COMUNICAREA

Comunicarea - procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinaţie, folosind un anumit cod şi un anumit canal. Elementele situaţiei de comunicare:
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Emiţătorul – transmite mesajul Receptorul – primeşte mesajul Mesajul – secvenţa de semnale (verbale sau nonverbale) pe care E o transmite R Codul – tipul de semnale utilizat (lingvistic, gestual, sonor etc.) Canalul – mediul prin care mesajul ajunge de la E la R Contextul (referentul) – aspectul la care se referă mesajul, subiectul acestuia.

Tipuri de comunicare: verbală - orală şi scrisă (se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţiila actul de comunicare) • nonverbală (se realizează prin gesturi, mimică, poziţia corpului) • paraverbală (se realizează prin intermediul aspectelor legate de accent, intonaţie) • directă – unilaterală mediată – bilaterală Funcţiile comunicării:
- Funcţia referenţială (informativă); îi aparţin enunţurile neutru-informative. - Funcţia emotivă (expresivă/ interjecţională) centrată asuăpra emiţătorului, marchează •

participarea afectivă a vorbitorului (pers I a pronumelui şi verbului).
- Funcţia conativă (persuasivă), orientează enunţul către destinatar (receptor), este marcată de

persoana a II-a a pronumelui şi verbului.
- Funcţia fatică asigură menţinerea contactu-lui dintre vorbitor/i şi interlocutor/i. - Funcţia metalingvistică este predominată de fraze care aparţin metalimbajului, care

transmit informaţii despre un anumit cod. - Funcţia poetică (estetică) este concentrată asupra mesajului, constituind funcţia predominantă a artei verbale. (Cf. lui Roman Jakobson)
-

Funcţia expresivă sau emotivă cand E îşi exprimă sentimentele, iar în text pot fi pronume şi verbe la persoana I şi interjecţii cu valoare afectivă.

-

Funcţia conativă (centrată pe R) când E încearcă să-l influenţeze, să-l incite la acţiune pe interlocutor prin îndemn, ordin, rugăminte, iar în text pot fi prezente: pronume şi verbe la persoana a II-a sau la imperativ, formule de adresare, subsatntive în vocativ.

imagini artistice. elemente de prozodie. dar şi în vorbirea curentă. .- Funcţia poetică centrată pe mesaj (pune în valoare mesajul). prin verificări şi confirmări: Mă auzi? Mă vezi când îţi explic? - Funcţia referenţială (centrată pe context sau referent): transmite informaţii despre lumea reală sau imaginară.Această funcţie se manifestă nu numai în poezie. (Ai înţeles despre ce vorbim? sau Ai priceput ce ţi-am zis?) - Funcţia fatică (centrată pe canal) controlează canalul. figuri de stil. iar în text pot fi prezente: cuvinte cu sens conotativ. menţinând contactul dintre interlocutori. etc - Funcţia metalingvistică (centrată pe cod) când în text există formulări care verifică înţelegerea informaţiei. în sloganuri. în expresii şi locuţiuni populare. proverbe.

(slogan politic) “D. 624. visat şi dorit într-un chip vag. 1879] Eminescul meu scump.John Kalench 3. Opere XVI. • Trenul pleacă la ora şapte. • “Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques. fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva. Corespondenţă. Veronica Mihai Eminescu.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. un dor purtat cu atâta amar şi suferinţă . E imposibil să zbori ca un vultur. important e cât de mare vrei să fi. canal): “Ca să judeci drept un lucru. este extraordinară! • Domnule. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări.Telegrafia-ză-mi de vii. tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal.Caragiale. Se dau textele: [7 noiembrie. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) 4. [15 februarie 1909] . desigur că mă vei ierta. daţi-mi vă rog voie să trec! • Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. Nu e important cât de mic eşti. Moftangii.” (I. Identifică funcţiile comunicării în următoaele enunţuri: • Îmi place în mod deosebit această carte.EXERCIȚ II 1. şi vei veni la Iaşi. coordonator Dimitrie Vatamaniuc. dupa ce l-ai iubit. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. tu de mă iubeşti.L. Pracizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. 2. (slogan politic) “Radio de pici”. cât pentru mine. Românca).1989. Documentar.Andre Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. Mâne e ziua numelui tău . P. receptor. Bucureşti. la fiinţe şi la tine însuţi. îmi pare destul de rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii tăi cei frumoşi.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. il hrăneşti pentru toată viaţa. Editura Academiei.” . Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi.. te sărut dorindu-ţi toată fericirea lumii.” . trebuie să te îndepărtezi oarecum.A. să ne mai îmbătăm unul de altul. după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginaţiunei.te-a furat în ultimii patru ani”. nehotărât chiard in copilăria mea. Dacă-l înveţi să pescuiască. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză.” .” . dacă te-nconjori doar de ciori. nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta fantezie. Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp.

VII. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos. completaţi tabelul următor. telespectatorii actele urmăreşte o regizorul. cuminte şi vesel! Aşa cum din tinereţe îl ştie bătrânul şcolar I. care a ştiut poate mai mult să te supere decât să se folosească de învăţăturile Domniei Tale. □ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală.Caregiale (I. □ un copil telefonează acasă. □ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri. Pracizează elementele situaţiEI de comunicare (emiţător. receptor. □ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat. precum şi scopul comunicării. dar cel care răspunde la telefon nu-l aude.L. 4. □ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie. Corespondenţă). 1. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare: □ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor. vizual (imagine) etc canal context electronic tema piesei de teatru .Ilustre Domnule Profesor. cu tot respectul. cod. Un şcolar puţin însemnat. cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la exerciţiul 1. situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cineva scenaristul. piesei de piesă de teatru la actorul etc teatru televizor cod verbal (limbă).Caragiale – Opere. □ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare. canal). 2. îşi permite. a-ţi trimite din depărtare urarea sa cordială: Să trăiasă Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu întru mulţi ani sănătos.L. □ câţiva elevi discută într-o pauză.

Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol. (slogan politic) “Radio de pici”. da.Vai! zise Candide. Oltule. clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu. mă auziţi?”. Oltul) g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3. receptor. dureros de dulce.” .3. jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp anticiclonic.L. daţi-mi vă rog voie să trec! c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii.” – André Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte. ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional ) b) “Ca să judeci drept un lucru. „Vorbiţi mai tare. da. vă rog!” k) „Apele plâng. Moftangii. Dacă-l înveţi să pescuiască.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. Mai eşti pe fir?.” i) Vai. trebuie să te îndepărtezi oarecum. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări. pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară. il hrăneşti pentru toată viaţa.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. dupa ce l-ai iubit. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător. să ne răzbuni! (Octavian Goga. f) Tu. Sara pe deal) l) Alo! Mă auzi?. Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?. Românca). este extraordinară! b) Domnule. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) “Paxeladin : se dă la tuse! » ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii) .” (I. Precizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. nu la faptul că opera sa aparţine clasicismului.” . h) „. caracterizând o vreme geroasă “. În Moldova.Ce este optimismul? întrebă Cacombo.John Kalench 4. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. 5. mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi. m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere asurzitoare. cioară albă. dacă te-nconjori doar de ciori. d) Trenul pleacă la ora şapte. important e cât de mare vrei să fii. ce vreme frumoasă! j) „Alo.” “E imposibil să zbori ca un vultur.. canal): a) „ În decursul acestei săptămâni. corelate cu ninsoare.te-a furat în ultimii patru ani”. este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău. la fiinţe şi la tine însuţi. (slogan politic) “D. e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques.” . Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. ţiuitul tăcerii.Caragiale.” “Nu e important cât de mic eşti. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare: a) Îmi place în mod deosebit această carte. Când spun aici scriitor clasic.” “Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Ai putut să deschizi fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa.A. .

Paula 8. N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. referenţială d. ba./ Lupul îşi schimbă părul. geaba rupi cele opinci. Regret că nu pot veni la petrecerea ta. b. Geaba vii. dar năravul. dar nu şi năravul. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii: a. Până atunci. 24 aprilie. succes deplin la examenele care urmează. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice). poetică f. 7. vremea este superbă şi mă distrez extraordinar. dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul./ Geaba vii. geaba rupi nişte papuci. Alegeţi pentru fiecare din perechile de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”: a. Lupu-şi schimbă părul. geaba te duci. metalingvistică b. Spune-mi cu cine te însoţeşti./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii. Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. te felicit din toată inima. 2010 Dragă Dana. expresivă c. ca să-ţi spun cine eşti. Ţi-am pregătit un cadou pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. fatică e. ca să ştiu cine eşti. unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. Mă aflu momentan la Sinaia. Totul este aici minunat./ Spune-mi cu cine te însoţeşti. d. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare : Sinaia.“Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă ) 6. 9. c. conativă . geaba te duci.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful