COMUNICAREA

Comunicarea - procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinaţie, folosind un anumit cod şi un anumit canal. Elementele situaţiei de comunicare:
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Emiţătorul – transmite mesajul Receptorul – primeşte mesajul Mesajul – secvenţa de semnale (verbale sau nonverbale) pe care E o transmite R Codul – tipul de semnale utilizat (lingvistic, gestual, sonor etc.) Canalul – mediul prin care mesajul ajunge de la E la R Contextul (referentul) – aspectul la care se referă mesajul, subiectul acestuia.

Tipuri de comunicare: verbală - orală şi scrisă (se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţiila actul de comunicare) • nonverbală (se realizează prin gesturi, mimică, poziţia corpului) • paraverbală (se realizează prin intermediul aspectelor legate de accent, intonaţie) • directă – unilaterală mediată – bilaterală Funcţiile comunicării:
- Funcţia referenţială (informativă); îi aparţin enunţurile neutru-informative. - Funcţia emotivă (expresivă/ interjecţională) centrată asuăpra emiţătorului, marchează •

participarea afectivă a vorbitorului (pers I a pronumelui şi verbului).
- Funcţia conativă (persuasivă), orientează enunţul către destinatar (receptor), este marcată de

persoana a II-a a pronumelui şi verbului.
- Funcţia fatică asigură menţinerea contactu-lui dintre vorbitor/i şi interlocutor/i. - Funcţia metalingvistică este predominată de fraze care aparţin metalimbajului, care

transmit informaţii despre un anumit cod. - Funcţia poetică (estetică) este concentrată asupra mesajului, constituind funcţia predominantă a artei verbale. (Cf. lui Roman Jakobson)
-

Funcţia expresivă sau emotivă cand E îşi exprimă sentimentele, iar în text pot fi pronume şi verbe la persoana I şi interjecţii cu valoare afectivă.

-

Funcţia conativă (centrată pe R) când E încearcă să-l influenţeze, să-l incite la acţiune pe interlocutor prin îndemn, ordin, rugăminte, iar în text pot fi prezente: pronume şi verbe la persoana a II-a sau la imperativ, formule de adresare, subsatntive în vocativ.

proverbe. prin verificări şi confirmări: Mă auzi? Mă vezi când îţi explic? - Funcţia referenţială (centrată pe context sau referent): transmite informaţii despre lumea reală sau imaginară. etc - Funcţia metalingvistică (centrată pe cod) când în text există formulări care verifică înţelegerea informaţiei.- Funcţia poetică centrată pe mesaj (pune în valoare mesajul). dar şi în vorbirea curentă. iar în text pot fi prezente: cuvinte cu sens conotativ.Această funcţie se manifestă nu numai în poezie. imagini artistice. în expresii şi locuţiuni populare. elemente de prozodie. (Ai înţeles despre ce vorbim? sau Ai priceput ce ţi-am zis?) - Funcţia fatică (centrată pe canal) controlează canalul. . figuri de stil. menţinând contactul dintre interlocutori. în sloganuri.

te-a furat în ultimii patru ani”. Documentar. [15 februarie 1909] . P. dupa ce l-ai iubit.. 1879] Eminescul meu scump. important e cât de mare vrei să fi. desigur că mă vei ierta. • Trenul pleacă la ora şapte. tu de mă iubeşti. îmi pare destul de rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii tăi cei frumoşi. Se dau textele: [7 noiembrie.John Kalench 3. daţi-mi vă rog voie să trec! • Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. te sărut dorindu-ţi toată fericirea lumii. receptor. şi vei veni la Iaşi. nehotărât chiard in copilăria mea. Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp.” .L. nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta fantezie. Opere XVI. Pracizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. Românca).A. visat şi dorit într-un chip vag. (slogan politic) “D. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. un dor purtat cu atâta amar şi suferinţă . 2. il hrăneşti pentru toată viaţa. Dacă-l înveţi să pescuiască. • “Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques.” . Mâne e ziua numelui tău .” (I. Editura Academiei. la fiinţe şi la tine însuţi. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător. 624. tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal. Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. Nu e important cât de mic eşti.” . să ne mai îmbătăm unul de altul.Telegrafia-ză-mi de vii. fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) 4. E imposibil să zbori ca un vultur. Corespondenţă. Bucureşti. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări.1989. Veronica Mihai Eminescu. Identifică funcţiile comunicării în următoaele enunţuri: • Îmi place în mod deosebit această carte. este extraordinară! • Domnule.EXERCIȚ II 1. Moftangii.Caragiale.” . cât pentru mine.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. trebuie să te îndepărtezi oarecum. (slogan politic) “Radio de pici”. coordonator Dimitrie Vatamaniuc.Andre Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. canal): “Ca să judeci drept un lucru. dacă te-nconjori doar de ciori. după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginaţiunei.

completaţi tabelul următor. cod. □ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală. a-ţi trimite din depărtare urarea sa cordială: Să trăiasă Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu întru mulţi ani sănătos. Corespondenţă). □ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat. cu tot respectul. □ câţiva elevi discută într-o pauză. Un şcolar puţin însemnat. situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cineva scenaristul. □ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare. 2. □ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare: □ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor.Caragiale – Opere. telespectatorii actele urmăreşte o regizorul. cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la exerciţiul 1. vizual (imagine) etc canal context electronic tema piesei de teatru . 4. precum şi scopul comunicării. cuminte şi vesel! Aşa cum din tinereţe îl ştie bătrânul şcolar I. 1.L. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos. care a ştiut poate mai mult să te supere decât să se folosească de învăţăturile Domniei Tale.Caregiale (I. receptor. □ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie. piesei de piesă de teatru la actorul etc teatru televizor cod verbal (limbă). Pracizează elementele situaţiEI de comunicare (emiţător. canal). dar cel care răspunde la telefon nu-l aude.L. VII.Ilustre Domnule Profesor. îşi permite. □ un copil telefonează acasă.

ţiuitul tăcerii. Oltul) g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3. este extraordinară! b) Domnule. da. Oltule. „Vorbiţi mai tare.” i) Vai.Caragiale. canal): a) „ În decursul acestei săptămâni.” “Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Când spun aici scriitor clasic.L.” (I. trebuie să te îndepărtezi oarecum.” . Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol. d) Trenul pleacă la ora şapte.Vai! zise Candide. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări. important e cât de mare vrei să fii.A. vă rog!” k) „Apele plâng. în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte. jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp anticiclonic. Precizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”.” – André Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi.” . m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere asurzitoare. mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi. Dacă-l înveţi să pescuiască. h) „. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) “Paxeladin : se dă la tuse! » ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii) . mă auziţi?”. (slogan politic) “D. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare: a) Îmi place în mod deosebit această carte.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă.” . dureros de dulce.John Kalench 4.” “Nu e important cât de mic eşti. e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques. ce vreme frumoasă! j) „Alo. nu la faptul că opera sa aparţine clasicismului. să ne răzbuni! (Octavian Goga. ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional ) b) “Ca să judeci drept un lucru. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător. daţi-mi vă rog voie să trec! c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. il hrăneşti pentru toată viaţa.3. clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu. Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?. caracterizând o vreme geroasă “. Ai putut să deschizi fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa. f) Tu. pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară. . dupa ce l-ai iubit.Ce este optimismul? întrebă Cacombo. da. Moftangii. cioară albă. Sara pe deal) l) Alo! Mă auzi?. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul. dacă te-nconjori doar de ciori.te-a furat în ultimii patru ani”. 5.” “E imposibil să zbori ca un vultur. În Moldova. Românca). Mai eşti pe fir?. la fiinţe şi la tine însuţi. corelate cu ninsoare. Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii. (slogan politic) “Radio de pici”. este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău. receptor..

Mă aflu momentan la Sinaia./ Lupul îşi schimbă părul. Lupu-şi schimbă părul. unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. geaba te duci. vremea este superbă şi mă distrez extraordinar. ba. referenţială d. Spune-mi cu cine te însoţeşti. te felicit din toată inima. metalingvistică b./ Spune-mi cu cine te însoţeşti. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare : Sinaia. Până atunci./ Geaba vii. dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul. dar năravul. geaba rupi cele opinci. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine. d. ca să ştiu cine eşti. îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii. 9. Totul este aici minunat.“Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă ) 6. ca să-ţi spun cine eşti. succes deplin la examenele care urmează. Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag. N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. c. Regret că nu pot veni la petrecerea ta. poetică f. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii: a. 2010 Dragă Dana. Ţi-am pregătit un cadou pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Alegeţi pentru fiecare din perechile de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”: a. expresivă c. conativă . b. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. Paula 8. dar nu şi năravul. Geaba vii. fatică e. 24 aprilie./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. 7. geaba te duci. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice). geaba rupi nişte papuci.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful