COMUNICAREA

Comunicarea - procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinaţie, folosind un anumit cod şi un anumit canal. Elementele situaţiei de comunicare:
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Emiţătorul – transmite mesajul Receptorul – primeşte mesajul Mesajul – secvenţa de semnale (verbale sau nonverbale) pe care E o transmite R Codul – tipul de semnale utilizat (lingvistic, gestual, sonor etc.) Canalul – mediul prin care mesajul ajunge de la E la R Contextul (referentul) – aspectul la care se referă mesajul, subiectul acestuia.

Tipuri de comunicare: verbală - orală şi scrisă (se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţiila actul de comunicare) • nonverbală (se realizează prin gesturi, mimică, poziţia corpului) • paraverbală (se realizează prin intermediul aspectelor legate de accent, intonaţie) • directă – unilaterală mediată – bilaterală Funcţiile comunicării:
- Funcţia referenţială (informativă); îi aparţin enunţurile neutru-informative. - Funcţia emotivă (expresivă/ interjecţională) centrată asuăpra emiţătorului, marchează •

participarea afectivă a vorbitorului (pers I a pronumelui şi verbului).
- Funcţia conativă (persuasivă), orientează enunţul către destinatar (receptor), este marcată de

persoana a II-a a pronumelui şi verbului.
- Funcţia fatică asigură menţinerea contactu-lui dintre vorbitor/i şi interlocutor/i. - Funcţia metalingvistică este predominată de fraze care aparţin metalimbajului, care

transmit informaţii despre un anumit cod. - Funcţia poetică (estetică) este concentrată asupra mesajului, constituind funcţia predominantă a artei verbale. (Cf. lui Roman Jakobson)
-

Funcţia expresivă sau emotivă cand E îşi exprimă sentimentele, iar în text pot fi pronume şi verbe la persoana I şi interjecţii cu valoare afectivă.

-

Funcţia conativă (centrată pe R) când E încearcă să-l influenţeze, să-l incite la acţiune pe interlocutor prin îndemn, ordin, rugăminte, iar în text pot fi prezente: pronume şi verbe la persoana a II-a sau la imperativ, formule de adresare, subsatntive în vocativ.

elemente de prozodie. dar şi în vorbirea curentă. etc - Funcţia metalingvistică (centrată pe cod) când în text există formulări care verifică înţelegerea informaţiei. în expresii şi locuţiuni populare. iar în text pot fi prezente: cuvinte cu sens conotativ. imagini artistice. menţinând contactul dintre interlocutori. (Ai înţeles despre ce vorbim? sau Ai priceput ce ţi-am zis?) - Funcţia fatică (centrată pe canal) controlează canalul. . figuri de stil.- Funcţia poetică centrată pe mesaj (pune în valoare mesajul). prin verificări şi confirmări: Mă auzi? Mă vezi când îţi explic? - Funcţia referenţială (centrată pe context sau referent): transmite informaţii despre lumea reală sau imaginară. în sloganuri.Această funcţie se manifestă nu numai în poezie. proverbe.

” . după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginaţiunei. Românca). Opere XVI.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. (slogan politic) “D. la fiinţe şi la tine însuţi. • “Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques.” (I.Telegrafia-ză-mi de vii. coordonator Dimitrie Vatamaniuc. daţi-mi vă rog voie să trec! • Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. Nu e important cât de mic eşti. Mâne e ziua numelui tău . încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) 4. nehotărât chiard in copilăria mea. dupa ce l-ai iubit. Pracizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. 2.EXERCIȚ II 1. este extraordinară! • Domnule.. important e cât de mare vrei să fi. Dacă-l înveţi să pescuiască. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări. Se dau textele: [7 noiembrie.Andre Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. 624. Documentar. Editura Academiei.te-a furat în ultimii patru ani”.John Kalench 3. Bucureşti. Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi.” . îmi pare destul de rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii tăi cei frumoşi. să ne mai îmbătăm unul de altul. visat şi dorit într-un chip vag. • Trenul pleacă la ora şapte. (slogan politic) “Radio de pici”. il hrăneşti pentru toată viaţa. Moftangii. te sărut dorindu-ţi toată fericirea lumii.” . E imposibil să zbori ca un vultur. nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta fantezie. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. trebuie să te îndepărtezi oarecum.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. un dor purtat cu atâta amar şi suferinţă . tu de mă iubeşti. canal): “Ca să judeci drept un lucru. desigur că mă vei ierta. Corespondenţă.A. cât pentru mine. şi vei veni la Iaşi.” .Caragiale. Identifică funcţiile comunicării în următoaele enunţuri: • Îmi place în mod deosebit această carte. dacă te-nconjori doar de ciori.L. Veronica Mihai Eminescu. P. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător. 1879] Eminescul meu scump. Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp. fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva. [15 februarie 1909] .1989. tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal. receptor.

□ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie. care a ştiut poate mai mult să te supere decât să se folosească de învăţăturile Domniei Tale. □ câţiva elevi discută într-o pauză. □ un copil telefonează acasă. îşi permite. completaţi tabelul următor. precum şi scopul comunicării. cod. receptor.L.Ilustre Domnule Profesor. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare: □ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor.Caregiale (I. 4. Pracizează elementele situaţiEI de comunicare (emiţător. □ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală.Caragiale – Opere. VII. canal). 1. cu tot respectul. vizual (imagine) etc canal context electronic tema piesei de teatru . □ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri. telespectatorii actele urmăreşte o regizorul. □ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat. piesei de piesă de teatru la actorul etc teatru televizor cod verbal (limbă). Un şcolar puţin însemnat. dar cel care răspunde la telefon nu-l aude. Corespondenţă). a-ţi trimite din depărtare urarea sa cordială: Să trăiasă Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu întru mulţi ani sănătos. situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cineva scenaristul. □ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare.L. cuminte şi vesel! Aşa cum din tinereţe îl ştie bătrânul şcolar I. cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la exerciţiul 1. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos. 2.

3. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. ţiuitul tăcerii. este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău.” “E imposibil să zbori ca un vultur. important e cât de mare vrei să fii. Precizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii. Românca). e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. h) „.” . 5. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) “Paxeladin : se dă la tuse! » ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii) . da..Ce este optimismul? întrebă Cacombo. ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional ) b) “Ca să judeci drept un lucru. mă auziţi?”. „Vorbiţi mai tare. d) Trenul pleacă la ora şapte. . caracterizând o vreme geroasă “.Vai! zise Candide. f) Tu. Dacă-l înveţi să pescuiască. canal): a) „ În decursul acestei săptămâni. În Moldova. jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp anticiclonic. Ai putut să deschizi fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa.John Kalench 4. m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere asurzitoare. cioară albă. este extraordinară! b) Domnule. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări.te-a furat în ultimii patru ani”. ce vreme frumoasă! j) „Alo.L.” (I. dacă te-nconjori doar de ciori. dureros de dulce.” “Nu e important cât de mic eşti.” . Oltul) g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3.A. Mai eşti pe fir?. Când spun aici scriitor clasic. da.Caragiale. (slogan politic) “D. dupa ce l-ai iubit. Moftangii. trebuie să te îndepărtezi oarecum.” i) Vai. clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu.” “Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. să ne răzbuni! (Octavian Goga. Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?. il hrăneşti pentru toată viaţa. vă rog!” k) „Apele plâng. mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi. nu la faptul că opera sa aparţine clasicismului. în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. la fiinţe şi la tine însuţi.” – André Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. Sara pe deal) l) Alo! Mă auzi?. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. Oltule. pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară. daţi-mi vă rog voie să trec! c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. receptor. (slogan politic) “Radio de pici”.” . corelate cu ninsoare. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare: a) Îmi place în mod deosebit această carte. Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol.

Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. geaba rupi nişte papuci. poetică f. Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag. unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. expresivă c. succes deplin la examenele care urmează. Totul este aici minunat. d. te felicit din toată inima./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. referenţială d. Regret că nu pot veni la petrecerea ta. metalingvistică b. dar năravul. ba. N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. geaba te duci. Lupu-şi schimbă părul. Mă aflu momentan la Sinaia. Paula 8. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare : Sinaia. Ţi-am pregătit un cadou pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. b. geaba rupi cele opinci. fatică e./ Spune-mi cu cine te însoţeşti. c. Spune-mi cu cine te însoţeşti. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine. vremea este superbă şi mă distrez extraordinar. Până atunci./ Lupul îşi schimbă părul. dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul.“Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă ) 6. ca să ştiu cine eşti. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice). Alegeţi pentru fiecare din perechile de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”: a. 24 aprilie. conativă . geaba te duci. 7. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii: a. îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii. 9. ca să-ţi spun cine eşti. Geaba vii. dar nu şi năravul./ Geaba vii. 2010 Dragă Dana.