RADIATIILE X

Radiatiile X sunt de natura electromagnetica, deosebindu-se de lumina prin lungimea de unda mai mica. Radiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau acceleratia unei sarcini electrice. Undele electromagnetice au atat componente electrice cat si magnetice. Gama radiatiilor electromagnetice este foarte larga: unde cu frecventa foarte inalta si lungime mica sau frecventa foarte joasa si lungime mare. Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul undelor electromagnetice. In ordine descrescatoare de frecventa, spectrul undelor electromagnetice se compune din: radiatii gama, radiatii X, radiatii ultraviolete, lumina vizibila, radiatii infrarosii, microunde si unde radio. Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se transmite. Astfel, lumina si undele radio pot circula in spatial interplanetar si interstelar, la soare si stele, pana la Pamant. Indiferent de frecventa si lungimea de unda, undele electromagnetice au o viteza de 299.792km/s in vid. Lungimea si frecventa undeleor electromagnetice sunt importante in determinarea efectului termic, al vizibilitatii, al penetrarii si a altor caracteristici. Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice penetrante, cu lungime de unda mai scurta decat a luminii si rezulta prin bombardarea unei tinte de tungsten cu electroni cu viteza mare. Au fost descoperite intamplator in anul 1895 de fizicianul german Wilhem Conrad Roentgen, in timp ce facea experimente de descarcari electrice in tuburi vidate, respectiv el a observat ca din locul unde razele catodice cadeau pe sticla tubului razbeau in exterior raze cu insusiri deosebite; aceste raze strabateau corpurile, impresionau placutele fotografice, etc. El le-a numit raze X deoarece natura lor era necunoscuta. Ulterior au fost numite raze (radiatii) Roentgen, in cinstea fizicianului care le-a descoperit.

Natura radiatiilor X Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice cu o putere de penetrare indirect proportionala cu lungimea de unda. Cu cat lungimea de unda este mai mica, cu atat puterea de penetrare este mai mare. Razele mai lungi, apropiate de banda razelor ultraviolete sunt cunoscute sub denumirea de radiatii moi. Razele mai scurte , apropiate de radiatiile gama, se numesc raze x dure.

Radiatiile X se produc cand electronii cu viteza mare lovesc un obiect material. O mare parte din energia electronilor se transforma in caldura iar restul se transforma in raze x, producand modificari in atomii tintei, ca rezultat al impactului. Radiatia emisa nu este monocromatica ci este compusa dintr-o gama larga de lungimi de unda. Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William Crookes. Cu un tub de sticla partial vidat, continand doi electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat al ionizarii, ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca iesirea electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de raze catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele X. Acest tub produce numai raze X moi, cu energie scazuta. Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru focalizarea fasciculului de electroni pe o tinta din metal greu, numita anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de unda mai scurte si energie mai mare. Razele X produse, depind de presiunea gazului din tub. Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de William David Coolidge in 1913 prin inventarea tubului de raze X cu catod incalzit. Tubul este vacuumat iar catodul emite electroni prin incalzire cu un curent electric auxiliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in cazurile precedente. Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin aplicarea unui current electric de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea de unda a radiatiei. Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892 1962), laureat al Premiului Nobel, prin studiile sale a descoperit asa numitul effect Compton in anul 1922. Teoria sa demonstreaza ca lungimile de unda ale radiatiilor X si gama cresc atunci cand fotonii care le formeaza se ciocnesc de electroni. Fenomenul demonstreaza si natura corpusculara a razelor X.

Proprietatile radiatiilor X Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina. Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de greutatea atomica. Cu cat greutatea atomica este mai mica, materialul este mai usor patruns de razele X. Cand corpul uman este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate atomica mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile si apar umbre mai pronuntate pe film. Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare. Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale, cum ar fi platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. Daca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material, structura obiectelor opace poate fi observata direct. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie. Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare, care depinde de lungimea de unda. Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza, este direct proportionala cu energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare a energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o

camera de ionizare, se produce un curent electric proportional cu energia fasciculului incidental. De asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele X pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati: difractia, efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.

Aplicatiile radiatiilor X Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina. Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca mijloc de cercetare, radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria cristalografiei. Folosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi identificate si structura lor determinate. Metoda poate fi aplicata si la pulberi, care nu au structura cristalina, dar o structura moleculara regulata. Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. In afara de aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si biologie, razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 137. De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele. Razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. In medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. In radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului. Aparatul computerizat, tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979.

TEHNOLOGIE REVOLUIONAR de la CERN: Radiografie "color" pentru raze X, tehnologie revoluionar n diagnosticare

medical, dezvoltat pe baza cercetrilor fundamentale de la CERN Cu siguran v-ai vzut cel puin o radiografie a dumneavoastr la plmni. Era realizat cu raze X i era alb-negru, nu? Ei bine, pentru prima dat, cercettori din Noua Zeeland au dezvoltat tehnologia pentru a realiza fotografie n raze X "color", pe baza progreselor n materie de detectoare de particule realizate la construcia detectoarelor acceleratorului Large Hadron Collider de la CERN. Astfel, diagnosticele medicale ale radiografiilor vor fi mai clare, corecte i se vor salva viei omeneti! Este un exemplu clar de aplicaie concret a cercetrilor fundamentale realizate la CERN.

Timp de 104 ani, radiografiile cu raze X au fost i au rmas ... alb-negru! Pentru prima dat, pe baza cercetrilor fundamentale de la CERN, se pot realiza radiografii ... "color", care ofer mai multe informaii despre interiorul organismului, ducnd la diagnostice medicale superioare i n ultim instan la salvarea de viei omeneti! Totul pe baza cercetrii fundamentale de la CERN! Iat un exemplu aadar pentru cei care se ntrebau "i cu ce ne ajut pe noi cercetrile despre clipele de dup Big Bang care au loc la CERN". ntr-o declaraie de pres din 14 decembrie 2009, CERN anun dezvoltarea unui tip revoluionar de scaner pentru Computer Tomography (CT) de ctre cercettori de la universitatea Cantebury din Noua Zeeland, n colaborare cu laboratorul european CERN. Pentru cei care se ntrebau ce aplicaii concrete pentru societate aduce construcia marelui accelerator LHC care a costat 5 miliarde de euro n ultimii 20 de ani, iat c pe lng dezvoltarea World Wide Web-ului, fr de care nu ai putea naviga astzi pe internet,

mai este i un nou tip de imagistic medical care va mbunti considerabil diagnosticarea medical cu ajutorul razelor X. Razele X - metoda magic de a "vedea" n organism fr a tia pacientul! Razele X sunt cea mai comun form de a vedea n interiorul organismului fr a tia pacientul. i v dai seama ce dezastru ar fi dac ar trebui tiat pacientul de fiecare dat cnd s-ar dori s se afle dac un os este rupt, sau plmnii au o infecie, sau dac un anume organ are cancer! Razele X au fost descoperite nc de acum mai bine de o sut de ani, de Kondran Roentgen, n 1895. Tot el a realizat primele fotografii, obinnd scheletul minii soiei sale.

Prima fotografie n raze X realizat vreodat. Are nu mai puin de 104 ani i reprezint mna soiei lui Kondrad Lorentz, descoperitorul razelor X. Acea pat neagr de pe unul din degete este un inel. Observm c razele X trec prin carne i nu las nici o urm i atunci coloreaz n alb filmul fotografic, dar sunt absorbite de oase i de metalul din inel i atunci las o urm neagr pe fotografie. Este aadar o metod de imagistic medical neinvaziv, adic se poate privi n interiorul organismului, fr ca pacientul s fie tiat! Minunat, nu? ntre timp tehnica fotografierii cu raze X s-a ameliorat, s-a perfecionat i ieftinit. Acum, cel mai mic spital, din cel mai mic ora din Romnia are

tehnologia de a realiza fotografii n raze X la plmni, la dini sau unde este nevoie pentru a detecta fracturi sau aa mai departe. Dar aceste imagini au fost i au rmas alb-negru, ca n fotografiile de mai sus. De acum ns, radioagrafiile cu raze X vor fi ... color! Dar abia acum, folosind progresele tehnologice dezvoltate la CERN pentru crearea celor mai performante detectoare de fotoni din lume, necesare pentru experimentele de la acceleratorul Large Hadron Collider, LHC, s-a creat un nou tip fotografie de raze X, una n care zonele acelea cu nuane de gri s fie vizibile mai bine ca i "culori", cci fiecare din aceast "culoare" aduce informaii noi despre acea zon din organism i astfel ajut ca diagnosticul medical s fie mai bun. Nu vor mai fi nici pe film, ci n format digital! Fotografia nu va mai fi pe film, adic n format analog, ci va fi doar sub form digital, numeric. Aceasta pentru c detectoarele de particule acioneaz de fapt ca i imense camere foto digitale, adic sunt formate din foarte multe mini detectoare foarte mici, care sunt foarte sensibile i spun dac a trecut un foton de lumin, de raze X, pe acolo, sau dac nu a trecut. Ofer aadar o informaie de 0 sau 1. Aceste mini detectoare creeaz aadar un pixel din imaginea complet. De altfel, tehnologia care a permis dezvoltarea camerelor foto digitale - i telescoapele spaiale nu pot prelua dect fotografii digitale, transmise apoi pe Pmnt pe baz de unde radio, ca succesiuni de 0 i 1 - , precum i aceste detectoare moderne de particule, a fost premiat chiar anul acesta, 2009, cu Premiul Nobel pentru Fizic. Soluia tehnic a fost oferit lumii de Noua Zeeland ... Scanerul revoluionar de tip CT a fost deja construit la universitatea din Noua Zeeland i a fost trimis zilele acestea n Statele Unite, acolo unde va fi testat efectiv pentru a "vedea" n interiorul pacienilor, mai precis n zona inimii, pentru a evalua starea de boal sau sntatea a inimii. Denumirea scanerului revoluionar de tip CT este MediPix All Resolution System (MARS). Conductorul colaborrii tiinifice Medipix spune: "Tocmai cerinele tehnologice ridicate pentru experimentele de la Large Hadron Collider au dus la dezvoltarea acestei noi tehnologii. Colaborarea Medipix a adoptat aceast tehnologie pentru a crea noi tipuri de detectoare care revoluioneaz modul n care sunt realizate i apoi folosite imaginile n raze X, adic radiografiile cu raze X". ... pe baza tehnologiei ultra moderne dezvoltat la CERN pentru experimentele LHC Oficialii CERN sunt ncntai c cercetrile de fizic fundamental de la CERN, de dragul cunoaterii Universului i fr grija dac au sau nu aplicaii

imediate, gsesc totui aplicaii aa de importante i aa de dramatice pentru a mbunti calitatea vieii noastre, ba mai mult, de a salva viei, n medicin. Iat ce spune Emmanuel Tsesmelis, de la Directorate Office al CERN: "CERN este ncntat s vad c detectoare de particule dezvoltate pentru fizica energiilor nalte i gsesc aplicaie n diagnosticarea medical. Aceast veste deosebit ne arat nc o dat importana cercetrii n colaborri internaionale nu doar de pe acelai continent". Iar directorul general al CERN, Rolf Heuer, spune: "Cercetarea fundamental este principalul factor de progres al inovaiei. Fr ea, nu ai legile i fenomenele pe care apoi s le poi aplica. Acest nou tehnologie este un exemplu minunat al importanei cercetrii fundamentale".