P. 1
Repere ice Privind Proiectarea Curriculumului de Dezvoltare Locala

Repere ice Privind Proiectarea Curriculumului de Dezvoltare Locala

|Views: 396|Likes:
Published by dragoscristianivan

More info:

Published by: dragoscristianivan on May 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/23/2014

pdf

text

original

R O M Â N I A

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC UNITATE DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 0108.01 şi PHARE TVET RO 0108.03
Str. Spiru Haret 10-12, Bucureşti - 010176, Tel: (+4021) 311.11.62 / 312.40.02; Fax: (+4021) 312.54.98 E-mail vet@tvet.ro

TVET 610 din 01.09.2003

REPERE METODOLOGICE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULUM – ULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ Curriculum – ul la decizia şcolii este, în învătământul profeşional şi tehnic, un curriculum de dezvoltare locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc ). Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculum – ului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profeşional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni. Curriculum – ul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere:

resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu agenţii economici ); cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.

Conţinutul curriculum-ului de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc. Scopul curriculum - ului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial; dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare; promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.

Elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală se va face pe baza următoarelor structuri ale sistemului:

Pentru clasele a X-a – a XII-a. 3 . Programe şcolare pentru clasa a IX –a. programele şcolare obligatorii (Curriculum Naţional.. 6.cadru de învăţământ se pot desfăşura activităţi practice /sau laborator. această clasă fiind una generală. Mijloace/dotări necesare pentru parcurgerea opţionalului propus (dacă este cazul). Bucuresti. 3. 1999). alte observaţii/sugestii metodologice pentru o cât mai completă atingere a obiectivelor. · la clasa a IX-a curriculum-ul la decizia şcolii nu poate fi specializat. decis şi elaborat în parteneriat cu agenţii economici şi cu alte instituţii/organizaţii interesate de procesul de învăţământ. Bibliografie Observaţii/ recomandări: · curriculum-ul la decizia şcolii îşi propune să răspundă nevoilor locale de formare.LICEUL TEHNOLOGIC Pentru clasa a IX-a formatul curriculumului este următorul: 1 Argument • • • ce cuprinde opţionalul (scurtă descriere) argumentarea parcurgerii sale la clasa/liceul respectiv. în zona/localitatea respectivă scopurile pentru care se propune un astfel de opţional. · în orele de curriculum la decizia şcolii alocate prin planurile. curriculumul va avea următorul format 1. Argument . 2. Conţinuturi 4. Notă: pentru definirea obiectivelor de referinţă şi a activităţilor de învăţare – a se vedea. · disciplinele/ temele parcurse în clasa a IX-a în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii nu pot fi luate ca bază pentru anumite discipline care apar în curriculum-ul nucleu în anii următori. Modalităţi de evaluare EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 5. ca formă.în învăţământul profeşional şi tehnic el este un curriculum de dezvoltare locală. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1.. modelul propus prin prezentul document este valabil numai pentru clasa a IX-a. rolul opţionalului în pregătirea de specialitate a elevilor (dacă este cazul) 2. cu condiţia ca acestea să nu fie specializate. parte integrantă a ciclului curricular de observare şi orientare (clasele VII-IX).

Iar modulele de mobilitate ocupaţională pot fi: 1.editate de Consiliul Naţional pentru Curriculum. De exemplu. la specializarea "lucrător hotelier" modulele de aprofundare propuse prin programul Phare-VET sunt: 1. În contextul şcolii profesionale. Pentru clasele aflate in lichidare la şcoala profesională. de condiţiile şi nevoile locale de formare şi de solicitările partenerilor sociali. Produse turistice locale şi zonale. pentru şcoala profesională s-au realizat prin Programul Phare-VET. În aceste condiţii formarea profesională se apropie de întreprinzător.2. Prin proiectul de reformă Phare. de cerinţele acestuia astfel încât absolvenţii să posede deprinderi şi abilităţi practice conforme tipurilor de competenţe specifice locurilor de muncă oferite de angajatori. precum şi comportamente sociale de integrare şi cultivare a carierei. cât şi decizional în formarea profesională. 2. ŞCOALA PROFESIONALĂ Premisele dezvoltării curriculum-ului la decizia şcolii. Gastronomia specifică turismului balnear.VET s-a propus un cadru curricular flexibil care permite adaptarea la nevoile de formare identificate pe baza analizelor pieţei muncii. 2. curriculum-ul la decizia şcolii apare în doua ipostaze: modulele opţionale şi temele cross-curriculare. elaborate sub forma unor module integrate. module de aprofundare a conţinuturilor specializate. Servicii în restaurant şi bar. opţionalele propuse. precum şi crearea oportunităţilor pentru rute profesionale individualizate. care asigură cunoştinţe şi capacităţi specializate. Temele cross-curriculare sunt unităţi integrate de studiu prin intermediul cărora se intenţionează explorarea unor probleme semnificative ale lumii reale. Valori şi atitudini 4. care îşi propun specializarea /aprofundarea unor conţinuturi specifice meseriei. şcoala poate propune spre alegere module elaborate în cadrul programului Phare-VET sau îşi poate elabora propriile module opţionale. relevante pentru viaţa . concentrate în curriculum-ul pentru anul al IIIlea de studiu. sunt de două tipuri: 1. Managementul structurilor de primire. Opţiunea trebuie să se facă pentru câte un modul din fiecare categorie. . În funcţie de specializările existente la nivelul şcolii. Sugestii metodologice 5. Acest an este dedicat pregătirii de specialitate. Bibliografie Pentru exemplificări se pot consulta -Ghidurile metodologice pentru aplicarea programelor şcolare-. care a atribuit partenerilor sociali atât rol consultativ. Competenţe specifice şi conţinuturi COMETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI 3.

scopul pentru care se recomandă studierea sa.. matematica. · comunicare. La şcoala profesională. etc. precum şi instruire practică. · sănătate fizică şi mentală. · educaţie interculturală. · management şi afaceri etc.Tematica instruirii practice se va corela cu conţinuturile parcurse la tehnologii. Acestea vor integra cunoştinţe de specialitate precum şi acele cunoştinţe de cultură generală ( ştiinţe aplicate. chimie. Ele sunt gândite ca teme transversale. Programa şcolară va cuprinde: 1. · tehnologii de vârf.. Programa şcolară va include 3-5 discipline. Pregătirea profesională va avea ca obiectiv principal formarea abilităţilor necesare practicării unor ocupaţii sau unui grup de ocupaţii. conţinutul curriculum-ului pentru aria curriculara "Tehnologii" va fi proiectat pe discipline cu posibilitatea de adaptare metodică şi de conţinut la specificul local. · educaţia pentru integrare europeană. Curriculum-ul scris la tehnologii va cuprinde planul de învăţământ şi programa şcolară. timpul alocat acestor teme reprezintă aproximativ 30% din timpul pe care planurile de învăţământ îl prevăd pentru modulele de specialitate. ) care sunt necesare întelegerii şi formării deprinderilor în domeniu. Între temele generale care pot fi abordate la nivelul diferitelor module pot fi: · educaţia pentru mediul înconjurător. motivaţia alegerii.Nota de prezentare (titlul. principalele probleme abordate etc. din perspectiva formării competenţelor pe care şi le propune fiecare tip de modul.cotidiană a elevilor. Ca sugestii sunt oferite arii tematice de interes din care pot fi selectate şi dezvoltate temele considerate cele mai potrivite pentru fiecare specializare. Structura programei şcolare la "Tehnologii şi aplicaţii" la şcoala de ucenici cuprinde: .. subiectul modulului. integrate în modulele de specialitate (obligatorii).Structura competenţelor şi a conţinuturilor la modulul. biologie. curriculum-ul de dezvoltare locală trebuie să respecte modelul de dezvoltare curriculară. · relaţii publice şi marketing. COMETENŢE SPECIFICE CONŢINUT TEMATIC METODE/ FORME DE ACTIVITATE CRITERII DE PERFORMANŢĂ ŞCOALA DE UCENICI Pentru clasele aflate in lichidare la şcoala de ucenici.) 2. fizica.

07.Sugestii metodologice Elaborarea planului de învăţământ şi a programei şcolare va avea la baza stabilirea competenţelor specifice ocupaţiei. parcurse de elevi pentru dobândirea competenţelor specifice. utilaje pe care elevul trebuie să le utilizeze.1. conform OMECT nr. se vor citi cu atenţie probele de evaluare propuse pentru certificare. Denumirea disciplinei 3. curriculumul în dezvoltare locală are alocate 2 ore de instruire teoretică pe parcursul a 28 de săptămâni şi 30 de ore instruire practică comasată pe parcursul a 10 săptămâni. dar profesorii vor avea în vedere şi realizarea competenţelor de cunoaştere în măsura în care acestea servesc absolvenţilor la exercitarea ocupaţiei/ meseriei . grupei de ocupaţii sau meseriei. Aceste competenţe se vor identifica prin analiza standardelor ocupaţionale şi cu consultarea agenţilor economici implicaţi şi interesaţi în pregătirea viitorilor absolvenţi. Structura competenţelor şi a conţinuturilor la discipline Competenţe specifice Conţinuturi 4. Competenţele sociale legate de viaţa socială şi de relaţionarea individului în contextul muncii specifice. Introducere (nota de prezentare) 2.03. privind aprobarea planurilor cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a. maistrul instructor şi reprezentantul agentului economic. La şcoala de ucenici accentul va fi pus pe realizarea competenţelor de execuţie. De asemenea. Conţinutul curriculumului va fi stabilit în comun de profesorul de specialitate. Sugestiile metodologice vor face referiri la : · Desfăşurarea efectivă a procesului de predare/ învăţare · Dotările/ materialele necesare pentru implementarea programei · Sugestii privind evaluarea continuă · Sugestii privind locul de desfăşurare a instruirii ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII Conform OMEC nr.2003. în corelare cu programele şcolare pentru cultura de specialitate din trunchiul comun şi a standardelor de pregătire profeşională. Conţinuturile vor cuprinde cunoştinţele teoretice şi aplicaţiile practice necesare acestora. 3669 /31. 4664 /31. În standardul de pregătire profesională se vor urmări în special „precizările privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă” . Formatul curriculumului în dezvoltare locală va fi acelaşi cu cel pentru trunchiul comun. ruta de profeşionalizare care se va realiza prin şcoala de arte şi meserii.2003. echipamente. în special probele practice . vor păstra domeniile şi ponderea stabilite pentru şcoala profesională. din care rezultă tipurile de materiale.

umane şi tehnice ale întreprinderii • Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru • Să observe şi să analizeze. Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea /consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profeşională. construcţii. precum şi a evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică. să perceapă costurile induse de non-calitate • Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării. dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. calendar. va întocmi următoarele documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată: • Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase. etc) practica comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare. Pentru unele domenii de pregătire ( comerţ. conţinut. urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul anului. activităţi) • Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor • Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare • Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului: • Să înţeleagă concret constrângerile economice. prin catedra de specialitate tehnologică. în relaţia cu personalul angajat • Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi DOCUMENTE NECESARE ORGANIZARII ŞI DESFASURARII PRACTICII COMASATE Unitatea de învăţământ.Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate fragmenta la sfârşitul celor două semestre. Responsabilul ariei curriculare “Tehnologii” şi directorul unităţii şcolare care are atribuţii în coordonarea instruirii practice vor îndruma şi controla această activitate. unitatea de învăţământ trebuie să încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească: • Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere • Responsabilitaatea pedagogică a unităţii de învăţământ • Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii. Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală. Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici. loc de desfăşurare a practicii Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a acesteia. precum şi de protecţie civilă • Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată. săptămâni. cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii. diferitele elemente ale unor strategii de calitate. pornind de la situaţii reale. alcătuit . servicii. precum şi modalităţile şi probele de evaluare stabilite împreună cu reprezentantul agentului economic În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică. • O listă de echipamente şi materiale necesare realizării tematicii • O listă de criterii de evaluare . agricultură. RELAŢIA UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT – AGENT ECONOMIC Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic.

........ ................din fişe individuale.... fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic............ Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare...) Data Unitatea de Competenţa competenţă UC1 C12 C13 UC2 C22 C23 C24 UC3 C31 C32 C33 UC... Clasa a IX-a S.......... alcătuite pentru fiecare temă.......... profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control..... Madlen Şerban Anexa 1 FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE CONTROL PENTRU INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ AN ŞCOLAR 2003-2004 Domeniul de pregătire: .... Director..................... Calificarea: ........... etc................................... De asemenea........... UC...... lucrări practice............... documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului.. C ..........A.................. C ........ Portofoliul de practică poate conţine... Modelul fişei individuale de control este prezentat în anexa 1...... Activităţi propuse (teme.....................M............... Numele şi prenumele elevului: . lecţii... Numele şi prenumele profesorului/maistrului instructor : .. fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru această activitate. care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme. de asemenea...........

una pentru profesor/maistru instructor. una pentru elev. Pentru elev ea reprezintă evidenţa prezenţei la activităţi.Notă : Această fişă se va completa în dublu exemplar. iar pentru profesor/maistru instructor reprezintă un catalog de notare pentru fiecare activitate şi o evaluare a nivelului atingerii competenţelor. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->