutiaunei-stele-pe-diagrama-h-r-sfarsitul-vietii-unei-stele-viatade-dupa-secventa-principala/#more-201 http://www.scribd.com/doc/68329893/Nucleosintezastelara http://www.crispedia.ro/Nucleosinteza http://ro.wikipedia.org/wiki/Pitic%C4%83_alb%C4%83 http://ro.wikipedia.org/wiki/Supernova http://ro.wikipedia.org/wiki/Nova http://ro.wikipedia.org/wiki/Gaura_neagra