P. 1
Taranul Roman, Nr.36 - Mai 2012

Taranul Roman, Nr.36 - Mai 2012

|Views: 80|Likes:
Published by Taranul Roman

More info:

Published by: Taranul Roman on May 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2012

pdf

text

original

Revistă a sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România

Sediul sindicatului
Sat: Priponeúti de Jos, nr.3
comuna: Priponeúti,
judeĠul: GalaĠi
cod: 807254
teleIon: 0724.38.98.37
mail: sindicatulcdr¸yahoo.ro
Doar noi vă putem ajuta!
ğăranul Român - Mai 2012
Doar noi vă putem ajuta!
CUPRINS:
Gânduri . . pag. 3
Schimbare úi schimbări pe scena politică a României .
. pag. 4
Activitatea SCDR-INAC . . pag. 5-6
LUKOIL pariază pe agricultura românească . . pag.
7
LegislaĠie românească . . pag. 8-9
Biogazul . . pag. 10-11
LUNA MAI LUNA NATURII . . pag. 12-13
POETUL SATULUI MEU . . pag. 14
Realizatorii revistei:
Manole Silviu Redactor ùeI;
Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara;
OiĠă Simona;
Felecan Valerica;
Manole Benieamin;
Felecan Sorina;
Voevod Mihai;
Angelica Monserrat Mexic;
Loredana Terec-Vlad;
Anastasia Gherjavschi;
Bisoceanu Georgeta;
Massimiliano Frattale Italia;
Nicoleta Lazăr;
Valentina Sen;
Carmen Curelea;
Vino în echipa noastră Iormată din specialiúti în cele
mai variate domenii, dedicaĠi satului românesc.
Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni caută
voluntari pentru realizarea revistei online ğăranul
Român, pe următoarele domenii:
Persoanele interesate sunt rugate să îúi trimită articolele
úi un mini CV la adresa de mail inaccdr¸yahoo.com
Activitatea de jurnalism:
2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista
ğăranul Roman pe următoarele domenii:
2.1.1 editorial;
2.1.2 interviul lunii;
2.1.3 popularizarea activităĠii SCDR-INAC;
a. Politică:
2.1.4 popularizarea agriculturii româneúti.
b. Economie:
2.1.5 idei de aIaceri;
2.1.6 inIormaĠii privind sprijinirea agricultorilor în
organizarea pe plan local;
2.1.7 legislaĠie românească;
2.1.8 legislaĠie europeană;
2.1.9 Iiscalitate (taxe úi impozite);
2.1.10 consultanĠă juridică;
2.1.11 consultanĠă contabilă;
2.1.12 IinanĠări europene;
c. Agricultură:
2.1.13 útiri cu caracter agricol;
2.1.14 sIaturi practice în activitatea agricolă pe
domenii:
cereale, legume, Iructe, creúterea animalelor, plante
energetice, medicină veterinară, Iloricultură, medicină
naturistă,
2.1.15 agricultură ecologică;
2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii;
d. Timp liber:
2.1.17 poveúti din satul românesc;
2.1.18 reĠete româneúti;
2.1.19 obiceiuri úi tradiĠii;
2.1.20 turism;
Coperta: Manole Silviu
ğăranul Român - Mai 2012 Editorial
Doar noi vă putem ajuta!

De ce nu învăĠăm de la copaci? O viaĠă întreagă într-un singur loc, singura variaĠie din viaĠa sa Iiind perindarea
anotimpurilor, într-o tăcere demnă, cu o verticalitate úi o pace de admirat.
De ce nu învăĠăm de la copaci?
G A N D U R I...
sau CE
BINE CĂ
ÎNCĂ MAI
SUNT
PRINTRE
NOI!
Am să-l întreb.
Sigur o să-l
întreb ce părere
are. Într-o
dimineaĠă
oarecare, ca
toate dimineĠile
în care-l
întâlnesc cu
totul
întâmplător. E
vorba de
domnul acela cu
paltonul din
vremuri apuse,
care merge
drept Iără a Ii
ĠanĠoú úi cu
niúte medalii în piept.
Aúa cum am spus, are un mers nu elegant, ci mai degrabă .... vertical. Da, e bine spus, are acea verticalitate a
oamenilor drepĠi, bravi, senini, împăcaĠi cu viaĠa. Nu e gras, nu e slab. Are o mustăcioară îngrijită. Paltonul, repet,
probabil din tinereĠe, dar Ioarte bine menĠinut.
Are medalii. De unde oare? Sunt ale sale? Primite în vreo luptă? Atunci ar trebui să aiba vârsta de cel putin 85 ani.
Hmmm, parcă arată mai bine, doar de vreo 70... Dar cine útie? În deIinitiv o să-l întreb úi asta, dacă voi prinde un
moment potrivit.
Ce întrebări să-i pun? Cum suportă vremurile de acum comparativ cu războiul sau perioada de după? Cum a reuúit să-
úi păstreze verticalitatea, când noi suntem copleúiĠi de viaĠă? Cum a Iăcut ca privirea, IaĠa să-i rămână senine? Sau să-
l întreb cum i se par oamenii din tinereĠea sa úi cei de acum?
Păi ar trebui astIel să Iacă o comparaĠie totală între timpuri.... Ar Ii ceva inedit? Nu cred...
Poate ar trebui să spună mai degrabă de ce s-au schimbat lucrurile atât de mult. Dacă suntem sinceri cu noi înúine,
útim deja: Ar trebui să Iim ca el úi ca mulĠi alĠii asemeni lui drepĠi, bravi, senini, împăcaĠi cu viaĠa. Adică OAMENI
din neamul OAMENILOR.
Valentina Sen
łăranul Român - Mai 2012
Politică
Doar noi vă putem ajuta!

4
Schimbare şi schimbări pe scena politică a României

Scena politică a României atrage atât privirile analiştilor politici cât şi oamenilor de rând, deoarece presupune
instabilitate, risc şi incertitudine vis a vis de viitorul economic al Ńării. Pentru mulŃi dintre noi demiterea guvernului
Ungureanu la doar două luni de mandat a atras atenŃia întregului mapamond, acest lucru reflectându-se atât în preŃul
monedei româneşti cât şi în economie. Schimbarea de putere şi desemnarea lui Victor Ponta ca premier la Ńării
presupune o nouă schimbare a legislaŃiei şi implicit o nouă politică pe plan intern şi internaŃional. Din acest punct de
vedere se impun aspecte legate de modalitatea prin care se va reuşi ieşirea din criză, dat fiind faptul că situaŃia
economică a Ńării presupune continuarea măsurilor de austeritate luate în 2010 şi în nici un caz readucerea salariilor
bugetarilor la nivelul anterior.
În altă ordine de idei, faptul
că participanŃii la viaŃa politică din
România îşi schimbă ideologia în
funcŃie de interese poate afecta pe
de o parte credibilitatea
guvernaŃilor, iar pe de altă parte,
transparenŃa organizaŃiei. Din acest
punct de vedere, la nivelul
oamenilor de rând se consideră că
toŃi reprezentanŃii partidelor sunt „o
apă şi un pământ” singura ideologie
promovată fiind cea a intereselor
personale.
ExperŃi în politici publice
sau PR, sociologi, politologi,
analişti sau consultanŃi politici,
studenŃi sau pur şi simplu persoane
care vor să se afirme, participă în
această perioadă la campaniile
electorale. Miza este mare,
candidaŃii oferă votanŃilor
promisiuni, cadouri sau chiar mititei
la grătar cu bere pentru a atrage de
partea partidelor şi implicit
candidaŃilor, cât mai mulŃi
admiratori. Slogane, afişe, promovare şi marketing electoral – preocupările vis a vis de viitoarele alegeri ocupă timpul
persoanelor care fac parte din staff monitorizând atent alegătorul şi oferindu-i cât mai multe motive pentru a vota cu
un partid sau altul.
Fiecare partid şi-a promovat imaginea actualilor primari în funcŃie de atitudinea şi implicarea în viaŃa publică
pe care au avut-o pe parcursul acestor ani, promovând interesele cetăŃenilor şi ale localităŃii unde vor candida. Din
acest punct de vedere putem afirma faptul că este la ordinea zilei ca în această perioadă, străzile să se asfalteze,
parcurile să se renoveze, şcolile şi clădirile să fie un obiectiv central al discursului politic, în vederea captării atenŃiei.
După cum bine ştim şi conştientizăm, fiecare vot contează, lupta pentru putere reflectând în cele mai multe cazuri
marketingul de gherilă sau strategiile prin care candidaŃii se „spurcă ” unii pe alŃii pentru a avea câştig de cauză.
Aşadar, în dragoste şi în război fiecare vot contează, deci atât timp cât legislaŃia permite, fiecare este liber să
se adapteze situaŃiei, în speranŃa că, în următorii 4 ani va ocupa funcŃia de primar.

Loredana Terec Vlad
ğăranul Român - Mai 2012
Activitatea SCDR-INAC
Doar noi vă putem ajuta!
5
Despre noi
Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România
Sindicatul Cultivatorii DirecĠi din România s-a înIiinĠat în
15.01.2006 în comuna Priponeúti, jud. GalaĠi.
Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea
proIesiunii în scopul ridicării nivelului de trai material úi spiritual al
acestora prin:
a. înIiinĠarea de asociaĠii specializate privind cultura cerealelor úi a
plantelor tehnice, legume, Iructe, Ilori, viticultură, apicultură úi
creúterea animalelor;
b înIiinĠarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea úi
comercializarea produselor agricole;
c. înIiinĠarea unei cooperative de credit agricol;
d. înIiinĠarea unor centre zonale pentru consultanĠă de specialitate, asistenĠă contabilă úi juridică.
ONG-ul Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni
Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni, cod CAEN 7022
consultanĠă pentru aIaceri úi management, este articulaĠie a SCDR úi are
următoarele scopuri:
- promovează úi Iurnizează, servicii de consultanĠă, asistenĠă, inIormare úi
suport pentru adoptarea inovaĠiilor. INAC oIeră în baza unui contract de
prestări servicii:
- inIormaĠii privind Iondurile europene, legislaĠie naĠionala úi internaĠională;
- Iace legătura între membrii sindicatului úi posibili colaboratori, parteneri de
aIaceri, etc.;
- oIeră consultanta membrilor sindicatului pentru întocmirea de planuri de aIaceri în vederea accesării Iondurilor
europene;
- oIeră membrilor sindicatului sprijin logistic pentru organizarea acestora în asociaĠii ale producătorilor sau grupuri de
producători.
- tutelarea úi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole úi a diIeritelor Iorme de
asociere úi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii;
- dezvoltarea úi valoriIicarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale,
sociale si culturale;
- Iavorizează realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale úi teritoriale, în interesul
întreprinderilor agricole;
- promovează Iorme de autoguvernare între producătorii agricoli cu reIerire în particular la cooperative úi asociaĠii ale
producătorilor, susĠinând dezvoltarea úi eIicienĠa gestiunii economice úi Iavorizând participarea úi controlul
asociaĠilor;
- promovează accesul tinerilor în sectorul agricol úi colaborarea între generaĠii pentru dezvoltarea armonioasă a
mediului rural úi al societăĠii.
- organizează conIerinĠe, cercetări, seminarii de studiu, Iorum, etc. pentru a Iavoriza creúterea cunoútinĠelor úi
conIruntarea poziĠiilor între instituĠii, organizaĠii úi cetăĠeni, chiar úi pe teme cu caracter general;
- promovează colaborarea cu instituĠii úi organizaĠii internaĠionale, pentru a realiza politici economice úi sociale
îndreptate către tutelarea intereselor agricultorilor úi lumii satului;
- desIăúoară activităĠi editoriale pentru inIormarea membrilor sindicatului;
Mai multe informatii privind activitatea noastra, gasiti pe urmatoarele situri:
http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com http://groups.yahoo.com/group/taranul¸roman
http://www.scribd.com/Taranul¸Roman/documents
sau prin contact direct:
mail: inaccdr¸yahoo.com mail: sindicatulcdr¸yahoo.ro teleIon: 0724.38.98.37
ğăranul Român - Mai 2012
Activitatea SCDR-INAC
Doar noi vă putem ajuta!
6
,,Problema producătorilor din Romania nu este promovarea. Inainte de promovare este nevoie să se asocie:e, să se
organi:e:e pentru identificarea produselor úi să producă alimente sau alte produse tradiĠionale de calitate úi apoi să
se concentre:e pe promovare. Eu voi sprifini din po:iĠia mea acest demers, iar Polonia este un bun exemplu in
această direcĠie`. Dacian Cioloú.
Cum puteĠi deveni membru al sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România
Sindicatul "Cultivatorii direcĠi din România" s-a născut din dorinĠa de a ajuta agricultorul român
în trecerea de la o agricultură de subzistenĠă la cea practicată în Uniunea Europeană unde producĠia
realizată în gospodăria Ġărănească este orientată către piaĠă çi nu destinată autoconsumului, aça cum
se întâmplă la ora actuală în Ġara noastră.
Sindicatul çi-a propus să organizeze centre zonale (3-4 comune limitrofe) în toate judeĠele Ġării
pentru a oferi informaĠii legislative, consultanĠă contabilă çi asistenĠă juridică agricultorilor individuali
direcĠi.
Credem că este bine ca un număr cât mai mare de agricultori să gândim çi să acĠionăm în mod
unitar pentru a avea succes în activitatea noastră.
Extras din Statutul Sindicatului
(.) Membrii Sindicatului pot Ii: agricultori, persoane care prestează servicii către agricultori, persoane care
transportă, depozitează, prelucrează úi comercializează produse agricole.
Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea proIesiunii în scopul ridicării nivelului de trai
material úi spiritual al acestora prin:
- înIiinĠarea de asociaĠii specializate privind cultura cerealelor úi a plantelor tehnice, legume, Iructe, Ilori, viticultură, -
- apicultură úi creúterea animalelor;
- înIiinĠarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea úi comercializarea produselor agricole;
- înIiinĠarea unei cooperative de credit agricol;
- înIiinĠarea unor centre zonale pentru consultanĠă de specialitate, asistenĠă contabilă úi juridică.(.)
Calitatea de membru al Sindicatului se dobândeúte prin cerere scrisă adresată preúedintelui Sindicatului úi care
trebuie să cuprindă următoarele: numele úi prenumele, proIesia, domiciliul, seria úi numărul cărĠii de identitate, CNP
úi semnătura solicitantului.
Cererea de adeziune la sindicat poate Ii descărcată de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2-
Cerere-de-Adeziune-la-sindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania
Calitatea de membru al Sindicatului încetează prin cerere scrisă adresată Preúedintelui Sindicatului úi care
trebuie să cuprindă următoarele: numele úi prenumele, proIesia, domiciliul, seria úi numărul cărĠii de identitate, CNP
úi semnătura solicitantului.(.)
Drepturile membrilor
Membrii au dreptul de a se retrage din Sindicat Iără a avea obligaĠia de a arăta motivele.
Membrii au dreptul să Iie inIormaĠi despre activitatea Sindicatului prin intermediul centrelor zonale, judeĠene
úi naĠionale. Membrii au dreptul să obĠină sprijinul Sindicatului în condiĠiile prevăzute de Statut, Regulamentul de
IuncĠionare úi a legilor în vigoare.
Membrii au dreptul să aleagă úi să Iie aleúi în IuncĠiile de conducere ale sindicatului cu respectarea condiĠiilor
prevăzute de Statut, Regulamentul de IuncĠionare úi legilor în vigoare.
Extras din Regulamentul de funcĠionare
ÎnIiinĠarea organizaĠiilor locale
Acolo unde se întruneúte un minim de 30 de membri ai sindicatului se Ġine o úedinĠă pentru alegerea organelor
de conducere ale sindicatului local (preúedinte, vicepreúedinte, secretar, comisie de disciplină úi de cenzori). La
úedinĠa de constituire a organizaĠiei locale pot participa membrii Biroului Central, membrii Biroului judeĠean úi
ReprezentanĠii zonali. Copii ale Procesului Verbal de constituire a organizaĠiei úi copii ale tabelelor cu membrii
biroului úi ale comisiilor vor Ii transmise direct sau prin poútă la Biroul Central.
Propunerile de Reprezentant Zonal a unui membru a acestei organizaĠii locale se va Iace respectând
prevederile Statutului (Curicullum Vitae, angajament, etc.), care vor Ii transmise spre aprobare Biroului Central.
ğăranul Român Mai 2012
Agricultură românească
Doar noi vă putem ajuta!
7
UPDATE: LUKOÌL pariază pe agricultura românească
În urmă cu câteva săptămâni publicam următorul material:
Recent SC LUKOIL Romania SRL a lansat campania "Ia cu tine forĠa
LUKOIL" destinată atat producătorilor agricoli persoane fi:ice cat úi persoane
furidice.
Pentru că LUKOIL pune un mare accent pe agricultura romanească, agricultorii
beneficia:ă de o reducere de 10 bani la litru de motorină devenind astfel cel mai
ieftin carburant din Ġară.
Pentru a beneficia de aceasta promoĠie, agricultorii trebuie să pre:inte in
ben:inăriile LUKOIL o adeverinĠa de inscriere pe anul 2012 in Registrul Agricol,
eliberata de Primăria pe ra:a căreia se utili:ea:ă terenul úi o copie după cartea de
identitate.
ReacĠiile IaĠă de articol au Iost Ioarte dure; dacă eu
am prezentat în doar trei paragraIe acĠiunea unei companii
petroliere, criticile apărute pe diIerite situri de socializare
unde am publicat linkul ar Ii umplut revista.
ReacĠii de genul ,Lukoil îi ia în râs pe agricultori¨ am primit
Ioarte multe. Iar asta mi-a stârnit úi mie interesul úi am
discutat cu câĠiva agricultori care tocmai cumpăraseră
motorină cu preĠ redus. ,Da, mi-au spus ei, nu este o
reducere mare, dar măcar acoperim cheltuiala cu
transportul de la Barlad pană acasă.`
Iar agricultorii aveau dreptate, poate că este o
reducere prea mică dar este cea mai bună oIerta pentru micul
agricultor în momentul de IaĠă. Cert este că această companie
vinde carburanĠi IolosiĠi úi în agricultură úi este direct
interesată ca agricultura românească să Iie cât mai bine
dotată cu utilaje pentru a avea garantată vânzarea
carburanĠilor úi a uleiurilor pe care le produce.
Dar se pare, din păcate, că pentru unii este prea greu
să gândească úi altIel decât cu ură úi duúmănie.
Manole Silviu
ğăranul Român - Mai 2012
LegislaĠie românească
Doar noi vă putem ajuta!
8
O. nr.1705/45/29/15-12,14-03,03-04-2012 (M.S., A.N.P.C.,
A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii
NaĠionale pentru ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui
AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa
Alimentelor privind controlul pe piaĠă al menĠiunilor nutriĠionale úi
de sănătate înscrise pe produsele alimentare
O. nr.67/03-04-2012 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea úi completarea anexei la Ordinul ministrului
agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 98/2010 privind stabilirea
modului de implementare, a condiĠiilor speciIice úi a criteriilor de
eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăĠi naĠionale directe
complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în
acord cu reglementările comunitare în domeniu
O. nr.66/360/63/22/03-04,05-04,10-04,09-03-2012 (M.A.D.R.,
M.S., A.N.P.C., A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale, al
ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale pentru
ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale
Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru
abrogarea alin. (4) al art. 8 din Normele cu privire la
comercializarea produselor din carne, aprobate prin Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor úi dezvoltării rurale, al
ministrului sănătăĠii publice, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale
pentru ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii
NaĠionale Sanitare Veterinare si pentru SiguranĠa Alimentelor nr.
560/1.271/339/210/2006
O. nr.252/489/15-03,06-04-2012 (M.D.R.T., M.F.P.)
ORDIN al ministrului dezvoltării regionale úi turismului úi al
ministrului IinanĠelor publice pentru aprobarea Iormelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 105/2011 privind gestionarea
úi utilizarea Iondurilor externe nerambursabile úi a coIinanĠarii
publice naĠionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială
europeană"
O. nr.69/09-04-2012 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor úi
dezvoltării rurale nr. 83/2009 privind stabilirea condiĠiilor de
acordare a cotei individuale de lapte din rezerva naĠională
O. nr.70/09-04-2012 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru
modiIicarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării
rurale nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a
condiĠiilor speciIice úi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea
schemelor de plăĠi naĠionale directe complementare în sectorul
zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările
comunitare în domeniu
O. nr.72/10-04-2012 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind
modiIicarea Ordinului ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale
nr. 120/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
calculul úi plata tariIelor pentru serviciile de îmbunătăĠiri Iunciare
O. nr.66/360/63/22/03-04,05-04,10-04,09-03-2012 (M.A.D.R.,
M.S., A.N.P.C., A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale, al
ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale pentru
ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale
Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru
abrogarea alin. (4) al art. 8 din Normele cu privire la
comercializarea produselor din carne, aprobate prin Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor úi dezvoltării rurale, al
ministrului sănătăĠii publice, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale
pentru ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii
NaĠionale Sanitare Veterinare si pentru SiguranĠa Alimentelor nr.
560/1.271/339/210/2006
O. nr.73/10-04-2012 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea Procedurilor speciIice de implementare úi control,
precum úi a Iormularisticii necesare privind acordarea ajutorului de
stat pentru motorina utilizată în agricultură, aprobate prin Ordinul
ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 126/2010
H.G. nr.299/11-04-2012
HOTĂRÂRE cu privire la normele metodologice privind modul de
acordare a ajutoarelor de stat producătorilor de cartoIi aIectaĠi de
organismele de carantină dăunătoare culturii cartoIului
H.G. nr.300/11-04-2012
HOTĂRÂRE privind aprobarea ajutorului de stat care se acordă
producătorilor de cartoIi aIectaĠi de organismele de carantină
dăunătoare culturii cartoIului
O. nr.75/12-04-2012 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind
autorizarea exercitării pescuitului sturionilor în scopul reproducerii
artiIiciale pentru obĠinerea de puiet pentru acvacultura úi popularea
de susĠinere a bazinelor piscicole naturale, precum úi în scop
útiinĠiIic
O. nr.76/12-04-2012 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii úi
dezvoltării rurale nr. 15/2011 privind condiĠiile de practicare a
pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a
pescuitului recreativ/sportiv, precum úi modelele permiselor de
pescuit recreativ/sportive
O. nr.220/262/517/12-03,02-04,12-04-2012 (M.D.R.T., M.AI.Eu.,
M.F.P.)
ORDIN al ministrului dezvoltării regionale úi turismului, al
ministrului aIacerilor europene úi al ministrului IinanĠelor publice
privind modiIicarea úi completarea Ordinului ministrului
dezvoltării, lucrărilor publice úi locuinĠelor úi al ministrului
economiei úi IinanĠelor nr. 850/3.641/2008 pentru aprobarea
categoriilor de cheltuieli eligibile In cadrul axei prioritare
"AsistenĠă tehnică" a Programului de cooperare transIrontaliera
România-Bulgaria 2007-2013
H.G. nr.341/18-04-2012
HOTĂRÂRE pentru aprobarea acĠiunilor sanitarveterinare
cuprinse în Programul acĠiunilor de supraveghere, prevenire,
control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la
animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de
identiIicare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor úi
caprinelor, a acĠiunilor prevăzute în Programul de supraveghere úi
control în domeniul siguranĠei alimentelor, precum úi a tariIelor
maximale aIerente acestora pentru anul 2012
O. nr.32/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare
úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modiIicarea anexei nr. 8 la
Norma sanitară veterinară privind procedura de autorizare sanitară
veterinară a unităĠilor care produc, procesează, depozitează,
transportă úi/sau distribuie produse de origine animală, aprobată
prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare
Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 57/2010, ca urmare
a actualizării tariIelor în IuncĠie de rata inIlaĠiei din anul 2011
ğăranul Român - Mai 2012
LegislaĠie românească
Doar noi vă putem ajuta!
9
O. nr.33/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare
úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modiIicarea anexei nr. 2 la
Norma sanitară veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor privind
autorizarea laboratoarelor supuse controlului sanitar-veterinar úi
pentru siguranĠa alimentelor, aprobată prin Ordinul preúedintelui
AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa
Alimentelor nr. 48/2010, ca urmare a actualizării tariIelor în
IuncĠie de rata inIlaĠiei din anul 2011
H.G. nr.376/24-04-2012
HOTĂRÂRE privind suplimentarea bugetului Ministerului
Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2012, la titlul "Cheltuieli
de personal" úi titlul "TransIeruri între unităĠi ale administraĠiei
publice", pentru plata titlurilor executorii prevăzute de OrdonanĠa
de urgenĠă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume
prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi
salariale personalului din sectorul bugetar
O. nr.34/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare
úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modiIicarea anexei nr. 4 la
Norma sanitară veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor privind
procedura de înregistrare sanitar veterinară úi pentru siguranĠa
alimentelor a activităĠilor de obĠinere úi de vânzare directă úi/sau
cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau
nonanimală, precum úi a activităĠilor de producĠie, procesare,
depozitare, transport úi comercializare a produselor alimentare de
origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii
NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr.
111/2008, ca urmare a actualizării tariIelor în IuncĠie de rata
inIlaĠiei din anul 2011
O. nr.35/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare
si pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modiIicarea anexelor nr. 7,
8 úi 10 la Norma sanitară veterinară privind procedura de
introducere pe piaĠă úi de utilizare a reagenĠilor úi a seturilor de
diagnostic de uz veterinar, aprobată prin Ordinul preúedintelui
AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa
Alimentelor nr. 81/2008, ca urmare a actualizării tariIelor în
IuncĠie de rata inIlaĠiei din anul 2011
O. nr.34/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare
úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modiIicarea anexei nr. 4 la
Norma sanitară veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor privind
procedura de înregistrare sanitar veterinară úi pentru siguranĠa
alimentelor a activităĠilor de obĠinere úi de vânzare directă úi/sau
cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau
nonanimală, precum úi a activităĠilor de producĠie, procesare,
depozitare, transport úi comercializare a produselor alimentare de
origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii
NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr.
111/2008, ca urmare a actualizării tariIelor în IuncĠie de rata
inIlaĠiei din anul 2011
O. nr.36/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare
úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modiIicarea anexei nr. 27 la
Norma sanitară veterinară privind procedura de
înregistrare/autorizare sanitarveterinară a unităĠilor/centrelor de
colectare/exploataĠiilor de origine úi a mijloacelor de transport din
domeniul sănătăĠii úi al bunăstării animalelor, a unităĠilor implicate
în depozitarea úi neutralizarea subproduselor de origine animală
care nu sunt destinate consumului uman úi a produselor procesate,
aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare
Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 16/2010, ca urmare
a actualizării tariIelor în IuncĠie de rata inIlaĠiei din anul 2011
O. nr.37/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare
úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modiIicarea anexei nr. 2 la
Norma sanitară veterinară privind procedura de
autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităĠilor ce desIăúoară
activităĠi în domeniul hranei pentru animale de Iermă úi a
mijloacelor de transport al hranei pentru animale de Iermă,
aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare
Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 109/2010, ca
urmare a actualizării tariIelor în IuncĠie de rata inIlaĠiei din anul
2011
O. nr.38/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare veterinare úi
pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modiIicarea anexei nr. 9 la
Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare úi
autorizare sanitară veterinară a unităĠilor úi activităĠilor din
domeniul Iarmaceutic veterinar, aprobată prin Ordinul
preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru
SiguranĠa Alimentelor nr. 24/2008, ca urmare a actualizării
tariIelor în IuncĠie de rata inIlaĠiei din anul 2011
O. nr.84/1.302/24-04,27-04-2012 (M.A.D.R., M.M.P.)
ORDIN al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale úi al
ministrului mediului úi pădurildr privind măsurile de reIacere úi
conservare a populaĠiilor de sturioni din habitatele piscicole
naturale úi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România
O. nr.93/25-04-2012 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru
modiIicarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării
rurale nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a
condiĠiilor speciIice úi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea
schemelor de plăĠi naĠionale directe complementare în sectorul
zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările
comunitare în domeniu
O. nr.84/1.302/24-04,27-04-2012 (M.A.D.R., M.M.P.)
ORDIN al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale úi al
ministrului mediului úi pădurildr privind măsurile de reIacere úi
conservare a populaĠiilor de sturioni din habitatele piscicole
naturale úi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România
ğăranul Român - Mai 2012
Agricultură ecologică
Doar noi vă putem ajuta!
10
Biogazul
Scurt istoric
În prezent, instalaĠiile de biogaz sunt Ioarte
răspândite în Europa, iar tendinĠa este în creútere.
În schimb ponderea biogazului din Estul úi
Sudul Europei este Ioarte scăzut, cu toate că în această
zonă există un potenĠial ridicat.
Acest potenĠial nu se evidenĠiază doar prin
Iolosirea materiei prime regenerabile, ci úi în mod
special prin utilizarea deúeurilor, deoarece deúeurile
agricole úi industriale reprezintă, în momentul de IaĠă, o
mare problemă.
De mai bine de 50 de ani România Iace
cercetări în domeniul Biogazului. La sIârúitul anilor 70
a Iost deja preluată prima instalaĠie industrială, care
producea zilnic 2000 m3 de Biogaz.
La sIârúitul anilor `80 au Iost instalate alte zece
staĠii de epurare producând anual peste 30 milioane m3
de Biogaz.
În aceeaúi perioadă de timp au Iost preluate
diverse instalaĠii de dimensiuni mai mici cu o producĠie
zilnică de 5 până la 10 m3 de Biogaz.
AstIel s-a ajuns ca România să deĠină la sIârúitul
anilor 80 câteva mii de instalaĠii.
Datorită schimbărilor politice piaĠa biogazului
s-a prăbuúit.
Pentru ca România să redevină o concurenĠă
puternică, este necesară o transmitere de inIormaĠii cu
privire la tehnica actuala.
Biogazul ca sursă de energie regenerabilă metode de obĠinere
Digestia anaerobă este un proces ce are loc în absenta oxigenului, prin care o populaĠie mixtă de bacterii
catalizează scindarea polimerilor din materia organică cu Iormarea unui gaz, numit biogaz, conĠinând în principal
metan úi dioxid de carbon úi mici cantităĠi de amoniac, hidrogen sulIurat úi mercaptani ce sunt corozivi, otrăvitori úi
au miros pronunĠat.
Mai întâi are loc descompunerea într-un mediu nu neapărat anaerob a materialului biomasic complex de către o
populaĠie eterogenă de microorganisme. Aceasta descompunere cuprinde hidroliza materialului celulozic la glucide
simple (utilizând enzimele produse de către microorganisme drept catalizator), a proteinelor la aminoacizi, a lipidelor
la acizi graúi, a amidonului úi ligninei la compuúi aromatici. Rezultatul primei etape este o biomasă solubilă în apă,
cu o Iormă chimică mai simplă, potrivită pentru etapa următoare.
În a doua etapă are loc înlăturarea atomilor de
hidrogen ai materialului biomasic (conversia glucidelor
în acid acetic), înlăturarea grupării carboxil a
aminoacizilor úi scindarea acizilor graúi cu masa
moleculară mare în acizi graúi cu masă moleculară
mică, obĠinându-se din nou ca produs Iinal acidul
acetic. Aceste reacĠii sunt reacĠii de fermentaĠie
realizate de către bacteriile acidofile.
Pentru desIăúurarea optima este necesar un
pH÷6-7, dar pentru ca acizii deja IormaĠi reduc pH-ul
soluĠiei este necesară corectarea pH-ului prin adăugare
de CaO.
În a treia etapă are loc Iormarea biogazului
(amestec de metan úi dioxid de carbon) din acid acetic,
printr-un set de reacĠii de fermentare realizate de către
bacteriile metanogene. Aceste bacterii necesită un
mediu strict anaerob. Toate procesele pot avea loc într-
un singur container, dar separarea lor pe etape Iace să
crească eIicienĠa. Primele două etape pot dura câteva
ore sau zile, iar ultima etapă câteva săptămâni, în
IuncĠie de natura materiei prime.
Pentru ca digestia sa aibă loc trebuie îndeplinite anumite condiĠii. Activitatea bacteriilor este inhibată de
prezenta sărurilor ale metalelor, penicilinei, sulIurilor solubile, sau a amoniacului în concentraĠie mare.
Raportul numărului atomilor de carbon din materialul ce urmează a Ii transIormat úi de azot trebuie să Iie sub
15. Prea mult azot duce la otrăvirea bacteriilor cu amoniac, iar prea puĠin azot duce la dezvoltarea insuIicientă a
culturii de bacterii úi la producĠia scăzută de biogaz.
Pentru Iiecare tip de biomasa corespunde un anumit raport C:N
Raportul carbon-azot pentru diferite materiale.
ğăranul Român - Mai 2012
Agricultură ecologică
Doar noi vă putem ajuta!
11
Amestecarea biomasei poate fi uneori
dezavantajoasa din punct de vedere al producĠiei de
biogaz. Paiele úi rumeguúul ar trebui amestecate cu
materiale ce au un raport C.N redus, cum ar Ii urina
provenită de la Iermele de animale sau lucernă/triIoiul.
Digestia materialului celulozic necesită o
durată de timp mai mare. La început sunt necesare
câteva luni până când se atinge compoziĠia optimă a
bacteriilor.
Deúi viteza de reacĠie este redusă, recuperarea
de energie este similara digestiei bălegarului.
Reziduurile digestiei anaerobe sunt foarte
buni fertilizatori. SubstanĠele organice insolubile sunt
Iăcute solubile, iar azotul este Iixat de către
microorganisme.
Prin digestia anaerobă a deúeurilor lichide
provenite de la Iermele de animale, populaĠiile
patogene din acestea sunt reduse. Din aceste motive,
digestia anaerobă este aplicată larg în procesul de
curăĠare a nămolului rezultat la tratarea apelor uzate, Iie
direct nămolului, Iie după creúterea algelor pe nămol
pentru a creúte potenĠialul de Iermentare.
Biogazul are un conĠinut energetic de circa
22.000 kJ/m3N, deci este un gaz de calitate medie.
Pentru producerea biogazului prin digestie
anaerobă se poate Iolosi nămolul provenit de la
tratarea apelor uzate, iarba úi orice cultură agricolă,
bălegar úi deúeuri agricole úi alimentare, inclusiv cele
de la abatoare, restaurante, magazine alimentare úi
deúeurile din industria Iarmaceutică.
Biogazul mai poate Ii
extras de la rampele de gunoi,
unde acesta se Iormează
spontan úi dacă nu este colectat
poate provoca probleme de
mediu pentru că este un gaz cu
puternic eIect de seră.
In mod uzual,
biogazul este folosit aproape
de locul in care este produs.
Principalele utilizări
sunt producerea de căldură,
electricitate úi combinat
căldura úi electricitate.
Principalul avantaj al
biogazului IaĠă de ceilalĠi
biocombustibili este că poate Ii
ars direct în orice instalaĠie de ardere a combustibililor
gazoúi.
El poate Ii de asemeni injectat în conductele
reĠelei de alimentare cu gaz natural.
În plus, biogazul poate fi folosit la
autovehicule adaptate să IuncĠioneze úi cu gaz.
Stocarea biogazului se poate Iace în recipienĠi
realizaĠi din materiale zeolitice.
Beneficiile de mediu rezultate prin înlocuirea
benzinei úi a motorinei cu biogaz sunt considerabile.
Pentru a Ii injectat în conductele de gaz natural
sau Iolosit la autovehicule este necesara înlăturarea
dioxidului de carbon din biogaz.
Prin spălare cu jet de apă se elimina CO2 pana
la 90°. Aceasta permite obĠinerea biometanului sub
presiune din biogaz ce poate Ii Iolosit la autovehicule.
Prin digestie anaerobă poate fi produs úi
hidrogenul.
Se obĠin 0,6 pana la 3,3 molecule de hidrogen
dintr-o molecula de glucide, în IuncĠie de bacteria
utilizată.
Bacteriile termofilice, ce operează la
temperaturi de pana la 70°C, dau o producĠie mai mare
de hidrogen decât cele care operează la temperatura
mediului ambiant.
ProducĠia poate Ii mărită daca se Iolosesc
bacterii fototropice (îúi realizează nutriĠia cu ajutorul
luminii solare) ce convertesc acidul acetic in hidrogen.
Va urma.
Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina úi Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai
Materialul Raportul C:N Materialul Raportul C:N
Namol de la ape uzate 13:1 Reziduuri de trestie de zahar
(dupa extragerea sucului)
150:1
Balegar de vaci 25:1 Plante marine 80:1
Urina de la vaci 0,8:1 Fan de lucerna 18:1
Fecale de porci 20:1 Iarba 12:1
Urina de la porci 6:1 Tulpini de cartoIi 25:1
Deseuri de la Iermele de
gaini
25:1 Sucul de la silozuri 11:1
Resturi menajere 6-10:1 Deseuri de la abatoare 3-4:1
Rumegus 200-500:1 TriIoi 2,7:1
Paie 60-200:1 Lucerna 2:1
ğăranul Român - Mai 2012
2ELFHLXULúLWUDGLĠLL
Doar noi vă putem ajuta!

/81$0$,±/81$1$785,,
Luna mai, denumită popular úi 'Florar¨ este o lună a ierburilor, o lună plină de prospeĠime úi culoare. Se
maniIestă printr-o explozie de vegetaĠie,copacii prind culoare úi viaĠă datorită Irunzelor úi Ilorilor, iar muncile
agricole se intensiIică. Se consideră că în luna lui 'Florar¨, Raiul coboară pe pământ úi înverzeúte totul. În această
lună muncile câmpului úi ale grădinilor devin priorităĠi, astIel Ġăranii părăsesc casele úi gospodăriile pentru a Ii în
toiul lucrărilor agrare. În luna mai se strâng turmele de oi úi vaci, pentru a Ii duse la ciobani. În unele regiuni ale Ġării,
mai ales în zona montană se Iace úi 'măsura oilor¨.
Arminden 1 mai
Armindenul este sărbătoarea regelui vegetaĠiei,
cu semniIicaĠie Iertilizatoare. În ziua de 1 Mai se
obiúnuieúte să se pună ramuri de arminden la porĠi-
armindenul Iiind un pom care înIrunzeúte úi
desIrunzeúte, amintind de SI. Gheorghe. În trecut, în
judeĠul Gorj, la porĠile caselor Ġărăneúti erau puse
prăjini înalte de plop sau stejar, cu Irunze verzi la vârI.
Ramurile verzi ce împodobeau casele úi porĠile erau
păstrate până la seceriú, când se Ioloseau pentru coptul
primei pâini din grâul cel nou.
La Arminden se Iac petreceri câmpeneúti cu
lăutari úi se bea vin, de regulă roúu-pelin, bun pentru
întărirea sângelui úi să Iii rumen la IaĠă tot anul.
Pelinului, plantă cu miros caracteristic, i se
atribuie puteri magice
beneIice în aceasta zi,
Iiind purtat de oameni la
brâu úi pus prin casă úi
prin grajduri pentru
protecĠie contra strigoilor.
De ziua de
Arminden este legat úi un
obicei păstoresc - ,,Măsuratul oilor¨. Cu o zi înainte de
,,măsurat`` oamenii urcă oile la munte, păscându-le cât
mai bine. În dimineaĠa zilei următoare toate oile sunt
date în paza grupului de ciobani, stabilit dinainte. Pe la
ora prânzului, ciobanii se întorc cu oile la stână úi
Iiecare îúi mulge oile sale, măsurând apoi laptele pentru
a úti câtă brânză va avea de luat în timpul verii. Odată
cu încheierea măsuratului începe cheIul cu miei la
proĠap úi horă cu lăutari vestiĠi. Acest obicei se
păstrează în toate zonele cu tradiĠie în creúterea oilor.
În zona de deal a Olteniei, vitelor cu care se
ara în aceasta zi li se punea un porumbar înIlorit în
jug, pentru a Ii sănătoase în tot anul úi în cel viitor din
nou în brazdă.
SIântul Gherman 12 mai
Ghermanul de pe 12 mai era sărbătorit în
special de agricultori úi de crescătorii de animale,
spunându-se că aceasta divinitate putea inIluenĠa în
bine creúterea semănăturilor úi poate apăra animalele de
viermi. Agricultorii consideră că în jurul acestei date
încep ploile de primăvară úi,
în consecinĠă, Ghermanul
este venerat ca un adevărat
patron al grindinii.
Ciobanii care serbau
Ghermanul obiúnuiau să
scoată brânza din burduIuri
úi să o spele, abĠinându-se să
lucreze pe 12 mai, deoarece,
la cea mai mică zgârietură,
oile ar Ii Iăcut viermi.
La Runca, Gorj, nedeia Ghermanului pentru tot satul îúi
are originea în Iaptul că ,,acu` două sau mai multe sute
de ani, cum spun bătrânii, în ziua de 12 mai a bătut
grindina (piatra) aúa de tare încât a distrus totul úi
lumea a luat ziua respectivă ca zi de praznic pentru tot
satul, ca să nu se mai întâmple o aúa nenorocire¨
(inIormaĠie de la preotul C. Runcanu). În această zi de
sărbătoare vin în sat toĠi cei ce sunt plecaĠi prin alte
părĠi pentru a se întâlni úi a petrece cu rudele rămase în
satele natale.
În zona Hunedoarei, Ġăranii îi dedicau acestui sIânt
patru zile de venerare. Între 12 úi 15 mai sătenii nu
aveau voie să însămânĠeze nimic.
SIinĠii ÎmpăraĠi Constantin úi Elena 21 mai
De numele SIintei
Împărătese Elena este legată
credinĠa bisericii creútin-
ortodoxe că ea a găsit Crucea
pe care a Iost răstignit
Mântuitorul. Tot SIânta Elena a
ridicat la Ierusalim primul altar
la Mormântul SIânt al lui Iisus
Hristos.
Sărbătoarea cu dată Iixă în
calendarul creútin ortodox -
ğăranul Român - Mai 2012
2ELFHLXULúLWUDGLĠLL
Doar noi vă putem ajuta!

SIinĠii ÎmpăraĠi Constantin úi mama sa Elena, este data
calendaristică limită pentru semănatul porumbului,
ovăzului úi meiului. ğăranii au o vorba pentru cei care
nu respectă aceasta interdicĠie: degeaba te căzneúti ca
totul îngălbeneúte ca graurul.
Aceasta zi se mai cheamă în popor úi
Constandinul puilor, întrucât se crede ca în aceasta zi
păsările pădurilor îúi învaĠă puii să zboare.
Cu ziua de Constantin úi Elena se spune în
popor că începe vara. Nu se mai pune nimic în pământ
deoarece totul se va arde.
Cine lucrează în
aceasta zi va avea bucate arse
pe câmp úi strugurii îi vor Ii
mâncaĠi de păsările cerului,
iar puii păsărilor de curte vor
Ii mâncaĠi de ulii.

ÎnălĠarea Domnului -
24 mai

Este ziua când toĠi se saluta cu ,,Hristos s-a înălĠat!`` úi
,,Adevărat s-a înălĠat!``. Sărbătoarea este cunoscută în
popor úi cu denumirea de Ispas.
Deloc întâmplător, această sărbătoare are loc la
exact 40 de zile de la Paúte, sărbătorindu-se în Iiecare
an într-o zi de joi. Cu multiple semniIicaĠii religioase,
ciIra 4 este des întâlnită: ea reprezintă cele 4
Evanghelii, 4 colĠuri ale lumii, 4 anotimpuri úi cele 4
Iaze ale lunii.
În seara dinaintea Ispasului se taie leuútean úi se
pune prin case, pe la porĠi úi Ierestre, chiar úi pe la
sălaúurile animalelor, contra strigoilor. Tot în această
noapte se spune că Ilorile de alun sunt bune pentru
leacuri de dragoste. Cine vrea să le adune nu trebuie să
doarmă în noaptea de Ispas. În Gorj, în anumite sate se
puneau prin case úi Ilori de soc.
AlĠii duceau Irunze de nuc la biserica úi apoi le
purtau la brâu. CredinĠa Ġine de Iaptul că úi Mântuitorul
purta Irunze de nuc atunci când s-a ridicat la ceruri.
Tot de tradiĠie Ġine úi obiceiul de a se taia miei
în aceasta zi. Cei ce rămân sunt însemnaĠi prin tăiatul
urechii. La animalele cornute se retează păr din vârIul
cozii úi se îngroapă la un Iurnicar, spunându-se ,,să Iie
atâĠia miei úi viĠei, câte Iurnici în Iurnicar¨.
De Ispas Iemei dau de pomana lapte dulce úi
ouă roúii, Iiindcă după această dată nu se mai vopsesc
ouă până la Paútele următor.
În unele localităĠi gorjene (Runcu, Raci) se mai
practică obiceiul pomenilor la vii, pentru a avea rod
bogat úi vin bun, pentru a Ii Ierite de intemperiile
vremii.
Pentru cei ce cred în superstiĠii, în această zi nu
se dă Ioc din casă úi nici sare Ioc-pentru că tot anul
vei avea inima rea ca Iocul; sare-dacă ai vaci, acestea
nu vor avea smântâna la lapte.
A treia aIlare
a cinstitului
cap al
SIântului Ioan
Botezătorul
(Ioan Fierbe
Piatra) 25
mai
Ziua aceasta este cinstită de cei ce se tem de
piatră, Iulgere, Iurtuni, trăsnete, Ioc sau cumpene, căci
se spune ca Ioan ,,Iierbând¨ piatra o duce úi o descarcă
unde voieúte, dar în special la semănăturile úi livezile
celui ce i-a necinstit ziua.
Cum este ultima lună de primăvara, trebuie să
Ġinem cont că de acum vremea s-a încălzit, ziua este tot
mai mare úi este timp pentru a Ii harnic. ğineĠi minte
dragi Ġărani că poate úi vremea Ġine cont de superstiĠii!
Este destul timp în zilele lăsate de Dumnezeu ca zile
lucrătoare, ca să nu vă învredniciĠi tocmai atunci când
bătrânii spun că-i rău de . ceva. Fie ea piatră, Iurtună
sau roade mâncate de viermi, nu e nici un bai să
respectaĠi úi credinĠele arhaice.
Agricultura nu s-a Iăcut doar cu utilaje, ci, din
cele mai vechi timpuri, oamenii ogoarelor -agricultorii-
s-au bazat pe ei, pe animalele lor, dar úi pe Cel de Sus.
Dacă în serile lunii mai apare rouă úi e timp răcoros,
atunci vom avea belúug la vin úi Iân.
Ploaia caldă a lunii mai e binecuvântare pentru culturile
de grâu úi porumb.
Dacă în luna mai năpădesc gândacii, atunci vom avea
un an mănos.
Furtunile cu tunete úi Iulgere din luna mai ne prevestesc
un an roditor.
Dacă luna mai e ploioasă, atunci vom avea un iunie
secetos.
&DUPHQ&XUHOHD
ğăranul Român – Mai 2012
Obiceiuri úi tradiĠii
Doar noi vă putem ajuta!

POETUL SATULUI MEU
Tot mai rar se vorbeste despre poezie, si aproape deloc despre poetii satului romanesc.
Intradevar este grea viata la sat, dar asta nu impedica pe cei ce au spirit creator a se face auziti! Le este greu sa
le fie publicate lucrarile, dar nu imposibil. Aceasta este si povestea Iulianei Rebedea (Valceanu) – poeta din comuna
Curtisoara judetul Gorj – care la varsta de 43 de ani publica primele versuri.
Satul meu
Cat e tara mea de mare
Multe sate mandre are.
Si-al meu are bun renume,
Ma mandresc cu al sau nume.
Numele-I o Curtisoara.
Veniti ca sa-l vedeti vara.
Cand campia-i inflorita
Si padurea-i inverzita.
Ai tot sta la umbra-I deasa,
Ca-i atat de racoroasa!
Mergi prin ea, iti ies in cale,
Sprintenele caprioare
Ce pasc iarba la racoare
Si se adapa la izvoare.
Pe-nfrunzite ramurele,
Canta-ntr-una pasarele.
Si-n zavoiul de la lunca,
Cuci si pasarele canta.
Si taranesc tinerele
Canta tot cu foc si ele,
Ca holdele sunt bogate,
Lanurile sunt curate.
Vara muncesc pe-ntrecute
Toamna culeg roade multe.
Jiul curge-ncetat la vale
Cu povestirile sale.
In murmur el povesteste,
Ca bine-acum se traieste
Nu cum sa traia odata
Cand noi faceam munca toata.
Acum muncesc si tractoare,
Combine, cultivatoare,
Muzeul din Curtisoara
E vestit in toata tara.
Are case mititele
Facute in vremuri grele,
Langa ele, cula mare
Minunate lucruri are.
Multe obiecte-sculptate
De la cei batrani pastrate.
Din popor mandre costume
Ce-I fac Gorjului renume.
Cei ce satu-mi viziteaza
De el mult se minuneaza.
Poezia face parte din volumul ,,Din comoara sufletului meu”, Tg-Jiu, 2010.
Printr-un concurs nefericit de intamplari a urmat doar cursurile scolii primare din localitate de doar sapte
clase. In fiecare an scolar a obtinut doar premiul intai. La terminarea clasei a VII-a, la examenul final Iuliana Rebedea
Valceanu a fost notata la toate materiile cu nota zece, clasandu-se pe primul loc.
A ramas in sat, in gospodaria parinteasca, casatorindu-se la varsta de 23 de ani cu un baiat din sat. Mama a trei
copii, doi baieti si o fata (acum toti pe la casele lor), a pastrat dragostea de carte vie, citint multe carti pana sa se
hotarasca sa-si astearna gandurile pe hartie.
A scris peste trei sute de poezii, dintre care patruzeci de
cantece de leagan, circa o suta de poeme religioase si rugaciuni,
sapte fabule, patru balade si douazeci de discursuri in versuri, rostite
de poeta la inmormantari. De asemenea, a scris si trei piese de teatru,
date catre Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu spre
valorificare.
Ca o recunoastere a talentului sau , trebuie amintit ca
participand cu poeziile sale la concursurile ce au avut loc cu prilejul
comemorarii marelui nostrum poet Mihai Eminescu la Floresti, a
obtinut premiul I la editiile din anii 1995 si 1996.
Carmen Curelea

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->