COMUNICAREA

Comunicarea - procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinaţie, folosind un anumit cod şi un anumit canal. Elementele situaţiei de comunicare:
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Emiţătorul – transmite mesajul Receptorul – primeşte mesajul Mesajul – secvenţa de semnale (verbale sau nonverbale) pe care E o transmite R Codul – tipul de semnale utilizat (lingvistic, gestual, sonor etc.) Canalul – mediul prin care mesajul ajunge de la E la R Contextul (referentul) – aspectul la care se referă mesajul, subiectul acestuia.

Tipuri de comunicare: verbală - orală şi scrisă (se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţiila actul de comunicare) • nonverbală (se realizează prin gesturi, mimică, poziţia corpului) • paraverbală (se realizează prin intermediul aspectelor legate de accent, intonaţie) • directă – unilaterală mediată – bilaterală Funcţiile comunicării:
- Funcţia referenţială (informativă); îi aparţin enunţurile neutru-informative. - Funcţia emotivă (expresivă/ interjecţională) centrată asuăpra emiţătorului, marchează •

participarea afectivă a vorbitorului (pers I a pronumelui şi verbului).
- Funcţia conativă (persuasivă), orientează enunţul către destinatar (receptor), este marcată de

persoana a II-a a pronumelui şi verbului.
- Funcţia fatică asigură menţinerea contactu-lui dintre vorbitor/i şi interlocutor/i. - Funcţia metalingvistică este predominată de fraze care aparţin metalimbajului, care

transmit informaţii despre un anumit cod. - Funcţia poetică (estetică) este concentrată asupra mesajului, constituind funcţia predominantă a artei verbale. (Cf. lui Roman Jakobson)
-

Funcţia expresivă sau emotivă cand E îşi exprimă sentimentele, iar în text pot fi pronume şi verbe la persoana I şi interjecţii cu valoare afectivă.

-

Funcţia conativă (centrată pe R) când E încearcă să-l influenţeze, să-l incite la acţiune pe interlocutor prin îndemn, ordin, rugăminte, iar în text pot fi prezente: pronume şi verbe la persoana a II-a sau la imperativ, formule de adresare, subsatntive în vocativ.

(Ai înţeles despre ce vorbim? sau Ai priceput ce ţi-am zis?) - Funcţia fatică (centrată pe canal) controlează canalul. dar şi în vorbirea curentă.- Funcţia poetică centrată pe mesaj (pune în valoare mesajul).Această funcţie se manifestă nu numai în poezie. în expresii şi locuţiuni populare. în sloganuri. figuri de stil. proverbe. imagini artistice. prin verificări şi confirmări: Mă auzi? Mă vezi când îţi explic? - Funcţia referenţială (centrată pe context sau referent): transmite informaţii despre lumea reală sau imaginară. iar în text pot fi prezente: cuvinte cu sens conotativ. etc - Funcţia metalingvistică (centrată pe cod) când în text există formulări care verifică înţelegerea informaţiei. elemente de prozodie. menţinând contactul dintre interlocutori. .

coordonator Dimitrie Vatamaniuc.John Kalench 3. trebuie să te îndepărtezi oarecum. te sărut dorindu-ţi toată fericirea lumii. este extraordinară! • Domnule. dupa ce l-ai iubit. îmi pare destul de rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii tăi cei frumoşi. Identifică funcţiile comunicării în următoaele enunţuri: • Îmi place în mod deosebit această carte. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) 4.” .” (I. Mâne e ziua numelui tău . [15 februarie 1909] . tu de mă iubeşti. Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Românca). Se dau textele: [7 noiembrie. cât pentru mine. dacă te-nconjori doar de ciori.” . Moftangii. • Trenul pleacă la ora şapte. Pracizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal. la fiinţe şi la tine însuţi. (slogan politic) “Radio de pici”. (slogan politic) “D.” . un dor purtat cu atâta amar şi suferinţă . desigur că mă vei ierta. Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp.1989. P. visat şi dorit într-un chip vag. Editura Academiei. nehotărât chiard in copilăria mea. important e cât de mare vrei să fi.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. Bucureşti. Nu e important cât de mic eşti. canal): “Ca să judeci drept un lucru.. Documentar. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător. fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva. • “Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques. daţi-mi vă rog voie să trec! • Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. 624.” . E imposibil să zbori ca un vultur.Caragiale.EXERCIȚ II 1. şi vei veni la Iaşi. Opere XVI. să ne mai îmbătăm unul de altul. Veronica Mihai Eminescu. 1879] Eminescul meu scump.Andre Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări. receptor. Dacă-l înveţi să pescuiască.L.A.te-a furat în ultimii patru ani”.Telegrafia-ză-mi de vii. il hrăneşti pentru toată viaţa. după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginaţiunei. nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta fantezie. 2. Corespondenţă.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.

Un şcolar puţin însemnat. □ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală.Caregiale (I. îşi permite. cu tot respectul. vizual (imagine) etc canal context electronic tema piesei de teatru . VII. care a ştiut poate mai mult să te supere decât să se folosească de învăţăturile Domniei Tale. □ un copil telefonează acasă. piesei de piesă de teatru la actorul etc teatru televizor cod verbal (limbă). Corespondenţă). □ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie. a-ţi trimite din depărtare urarea sa cordială: Să trăiasă Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu întru mulţi ani sănătos. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare: □ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor. situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cineva scenaristul. 2. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos. telespectatorii actele urmăreşte o regizorul. 1.L. □ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare. □ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri. cod. Pracizează elementele situaţiEI de comunicare (emiţător.L. cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la exerciţiul 1.Ilustre Domnule Profesor.Caragiale – Opere. 4. □ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat. □ câţiva elevi discută într-o pauză. completaţi tabelul următor. precum şi scopul comunicării. cuminte şi vesel! Aşa cum din tinereţe îl ştie bătrânul şcolar I. dar cel care răspunde la telefon nu-l aude. canal). receptor.

Vai! zise Candide. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc. Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?. h) „. dureros de dulce. Când spun aici scriitor clasic.A. dacă te-nconjori doar de ciori. dupa ce l-ai iubit. canal): a) „ În decursul acestei săptămâni. în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte. jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp anticiclonic. da. ce vreme frumoasă! j) „Alo. d) Trenul pleacă la ora şapte. Sara pe deal) l) Alo! Mă auzi?. vă rog!” k) „Apele plâng.” “Nu e important cât de mic eşti. trebuie să te îndepărtezi oarecum. . e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări.” – André Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi. la fiinţe şi la tine însuţi. Precizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. ţiuitul tăcerii. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare: a) Îmi place în mod deosebit această carte.. pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară.” . este extraordinară! b) Domnule. Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol. Ai putut să deschizi fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa.” . clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu. mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi. Românca). „Vorbiţi mai tare. il hrăneşti pentru toată viaţa. este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău.” “Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. da. receptor.Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. Mai eşti pe fir?. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător.3. f) Tu. încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză. să ne răzbuni! (Octavian Goga.John Kalench 4. Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii.te-a furat în ultimii patru ani”. cioară albă. corelate cu ninsoare.” (I. Oltule. În Moldova.Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.” “E imposibil să zbori ca un vultur. Oltul) g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3.Ce este optimismul? întrebă Cacombo. încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) “Paxeladin : se dă la tuse! » ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii) . m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere asurzitoare.” i) Vai. daţi-mi vă rog voie să trec! c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. (slogan politic) “D. 5. mă auziţi?”. (slogan politic) “Radio de pici”.L. Dacă-l înveţi să pescuiască.” . Moftangii. ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional ) b) “Ca să judeci drept un lucru. nu la faptul că opera sa aparţine clasicismului.Caragiale. important e cât de mare vrei să fii. caracterizând o vreme geroasă “.

ca să-ţi spun cine eşti. poetică f. Paula 8. unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. ba. Regret că nu pot veni la petrecerea ta. N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. b. dar năravul./ Spune-mi cu cine te însoţeşti. geaba rupi cele opinci. te felicit din toată inima. metalingvistică b. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii: a. succes deplin la examenele care urmează. dar nu şi năravul./ Lupul îşi schimbă părul. îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii. 9./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. 7. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare : Sinaia. Ţi-am pregătit un cadou pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Mă aflu momentan la Sinaia. d. fatică e. geaba te duci. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. Până atunci. geaba rupi nişte papuci. Geaba vii. 2010 Dragă Dana. Alegeţi pentru fiecare din perechile de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”: a. 24 aprilie. vremea este superbă şi mă distrez extraordinar. dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul.“Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă ) 6. c. expresivă c. Lupu-şi schimbă părul. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice). conativă . Spune-mi cu cine te însoţeşti. geaba te duci. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine. Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag. Totul este aici minunat. ca să ştiu cine eşti. referenţială d./ Geaba vii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful