COMUNICAREA

Comunicarea - procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinaţie, folosind un anumit cod şi un anumit canal. Elementele situaţiei de comunicare:
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Emiţătorul – transmite mesajul Receptorul – primeşte mesajul Mesajul – secvenţa de semnale (verbale sau nonverbale) pe care E o transmite R Codul – tipul de semnale utilizat (lingvistic, gestual, sonor etc.) Canalul – mediul prin care mesajul ajunge de la E la R Contextul (referentul) – aspectul la care se referă mesajul, subiectul acestuia.

Tipuri de comunicare: verbală - orală şi scrisă (se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţiila actul de comunicare) • nonverbală (se realizează prin gesturi, mimică, poziţia corpului) • paraverbală (se realizează prin intermediul aspectelor legate de accent, intonaţie) • directă – unilaterală mediată – bilaterală Funcţiile comunicării:
- Funcţia referenţială (informativă); îi aparţin enunţurile neutru-informative. - Funcţia emotivă (expresivă/ interjecţională) centrată asuăpra emiţătorului, marchează •

participarea afectivă a vorbitorului (pers I a pronumelui şi verbului).
- Funcţia conativă (persuasivă), orientează enunţul către destinatar (receptor), este marcată de

persoana a II-a a pronumelui şi verbului.
- Funcţia fatică asigură menţinerea contactu-lui dintre vorbitor/i şi interlocutor/i. - Funcţia metalingvistică este predominată de fraze care aparţin metalimbajului, care

transmit informaţii despre un anumit cod. - Funcţia poetică (estetică) este concentrată asupra mesajului, constituind funcţia predominantă a artei verbale. (Cf. lui Roman Jakobson)
-

Funcţia expresivă sau emotivă cand E îşi exprimă sentimentele, iar în text pot fi pronume şi verbe la persoana I şi interjecţii cu valoare afectivă.

-

Funcţia conativă (centrată pe R) când E încearcă să-l influenţeze, să-l incite la acţiune pe interlocutor prin îndemn, ordin, rugăminte, iar în text pot fi prezente: pronume şi verbe la persoana a II-a sau la imperativ, formule de adresare, subsatntive în vocativ.

în expresii şi locuţiuni populare. . proverbe. elemente de prozodie. menţinând contactul dintre interlocutori. prin verificări şi confirmări: Mă auzi? Mă vezi când îţi explic? - Funcţia referenţială (centrată pe context sau referent): transmite informaţii despre lumea reală sau imaginară. etc - Funcţia metalingvistică (centrată pe cod) când în text există formulări care verifică înţelegerea informaţiei. figuri de stil.- Funcţia poetică centrată pe mesaj (pune în valoare mesajul). dar şi în vorbirea curentă. în sloganuri. iar în text pot fi prezente: cuvinte cu sens conotativ. (Ai înţeles despre ce vorbim? sau Ai priceput ce ţi-am zis?) - Funcţia fatică (centrată pe canal) controlează canalul. imagini artistice.Această funcţie se manifestă nu numai în poezie.

[15 februarie 1909] .” .” . trebuie să te îndepărtezi oarecum. 1879] Eminescul meu scump. Corespondenţă.John Kalench 3. Mâne e ziua numelui tău . fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. • “Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques. desigur că mă vei ierta. (slogan politic) “D. • Trenul pleacă la ora şapte. tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal. să ne mai îmbătăm unul de altul. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. este extraordinară! • Domnule. Editura Academiei. il hrăneşti pentru toată viaţa. după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginaţiunei. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. Bucureşti. important e cât de mare vrei să fi. P. Românca).Telegrafia-ză-mi de vii.” (I. Se dau textele: [7 noiembrie. Moftangii. Opere XVI.L. E imposibil să zbori ca un vultur.A. şi vei veni la Iaşi. Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. dupa ce l-ai iubit. Dacă-l înveţi să pescuiască. 624. tu de mă iubeşti. te sărut dorindu-ţi toată fericirea lumii. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) 4. nehotărât chiard in copilăria mea. Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp. dacă te-nconjori doar de ciori. nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta fantezie. îmi pare destul de rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii tăi cei frumoşi. Documentar. Identifică funcţiile comunicării în următoaele enunţuri: • Îmi place în mod deosebit această carte.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.EXERCIȚ II 1.1989. receptor. un dor purtat cu atâta amar şi suferinţă . la fiinţe şi la tine însuţi. daţi-mi vă rog voie să trec! • Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. coordonator Dimitrie Vatamaniuc. visat şi dorit într-un chip vag.Caragiale.” . Veronica Mihai Eminescu. canal): “Ca să judeci drept un lucru.” . (slogan politic) “Radio de pici”.Andre Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi.te-a furat în ultimii patru ani”. 2. Nu e important cât de mic eşti.. Pracizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. cât pentru mine.

□ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare. Corespondenţă). vizual (imagine) etc canal context electronic tema piesei de teatru . □ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare: □ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor. dar cel care răspunde la telefon nu-l aude. receptor. cod. □ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie.Caragiale – Opere. □ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală. piesei de piesă de teatru la actorul etc teatru televizor cod verbal (limbă). cuminte şi vesel! Aşa cum din tinereţe îl ştie bătrânul şcolar I.Ilustre Domnule Profesor. a-ţi trimite din depărtare urarea sa cordială: Să trăiasă Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu întru mulţi ani sănătos. 1.L. telespectatorii actele urmăreşte o regizorul.Caregiale (I. îşi permite. situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cineva scenaristul.L. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos. VII. precum şi scopul comunicării. completaţi tabelul următor. cu tot respectul. 4. cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la exerciţiul 1. care a ştiut poate mai mult să te supere decât să se folosească de învăţăturile Domniei Tale. □ câţiva elevi discută într-o pauză. Pracizează elementele situaţiEI de comunicare (emiţător. □ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat. canal). □ un copil telefonează acasă. Un şcolar puţin însemnat. 2.

A.” “Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Moftangii. e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques. la fiinţe şi la tine însuţi.” i) Vai.” (I. da. „Vorbiţi mai tare.John Kalench 4. Precizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. dureros de dulce. Oltule. f) Tu. Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?. il hrăneşti pentru toată viaţa. clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu. este extraordinară! b) Domnule. pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară. Mai eşti pe fir?. caracterizând o vreme geroasă “. să ne răzbuni! (Octavian Goga. Când spun aici scriitor clasic. dacă te-nconjori doar de ciori. (slogan politic) “D. jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp anticiclonic. (slogan politic) “Radio de pici”.” . Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol. m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere asurzitoare. Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii. 5. Ai putut să deschizi fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa. Dacă-l înveţi să pescuiască. ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional ) b) “Ca să judeci drept un lucru. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare: a) Îmi place în mod deosebit această carte.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc.3. h) „. mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi. mă auziţi?”. În Moldova. canal): a) „ În decursul acestei săptămâni. receptor. Oltul) g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3.te-a furat în ultimii patru ani”.” “Nu e important cât de mic eşti. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) “Paxeladin : se dă la tuse! » ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii) . da.” . cioară albă. Sara pe deal) l) Alo! Mă auzi?. daţi-mi vă rog voie să trec! c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău. în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză.” – André Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi..Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă.Ce este optimismul? întrebă Cacombo. ţiuitul tăcerii. nu la faptul că opera sa aparţine clasicismului. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări.” .L. important e cât de mare vrei să fii. dupa ce l-ai iubit. Românca). corelate cu ninsoare.Vai! zise Candide. vă rog!” k) „Apele plâng.Caragiale. d) Trenul pleacă la ora şapte. ce vreme frumoasă! j) „Alo. . Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător. trebuie să te îndepărtezi oarecum.” “E imposibil să zbori ca un vultur.

Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine. Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag./ Geaba vii. geaba rupi cele opinci. Totul este aici minunat. unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. Regret că nu pot veni la petrecerea ta. 9. dar năravul. Paula 8. Alegeţi pentru fiecare din perechile de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”: a. 2010 Dragă Dana. Lupu-şi schimbă părul. geaba te duci. ba. Spune-mi cu cine te însoţeşti. Ţi-am pregătit un cadou pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place./ Lupul îşi schimbă părul. te felicit din toată inima. N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. succes deplin la examenele care urmează. Geaba vii. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare : Sinaia. metalingvistică b. geaba rupi nişte papuci. dar nu şi năravul. expresivă c. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. ca să ştiu cine eşti. ca să-ţi spun cine eşti. conativă . Până atunci. Mă aflu momentan la Sinaia. d. geaba te duci. 24 aprilie. 7. fatică e. c. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice). referenţială d. b.“Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă ) 6. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii: a. vremea este superbă şi mă distrez extraordinar. dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. poetică f./ Spune-mi cu cine te însoţeşti. îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful