ECHIPAMENTE PERIFERICE

Laborator 1

Universitatea din Piteti 2004

1.Structura unui sistem de calcul

Microprocesoarele, dar mai ales microarhitecturile de prelucrare a informatiei (procesoarele, controlere sau chiar calculatoare sau multiprocesoare integrate pe un cip), au determinat o adevrata revoluie n industria calculatoarelor, att prin performantele deosebite obinute printr-o proiectare optimizat, dedicat uneori, ct i prin preurile de vnzare tot mai sczute, evident la aceeai putere de calcul. De exemplu, un microprocesor din generaia zilelor noastre depete performanele unui supercalculator de acum 5 ani, iar preul este de sute de ori mai mic. Cercettorii susin c peste 65% din aceast cretere se datoreaz mbuntirilor realizate la nivel architectural, restul fiind de natur tehnologic. O msur a complexitii sistemelor numerice este numrul de transistoare folosite n circuitele integrate din sistem. Gordon Moore, unul din colaboratorii lui Noyce i cofondator al firmei INTEL, a observat dup primii 5 - 6 ani de dezvoltare a tehnologiei circuitelor integrate c numrul de tranzistoare integrate ntr-un singur cip se dubleaz la fiecare 18 luni. Aceast regul a fost strict respectat n ultimii 30 de ani, fiind cunoscut ca legea lui Moore. Figura de mai jos reprezint evoluia numrului de tranzistoare pe cip, ncepnd cu anul apariiei primului circuit integrat i pn la apariia procesorului Pentium 4 (circa 42 milioane de tranzistoare). Celelalte puncte de pe grafic marcheaz alte momente importante cnd au aprut diverse microprocesoare din familia Intel - x86: 286, 386, Pentium II, Pentium III sau Pentrum 4. Se poate estima c n mai puin de 10 ani se va depi probabil numrul de 1 miliard de tranzistoare pe cip.

Numrul de tranzistoare pe cip se dubleaz la aproximativ 18 luni Din punct de vedere al pieei de vnzri a calculatoarelor, se disting trei tipuri de calculatoare. Calculatoarele personale (desktop-uri) sunt cele mai populare i au utilizare general, fiind destinate utilizatorilor (obisnuiti) din toate categoriile profesionale. Poate costa de la cteva sute de uro pn la cca. 10.000 uro (pentru configuraii hard-soft mai sofisticate de tip staii de lucru - workstations). Piata de PC-uri (Personal Computers) impune gsirea unor compromisuri suboptimale performan cost. Producia anual este de ordinul sutelor de mii de desktop-uri. Serverele sunt destinate sa ofere servicii tot mai sofisticate de retea, inclusiv ca noduri de Internet, n locul mainframe-urilor de acum un deceniu si mai bine. Caracteristicile lor cele mai importante se focalizeaz pe fiabilitate, disponibilitate, scalabilitate si viteza de procesare. Aceste servere cost ntre 10.000 Euro si 10.000.000 Euro (supercalculatoare) i absorb zeci de milioane de microprocesoare pe an. Sistemele dedicate (Embedded Systems) au dezvoltarea cea mai dinamic, estimarea produciei la nivelul anului 2004 fiind de cca. 500 milioane de astfel de sisteme pe an. Aplicaiile sunt diverse (aparate

foto digitale i camere video, aparatura electrocasnic, telefoane mobile, imprimante, comenzi auto, jocuri electronice etc.), iar costuri variaz ntre 10 Euro si 10.000 Euro. Multe dintre aceste sisteme au programele scrise de producator, avnd un grad de programabilitate relativ redus, iar memoria de lucru are capaciti relativ reduse (n cretere continu n ultimii ani).

Schema bloc a unui microsistem: (Microprocesor, amplificatoare de magistrale, magistrale de adrese, date comenzi si stari, module memorie ROM si RAM, porturi I/O lente, porturi I/O rapide interfee DMA, program incarcator - POST, programe BIOS) Microprocesorul este elementul central al structurii, responsabil cu aducerea din memorie, decodificarea si execuia instruciunilor maina, codificate binar. n conformitate cu aceste instructiuni, microprocesorul genereaz secvenial toate semnalele (adrese, date, comenzi) necesare memoriilor si interfetelor pe care le gestioneaz. Contine (pe un singur cip) registri interni, unitati de execuie, o unitate de comanda cablata sau microprogramata, bus-uri interne de interconectare etc. Toate microprocesoarele (unitatea centrala de procesare CPU) conin, n general, urmtoarele componente: unitatea primar de stocare, care stocheaz datele i instruciunile n timpul funcionrii PC-ului unul sau mai multe uniti aritmetico-logice (ALU) care realizeaz toate calculele o unitate de control care supervizeaz toate activitile CPU prin controlul fluxului de date i instruciuni de la RAM la ALU soclul procesorului, care este o grila formata din guri mici care menin CPU-ul n contact cu placa de baz un soclu pentru introducere forata (zero-insertion force (ZIF) socket), care mbuntete manevrabilitatea CPU-ului prin adugarea unei prghii pe soclu (pentru a uura scoaterea sau montarea acestuia.) un ventilator (cooler) care rcete forat CPU-ul Bus-ul de adrese este unidirectional de tip tree state (TS). Prin intermediul acestui bus microprocesorul pune adresa de acces la memorie sau la porturile I/O (Input/Output). Lumea externa a microprocesorului este constituita exclusiv din memorie si interfetele de intrare iesire. Acestea sunt resursele care pot fi accesate (scrise, respectiv citite) de catre microprocessor prin intermediul interfetelor de I/O. Bus-ul de date este de tip bidirectional TS. Prin intermediul acestui bus microprocesorul aduce din memorie instructiunea, respectiv citeste data (operandul) din memorie sau dintr-un port de intrare (arhitectura Princeton de memorie). La scriere microprocesorul plaseaza pe bus-ul de date rezultatul pe care doreste sa-l scrie n memorie sau ntr-un port de iesire. La citire, rezultatul este preluat prin intermediul acestui bus din memorie sau dintr-un port de intrare. n ambele cazuri, microprocesorul activeaza adresa respectiva pe bus-ul de adrese mpreuna cu semnalele de comanda aferente (Read, Write, Memorie, Interfata etc.) pe bus-ul de comenzi. Pe bus-ul de stari, dispozitivele slave (memorii, interfete) comunica informatii referitoare la modul de desfasurare al transferului. Memoria poate fi vazuta intr-o prima abordare ca o stiva de locatii binare (cuvinte), fiecare cuvnt fiind caracterizat de o adresa binara unica . Memoria este caracterizat prin doi parametri de baz: - capacitatea (numrul de locatii pe care le contine)

latenta (timpul de acces) care este o caracteristic intrinsec a circuitului de memorie si reprezint in principiu timpul scurs din momentul furnizrii adresei de ctre microprocesor pn in momentul in care memoria a ncheiat operatia comandat (citire sau scriere). Firete, se doresc capacitati ct mai mari si latente ct mai mici, cerinte n general contradictorii. ntre busul de adrese si memorie exista un decodificator N:2N pentru a selecta unul din dispozitivele externe sau memoria.

Organizarea de principiu a memoriei Din punct de vedere al accesului (dar i tehnologic) memoriile se impart n: ROM (Read Only Memory) EPROM, EEPROM RAM (Random Acces Memory): SRAM (static) sau DRAM (dinamic) Memoriile EPROM sunt memorii rezidente care pastreaza continutul si dupa decuplarea tensiunii de alimentare. Ele sunt reprogramabile n sensul n care pot fi sterse prin expunere la raze ultraviolete si renscrise pe baza unui dispozitiv special numit programator de EPROM uri. EPROM-urile pastreaza asa numitul program monitor nscris de catre fabricant care este primul program procesat de catre sistem imediat dupa alimentarea (resetarea) sa. Acest lucru este absolut necesar ntruct continutul memoriilor RAM este neprecizabil imediat dupa alimentare. Prin urmare, imediat dupa RESET continutul PC-ului este initializat si va pointa spre prima instructiune din programul monitor rezident n EPROM.Rolul programului monitor este de a efectua o testare sumara a microprocesorului si a celorlalte componente ale microsistemului, dupa care va initia ncarcarea sistemului de operare (Linux, Windows etc.) de pe disc n memoria RAM. Dupa aceasta programul monitor da controlul sistemului de operare rezident acum n RAM. De asemenea ROM-ul contine rutinele de intrare iesire BIOS. SRAM: sunt memorii deosebit de rapide (timp de acces ta = 1 ns 15 ns), avnd capacitate de integrare redusa (sute de koctei/circuit). DRAM: constituie peste 90 % din memoria oricarui sistem de calcul datorita faptului ca ofera densitati mari de integrare (64 Mbiti 512 Mbiti /chip) si timpi de acces relativ rezonabili ta < 50 ns, n scdere continu. Un al avantaj l constituie puterea absorbita care este redusa (fiind realizate n tehnologie MOS). Corelarea timpului de acces al acestor memorii cu viteza mare de execuie a microprocesorului constituie una dintre marile probleme tehnologice si arhitecturale n ingineria calculatoarelor. Rezult dou dezavantaje importante: accesare ( citire / scriere ) complicat ; necesitatea regenerrii memoriei DRAM. 2. Magistrale i standarde de magistrala Aa cum am vzut, un sistem de calcul se compune dintr-un set de componente (unitate centrala, memorie, interfete de intrare/iesire si dispozitive periferice) care schimba informatii intre ele. In modelul de calculator propus de J. Von Neumann comunicaia dintre componentele sistemului se realizeaz prin legaturi dedicate intre perechi de componente. Aceasta abordare este relativ rigida, limitind in mare msura scalabilitatea sistemului. Adaugarea de noi componente este dificila si implica modificarea componentelor deja existente. Introducerea conceptului de magistrala a revolutionat modul de proiectare a noilor sisteme de calcul. Magistrala este un mediu comun de comunicatie intre componentele unui sistem de calcul; fizic este alcatuit dintr-un set de semnale care faciliteaza transferul de date si sincronizarea intre componentele

sistemului. Prin standardizarea magistralelor, sistemele de calcul au devenit deschise, si un numar mai mare de producatori au putut sa realizeze componente pentru o anumita structura de calculator (module de memorie, interfete de intrare/iesire, echipamente periferice), bazndu-se numai pe specificaiile magistralei. Cele mai cunoscute foruri internationale de standardizare care au activitate in domeniul magistralelor sunt IEEE, ANSI si IEC. In tabel sunt prezentate cele mai utilizate magistrale, din care nu toate sunt formal standardizate. Domenii de utilizare Standard IEEE Nume popular 488 GPIB Magistrala pentru instrumente de laborator 583,596,.683 CAMAC Magistrala pentru achizitie de date si instrumentatie 696 S 100 Microsisteme de dimensiune medie 796, P1296 MULTIBIS I, II Microsisteme de dimensiune medie P896 Futurebus Sisteme multiprocesor P996 PC bus Pentru calculatoare personale P1014 VME bus Sisteme microprocesor performante ( bazate pe familia Motorola 68000) P1196 Nubus Sisteme multiprocesor Unibus Minicalculatoare , PDP 11 QBus Minicalculatoare, VAX SCSI Magistrala pentru periferice (disc, banda) In ultima perioada au aparut o serie de noi standarde de magistrala, care incearca sa tina pasul cu cerintele de comunicare ale noilor generatii de procesoare. n general, o magistral performant trebuie s aib urmtoarele caracteristici: uurin n exploatare aa fel nct s nu mai fie nevoie de configurri i proceduri de setup; rapiditate pentru ca interfaa s nu produc o gtuire a comunicaiilor; siguran n exploatare astfel nct erorile s fie rare i s existe sisteme de corecie a erorilor aprute; flexibilitate pentru conectarea unui numr ct mai mare de periferice; costuri sczute astfel nct utilizatorii (i productorii ce realizeaz interfeele pentru produsele lor) s nu vad n acesta un impediment; consum sczut de energie pentru a economisi energia calculatoarelor portabile; suport din partea sistemului de operare astfel nct proiectanii s nu fie nevoii s scrie drivere pentru perifericele lor. Structura magistralei O magistrala se compune dintr-un set de semnale si un set de reguli care guverneaza transferul de informatii si accesul la mediul de comunicatie. Informatiile transferate pot fi: date, comenzi (instructiuni) si informatii de control si sincronizare. Regulile se refera la: - caracteristicile fizice si electrice ale componentelor conectate pe magistrala (ex: nivele de tensiune, curenti, incarcare, tip conectori, etc.) - secventa de generare a semnalelor necesare pentru efectuarea unui transfer - timpi limita pentru diferitele faze ale unui transfer si timpi de mentinerea unui anumit semnal - interconditionarile functionale si temporale intre diferitele tipuri de semnale Functie de numarul semnalelor utilizate pentru transferul de date, magistralele pot fi de doua tipuri: magistrale paralele si magistrale seriale. Magistralele seriale se utilizau rar ca mijloc de comunicatie intre componentele de baza ale unui calculator (unitate centrala, memorie, interfete de intrare/iesire) datorita vitezei de transfer relativ scazute. Se utilizeaza acum din ce n ce mai mult la conectarea perifericelor unui calculator i n anumite sisteme dedicate bazate pe microcontrolere, la care costul si dimensiunea redusa sunt parametri definitorii. In continuarea acestei lucrari ne vom referi la magistralele paralele. In acceptiunea clasica, o magistrala se compune din urmatoarele tipuri de semnale: - semnale de date semnale bidirectionale utilizate pentru transferul de date si instructiuni; la un moment dat o singura unitate poate sa emita pe liniile de date; numarul de linii de date (ex: 8, 16, 32, 64, 128) determina dimensiunea maxima a cuvintului de date care poate fi transferat la un moment dat i implicit viteza medie de transfer a magistralei; - semnale de adresa utilizate pentru specificarea adresei modulului destinatie sau sursa; numarul de linii de adresa determina spatiul maxim de adresare permis de magistrala (ex.: 24 linii de adresa determina un spatiu de adresare de 224=16 Mlocatii);

semnale de comanda, control, intrerupere i arbitrare a accesului - semnale de comanda utilizate pentru specificarea directiei de transfer (ex: dinspre procesor sau catre procesor) si a tipului de modul adresat (ex. modul de memorie, modul de intrare/iesire, modul de memorie program, controler de ntreruperi, etc.) - semnale de control utilizate pentru reglarea conditiilor de transferare a datelor (ex: temporizarea deschiderii/inchiderii amplificatoarelor de magistrala) - semnale de intrerupere permit semnalizarea unor evenimente interne sau externe si implicit determina intreruperea executiei programului curent - semnale de ceas folosite pentru sincronizare si pentru generarea unor semnale de frecventa programabila - semnale de arbitrare a accesului folosite pentru arbitrarea (controlul) accesului pe magistrala (in cazul magistralelor multimaster); semnale de alimentare folosite pentru alimentarea modulelor sistemului

Magistralele pot fi clasificate dup mai multe criterii: a. modul de lucru (in raport cu semnalul de ceas): magistrale sincrone (ex. magistrala procesorului) / magistrale asincrone (ex.: ISA, EISA, MULTIBUS, etc.) b. numarul de unitati master conectate pe magistrala: magistrale unimaster exista un singur modul master pe magistrala; nu necesita mecanisme de arbitrare a magistralei ;magistrale multimaster permit conectarea mai multor unitati master pe acelasi tronson de magistrala; magistrala trebuie sa contina semnale de arbitrare si un protocol de transfer al controlului pe magistrala (ex: MULTIBUS) c. modul de realizare a transferului de date: magistrale secventiale regula de baza: ciclurile de transfer se desfasoara secvential, la un moment dat cel mult un ciclu de transfer este in curs de desfasurare; majoritatea magistralelor clasice folosesc acest principiu de transfer; magistrale tranzactionale transferul de date se efectueaza prin tranzactii; o tranzactie este divizata in mai multe faze si mai multe tranzactii se pot desfasura simultan cu conditia ca tranzactiile sa fie in faze diferite; aceasta restrictie provine din faptul ca fiecare faza a unei tranzactii foloseste un subset din multimea semnalelor magistralei; teoretic, la aceste magistrale factorul de crestere a vitezei (in comparatie cu o magistrala clasica) este egal cu numarul de faze in care se divide o tranzactie (ex: magistrala procesorului Pentium) d. lungimea cuvntului transferat la un moment dat: magistrale seriale / magistrale paralele. Practic, o magistral este o cale de comunicare ntre dou sau mai multe componente ale unui PC, prin care se realizeaz transferul de date, adrese i comenzi. Din punct de vedere al vitezei de transfer, magistralele PC-urilor includ dou categorii: - magistrale de mare vitez care conecteaz microprocesorul cu memoria cache extern i memoria RAM, numite i magistrale locale ale PC-ului; - magistrale cu vitez redus care conecteaz ansamblul microprocesor, memorie intern, cu dispozitivele periferice de intrare/ieire prin adaptoare incorporate n placa de baz sau prin intermediul conectorilor de extindere.

Magistralele PC-ului

Suportul fizic al magistralei poate fi divers: - traseele de cupru de pe placa de baz i conectori; - cabluri (panglici) cu fire; - fibra optic etc.

Magistrale locale de mare vitez

Magistralele locale de mare vitez includ magistrala microprocesorului, magistrala de memorie RAM i magistrala de adrese. Magistrala procesorului Magistrala procesorului este calea de comunicare dintre CPU i cele mai apropiate componente de controlerul magistralei (controlerul magistralei se materializeaz printr-un set de cip-uri, motiv pentru care se regsete n tehnica de calcul sub denumirea chipset); magistrala este utilizat pentru a realiza transferul datelor ntre CPU i magistrala principal a PC-ului sau ntre CPU i memoria cache de pe placa de baz (memoria cache extern microprocesorului).

Magistrala microprocesorului Deoarece scopul magistralei procesorului este de a transfera informaii de la i ctre CPU cu mare vitez, aceast magistral opereaz la o vitez mult mai mare dect orice alt magistral a sistemului. Magistrala este format din circuite electrice care transfer date, adrese i realizeaz funcii de control, n sistemul de baz al unui Pentium, magistrala procesorului are 64 de linii de date, 32 de linii de adres i linii de control; Pentium Pro, Pentium II, III i IV au 36 de linii de adres, celelalte linii fiind ca la Pentium. Magistrala procesorului opereaz la aceeai frecven cu care CPU-ul opereaz extern, frecven mai mic dect frecvena intern de lucru. De exemplu, un Pentium ce lucreaz intern la 2000 MHz opereaz extern Ia 666 MHz. La multe PC-uri, frecvena intern este exprimat ca un multiplu (1,5 x, 2,5 x, 3 x, ...; uneori setabil) al frecvenei magistralei procesorului. Magistrala procesorului este conectat la procesor prin intermediul pinilor introdui n soclu i poate transfera un bit pe o linie de date n unul sau dou cicluri de ceas. Pentru a determina rata de transfer a magistralei procesorului, se va multiplica limea magistralei (64 de bii pentru Pentium), cu frecvena magistralei. Astfel, la microprocesoare Pentium, a cror plac de baz ruleaz la o frecven de 666 MHz i transfer un bit la fiecare ciclu de ceas pe fiecare linie de date, exist o rat maxim de transfer de 5328 Mbytes/sec (sau MB/sec sau MBps): - 668 [MHz] x 64 [bii] = 42.624 [Mbii/sec] - 42.624 [Mbii/sec] / 8 [bii] = 528 [Mbytes/sec] Rata maxim de transfer (numit si lime de band a magistralei) nu reprezint limea de band cu care se opereaz n mod obinuit, existnd o serie de factori (proiectarea chipset-urilor, a memoriei .a.) care o influeneaz n sensul ncetinirii.

Magistrala de memorie Magistrala de memorie este folosit pentru a transfera informaii ntre CPU i memoria RAM; ea poate fi o parte a magistralei procesorului, sau implementat separat ntr-un controler responsabil cu transferul informaiilor dintre magistrala procesorului i magistrala de memorie. Sisteme ce lucreaz la o frecven a plcii de baz mai mare de 16 MHz, cicleaz la rate ce depesc posibilitile chipurilor de DRAM; deoarece toate sistemele actuale includ plci de baz care lucreaz la o frecven de peste 16 MHz exist un controler special pentru memorie, ce va controla interfaa dintre magistrala mai rapid a procesorului i magistrala memoriei principale. Informaiile ce se transmit prin magistrala de memorie sunt transferate la o vitez mai mic dect informaiile transferate prin magistrala procesorului. Cip-urile pentru memorie sau formatele fizice SIMM/DIMM (Single Inline Memory Modules / Dual Inline Memory Modules) sunt conectate la magistrala de memorie cam n acelai mod n care sunt conectate la magistrala de I/O prin conectori specifici perifericele. Este de remarcat faptul c magistrala memoriei RAM este ntotdeauna de aceeai lime cu magistrala procesorului, ceea ce nseamn c ntr-un sistem pe 64 de bii cum sunt microprocesoarele Pentium, magistrala de memorie va avea 64 de bii. Aceasta definete mrimea unui banc de memorie. Pentium are 64 de bii i necesit dou formate SIMM de 72 de pini (32 bii fiecare). Unele sisteme, utilizeaz formatul DIMM de 168 de pini (64 bii fiecare). Pe piaa se gsesc mai multe tipuri de memorii. Se mai folosesc memorii de tip SDRAM: PC133(133MHz, 1 GB/s); PC100(100MHz, 800 MB/s); PC66(66MHz, 533 MB/s).

Sunt ns prea lente pentru noile tipuri de calculatoare i de aceea sunt preferate cele de tip DDR pentru acces mult mai rapid la date stocate n aceast unitate: PC3200 (DDR400), 200MHz DDR, 3.2 GB/s; PC2700 (DDR333), 167MHz DDR, 2.7 GB/s ; PC2100 (DDR266), 133MHz DDR, 2.1 GB/s; PC1600 (DDR200), 100MHz DDR, 1.6 GB/s.

Avnd n vedere tipurile de memorii prezentate mai sus, este evident superioritatea celor de tip DDR. In momentul de fata ncep se fie folosite si memoriile DDR 2. O tehnologie folosita la un moment dat n cteva sisteme INTEL este cea a memoriilor de tip RAMBUS DRAM: PC1066, 533MHz DDR, 2.1 GB/s si PC800, 400MHz DDR, 1.6 GB/s. RAMBUS a fost inventat pentru a reduce numrul de trasee pe placa de baz care s se ocupe cu slotul de memorie; n timp ce SDRAM i DDR folosete magistrale de 64 de bii de date, interfaa RDRAM este de doar 16 bii de date i lucreaz la aceeai vitez. Dificultatile tehnologice in obtinerea frecventelor mari au fcut ca acest model sa nu se impun.

Alte tipuri de memorii utilizate la diferite tipuri de sisteme PC mai vechi: SIMM de 30 de pini o alt memorie de sisteme cu procesor Pentium 386 sau 486, dar mai lente ca vitez dect cele pe 72 pini; SIMM pe 72 de pini memorie ce ajunge la PC66 (adic s lucreze pn la o frecven de 66 MHz), folosite pe vechile calculatoare de tip Pentium 486.

Pentru laptop-uri i notebook-uri se utilizeaz: SODIMM memorii de tip DDR ce sunt conectate n sloturi prevzute cu 200 de pini; DIMM-uri micro de 144 de pini folosite n calculatoare de tip notebook; SODIMM de 144 de pini folosite la laptop-uri.

Dispozitivele de stocare a datelor O alta componenta care se conecteaz la magistrala de date a sistemului este unitatea HDD(Hard Disk Drive). Prezentam aici aceste dispozitive din cauza similaritatii cu ale circuitele de memorie. Dei procesorul este componenta cu dinamica evoluiei cea mai importanta, componenta cea mai sensibila pentru utilizator, intr-un calculator, este cea care stocheaz datele utilizatorului: unitatea HDD(Hard Disk Drive). Chiar daca procesorul sau memoria pot sa aib pre mai mare, datele stocate pe HDD se pot dovedi de o valoare care depaseste cu mult valoarea hardware-ului in sine. Iat de ce productorii acestor dispozitive se strduiesc sa creasc fiabilitatea acestor componente. Structura unui hard-disk este o mbinare intre elemente mecanice foarte fine si componente electronice de vrf, care asigura controlul scrierii/citirii datelor, de aceea dispozitivul HDD reprezint un microsistem in sine: Are un controller, are memorie folosita pentru bufferii de scriere/citire, are magistrala care transfera datele intre magistrala sistemului si mecanismul de scriere/citire, precum si partea mecanica. Exista dispozitive HDD conectate prin interfaa SCSI, EIDE, USB, PCMCIA, etc. Toate acestea se mai pot clasifica in dispozitive externe si dispozitive interne. Fiind tot un dispozitiv de stocare a datelor, asemeni memoriilor, multe din definiiile valabile pentru acestea se pot aplica si unitatilor HDD. Exista insa si termeni specifici, care sunt prezentai in continuare. Seek time: Preferabil ar fi ca HDD-ul sa stocheze datele pe discurile sale intr-un mod continuu. Acest lucru nu este intotdeauna posibil. De aceea datele trebuie cautate. Timpul de cutare mediu se numeste Average Seek Time, si este definit ca media aritmetica a tuturor timpilor de cutare (timp minim, timp maxim, etc.) Valorile sunt in zona a 8ms pana la 12ms, in funcie de aplicaie si sistem de operare, dar poate fi si mai redus (aproximativ 33%) datorita faptului ca datele pot fi plasate in foarte aproape unele de altele. Rotation latency (rotational delay): Timpul necesar pentru un sector sa se roteasca sub capul de citire se numeste rotational delay. In majoritatea cazurilor latenta medie este calculata la jumatatea HDD-ului, si, de exemplu, pentru o viteza de rotatie de 3600RPM, avem

Pentru accesul la informatia de pe disk exista si cateva componente mecanice: cateva milisecunde pentru mutarea capului de citire peste track-ul dorit, si alte cateva milisecunde pentru ca sectorul dorit sa ajunga sub capul de citire. Transfer time: Aceasta componenta a tipului de acces la disk reprezinta timpul necesar pentru transferul unui bloc de biti, de obicei un sector, sub capul de citire/scriere. Acest timp depinde de dimensiunea blocului, de viteza de rotatie, de densitatea de inregistrare si de viteza circuitelor ce conecteaza HDD la calculator. Valoarea ratei de transfer era de 2-8MB pe secunda in 1995, 15-20 MB in 1997, 30-35 MB in 2001, si 50-60 MB in 2004. Read ahead: Asemenea circuitelor de memorie, transferul datelor de pe hard-disk poate fi oprimizat prin diferite tehnici. Una dintre acestea implica citirea de pe HDD in memoria sistemului a mai multor date decat este necesar, in speranta ca viitoarele cereri de date se vor regasi in datele deja citite. Acest procedeu se numeste readahead. Controller time: Acest timp apare datorita faptului ca toate procesele de conectare/deconectare (I/O) si de read-ahead sunt gestionate de un controler care introduce o anumita latenta.

Intarzierea pentru procesarea stivei de cereri (Queuing delay): O alta componenta care se adauga la timpul de acces este timpul in care se asteapta ca stiva de cereri catre HDD sa se elibereze. Exemplu: Care este timpul mediu de citire sau scriere a unui sector de 512 octeti pentru un HDD? Timpul mediu de cautare este de 9ms, rata de transfer este de 4MB/s, discurile se rotesc cu 7200RPM, controller time este de 1ms. Se considera ca disk-ul nu este folosit, deci nu exista queuing delay. Raspuns: Average disk access= average seek time + average rotational delay + transfer time + controller overhead. In acest caz, avem:

Daca vom considera timpul real de cutare (aproximativ 33% din valoarea medie), rspunsul devine: 3ms+4.15ms+0.125ms+1ms=8.3ms Densitatea de date (Areal density) Industria HDD-urilor se preocupa continuu de imbunatatirea capacitatii acestora. Imbunatatiririle in capacitate sunt exprimate de obicei prin areal density (masurata in biti /inch 2 )

In 1988 rata de imbunatatire a densitatii era de 29% pe an, deci se dubla la fiecare trei ani. Astazi, aceasta rata a ajuns la 60% pe an, deci este de dua ori mai mare. In 1995 cea mai mare densitate era de 644 milioane de biti/inch 2 , iar in 2004 densitatea era de 50Gbiti/inch 2 . Magistrala de adrese Magistrala de adrese este actualmente inclus n magistrala de memorie i cea a procesorului; astfel, sistemul de magistrale al unui Pentium const n 64 de linii de date, 32 de linii de adres (36 la Pentium Pro, Pentium II, III i IV) i cteva linii de control. Liniile de adres formeaz magistrala de adrese, fiind considerat parte a procesorului i a magistralei de memorie. Magistrala de adrese este folosit pentru a indica ce adres de memorie sau ce adres de pe magistrala sistemului s fie folosit ntr-o operaie de transfer de date. Magistrala de adrese indic cu precizie unde va avea loc urmtorul transfer pe magistral sau n memorie; de asemenea, controleaz spaiul de memorie pe care CPU l poate adresa direct.

Magistrale de intrare/iesire Magistrala de I/O prin conectorii de extindere de pe placa de baz fac posibil comunicarea dintre microprocesor i periferice, respectiv adugarea de noi componente la PC, cu scopul extinderii posibilitilor de lucru. Se pot conecta componente cum sunt placa de sunet, placa video, interfaa pentru plcile de reea, adaptoarele gazd SCSI, modem-uri etc. Majoritatea PC-urilor au cel puin un controler IDE (primar i secundar), un floppy controler, dou porturi seriale, un port paralel i dou porturi USB implementate direct pe placa de baz; la ele se pot aduga un port de mouse, un adaptor video, un adaptor gazd SCSI sau o interfa pentru reea. Dac sunt integrate tot n placa de baz nu ar mai fi necesare conectori pentru extensie, magistrala de I/O fiind utilizat doar pentru comunicarea cu CPU. Indiferent dac sunt integrate pe placa de baz sau sunt instalate n conectori de extensie, controlerele au un comportament identic. Actualele tipuri de magistrale folosesc o tehnologie numit bus mastering, ce const dintr-un adaptor cu procesor propriu ce execut operaii independent de CPU; n vederea mririi vitezei de lucru. Tehnologia se bazeaz pe un arbitru de magistral constituit dintr-un cip ISP (Integrated System Peripheral) avnd rolul de a prelua temporar controlul total asupra sistemului, mrind astfel viteza de execuie a operaiilor I/O. ISP-ul determin care dispozitiv ctig controlul folosind un nivel cu patru niveluri de prioritate:

- sistemul de remprosptare a memoriei; - transferuri DMA; - CPU-ul; - bus master. O plac de adaptare bus-mastering anun ISP-ul cnd solicit controlul sistemului; ea va primi controlul dup ce au fost ndeplinite prioritile. Diferitele tipuri de magistrale de I/O pot fi identificate dup arhitectura lor. Principalele arhitecturi de magistrale de I/O sunt: - ISA(Industry Standard Architecture); - MCA (Micro Channel Architecture); - EISA (Extended ISA); - VESA (Vendors Electronics Standards Association) magistral local (magistral VL); - PCI (Peripheral Component Interconnect) magistral local; - PC card (sau PCMCIA - Personal Computer Memory Card Industry Association); - AGP (Accelerated Graphics Port) - interfa mai curnd dect magistral video; - SCSI (Small Computer System Interface); - Fire Wire (IEEE-l 394); - USB (Universal Serial Bus] - SAS (Serial attached SCSI) - FC (Fibre Channel) - Ethernet etc. Diferenele dintre magistrale constau, n principal, n cantitatea de date care o pot transfera la un moment dat i viteza la care o pot face. Fiecare arhitectur de magistral este implementat printr-un set de cip-uri (chipset) conectate la magistrala procesorului i magistrala de memorie. Magistralele de intrare/ieire ISA, MCA i EISA au o vitez relativ mic. Pe msur ce viteza magistralei CPU cretea, magistralei de intrare/ieire i erau aduse doar mbuntiri simbolice, n principal prin lrgirea bus-ului (vezi tabelul de mai jos).
Magistral (bus) ISA Micro channel PCI Ceas 8 MHz Laime Rat de transfer Bus max 16-bii 8 Mbytes/sec (64 Mbits/sec) Avantaje Dezavantaje

Vitez redus, jumperi i Cost redus, compatibila, rar comutatoare DIP, va fi scoas utilizat din uz

CompactPCI

PCMCIA

USB 1.1

USB 2.0

40 Mbytes/sec (240 Mai rapid dect ISA Scoas din uz Mbits/sec) 133 1 Gbytes/sec Foarte rapid, Plug & Play, Incompatibil cu sistemele 64- bii MHz (8 Gbits/sec) domin piaa vechi, cost puin mai mult Proiectat pentru uz Vitez mai redus dect PCI, industrial use, hot 132 Mbytes/sec (1 necesit adaptor pentru 33 MHz 64- bii swapping/Plug & Play, Gbit/sec) utilizare cu PC, Incompatibil ideal pentru sisteme cu sistemele vechi embedded Vitez redus, necesit un 20 Mbytes/sec (160 Ideal pentru laptop-uri, hot 10 MHz 16- bii driver special pentru PC Mbits/sec) swappable, Plug & Play desktop Cost redus, Ideal pentru Mai lent dect PCI sau 1.5 Mbytes/sec (12 laptop-uri, hot serial Firewire, incompatibil cu Mbits/sec) swapping/plug & play, periferice vechi pn la 127 uniti / port Toate avantajele USB plus incompatibil cu periferice 60 Mbytes/sec (480 vitez mult mai mare, serial vechi, vitez comparabil cu Mbits/sec) posibil de conectat PCI periferice audio - video 10 MHz 32-bii

O soluie de arhitectur ar fi mutarea unor periferice ntr-o parte unde pot accesa viteza ridicat a magistralei CPU - ntr-un mod asemntor cu al cache-ului extern. Modul de dispunere se numete magistral local deoarece dispozitivele periferice pot accesa acum magistrala care era local ntre CPU i cache-ul extern.

Sloturile magistralei locale sunt diferite de sloturile magistralei existente, pentru a evita conectarea adaptoarelor proiectate pentru magistrale lente, n locul celor rapide. Primele magistrale ISA de 8 bii i 16 bii au avut o arhitectur de magistral local; sistemele aveau magistrala CPU asemntoare cu magistrala principal i viteza tuturor componentelor era cea a procesorului. De cnd sistemul ISA funcioneaz la frecvene nu mai mari de 8 MHz, magistrala ISA a trebuit s fie decuplat de la magistrala CPU deoarece plcile de extindere, memoria i alte componente nu puteau ine pasul, n 1992 o extensie a magistralei ISA (numit Magistrala Local VESA) i-a fcut apariia pe PC-uri, anunnd o rentoarcere la arhitectura de magistral local. mbuntirile aduse de magistralele locale nu nlocuiesc vechile standarde (precum ISA); sunt proiectate doar ca o extensie a acestora. Prin urmare, un sistem poate avea la baz un ISA sau EISA i mai multe sloturi de magistrale locale, cum ar fi AGP; ele sunt eficiente pentru cei ce utilizeaz Windows i OS/2, deoarece sunt folosite n special la plcile de accelerare video pe 32 (64) bii. Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) aprut n iunie 1992 i mbuntit n aprilie 1993, a reproiectat tradiionala magistral PC-ului, insernd o alt magistral ntre CPU i magistrala de I/O prin intermediul punilor, n locul introducerii directe n magistrala microprocesorului, a fost introdus un nou set de chipuri de control n vederea extinderii acesteia. Magistrala PCI adaug un nou strat configuraiei magistralei tradiionale; ea ocolele magistrala standard I/O i folosete magistrala sistemului pentru a mri viteza ceasului de magistral, prelund avantajele cii de date a CPU. Sistemele ce includ magistrala PCI au aprut la jumtatea anului 1993 i au devenit baza sistemelor de calcul de nalt performan. Informaiile sunt transmise prin magistrala PCI la o frecven de 33 MHz, prin limea maxim a magistralei de date a CPU. Cnd magistrala de date a CPU este 32 de bii, ea asigur o rat de transfer de 132 MB/s: 33 MHz x 32 bii = l ,056 Mbii/sec 1,056 Mbii/sec : 8 = 132 Mbytes/sec. Pentru magistrala pe 64 de bii, lungimea de band se va dubla, aceasta nsemnnd c se pot transfera date la o rat de transfer de 264 MB/sec. Viteza real de transfer a datelor este mai mic, dar mult mai mare dect a oricrei alte magistrale. Un motiv pentru care acest transfer este mai rapid este faptul c magistrala PCI poate opera concurent cu magistrala microprocesorului (dar nu o nlocuiete); astfel, CPU poate prelucra date ntr-un cache extern n timp ce magistrala PCI transfer informaii ntre alte componente ale sistemului.

Locul magistralei PCI

Un adaptor PCI folosete propriul su conector care este diferit de conectoarele ISA, MCA sau EISA. Mrimea unei plci adaptoare PCI poate fi aceeai cu cea a plcilor adaptoare folosite pentru magistrala I/O a sistemului. Structura magistralei cuprinde trei tipuri de configuraii, fiecare proiectat pentru un anumit tip de sistem n funcie de cerinele de alimentare specifice. Configuraia de 5 V este destinat PC-urilor, cea de 3,3 V pentru laptop-uri, iar configuraia universal este pentru plci de baz i plci de extensie care funcioneaz n ambele tipuri de sisteme. O alt caracteristic a magistralei PCI este faptul c ea a fost modelul pentru Intel PnP (plug in play). Aceasta nseamn c plcile PCI nu au jumperi i nici comutatoare, fiind configurate prin intermediul software-ului. Sisteme PnP sunt capabile s configureze n mod automat adaptorii, n timp ce sistemele nonPnP cu sloturi ISA trebuie s configureze adaptorii printr-un program care este de obicei, parte a configuraiei CMOS a sistemului. La finele anului 1995 cea mai mare parte a PC-urilor au inclus PnP BIOS, care permite configurarea automat. Industry Standard Architecture (ISA) introdus de IBM cu PC-ul IBM n 1984 suporta iniial numai sloturi pe 8 bii; slotul ISA a fost mai trziu mbuntit pentru a suporta att 8 bii, ct i 16 bii avea pini n plus pentru a se putea adapta la un slot mai mare funciona la 8 Mhz suporta bus mastering, adic capacitatea de a transfera datele de la un periferic la altul far intervenia procesorului sau folosirea de memorie RAM permitea numai o magistral Arhitectura Micro Channel (MCA) elaborat n 1987 de ctre IBM folosit n cele mai multe modele de IBM PS/2 i RS/6000 funciona iniial la 10 MHz disponibil n versiuni de 16 i 32 bii suporta bus mastering pentru 16 magistrale permitea setarea automat cu programul disponibil de pe o dischet de boot. Aceast dischet permitea interfaarea plcii pentru funcionarea fr probleme: o prim form de configurare automat a plcilor de extensie (PnP - plug and play). Extended Industry Standard Architecture ( EISA ) elaborat de fabricanii de PC pentru a concura cu magistrala MCA de la IBM suport noua interfa de 32 bii la fel ca i MCA, dar este totodat compatibil cu magistrala de 16 bii ISA viteza magistralei era limitat la 8 MHz pentru a asigura compatibilitatea cu cele de mai sus avea dou rnduri de conectori: cel de sus pentru plci ISA i cel de jos pentru plci EISA. Conectorul de la margine era de 2 ori mai nalt i folosea un slot mai mare suporta bus mastering i permitea folosirea mai multor magistrale principale (master) folosea un software de configurare de la EISA, asemntor cu cel de la MCA Softul de configurare putea s controleze numai placi EISA. Pentru a instala placi ISA trebuia s le configurezi manual. Magistrala local Vendors Electronics Standards Association (VESA) sau magistrala VL introdus in 1992 ca magistral video oferea una sau dou conexiuni de mare vitez de 32 bii cuprindea un slot de mare vitez care putea funciona la aceeai vitez cu cea a procesorului, dar erau compatibile numai cu plci fcute special pentru acest slot nu era inclus software de instalare (ca la MCA i la EISA) nu existau standarde pentru aceast magistral i problemele de compatibilitate erau curente noua magistral PCI a nlocuit rapid magistrala VL Magistrala local PCI (Peripheral Component Interconnect) fcut de Intel pentru procesorul Pentium

 introdus n 1992 suport viteze de pn la 133 Mhz suport pn la 10 plci PCI ntr-un singur calculator suport aplicaii de 32 i 64 bii suport bus mastering i permite mai multe magistrale master suport configurarea software a plcilor suport plug and play Magistrala Personal Computer Memory Card Industry Association (PCMCIA) elaborat n 1990 i mbuntit n 1995 creat de un grup de fabricani japonezi cunoscut sub numele de PC card folosit mai nti n laptop-uri, palmtop-uri i alte calculatorare portabile fcut pentru memorie dar folosit de asemenea pentru modem-uri i hard disk-uri interfa iniial de 16 bii, iar mai apoi n 1995 de 32 bii Conectarea sub tensiune (hot-swappable) i cu autoconfigurare (Card Identification Structure) la nceput nu suporta bus mastering; versiunile de dup 1995 suport viteza magistralei, iniial limitat la 6 MHz, era n 2000 limitat la 33 MHz disponibil n 3 versiuni
1. 2. Tipul 1 (gros de 3.3 mm) pentru memorie Tipul 2 (gros de 5 mm) pentru dispozitive I/O cum sunt plcile de reea i modem-urile 3. Tipul 3 (gros de 10,5 mm) pentru hard disk-uri

plcile mai subiri se vor conecta n slot-uri mai nguste oferea performane similare magistralei PCI sistemele portabile folosesc aceste tipuri de plci funcioneaz la 3,3 V pentru economie de energie electric la laptop-uri Accelerated Graphics Port (AGP) destinat exclusiv magistralelor video de mare vitez crete semnificativ calitatea i viteza pentru graficele tridimensionale (3D) evit disputa de band la magistrala PCI permite 528 MB/sec ntre slotul AGP i procesorul Pentium. Prin comparaie, magistrala PCI are o capacitate de 132 MB/sec care este mprit la toate plcile PCI folosete memoria RAM a sistemului pentru redarea imaginilor 3D, care cer de obicei mai mult de 20 MB de RAM. Plcile AGP aveau iniial 2 sau 4 MB de RAM AGP este numai pentru sisteme cu Pentium II cu chipset Intel 440LX, dar noul AGP-2 este pentru toat piaa; AGP-2 ofer rat de transfer standard de 500MB/sec Small Computer System Interface Small Computer System Interface (SCSI)- definit de standardul ANSI X3T9.2 - este o magistral de date independent care funcioneaz far intervenia direct a procesorului calculatorului. Structura sa de comand este mai complex dect tipurile precedente, permind operaii multiple de citire i scriere n acelai timp. Aceasta o face ideal pentru sistemele de operare multitasking, cum ar fi Windows **. SCSI ofer ctig clar de performan atunci cnd este folosit n servere i n sisteme de operare multitasking avansate, dar opereaz la aproximativ aceleai viteze ca alte tipuri de drivere n sistemele de operare cu un singur utilizator, cum este MS-DOS. SCSI a fost dezvoltat ca urmare a efortului n comun ntre Shugart Associates, NCR i ANSI. Standardul ANSI SCSI-1 a aprut n 1986 i definete comenzile, modurile de transfer, caracteristicile semnalului i lungimile de cablu agreate. Acest standard a suportat iniial o magistral paralel de 8 bii care opera la 5 Mb/sec. Dispozitivele externe folosesc un singur cablu, dar cele interne pot folosi acelai cablu cu conectori multipli. SCSI-2 a aprut n 1990 pentru rezolvarea problemelor de compatibilitate i performan. Au fost oferite trei versiuni de interfa SCSI-2: Fast SCSI, Wide SCSI i Fast/Wide SCSI. Fast SCSI are un conector cu 50 pini si transfer cte 8 bii odat, adic n jur de 10Mb/sec.

Wide SCSI transfer 16 bii de date odat, ceea ce nseamn 20 Mb/sec. Conectorul are 68 pini i interfaa suport pn la 16 dispozitive. Fast/Wide SCSI combin ratele mbunatite de transfer cu limea mare a bus-ului de date. Fast/Wide SCSI transfer 16 bii de date odat la viteze de 20 Mb/sec. Conectorul Fast/Wide are 68 pini. SCSI este o magistral independent de date ce const dintr-unul sau mai multe dispozitive SCSI i un adaptor gazd. Adaptorul gazd confer conectarea la magistrala de date a calculatorului i ntreine funcionarea magistralei SCSI. Magistrala suport de asemenea mai multe adaptoare gazd SCSI. Similar cu alte magistrale de date, SCSI necesit cerie specifice terminrii si adresrii pe care trebuie s le respectai n timpul instalrii i configurrii. Terminarea implic instalarea rezistoarelor electrice, sau terminatoarelor, la fiecare capt de magistral; astfel comenzile i datele s pot circula nentrerupt de-a lungul magistralei. Terminarea corect previne reflexia de semnal la capetele magistralei, lucru care poate strica datele. Toate magistralele de date cer terminaii electrice. Magistrala SCSI trebuie sa aib cte o terminaie la fiecare capt al cablului pentru a evita erorile n date, performan slab a magistralei i cderi repetate de transmisie. Terminarea incorect este cauza celor mai multe probleme a unei magistrale SCSI. Trebuie s terminai fiecare dispozitiv la captul magistralei SCSI i s deactivai terminarea dac dispozitivul este n mijlocul magistralei. SCSI suport urmtoarele trei metode de terminare: Terminarea pasiv este cea mai veche, mai simpl i mai puin de ncredere metod. O matrice de rezistoare la fiecare capt al cablului ofer terminaia dorit. Rezistena adiional din partea firului cablului sau a contactelor conectoarelor poate schimba rezistena total a terminaiei, suficient pentru a cauza probleme cnd folosii viteze mai mari pe magistral. Terminaia activ adaug reglri de tensiune i rezistoare pentru a oferi terminaii care simt variaii minore in rezistena magistralei. Terminaia activ este folosit la viteze mari pe magistralele de date. Terminaia perfect forat (Forced Perfect Termination FPT) adaug diode la regulatoarele de tensiune i la configuraiile de tensiune pentru a menine terminarea eficient tot timpul. FPT elimin totodat reflexiile de semnal pe magistrala SCSI i este metoda preferat de terminare pentru SCSI-2 i 3. Pentru toate tipurile de SCSI, terminarea activ ofer o terminare de magistral mai eficient i iniruirea de comenzi permite cereri simultane de pe magistral. Imbuntirea interfeei SCSI a facut posibil utilizarea ei ca suport pentru CD-ROM-uri, scannere i media detaabile. Cele cinci metode de baz pentru schimbarea terminaiei sunt urmtoarele: Adugarea sau eliminarea fizic a rezistoarelor din socluri sau dispozitive SCSI interne Schimbarea unui comutator terminal Eliminarea sau adugarea conectoarelor pe dispozitive SCSI externe Utilizarea programului de setup care a fost inial srit Nu se face nimic dac documentaia spune c terminaia este automat pentru acel dispozitiv Fiecare dispozitiv de pe o magistral SCSI trebuie s aib o adres unic. Atunci cnd instalai un dispozitiv SCSI trebuie s setai manual o adres unic de la 0 la 7 pe o magistral de 8 bii, sau de la 0 la 15 pe o magistral de 16 bii. Cu toate c de obicei nu conteaz pe care din ele l folosii, atta vreme ct fiecare este unic, numerele cele mai mari au prioritate mai mare. Dispozitivele SCSI comunic direct ntre ele, astfel c prioritatea dispozitivului nu are nici o influen n performan. Prioritatea numerelor de identitate (ID) a dispozitivelor SCSI este 7,6,5,4,3,2,1,0,15,14,13,12,11,10,9,8. Prin setarea inial ID pentru adaptorul gazd SCSI este 7, ID pentru majoritatea hard discurilor este 0, iar CD-ROM-urile i driver-ele cu band au 2. Unele adaptoare gazd SCSI oricum cer ca discul de boot s fie pe ID 0. Magistrala SCSI trimite date electrice n urmtoarele dou moduri: SCSI cu un singur capt (Single-ended SCSI) reprezint cea mai comun metod; se trimite semnalul de date printr-un fir al panglicii. Datorit faptului c panglica nu are imunitate pentru EMI, datele se pot erona. Pentru minimizarea problemelor de interferen, cablurile SCSI cu un

singur capt sunt limitate la lungimi foarte mici care descresc pe masur ce viteza magistralei crete. SCSI diferenial (Differential SCSI) trimite semnalul de date prin dou fire printr-un semnal cu polariti opuse pe fire. Cnd sistemul primete cele dou semnale, acesta le compar. Orice interferen care ar interveni n timpul transmisiei va avea acelai efect i aceeai polaritate pe ambele fire. In acest mod, sistemul poate cu uurin detecta i elimina interferena. SCSI diferenial suport lungimi de cablu mult mai mari dect tipul precedent.

SCSI cu un singur capt i difereniale sunt incompatibile. Conectarea dispozitivelor de acelai tip pe aceeai magistral va avea ca rezultat un defect electric instantanee la ambele dispozitive. Evident, c le putei converti pe ambele n tipul opus prin folosirea adaptoarelor.

Fire Wire IEEE (Institute of Electrical and Electronic Engineers) i-a propus redefinirea mediului i metodei transferurilor seriale pentru creterea ratei de transfer a interfeei prin care sunt cuplate dispozitivele periferice la PC; n acest scop au elaborat standardul IEEE-1394 pentru nlocuirea att a porturilor seriale ct i a porturilor paralele, a porturilor SCSI i chiar a adaptoarelor video. Standardul IEEE-1394 a utilizat o nou tehnologie de magistral numit Fire Wire, foarte rapid, ce poate atinge o rat de transfer de 100 Mb/s, 200 Mb/s i 400 Mb/s, rate solicitate n special de dispozitivele multimedia audio i video. La un adaptor IEEE-1394 pot fi cuplate n cascad un numr de 63 de dispozitive periferice; conectarea la placa de baz se poate realiza fie printr-o interfa dedicat IEEE-1394, fie printr-un adaptor PCI. Tehnologia elaborat se bazeaz pe o combinaie dintre tehnologia serial a portului RS-232C, cu facilitile protocoalelor SCSI, cu viteza magistralei locale i cu facilitatea racordrii plcilor MIDI. Majoritatea plcilor PC oferite de Adaptec, FAST Multimedia, Matrox i altele, includ n prezent editarea i captarea video digital; conexiunile IEEE-1394 sunt nc o raritate pe plcile de baz prezente (Adaptec i Texas Instruments ofer plci adaptoare cu suporturi IEEE-1394). USB (Universal Serial Bus) nltur dezavantajele menionate, asigurnd o rat de transfer de 1,5 Mb/s, 12 Mb/s, respectiv 480 Mb/s i posibilitatea connectrii a pn la 127 de dispozitive periferice printrun singur cablu. Introdus n 1996, USB furnizeaz mecanismul de baz pentru conectarea majoritii dispozitivelor periferice, introducnd o tehnologie proprie i o terminologie adecvat. USB divide componentele seriale n dou clase numite hub (centru) i funcii : centrele (hub-urile) furnizeaz suportul prin care se pot cupla funciile; funcia este reprezentat de orice dispozitiv care poate fi cuplat la PC, incluznd tastaturi, mouseuri, modemuri, plotter-e, scannere, imprimante i altele. USB acioneaz ca o magistral ce permite o mare varietate de dispozitive (periferice) conectate la PC, partajnd toate dispozitivele cuplate prin aceleai semnale. Informaiile ce se transfer pe magistral sub form de pachete pot fi recepionate de toate funciile; pentru accesul unei anumite funcii PC-ul va aduga adresa corespunztoare la pachetul emis, astfel c pachetul va fi recepionat numai de funcia care are adresa specificat. Suportul fizic al USB este un port, un conector ce aparine unui hub (centru); fiecare port conecteaz un singur dispozitiv, n timp ce hub-ul include mai muli conectori pentru cuplarea mai multor dispozitive. n acest context, PC-ul acioneaz asemntor unui hub de baz, numindu-se gazd (host); circuitul din PC care controleaz acest centru de baz i sistemul USB se numete controlerul de magistral (fiecare USB include un singur controler). Pentru a putea s lucreze, hardware-ul USB necesit un protocol USB ce constituie partea cea mai complex a proiectrii USB; acesta limiteaz numrul funciilor cuplate la magistral la 127, datorit celor apte bii care constituie adresa fiecrei funcii (27 = 128), una fiind rezervat. Lungimea maxim a cablului USB poate fi de cinci metri. Pe de alt parte, USB solicit un suport software specific; orice unitate cu un conector USB are integrat software-ul din construcie. La rndul su, sistemul de operare trebuie s dispun de driver-ele corespunztoare fiecrei funcii instalate, drivere care creeaz comenzile sau pachetele de date pentru fiecare dispozitiv; de asemenea, va conine un driver USB care furnizeaz o serie de servicii. CPU furnizeaz canalul (pipe) pentru dirijarea datelor ctre diferitele funcii.

Aa cum s-a menionat anterior, transferul de date pe magistrala USB se realizeaz n pachete: Cmp de Identificator al Date Control erori sincronizare 8 pachetului 0-1032 bytes 16 bii bii 8 bii Structura generic a pachetului de date USB

2.DISPOZITIVELE PERIFERICE

Perifericele de intrare cuprind: tastatura permite introducerea manual a datelor sau comenzilor; mouse-ul faciliteaz operarea la calculator prin pozitionri, selectri de informatii, actionarea asupra unor obiecte de control si optiuni de meniu; scanner pentru introducerea imaginilor n sistemul birotic, unde vor fi retinute pe principii digitale; microfon si interfat pentru sunet pentru captarea direct de dispozitii si mesaje, comentarii si rapoarte, interviuri, tratative, conferinte etc. camer de luat vederi si interfat audio-video compatibil pentru nregistrarea imaginilor si transformarea lor n form digital; cititorul de CD (DVD) preia, pe principii optice, informatiile de pe discuri compacte (optice); lectorul optic de microfilme si interfat specific transfer imaginile documentelor nregistrate optic pe pelicul sub form de microfilm (eventual din arhiva electronic), astfel nct acestea s poat fi proiectate si pe monitorul calculatorului. Perifericele de iesire cuprind: monitorul alb-negru sau color, care asigur afisarea informatiilor (ca interfat fizic se utilizeaz placa video); imprimanta pentru tiprirea (alb-negru sau color) a datelor, textelor / documentelor sau imaginilor; plotter-ul pentru trasarea de schite, planuri, desene de specialitate alb-negru sau color; inscriptorul de CD-uri permite scrierea de informatii pe discurile compacte optice; interfat audio pentru transmitere de sunete (memorate sau n curs de receptie) n retele locale sau la distant. Se pot folosi dispozitive electronice de tipul amplificatoarelor de sunet, difuzoarelor (speaker pentru calculator), incintelor acustice. Speaker-ul calculatorului emite mesaje si alte informatii sonore; videoproiector - care preia imaginile ce s-ar afisa pe monitor si le proiectez pe un ecran; imprimanta pentru microfilm si interfata sa permite transferul documentelor din memoria intern a calculatorului pe suportul specific, integrat n arhiva electronic. Perifericele de intrare-iesire cuprind: unitti de suporturi magnetice (discuri fixe, flexibile, dischete de ZIP pentru memorarea digital, sub form de fisiere, a unor tipuri diverse de date: numerice, texte / documente, sunete, imagini. n functie de natura informatiei continute si modul de creare, fisierele vor avea tipuri specifice (documente, imagini, sunete etc.), ceea ce se va reflecta n numele lor (extensie). Fiecare tip de fisier va si prelucrat de un produs soft specific. unitti audio-analogice de band magnetic si interfata lor - sunt echipamente electronice, de uz larg sau profesionale, destinate nregistrrii, stocrii si redrii informatiei sonore sub form analogic. Este vorba despre casetofoane, magnetofoane, reportofoane, dictafoane care folosesc casete si benzi magnetice. unitti video-analogice si interfata lor cu sistemul informatic sunt echipamente electronice de tip video cu ajutorul crora se poate nregistra pe banda magnetic specific informatie audiovizual; aceasta se poate ulterior prelucra si reda cu echipamente de tip videoplayer / videorecorder. aparat telefonic si interfat telefonic pentru: o receptarea mesajelor sonore comunicate analogic sau digital si nregistrarea lor digital o transmitere de mesaje nregistrate direct sau sub form de fisiere digitale

aparat telefax si interfat telefax pentru: o receptionarea mesajelor fax, tiprirea lor direct la imprimanta fax si eventual nregistrarea lor digital o transmiterea la distant a documentelor de tip fax, n regim imediat (direct din document) sau memorat (prin lectura documentului din memoria intern sau extern a calculatorului) telecopiator cu: o interfat de intrare pentru receptionarea, local sau la distant, a imaginilor de tip document o interfat de iesire pentru transmiterea, ctre un copiator, situat local sau la distant (prin retele de comunicatii), a unor imagini (documente) memorate digital interfat video pentru: o receptionarea imaginilor si secventelor sonore transmise prin retele locale de televiziune cu circuit nchis sau retele TV la distant o transmiterea de imagini si sunete prin aceleasi tipuri de retele

ntreruperile
Atunci cnd primim date la unul din porturile calculatorului, exista doua metode pentru a citi starea acestora: o Prima metoda implica testarea la intervale regulate a intrrilor pentru a determina daca au aprut date. In cazul in care detectam o schimbare de stare a portului, consideram ca s-au primit date si iniiem procedura de citire a acestora din port. Metoda este mai simpla, dar implica folosirea continua a procesorului, lund din timpul acestuia, care putea fi folosit pentru rezolvarea altor procese si calcule. o A doua metoda consta in folosirea ntreruperilor. Acum procesorul isi desfoar activitatea in mod normal, si doar cnd se primesc date in port atenia acestuia este directionata pentru preluarea datelor. Atenionarea se face prin emiterea unei cereri de ntrerupere. In momentul in care aceasta este primita, procesorul termina executarea instruciunii curente, plaseaz in stiva adresele si datele, si trece la executarea rutinei de tratare a ntreruperii (Interrupt Service Routine - ISR), care poate prelua datele din port si le plaseaz intr-un buffer. Dup terminarea tratrii ntreruperii procesorul reia lucrul de unde a rmas. Metoda este mai grea din punct de vedere al programatorului, insa procesorul nu mai pierde timp in scanarea portului. ntreruperile si arhitectura INTEL ntreruperile nu trebuie asociate in ntregime cu dispozitivele de intrare/iesire. Familia 8086 asigura 256 de ntreruperi, multe din acestea exclusive de tip software. Seria 8086 de microprocesoare are Tabela vectorilor de ntreruperi la adresa 0000:0000 si se ntinde pe 1024 octei. Tabela conine adresele rutinelor de tratare a ntreruperilor -Interrupt Service Routines (ISR), toate de 4 octei lungime.
INT (Hex) 00 - 01 02 03 - 07 08 09 0A 0B 0C 0D 0E 0F 10 - 6F 70 IRQ Exception Handlers Non-Maskable IRQ Exception Handlers Hardware IRQ0 Hardware IRQ1 Hardware IRQ2 Hardware IRQ3 Hardware IRQ4 Hardware IRQ5 Hardware IRQ6 Hardware IRQ7 Software Interrupts Hardware IRQ8 Common Uses Non-Maskable IRQ (Parity Errors) System Timer Keyboard Redirected Serial Comms. COM2/COM4 Serial Comms. COM1/COM3 Reserved/Sound Card Floppy Disk Controller Parallel Comms. Real Time Clock

71 72 73 74 75 76 77 78 - FF

Hardware IRQ9 Hardware IRQ10 Hardware IRQ11 Hardware IRQ12 Hardware IRQ13 Hardware IRQ14 Hardware IRQ15 Software Interrupts

Redirected IRQ2 Reserved Reserved PS/2 Mouse Math's Co-Processor Hard Disk Drive Reserved

Pe un PC, 15 ntreruperi sunt hardware si inca o ntrerupere care este nemasacabila. Restul vectorilor de ntrerupere sunt folosii pentru ntreruperi software si tratarea exceptiilor (exception handlers). Rutinele de tratare a excepiilor intervin cand are loc o eroare. Un exemplu de astfel de ntrerupere e reprezentat de primul vector de ntrerupere, care conine adresa pentru eroarea Divide By Zero. Daca o astfel de eroare apare, microprocesorul ncepe execuia codului care se gaseste la adresa 0000:0000. ntreruperile Hardware Programmable Interrupt Controller (PIC) este cel care trateaz ntreruperile hardware. Majoritatea PC-urilor au doua, plasate la adrese diferite. Una dintre ele trateaz IRQ de la 0 la 7 si cealalt IRQ de la 8 la 15, dnd in total 15 linii IRQ individuale, deoarece al doilea PIC este cascadat primului, folosind IRQ2. Cea mai mare parte a initializarii PIC-urilor se face de ctre BIOS, deci nu trebuie sa avem grija dect de doua instruciuni. PIC are facilitatea de mascare a IRQ-urilor individuale, astfel nct acestea sa nu ajung la procesor. Prin urmare prima instruciune este Operation Control Word 1 (OCW1) care seteaz care IRQ sunt mascate si care nu. Deoarece sunt doua PIC-uri plasate la doua adrese diferite, trebuie sa determinam care PIC trebuie folosit. Primul este l adresa de baza 0x20h si controleaza IRQ 0 pana la 7. Formatul Operation Control Word 1 este mai jos.
Bit 7 6 5 4 3 2 1 0 Disable IRQ IRQ7 IRQ6 IRQ5 IRQ4 IRQ3 IRQ2 IRQ1 IRQ0 Function Parallel Port Floppy Disk Controller Reserved/Sound Card Serial Port Serial Port PIC2 Keyboard System Timer

Daca se dezactiveaz IRQ 2 la care e conectat PIC2, dezactivam implicit ntreruperile 8-15. Al doilea PIC este localizat la adresa de baza 0XA0h si controleaz IRQ 8- 15. Formatul Operation Control Word este prezentat in continuare.

Bit 7 6 5 4 3 2 1 0

Disable IRQ IRQ15 IRQ14 IRQ13 IRQ12 IRQ11 IRQ10 IRQ9 IRQ8 Reserved Hard Disk Drive Maths Co-Processor PS/2 Mouse Reserved Reserved Redirected IRQ2 Real Time Clock

Function

Pentru a activa un IRQ, acesta trebuie inversat fata de tabelul de mai sus. De exemplu, activarea lui IRQ 3 se face prin trimiterea octetului 0xF7 ca OCW1 la PIC1. Pentru a nu afecta alte IRQ-uri deja activate, se folosete mascarea. De exemplu, pentru acelai caz, putem folosi pentru activare: outportb(0x21,(inportb(0x21) & 0xF7); OCW1 se trimite pe adresa de baza +1. Aceeai procedura se aplica pentru dezactivarea unui IRQ. Funcia aplicata in acest caz este insa OR la continutul OCW1. De exemplu : outportb(0x21,(inportb(0x21) | 0x08); Cealalta instruciune PIC de care trebuie sa avem grija este End of Interrupt (EOI). Ea este trimisa ctre PIC la sfarsitul rutinei de tratare a ntreruperii, pentru ca acesta sa poata reseta registrul In Service Register. EOI se poate trimite folosind outportb(0x20,0x20); pentru PIC1 sau outportb(0xA0,0x20); pentru PIC2.

Programmable Interrupt Controller

Aa cum am discutat cererile de ntreruperi (Interrupt ReQuests - IRQ's) ale PC-ului sunt tratate de doua 8259 Programmable Interrupt Controller. Daca la inceputul dezvoltarii PC-urilor, PIC-urile erau externe, in modelele mai noi acestea sunt integrate in chipset.

Aceasta este diagrama PIC, in care se observa 8 linii separate de cereri de ntreruperi care intra in Interrupt Mask Register (IMR) pentru a vedea daca sunt mascate sau nu. Daca sunt mascate, cererile nu mai sunt procesate in continuare. Daca nu sunt mascate, cererea este nregistrata de Interrupt Request Register (IRR). Registrul Interrupt Request Register tine toate cererile IRQ pana cnd acestea sunt tratate. Daca este necesar, registrul poate fi citit prin setarea unor bii in cuvntul de control Operation Control Word 3. Priority Resolver este cel care selecteaz IRQ cu prioritatea maxima. ntreruperile cu numar mic sunt prioritare (ex. IRQ0 este prioritar fata de IRQ1) Dupa determinarea crui IRQ trebuie procesat, procesorul trebuie atentionat sa execute ISR. Acest proces este executat prin trimiterea unei cereri INT catre procesor (prin activarea liniei INT a procesorului). Procesorul va termina instruciunea care este executata, apoi va confirma primirea cererii prin trimiterea unui puls INTA (Interrupt Acknowledge). La primirea INTA de la procesor, IRQ-ul procesat de PIC este stocat in registrul In Service Register (ISR) care indica ce IRQ este tratat in prezent. In acest moment bitul IRQ-ului din IRR este resetat pentru ca intreruperea nu mai este in stadiul de cerere ci este deja tratata. Un alt puls INTA este trimis de procesor pentru a semnaliza PIC-ul sa plaseze un pointer de 8 biti pe bus-ul de date, corespunzand numarului IRQ-ului. Daca trebuie tratat un IRQ de catre PIC2 atunci acesta trebuie sa trmita pointerul catre procesor. PIC1 va selecta PIC2 pentru a trimite pointerul prin plasarea identitatii PIC2 pe liniile de cascadare dintre PIC-uri (aceeste linii constau intr-o magistrala compusa din 3 linii).

Cei mai semnificativi 5 biti ai acestui pointer sunt initializati prin Initialization Command Word 2 (ICW2). Acestia sunt 00001 pentru PIC1 si 01110 pentru PIC2. Ultimii 3 biti sunt setai in functie de ce IRQ trebuie tratat. De exemplu, daca IRQ3 cere tratare, atunci pointerul va fi compus din 00001 pentru primii 5 biti si 011 pentru ultimii trei, echivalnd cu 0x0B care este chiar vectorul de ntreruperi al lui IRQ3. Pentru PIC2, daca IRQ10 cere tratare, atunci 01110010 va fi trimis, reprezenand 72h. IRQ10 este conectat la IR2 din PIC2, deci 010 sunt folosii pentru cei mai puin semnicativi bii. Dup ce ISR se termina, trimite un EOI (End of Interrupt), care reseteaza In Service Register. Daca cererea provine de la PIC2, atunci EOI trebuie trimis ctre ambele PIC-uri. PIC-ul trece apoi la reluarea procesului pentru ntreruperea cu prioritatea cea mai mare. Daca nu mai exista cereri de ntreruperi, PIC asteapta pentru apariia uneia. Redirectarea IRQ2/IRQ9 Redirectarea lui IRQ2 poate cauza unele confuzii. In calculatoarele XT originale exista un singur PIC, deci doar 8 IRQ-uri. Cum acestea nu mai erau suficiente si cum se dorea pastrarea compatibilitatii cu hardware-ul deja existent, se propune noua configuratie, ca in continuare: Procesorul are o singura linie pentru ntreruperi, deci al doilea controler trebuia conectat la primul intr-o configuraie master/slave. Pentru aceasta a fost selectat IRQ2. Dispozitivele care foloseau pana atunci IRQ 2 au fost redirectionata ctre IRQ9, deoarece nici un dispozitiv nu mai folosea aceasta ntrerupere. O alta problema era ca dispozitivele care foloseau IRQ2 instalau ISR la INT 0x0A. Prin urmare s-a folosit o rutina ISR la adresa 71h, care trimite EOI ctre PIC2 si apoi cheam ISR la INT 0x0A. In limbaj de asamblare, secventa este urmatoarea:
MOV AL,20 OUT A0,AL INT 0A IRET ; Send EOI to PIC2 ; Call ISR for IRQ2

Rutina trebuie doar sa trimita EOI catre PIC2, pentru ca se stie ca o rutina ISR scrisa pentru IRQ2 va trimite EOI la PIC1. Acest exemplu distruge coninutul AL, care trebuie salvat in stiva. Deoarece PIC2 este iniializat ca slave prin IRQ2, orice cerere folosind PIC2 nu va activa ISR pentru IRQ2. Pointerul de 8 bii este asigurat de PIC2.

Adresele PIC (Programmable Interrupt Controller)

Cele doua PIC-uri din calculator sunt initializate de BIOS, deci nu trebuie sa avem aceasta grija. Totui listam mai jos cuvintele de comanda pentru 8259 PIC si cele compatibile. Primul tabel este pentru PIC1, al doilea pentru PIC2.
Address Read/Write Write Write Write Read Read Write Write Write Read/Write Function Initialization Command Word 1 (ICW1) Operation Command Word 2 (OCW2) Operation Command Word 3 (OCW3) Interrupt Request Register (IRR) In-Service Register (ISR) Initialization Command Word 2 (ICW2) Initialization Command Word 3 (ICW3) Initialization Command Word 4 (ICW4) Interrupt Mask Register (IMR)

20h

21h

Pentru PIC2:

Address

Read/Write Write Write

Function Initialization Command Word 1 (ICW1) Operation Command Word 2 (OCW2) Operation Command Word 3 (OCW3) Interrupt Request Register (IRR) In-Service Register (ISR) Initialization Command Word 2 (ICW2) Initialization Command Word 3 (ICW3) Initialization Command Word 4 (ICW4) Interrupt Mask Register (IMR)

A0h

Write Read Read Write Write Write Read/Write

A1h

Initialization Command Word 1 (ICW1)

Daca PIC-ul a fost resetat, trebuie iniializat cu 2 pana la 4 cuvinte de iniializare (Initialization Command Word), nainte de a incpe procesarea IRQ-urilor. Iat cele patru posibile cuvinte de iniializare (ICW):
Bit(s) 7:5 4 3 2 1 0 Function Interrupt Vector Addresses for MCS-80/85 Mode. Must be set to 1 for ICW1 1 0 1 0 1 0 1
0

Level Triggered Interrupts Edge Triggered Interrupts Call Address Interval of 4 Call Address Interval of 8 Single PIC Cascaded PICs Will be Sending ICW4
Don't need ICW4

PIC 8259 ofera multe functii care nu sunt folosite in PC, in special pentru microprocesoare MCS80/85. Tot ce trebuie sa urmrim este daca sistemul nostru ruleaza in modul single (cu un PIC) sau in modul cascadat (cu doua PIC-uri) si daca ICW 4 mai este necesar. Pentru PC acesta este necesar.

Initialization Command Word 2 (ICW2)

Bit 7 6 5 4 3 2 1 0 8086/8080 Mode I7 I6 I5 I4 I3 MCS 80/85 Mode A15 A14 A13 A12 A11 A10 A9 A8

ICW 2 selecteaz care informaie despre vector este trimisa pe bus in timpul celui de al doilea puls INTA. In modul 8086, doar bitii 7:3 sunt folosii. Acestia sunt 00001000 (0x08) pentru PIC1 si 01110000 (0x70) pentru PIC2. Daca se dorete relocarea Tabelei Vectorilor de ntreruperi, atunci folosii acest registru.

Initialization Command Word 3 (ICW3)

Exista doua ICW3 diferite, unul pentru PIC master si celalalt pentru PIC slave.
Bit 7 6 5 4 3 2 1 0 Bit(s) 7 6 5 4 3 2:0 Function (master) IR7 is connected to a Slave IR6 is connected to a Slave IR5 is connected to a Slave IR4 is connected to a Slave IR3 is connected to a Slave IR2 is connected to a Slave IR1 is connected to a Slave IR0 is connected to a Slave Function (slave) Reserved. Set to 0 Reserved. Set to 0 Reserved. Set to 0 Reserved. Set to 0 Reserved. Set to 0 Slave ID 000 001 010 011 100 101 110 111 Slave 0 Slave 1 Slave 2 Slave 3 Slave 4 Slave 5 Slave 6 Slave 7

Pentru PIC slave, este folosit:

Initialization Command Word 4 (ICW4)

Multe din functiile cestuia nu sunt folosite in PC. Trebuie doar setat modul 8086/8080 prin bitul 0.
Bit(s) 7 6 5 4 3:2 Function Reserved. Set to 0 Reserved. Set to 0 Reserved. Set to 0 1 Special Fully Nested Mode 0 Not Special Fully Nested Mode 0x Non - Buffered Mode 10 Buffered Mode - Slave 11 Buffered Mode - Master 1 Auto EOI 0 Normal EOI 1 8086/8080 Mode 0 MCS-80/85

1 0

Operation Control Word 1 (OCW1)

Dupa ce ICW-urile au fost trimise ctre PIC, se pot trimite cuvintele de control - Operation Control Words, in orice ordine si in orice moment ctre PIC. Acestea sunt prezentate in continuare.
Bit 7 6 5 4 3 2 1 0 PIC 2 Mask IRQ15 Mask IRQ14 Mask IRQ13 Mask IRQ12 Mask IRQ11 Mask IRQ10 Mask IRQ9 Mask IRQ8 PIC 1 Mask IRQ7 Mask IRQ6 Mask IRQ5 Mask IRQ4 Mask IRQ3 Mask IRQ2 Mask IRQ1

Operation Control Word 2 (OCW2)

Acest cuvnt selecteaza cum functioneaza procedura EOI (End of Interrupt). Singurul lucrul care prezint interes este comanda EOI non-specifica, care trebuie trimisa la sfarsitul ISR.
Bit(s) 7:5 Function 000 Rotate in Auto EOI Mode (Clear) 001 Non Specific EOI 010 Reserved 011 Specific EOI 100 Rotate in Auto EOI Mode (Set) 101 Rotate on Non-Specific EOI 110 Set Priority Command (Use Bits 2:0) 111 Rotate on Specific EOI (Use Bits 2:0) Must be set to 0 Must be set to 0 000 Act on IRQ 0 or 8 001 Act on IRQ 1 or 9 010 Act on IRQ 2 or 10 011 Act on IRQ 3 or 11 100 Act on IRQ 4 or 12 101 Act on IRQ 5 or 13 110 Act on IRQ 6 or 14 111 Act on IRQ 7 or 15

4 3 2:0

Operation Control Word 3 (OCW3)

Biii 0 si 1 ne dau posibilitatea s citim Interrupt Request Register (IRR) si In-Service Register (ISR). Citirea registrului se face la adresa de baza. De exemplu, pentru citirea ISR, trebuie setai amndoi biii in 1 si apoi urmtoarea citire din registru (0x20 pentru PIC1 sau 0xA0 penrtu PIC2) returneaz starea ISR (In-Service Register).
Bit(s) 7 Function Must be set to 0

6:5

00 Reserved 01 Reserved 10 Reset Special Mask 11 Set Special Mask

4 3 2 1:0

Must be set to 0 Must be set to 1 1 0 Poll Command No Poll Command

00 Reserved 01 Reserved 10 Next Read Returns Interrupt Request Register 11 Next Read Returns In-Service Register