P. 1
FUNCTIILE COMUNICARII + EXERCITII

FUNCTIILE COMUNICARII + EXERCITII

|Views: 2,099|Likes:
Published by Anamaria Roman

More info:

Published by: Anamaria Roman on May 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2015

pdf

text

original

COMUNICAREA

Comunicarea - procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinaţie, folosind un anumit cod şi un anumit canal. Elementele situaţiei de comunicare:
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Emiţătorul – transmite mesajul Receptorul – primeşte mesajul Mesajul – secvenţa de semnale (verbale sau nonverbale) pe care E o transmite R Codul – tipul de semnale utilizat (lingvistic, gestual, sonor etc.) Canalul – mediul prin care mesajul ajunge de la E la R Contextul (referentul) – aspectul la care se referă mesajul, subiectul acestuia.

Tipuri de comunicare: verbală - orală şi scrisă (se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţiila actul de comunicare) • nonverbală (se realizează prin gesturi, mimică, poziţia corpului) • paraverbală (se realizează prin intermediul aspectelor legate de accent, intonaţie) • directă – unilaterală mediată – bilaterală Funcţiile comunicării:
- Funcţia referenţială (informativă); îi aparţin enunţurile neutru-informative. - Funcţia emotivă (expresivă/ interjecţională) centrată asuăpra emiţătorului, marchează •

participarea afectivă a vorbitorului (pers I a pronumelui şi verbului).
- Funcţia conativă (persuasivă), orientează enunţul către destinatar (receptor), este marcată de

persoana a II-a a pronumelui şi verbului.
- Funcţia fatică asigură menţinerea contactu-lui dintre vorbitor/i şi interlocutor/i. - Funcţia metalingvistică este predominată de fraze care aparţin metalimbajului, care

transmit informaţii despre un anumit cod. - Funcţia poetică (estetică) este concentrată asupra mesajului, constituind funcţia predominantă a artei verbale. (Cf. lui Roman Jakobson)
-

Funcţia expresivă sau emotivă cand E îşi exprimă sentimentele, iar în text pot fi pronume şi verbe la persoana I şi interjecţii cu valoare afectivă.

-

Funcţia conativă (centrată pe R) când E încearcă să-l influenţeze, să-l incite la acţiune pe interlocutor prin îndemn, ordin, rugăminte, iar în text pot fi prezente: pronume şi verbe la persoana a II-a sau la imperativ, formule de adresare, subsatntive în vocativ.

imagini artistice. prin verificări şi confirmări: Mă auzi? Mă vezi când îţi explic? - Funcţia referenţială (centrată pe context sau referent): transmite informaţii despre lumea reală sau imaginară. iar în text pot fi prezente: cuvinte cu sens conotativ. etc - Funcţia metalingvistică (centrată pe cod) când în text există formulări care verifică înţelegerea informaţiei. în sloganuri. proverbe.Această funcţie se manifestă nu numai în poezie. în expresii şi locuţiuni populare. . menţinând contactul dintre interlocutori.- Funcţia poetică centrată pe mesaj (pune în valoare mesajul). figuri de stil. elemente de prozodie. (Ai înţeles despre ce vorbim? sau Ai priceput ce ţi-am zis?) - Funcţia fatică (centrată pe canal) controlează canalul. dar şi în vorbirea curentă.

daţi-mi vă rog voie să trec! • Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta fantezie.John Kalench 3. un dor purtat cu atâta amar şi suferinţă . 624. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. receptor. Veronica Mihai Eminescu.” .” (I. Editura Academiei. nehotărât chiard in copilăria mea. E imposibil să zbori ca un vultur. il hrăneşti pentru toată viaţa. după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginaţiunei.” .Caragiale. tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal. 1879] Eminescul meu scump. te sărut dorindu-ţi toată fericirea lumii. canal): “Ca să judeci drept un lucru. la fiinţe şi la tine însuţi..Telegrafia-ză-mi de vii. • Trenul pleacă la ora şapte. visat şi dorit într-un chip vag. să ne mai îmbătăm unul de altul.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă.1989. Corespondenţă. Românca).” . cât pentru mine.L.” . Opere XVI. (slogan politic) “D. Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Bucureşti. Identifică funcţiile comunicării în următoaele enunţuri: • Îmi place în mod deosebit această carte. dupa ce l-ai iubit. dacă te-nconjori doar de ciori.EXERCIȚ II 1.te-a furat în ultimii patru ani”. Documentar. coordonator Dimitrie Vatamaniuc. Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp. Mâne e ziua numelui tău . tu de mă iubeşti. [15 februarie 1909] . şi vei veni la Iaşi. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. P. îmi pare destul de rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii tăi cei frumoşi. fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva. • “Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. Moftangii. Se dau textele: [7 noiembrie. Pracizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. (slogan politic) “Radio de pici”. Dacă-l înveţi să pescuiască. important e cât de mare vrei să fi. trebuie să te îndepărtezi oarecum. este extraordinară! • Domnule.A. desigur că mă vei ierta. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) 4.Andre Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. 2. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări. Nu e important cât de mic eşti.

dar cel care răspunde la telefon nu-l aude. canal). îşi permite. telespectatorii actele urmăreşte o regizorul. 2.L. □ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală. cod. piesei de piesă de teatru la actorul etc teatru televizor cod verbal (limbă). Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos. Un şcolar puţin însemnat. Pracizează elementele situaţiEI de comunicare (emiţător. □ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat. Corespondenţă).Caragiale – Opere. □ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie. a-ţi trimite din depărtare urarea sa cordială: Să trăiasă Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu întru mulţi ani sănătos. vizual (imagine) etc canal context electronic tema piesei de teatru . □ un copil telefonează acasă. receptor. □ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare: □ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor. □ câţiva elevi discută într-o pauză. precum şi scopul comunicării.Caregiale (I. situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cineva scenaristul. 1. □ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri.Ilustre Domnule Profesor.L. care a ştiut poate mai mult să te supere decât să se folosească de învăţăturile Domniei Tale. cu tot respectul. cuminte şi vesel! Aşa cum din tinereţe îl ştie bătrânul şcolar I. 4. cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la exerciţiul 1. VII. completaţi tabelul următor.

încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp anticiclonic. în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte.” “E imposibil să zbori ca un vultur. este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău.” – André Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. corelate cu ninsoare.Vai! zise Candide. ce vreme frumoasă! j) „Alo. să ne răzbuni! (Octavian Goga. cioară albă.Caragiale. h) „. Dacă-l înveţi să pescuiască. ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional ) b) “Ca să judeci drept un lucru.John Kalench 4.” i) Vai. e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques. trebuie să te îndepărtezi oarecum. la fiinţe şi la tine însuţi.3. dureros de dulce. dacă te-nconjori doar de ciori. mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi. . caracterizând o vreme geroasă “.Ce este optimismul? întrebă Cacombo. Precizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”.” . este extraordinară! b) Domnule. m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere asurzitoare. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) “Paxeladin : se dă la tuse! » ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii) . „Vorbiţi mai tare. Mai eşti pe fir?.” (I.” . 5. Moftangii. Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?. Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii.. Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol. (slogan politic) “Radio de pici”.te-a furat în ultimii patru ani”. f) Tu.L. nu la faptul că opera sa aparţine clasicismului. clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu. canal): a) „ În decursul acestei săptămâni. important e cât de mare vrei să fii. Oltul) g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3. pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. daţi-mi vă rog voie să trec! c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. ţiuitul tăcerii. vă rog!” k) „Apele plâng. il hrăneşti pentru toată viaţa. (slogan politic) “D.” “Nu e important cât de mic eşti. da. Ai putut să deschizi fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa.” .A. receptor. dupa ce l-ai iubit. da. Când spun aici scriitor clasic. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări. Oltule. d) Trenul pleacă la ora şapte.” “Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. mă auziţi?”. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare: a) Îmi place în mod deosebit această carte. Românca). În Moldova. Sara pe deal) l) Alo! Mă auzi?. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător.

/ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. Mă aflu momentan la Sinaia. geaba rupi cele opinci. te felicit din toată inima. referenţială d. metalingvistică b. dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul. d./ Lupul îşi schimbă părul. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. Lupu-şi schimbă părul. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine. Totul este aici minunat. ca să ştiu cine eşti. unde îmi petrec vacanţa de pimăvară./ Spune-mi cu cine te însoţeşti. Paula 8. Geaba vii. fatică e. expresivă c. conativă . b. ca să-ţi spun cine eşti. îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii. dar năravul. Până atunci. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare : Sinaia. ba. N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. vremea este superbă şi mă distrez extraordinar. geaba te duci. poetică f. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii: a.“Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă ) 6. geaba rupi nişte papuci. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice). Alegeţi pentru fiecare din perechile de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”: a. 7./ Geaba vii. Regret că nu pot veni la petrecerea ta. 24 aprilie. Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag. 2010 Dragă Dana. dar nu şi năravul. succes deplin la examenele care urmează. geaba te duci. Ţi-am pregătit un cadou pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Spune-mi cu cine te însoţeşti. 9. c.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->