Geografie Turistica

Gadea Marinela

Carpatii Orientali
Carpatii Orientali reprezinta unul din cele trei mari segmente montane ale muntilor Carpati de pe teritoriul Romaniei. Asa dupa cum indica si numele, Carpatii Orientali se gasesc in partea estica a Romaniei, prezentand o varietate larga de roci, aspecte geofizice, geologice si morfologice, inaltimi, impaduriri, flora si fauna.

Carpatii Orientali sunt cuprinsi intre granita cu Ucraina in nord, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest si Campia de Vest in vest, Subcarpatii de Curbura si Valea Prahovei in sud, Podisul Moldovei si Subcarpatii Moldovei in est.

Grupa nordica - Carpatii Bucovinei si ai Maramuresului

Este limitata la nord de granita cu Ucraina, iar la sud de Depresiunea Dornelor, pasul Mestecanis si culuarul depresionar al vaii Moldova. Grupa nordica este alcatuita din siruri de munti cu caracteristici geografice deosebite, separate de depresiuni si vai largi ( Bistrita, Moldova, Moldovita, etc.) In vest si sudvest se afla muntii vulcanici Oas si Gutai, care inchid Depresiunea Oas, precum si muntii Bargau alcatuiti din roci sedimentare. In subsol se gasesc minereuri neferoase. In centru sunt masive din roci cristaline, cu inaltimi mari, bine inpadurite, dar si cu pasuni. Acestia sunt Muntii Maramuresului, unde varfurile cu pasuni alpine depasesc 1.900 m, Muntii Rodnei, cei mai inalti din Carpatii Orentali ( 2.303 m Vf. Pietrosu), unde se gasesc circuri glaciare, Muntii Suhard si Obcina Mestecanis. Sunt separate de Valea Bistritei si Depresiunea Maramures, unde se afla sate mari, vestite pentru bisericile de lemn, portul popular si cresterea animalelor. In centru exista Obcina Feredeului si Obcina Mare, formate din gresii de marne, cu inaltimi de 800-1.400 m. In sud, la contactul cu Grupa centrala sunt Doua pasuri, Tihuta (1.201 m) si Mestecanis (1.069 m), si doua depresiuni, Dornelor si Campulung, trabatute de drumuri ce fac legatura intre Transilvania, Moldova, Maramures.

Grupa Centrala - Carpatii moldotransilvaneni

Este cea mai intinsa ajungand in sud pana la depresiunea Brasovului si pasul Oituz. In vest muntii alcatuiti din conuri si platouri vulcanice, cum sunt la nord de defileul Muresului, Muntii Calimani ( cei mai inalti, 2.100 m in Vf. Pietrosu), cu resurse de sulf. Intre Mures si Olt , sunt Muntii Gurgiu si Muntii Harghita, unde in craterul din Muntele ciomatu se afla singurul lac Vulcanic din Romania. Deasemenea aici se gasesc izvoare minerale. In centru se desfasoara la vest depresiunile tectonice Gheorgheni si Ciuc, cu sesuri intinse in care sunt culturi de cartofi si fanete. Aici ae afla multe aezari, intre care municipiile Miercurea Ciuc ai Gheorgheni. La est sunt amplasate masivele din roci cristaline ai calcare Giumalau ai Rarau (aici sunt Pietrele Doamnei, un varf cu turnuri de calcare si rezervatia de arbori seculari Codrii Slatioarei). La sud ae afla Muntii Bistritei (afluentii Bistritei separa masive ale caror varfuri principale depasesc 1 700 m). Bistrita a taiat defileele de la Zugreni si Toance. Urmeaza spre sud Muntii Giurgeu, cu pasurile Borsec (1 105 m), Tulghes (1 025 m), Bicaz (1 256 m) ai Munfii Hasmas (1 792 m); in nord, pe Bicaz, se afla renumitele chei purtand acelasi nume si Lacul Rosu. In est se insira de la nord la sud munti si culmi aproape paralele, alcatuite din roci sedimentare, cu inaltimi sub 1 650 m si care sunt bine impadurite. Pe stanga Bistritei se afla Muntii Stanisoarei, iar pe dreapta Muntii Ceahlau (1 907 m), cu un platou, abrupturi si nume-roase turnuri de zed de metri inaltime, Muntii Tarcanlui si Muntii Gosmanu. In bazinul Trotusului sunt Muntii Ciucului, Muntii Nemira si Muntii Berzunti. Ultimele doua masive inchid Depresiunea Comanesti, de origine tectonica, unde exista zacaminte de carbune brun. In sud sunt muntii Bodoc, Baraolt si Persani, separati de cursul Oltului. Au altitudini de 800 - 1 200 m, sunt impaduriti, iar in sub-sol se gasesc zacaminte de lignit si ape minerale; sunt alcatuiti din roci sedimentare, dar local au varfuri din roci vulcanice care se exploateaza.

Grupa Sudica - Carpatii de Curbura

In aceasta zona Carpatii realizeaza cel mai mare cot din parcursul lor. Grupa Sudica reuneste: - un lant de munti alcatuiti din gresii, conglomerate, argile, cu inaltimi intre 800 si 1 256 m (vf. Ciucas). Cateva vai adanci ii impart in: Muntii Vrancei (masive cu inaltimi de 1 000 - 700 m separate de raurile Putna, Zabala); Muntii Buzauliri (intre Basca Mica si Telejenel, divizati de raurile Buzau si Basca Mare in masivele Penteleu, Siriu etc; Muntii Ciucas, cei mai inalti, alcatuiti din conglomerate, cu varfuri sub forma de turnuri, creste zimtate si chei; Muntii Baiului (intre Doftana si Prahova). Pe marginea Depresiunii Brasov se afla muntii Bretcu in est, intorsurii in centni si, de-o parte si de alta a raului limis, Piatra Mare si Postavaru, cu inaltimi de peste 1 700 m, alcatuiti din congiomerate si calcare). Pe marginea Depresiunii Brasov se afla muntii Bretcu in est, intorsurii in centni si, de-o parte si de alta a raului limis, Piatra Mare si Postavaru, cu inaltimi de peste 1 700 m, alcatuiti din congiomerate si calcare). Depresiunea Brasov, in nord, care are origine tectonica si un relief de ses intins (cultivat cu cereale, cartofi, sfecla de zahar), prin care curge Oltul cu mai multi afluenti (intre care Raul Negru); Pasurile (Predeal, Bratocea si Oituz) si trecatorile (pe Olt si Buzau) se afla de regula la altitudini reduse, servind cailor de comunicatie.

Muntii Oasului , 823 m, Varful Piatra Bixadului Muntii Gutai - cel mai inalt varf, 1443 m, Varful Gutaiul Mare Muntii Tibles - cel mai inalt varf, 1840 m, Varful Bran Muntii Maramuresului - cel mai inalt varf, 1957 m, Varful Farcau Muntii Rodnei - cel mai inalt varf, 2303 m, Varful Pietrosul Rodnei Muntii Bargau - cel mai inalt varf, 1611 m, Varful Heniul Mare Muntii Suhard - cel mai inalt varf, 1932 m, Varful Omu Obcina Mestecanisului - cel mai inalt varf, 1588 m, Varful Lucina Obcina Feredeului - cel mai inalt varf, 1494 m, Varful Veju Mare Obcina Mare - cel mai inalt varf, 1223 m, Varful Scoruset Muntii Rarau - cel mai inalt varf, 1651 m, Varful Rarau Muntii Giumalau - cel mai inalt varf, 1858 m, Varful Giumalau Muntii Calimani - cel mai inalt varf, 2100 m, Varful Pietrosul Calimanilor Muntii Bistritei - cel mai inalt varf, 1859 m, Varful Budacu Muntii Stanisoarei - cel mai inalt varf, 1530 m, Varful Bivolul Masivul Ceahlau - cel mai inalt varf, 1907 m, Varful Ocolasul Mare Muntii Giurgeu - cel mai inalt varf, 1545 m, Varful Prisica Muntii Hasmas - cel mai inalt varf, 1792 m, Varful Hasmasul Mare Muntii Gurghiu - cel mai inalt varf, 1776 m, Varful Saca Mare Muntii Tarcau - cel mai inalt varf, 1664 m, Varful Grindusu Masivul Gosmanu - cel mai inalt varf, 1442 m, Varful Cracu Geamana

Sub-grupele montane

Muntii Berzunt - cel mai inalt varf, 984 m, Varful Berzunt Muntii Ciucului - cel mai inalt varf, 1553 m, Varful Noscolat Muntii Nemira - cel mai inalt varf, 1649 m, Varful Nemira Mare Muntii Bodoc - cel mai inalt varf, 1241 m, Varful Carpinis Muntii Ciomatu - cel mai inalt varf, 1301 m, Varful Ciomatu Mare Muntii Harghita - cel mai inalt varf, 1801 m, Varful Harghita Madaras Muntii Baraolt - cel mai inalt varf, 1019 m, Varful Havad Muntii Persani - cel mai inalt varf, 1104 m, Varful Cetatii Muntii Magura Codlei - cel mai inalt varf, 1292 m, Varful Magura Codlei Muntii Vrancei - cel mai inalt varf, 1785 m, Varful Goru Muntii Penteleu - cel mai inalt varf, 1772 m, Varful Penteleu Muntii ntorsurii - cel mai inalt varf, 1222 m, Varful Pilisca Muntii Ivanetu - cel mai inalt varf, 1191 m, Varful Ivanetu Muntii Podu Calului - cel mai inalt varf, 1439 m, Varful Podu Calului Muntii Siriu - cel mai inalt varf, 1662 m, Varful Malaia Muntii Monteoru - cel mai inalt varf, 1345 m, Varful Monteoru Muntii Tataru - cel mai inalt varf, 1477 m, Varful Tataru Mare Masivul Ciucas - cel mai inalt varf, 1954 m, Varful Ciucas Muntii Grohotisului - cel mai inalt varf, 1768 m, Varful Grohotisul Muntii Baiului - cel mai inalt varf, 1923 m, Varful Neamtu Muntii Piatra Mare - cel mai inalt varf, 1844 m, Varful Piatra Mare Masivul Postavarul - cel mai inalt varf, 1804 m, Varful Cristianu Mare

Carpatii Meridionali
Limite si vecini Se desfasoara intre Valea Prahovei (E) si culoarul Timis - Cerna (V). Pretutindeni, muntii domina regiunile vecine mai joase, prin versanti cu panta mare si denivelari de peste 500 metri. Mai sunt numiti Carpatii Sudici (datorita pozitiei lor geografice in sudul Carpatilor romanesti) si Alpii Transilvaniei (denumire data de geograful francez Emmannuel de Martorvne, care a gasit multe asemanari cu Alpii in infatisarea reliefului acestor masive).

 Caracteristici - sunt cei mai inalti munti din Romania, avand 11 varfuri cu altitudini ce depasesc 2 500 m (vf. Moldoveanu, cu 2 544 m, este cel mai important); - alcatuiesc grupari de munti formati predominant din roci cristaline si din culmi calcaroase; - infatisarea generala reflecta fie un aspect greoi, masiv, fie unul de creste abrupte; - doar Oltul ii strabate in intregime; in rest, raurile mari au creat vai partial transversale; - culmile prezinta platouri netede intinse, cu pajisti folosite vara ca pasuni; - la peste 1 800 m altitudine, au existat ghetari lungi care au creat circuri si vai gladare in care exista lacuri, praguri cu cascade etc; - pasurile si trecatorile sunt putine la numar, dar au fost folosite inca din Antichitate de locuitorii aflati de-o parte si de alta a lor; Transalpina (Muntii Parang) si Transfagarasanul strabat muntii la peste 2 000 m.

Grupa Muntilor Bucegi

Se afla la contactul cu Carpatii Curburii. in est sunt Muntii Bucegi, formati din conglomerate si calcare, cu varfuri de peste 2 000 m dispuse in lungul unei creste cu desfasu-rare in forma de potcoava. La exterior ea este marginita de abrup-turi de peste 1 000 m. in interior se afla platouri netede la altitudini de 1 800 - 2 000 m. in centru se afla valea Ialomitei, care in cursul superior taie chei (Orzei, Tatarului etc.) separate de mici depresiuni in care au fost amenajate lacuri pentru hidrocentralele de la Dobresti si Moroeni. In Muntii Bucegi exista numeroase cabane turistice si amenajari pentru turism (telecabine ce pleaca din Sinaia si Busteni spre platou, partii de schi etc). Muntii Leaota se afla la sud-vest de Muntii Bucegi. Sunt formati in mare parte din roci cristaline si doar in nord din culmi calcaroase in care raurile au taiat chei. Din Leaota (2 133 m) se desprind radial mai multe culmi cu pajisti alpine si versanti bine impaduriti. Muntii Piatra Craiului se desfasoara in nord-vestul grupei, fiind alcatuiti dintr-o uriasa creasta calcaroasa cu versanti abrupti si mase de grohotis; in est, raul Dambovicioara a sapat chei in versantii cu relief carstic, unde se afla pestera Dambovicioara. Intre aceste masive se afla cidoarul Rucar-Bmn, o regiune mai joasa la 800 - 1 300 m, alcatuita din culmi netede formate din roci cristaline si petice de calcar, conglomerate, gresii.

 Raurile sunt adanci si curg spre sud catre Dambovita, formand chei in jurul localitatilor Rucar si Podu Dambovitei, sau spre nord, catre Depresiunea Brasov. in lungul culoarului trece un drum folosit inca din timpul dacilor si romanilor. Satele se afla fie grupate pe vai sau in depresiuni, fie risipite pe podu-rile culmilor. Ocupatiile de baza ale locuitorilor sunt cresterea vitelor si exploatarile forestiere, la care s-a adaugat, in ultimii ani, agroturismul.

Grupa Muntilor Fagaras

Se desfasoara intre vaile Dambovitei, la est, si Oltului, la vest, fiind alcatuita din: Muntii Fagaras, in nord, formand cea mai lunga creasta montana carpatica (cca 60 km), ce domina prin versanti povarniti (peste 1000 m) Depresiunea Fagaras si valea Oltului, au sase varfuri cu inaltimi ce de-pasesc 2 500 m, intre care se remarca Moldoveanu (2 544 m) si Negoiu (2 535 m). in acesti munti se afla circuri si vai glaciare cu lacuri (Ba-lea, Podragu, Capra, Doamnele), precum si pajisti alpine. In centru se gaseste Tara Lovistei, o depresiune tectonica alcatuita din culmi atingand 800 - 1 100 m, cu paduri si sate de munte, pe unde treceau drumurile vechi din Tara Romaneasca spre Transil-vania. Pe raul Arges este amplasat lacul de acumulare Vidraru. In sud-est, intre vaile Dambovita si Raul Doamnei sunt Mun-tii Iezer, cu varfuri ce depasesc 2 000 m (2 462 in vf. Iezeru Mare, 2 391 in vf. Papusa), circuri glaciare, pajisti alpine. La vest de Raul Doamnei sunt masivele Ghitu, Frunti, Cozia, cu inaltimi de 1 000 - 1 600 m. Valea Oltului, pe parcursul a cca 50 km, formeaza un defileu cu doua sectoare inguste (Cozia in sud si Turnu Rosu in nord), cvi lacuri de baraj hidroenergetic, mai multe sate si manastiri, precum Cozia, care dateaza din secolul al XlV-lea.

Grupa Muntilor Parang

Se intinde intre vaile raurilor Olt (est), Jiu si Strei (vest), fiind cea mai extinsa subunitate din Carpatii Meri-dionali. Sunt formati predominant din roci cristaline si numai in nord-vest si in sud sunt culmi calcaroase cu chei si pesteri. Raurile Jiul de Est, Sebes, Sadu si Lotru ii separa in mai multe masive. In sud-vest se afla Muntii Parang, cei mai importanti, cu varfuri ce depasesc 2 400 m (Parangu Mare, 2 519 m), un relief glaciar la obarsiile raurilor Jiet, Lotru (circuri, vai si lacuri, intre care Galcescu) si intinse pajisti alpine. in sud-est sunt Muntii Capatanei, cu cateva varfuri la peste 2 100 m, cu chei (Oltetului) si pesteri (Polovragi, Muierii), iar in nord-vest, Muntii Sureanu, alcatuiti dintr-un sector central inalt, cu rod cristaline, varfuri la peste 2 000 m si circuri glaciare, din care pornesc culmi ce coboara pana la 1 000 m, unele alcatuite din calcare cu formatiuni carstice si chei. Pe valea Orastiei se afla cetatile dacice, intre care Sarmizegetusa Regia. in nord-est sunt Muntii Cindrel, avand o culme centrala din care se desprind altele mai mici ce se termina brusc deasupra Depresiunii Sibiului. intre vaile Sadu si Lotru sunt Muntii Lotrului (vf. Steflesti, 2 242 m), unde se afla lacurile Vidra si Malaia, hidrocentrale, statiunea balneoclimaterica Voineasa etc.

Grupa Muntilor Retezat

Se intinde la vest de raurile Jiu si Strei si cuprinde sase masive separate de Depresiunea Petrosani si culoa-rele vailor Raul Mare, Raul Rece si Cerna. Acesti munti sunt alcatu-iti in cea mai mare parte din sisturi cristaline si granite care le dau masivitate. Doar la margini se afla si culmi calcaroase, in care exista chei si pesteri. in aceasta regiune exista multe circuri, vai si lacuri gla-ciare, o intinsa zona cu pajisti alpine, paduri de conifere si foioase. Muntii Godeanu au o pozitie aproape centrala. in jurul varfurilor de peste 2 000 m (Gugu, 2 291 m) se gasesc drcuri si vai glaciare. MunHi Retezat, care se desfasoara in nord-est, se termina prin ver-santi cu panta mare deasupra depresiunilor Hateg si Petrosani. Au cel mai mare numar de vai si circuri glaciare. in acest masiv se afla cel mai intins lac glaciar (Bucura) si cel mai adanc (Zanoaga) din Carpatii romanesti; o parte a masivului este declarata Parc National din 1935, cu zona stricta de ocrotire de 1 840 ha. Muntii Valcan, situati in sud-est, au inaltimi mai mici (vf. Straja cu 1 868 m), dar prezinta versanti abrupti, chei si varfuri calcaroase. In sud-vest sunt Muntii Cernei si Muntii Mehedinti, formati din calcare si sisturi cristaline, care au altitudini reduse si sunt bine impaduriti. intre ei se afla Valea Cernei. In nord-vest se afla Muntii Tarcu, cu o creasta principala, cuprin-zand varfuri la peste 2 100 m, si numeroase culmi netede, impadurite si mai joase. Pe una dintre acestea - Muntele Mic - se afla o statiune climaterica. Aceasta grupa cuprinde si cateva depresiuni. in Depresiunea Petrosani, de origine tectonica, strabatuta de Jiul de Vest si Jiul de Est, se afla strate de carbuni (huila), exploatate in mai multe mine. in cuprinsul ei se afla patru orase, intre care municipiul Petrosani. De-presiunea Hateg, tot de origine tectonica, are un relief variat, cu terase pe care se afla sate, artere rutiere si feroviare si orasul Hateg. Catre nord se continua pana la Mures cu Depresiunea Calan.

Sub-grupele montane ale Carpatii Meridionali

Muntii Bucegi - cel mai inalt varf, 2505 m, Varful Omu Muntii Leaota - cel mai inalt varf, 2133 m, Varful Leaota Muntii Piatra Craiului - cel mai inalt varf, 2238 m, Varful La Om, cunoscut si ca Piscul Baciului Muntii Iezer-Papusa - cel mai inalt varf, 2470 m, Varful Rosu Masivul Ghitu - cel mai inalt varf, 1622 m, Varful Ghitu Masivul Fruntii - cel mai inalt varf, 1534 m, Varful Muntisor Muntii Fagaras - cel mai inalt varf, 2544 m, Varful Moldoveanu Masivul Cozia - cel mai inalt varf, 1668 m, Varful Ciuha Mare, cunoscut si sub numele de Varful Cozia Muntii Capatanii - cel mai inalt varf, 2130 m, Varful Nedeia Muntii Latoritei - cel mai inalt varf, 2055 m, Varful Bora Muntii Lotrului - cel mai inalt varf, 2242 m, Varful Steflesti Muntii Cindrel - cel mai inalt varf, 2245 m, Varful Cindrel Muntii Parang - cel mai inalt varf, 2518 m, Varful Parangul Mare Muntii Sureanu - cel mai inalt varf, 2130 m, Varfu lui Patru Muntii Valcan - cel mai inalt varf, 1946 m, Varful Oslea Muntii Retezat - cel mai inalt varf, 2509 m, Varful Peleaga Muntii Mehedinti - cel mai inalt varf, 1466 m, Varfu lui Stan Muntii Godeanu - cel mai inalt varf, 2291 m, Varful Gugu Muntii Cernei - cel mai inalt varf, 1928 m, Varful Dobrii Muntii Tarcu - cel mai inalt varf, 2196 m, Varful Caleanu

CARPATII OCCIDENTALI
Limite si vecini Se intind in vestul Romaniei intre Dunare (S) si Barcau (N), fiind predominant incadrati de Dealurile de Vest si de Depresiunea Colinara a Transilvaniei; in dreptul Muntilor Zarand, la nord de Mures, contactul se face cu campia, iar in sud si sud-vest cu Carpatii Meridionali si Carpatii din Serbia. Caracteristici - prin pozitia geografica inchid marele arc al Carpatilor romanesti, intregindu-i sub forma unei cununi; - prezinta altitudini mici, consecinta a ridicarii lor mai slabe, depasesc 1 800 m doar in trei varfuri (Muntii Apuseni), iar in rest se mentin de la 400 la 1 600 m; - sunt puternic fragmentati tectonic, aparand ca masive inconjurate de depresiuni joase; - au o alcatuire geologica complexa din roci cristaline, magmatice si sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creeaza impresia de mozaic petrografic;

- detin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase si neferoase, carbuni, materiale de constructie, izvoare minerale etc; - constituie un castel de ape, deoarece in crestele inalte isi au izvoarele numeroase paraie care devin rauri mari ce se varsa in Tisa sau direct in Dunare; - sunt acoperiti predominant de paduri de foioase; doar pe culmile ce depasesc 1 300 m se dezvolta si conifere; in Banat, ca o consecinta a influentelor climatice din sudul continentului, se dezvolta o vegetatie care cuprinde specii de plante iubitoare de caldura; - au cel mai mare numar de asezari omenesti din Carpati, prezente in lungul vailor, in depresiuni si pe culmile netede pana la altitudini de 1 600 m; - favorizeaza o economie complexa cu o industrie diversificata (extractia minereurilor, carbunilor si materialelor de constructie, exploatarea si prelucrarea lemnului), o agricultura bazata pe cresterea animalelor si pe unele culturi in depresiuni (cereale, cartofi).

Se afla in sud, intre Valea Dunarii, Culoarul Timis - Cerna, care ii separa de Carpatii Meridionali, si Dealurile Banatului. Nutnele este legat de cel al provinciei istorice. Se compun din: - Muntii Semenic, care sunt cei mai inalti (trei varfuri depasesc 1.400 m, in rest au altitudini de 800 - 1 200 m), alcatuiti din sisturi cristaline, avand culmi netede, cu pasuni separate de vai adanci bine impadurite; - Muntii Almajului, situati in lungul Dunarii, care sunt formati din roci cristaline, dar si din calcare, cu inaltimi de 400 - 1 224 m; au zacaminte de huila; - Muntii Locvei, situati ih sud-vest, intre Dunare si Nera, alcatuiti din roci cristaline si calcare, cu altitudini sub 700 m; contin minereu de cupru; - Muntii Aninei, situati in vest, cu inaltimi de 600 - 1 000 m, alcatuiti din calcare in care s-au format chei (Carasului), pesteri (Comarnic); - Muntii Dognecei, situati in vest, cu altitudini reduse, alcatuiti din roci magmatice si cristaline; culmile sunt netede, iar pe vai s-au format defilee (Barzava). Intre aceste masive se afla mai multe zone joase: Depresiunea Bozovici (Almajului), strabatuta de raul Nera, care taie chei in calcarele din Muntii Locvei, cu un relief de terase pe care se afla sate si terenuri de culturi agricole (cereale si livezi); Culoarul depresionar Caras - Ezeris, situat intre muntii Dognecei, Aninei si Semenic, format din trei depresiuni (Caras, Resita, Ezeris), unde se afla asezari, terenuri agricole si cai de comunicatie; Culoarul Duniirii, un sector de vale transversala cu bazinete depresionare (adapostind asezari) si ingustari in calcare (Cazanele) sau in roci cristaline, declarat parc natural. Prin construirea barajului Portile de Fier, pe fundul vaii s-a format un lac de acumulare. Culoarul Timis - Cerna, denumit astfel de la cele doua rauri care il strabat, avand in centru pasul Poarta Orientala sau Domasnea (540 m) si un relief de terase si culmi joase (300 - 500 m) cu localitati, culturi cerealiere si livezi.

Grupa Muntii Banatului

Muntii Poiana Ruscai

Se intind intre vaile Bistra (S) si Mures (N), fiind alcatuiti din roci cristaline si petice de marmura. Aici se afla exploatari de minereuri feroase si neferoase, marmura, lemn. in sud exista Culoarul depresionar al Bistrei, de origine tectonica, care separa acesti munti de Muntii Tarcu; la mijlocul culoarului se afla pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. In nord, Culoarul Muresuiui separa Muntii Banatului de Muntii Apuseni, iar Culoarul Begai de Podisul Lipovei. Prin aceste culoare trec cai de comunicatie. Muntii Apuseni. Se desfasoara intre vaile Mures, in sud, si Barcau, in nord, si sunt inconjurati de dealuri, depresiuni, campie etc. Au o zona centrala, inalta, cu vai adanci si masive joase la peri-ferie, inconjurate de depresiuni. Se divid in: - Muntii Bihorului, cu cea mai mare desfasurare, ocupand partea centrala, alcatuiti predominant din sisturi cristaline si granite care le dau masivitate si inaltimi mari (Bihor, 1 849 m). Exista si platouri si culmi din calcare cu pesteri declarate rezervatii naturale (Scarisoara, in care se afla un ghetar, Cetatile Ponorului, Ursilor etc.) si chei. Aici isi au izvoarele paraiele care alcatuiesc Crisul Negru, Somesul Cald, Somesul Rece, Ariesul, Crisul Alb etc. Pe versarvtii vailor sunt paduri de brad sau de amestec (molid si fag), iar pe culmi, pasuni folosite pentru cresterea animalelor. In sud se afla muntele Gaina (1 484 m), cunoscut prin sarbatorile traditionale. Sunt traversati de mai multe drumuri ce conduc la numeroase obiective turistice (pesteri, chei, varfuri, lacuri, statiunea dimaterica Stana de Vale etc). - Muntii Vladeasa din nordul Muntilor Bihor, formati din granite, care ating irv varful omonim 1 836 m;- Muntii Gilau, din estul Muntilor Vladeasa, alcatuiti din sisturi cristaline, cu inaltimi de 1 000 - 1 250 m; au sate risipite, iar pe Somesul Cald, lacuri de baraj la Fantanele, Tarnita si Gilau; - Muntele Mare, situat intre Somesu Cald si Aries, care atinge in varful omonim 1 827 m; - Muntii Trascaului, amplasati intre Aries si Ampoi, formati din calcare, cu varfuri semete si chei (Cheile Turzii, Rameti).

- Muntii Metaliferi, situati intre Aries, Ampoi si Mures, alcatuiti din gresii, calcare si roci vulcanice, avand culmi la altitudini sub 1.000 m. Satele sunt situate pe vai si in depresiuni mici, iar locuitorii se ocupa cu cresterea animalelor si cu exploatarea minereurilor neferoase. - Bazinul superior al Ariesului, cunoscut sub numele de Tara Mofilor, regiune cu un numar mare de asezari cu valoroase traditii istorice, folclorice si etnografice, cu bogatii de subsol (aur, argint) exploatate inca din Antichitate. Pe valea Ampoiului s-a format Depresiunea Ziatna, iar pe valea Crisului Alb depresiunile Brad si Halmagin. in orasul Brad, important centru al exploatarilor de minereuri auro-argentifere, exista Muzeul Aurului. - Muntii Zarand, care se intind in sud-vest, cu altitudini intre 400 si 800 m (roci cristaline si magmatice, paduri bogate si sate la marginea muntilor); - Muntii Codru-Moma, formati din roci cristaline si calcare, cu inaltimi de pana la 1112 m (vf. Plesu); aici se afla statiunea balneara Moneasa si exploatarile de marmura de la Moneasa si Vascau. Intre cele doua masive se afla Depreshinea Zarand, o prelungire a campiei pe Crisul Alb. - Muntii Padurea Craiului, aflata de-a lungul Crisului Repede si Crisului Alb, alcatuiti din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri si depresiuni carstice, pesteri (Meziad, Vantului - cea mai mare in tara) si chei. - Depresiunea Beius, incadrata de muntii Bihor, Codru Moma si Padurea Craiului, cu un relief de terase create de Crisul Negru, adapostind asezari mari cu o bogata traditie istorica si etnografica. - Depresiunea Vad-Borod, aflata de-a lungul Crisului Repede. Pe terasele formate de rau s-a amplasat soseaua si calea ferata Cluj-Napoca - Oradea. - Muntii Plopis (Ses) si Muntii Meses, reprezentand doua culmi cu altitudini de la 400 la 900 m, formate din roci cristaline, bine impadurite; satele sunt la marginea muntilor.Intre aceste culmi se afla Depresiunea Simleu strabatuta de raul Crasna. Relieful este de dealuri si terase populate cu multe sate.

Transilvania de sud Trasnilvania isi trage numele din expresia latina -Trans Silva -ce inseamna -Tara de dincolo de Paduri- datorita padurilor dese ce acopereau muntii .Este una dintre provinciile Romaniei medievale greu incercata de-a lungul timpului, leagan de formare al poporului roman dar nu in ultimul rand un important centru cultural si economic al tarii. Este situata in interiorul lantului Carpatic si constituie o zona bogata in obiective turistice naturale si istorice. Forma de relief principala este podisul, inconjurat de dealuri, depresiuni si strabatut de numeroase rauri. Clima este temperat continentala vara temperaturile atingand 30 grade Celsius iar iarna pot atinge minime de -23 de grade Celsius. Transilvania - Potentialul Turistic Legenda lui Dracula Un important punct de atractie turistica asociat numelui Transilvaniei este legenda contelui Dracula. Legenda vorbeste despre existenta in Transilvania in perioada de inceput a evului mediu a unui principe ce era un luptator inversunat impotriva turcilor. Judetul Cluj Judetul Cluj este amplasat in centrul Transilvaniei invecinandu-se in partea de nord cu judetele Salaj si Mures, in est cu Mures si Bistrita-Nasaud, in vest cu judetul Bihor si la sud cu judetul Alba. Judetul Cluj a fost si ramane unul dintre cele mai puternice centre economice, politice si culturale din Transilvania, fiind o interesanta destinatie turistica. Cheile Turzii Reprezinta o rezervatie complexa, geologica, floristica, si faunistica cu o suprafata de 175,70 ha, situata in Podisul Pordeiului in apropierea orasului Turda . Orasul Cluj-Napoca Orasul Cluj-Napoca este asezat la o altitudine de 340 m, pe valea Somesului, fiind considerat din punct de vedere al vechimii, unul dintre cele mai importante orase dacice, atestat prima data sub numele de Napoca, nume care a fost amintit si de Ptolemeu in scrierile sale din acea perioada. pictata in stil bizantin, cel mai reusit element fiind catapeteasma de mari dimensiuni.

Gradina Botanica din Cluj-Napoca Gradina botanica din Cluj-Napoca este considerata asezamant de notorietate europeana. A fost infintata in anul 1920 de catre profesorul Alexandru Boza si se intinde pe o suprafata de cca 15 ha. Manasitrea din Manastur Este amplasata in cartierul clujean Manastur si a fost construita in stil gotic in sec XV-XVI Manastirea Franciscanilor Dateaza din sec al XV-lea si este construita in stil gotic pe locul unei alte biserici cre a fost construita in perioada anilor 1270 - 1273. Muzeul de Etnografie din Cluj-Napoca Adaposteste piese din ceramica, textile, imbracaminte, unelte, obiecte de uz casnic, arhiva folclorica, o biblioteca, toate de o mare valoare istorica. Muzeul de Speologie din Cluj-Napoca Avand o varsta foarte frageda (2003) este singurul muzeu de acest gen din Europa. Regasim aici pe de o parte diferite feluri de roci care pastreaza amprente ale unor animale disparute cu mii de ani in urma. Palatul Bunffy din Cluj-Napoca Gazduieste astazi muzeul de arta. Este situat in Piata Libertatii si dateaza din sec al XVIII-lea fiind construit in stil baroc tarziu. Rezervatia floristica - Fanetele Clujului Aceasta rezervatie este situata la 3-4 km de orasul Cluj-Napoca de o parte si de alta a Vaii Fanatelor, inconjurata de coline de 500-600 de m inaltime, presarate din cauza alunecarilor de teren cu numeroase movile de pamant numite de localnici ticlesau coparsaie. Rezervatia floristica - Fanetele de la Suatu Reprezinta o rezervatie floristica de mare valoare in special datorita existentei pe coastele abrupte din partea de est a rezervatiei a unui neam de lintea pratului, care nu mai traieste in nici o parte a tarii si a lumii.

 Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara", care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest). Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Cimpia de Vest prin jugul intracarpatic. Regiunea turistica nord transilvana Caracteristici generale Regiunea turistica someseana se afla in partea de nord a Depresiunii colinare a Transilvaniei, fiind situata intre interfluviul Mures-Somes si jugul intracarpatic, suprapunandu-se bazinului hidrografic al Somesului. Activitatile turistice sunt polarizate de catre centre mari (Cluj Napoca, Bistrita) dar si de alte cateva orase mici (Dej, Gherla, Beclean, Nasaud) care concentreaza un numar mare de obiective, dotari, asigura servicii diverse. Prin pozitie, regiunea are si un caracter de tranzit intre rama montana si centrul podisului situatia care a facilitat legaturi cu zone turistice complexe (M Apuseni, M Rodnei, M Calimani) spre care pornesc axele de penetrare in interiorul muntelui. Totodata are relatii cu regiunea central-transilvana in cadrul sistemului turistic specific provinciei. Favorabilitatea turistica a regiunii este data de potentialul turistic natural si antropic insemnat prin numar dar si diversitate de obiective. Principalul factor de restrictivitate este lipsa unui echipament corespunzator pentru practicarea turismului (drumuri modernizate dar mai ales dotari suficiente pentru cayare si alimentatie cu exceptia orasului Cluj Napoca).

 Potentialul turistic Relieful major este format din dealuri fragmentate de vai de diferite tipuri in lungul carora s-au format chei epigenetice, bazinete depresionare. Se impun in peisaj fronturile de cueste, platouri structurale extinse, relieful petrografic (pe calcare lapiezuri, doline, pesteri, chei Cheile Babei si pestera de la Cuciulat), butoniera de la Leghia, culoare largi ale vailor principale cu terase si lunci extinse pe care se desfasoara aszarile si caile de comunicatie. Climatul este favorabil dezvoltarii activitatilor turistice in intreg anul. Reteau hidrografica este tributara bazinului hidrografic al Somesului in alcatuirea caruia intra doua mari sisteme: Somesul Mic si Somesul Mare. Apele subterane sunt cantonate in diferite formatiuni sedimentare, au debite variabile si grad diferit de mineralizare. Izvoare minerale cu caracter local, mai importante se gasesc la Bizusa. Lacurile sunt reduseca tip genetic. Sunt 11 lacuri dezvoltate in depresiuni rezultate prin prabusirea unor saline la Ocna dej, Gherla si patru la Cojocna, precum si multe iazuri intre care: Catina, Geaca, Taga, Stiucii, Santrejude. Vegetatia este formata din cvercinee, palcuri de fag, fag si gorun (pe culmile inalte). Paduriele au fost in cea mai mare parte defrisate pentru pasuni, fanete si culturi agricole. Se adauga vegetatia de mlastina, de saratura si lunca.

 Rezervatiile cele mai importante pentru anumite forme de activitati turistice sunt: Gradina Zmeilor ( din satul Galgaul Almasului , comuna Balan Poiana cu narcise de la Racas Hida Padurea La castani din satul Rogna, comuna Ileanda Fanatele Suatu Fanatele Clujului Torentii din Culmea Feleac Lacul Stiucilor de la Fizesul Gherlii Masivul de sare de la Saratel Poiana cu narcise de pe Sesul Mogosenilor Piatra Fantanele din Prundul Bargaului Asezarile: sunt concentrate pe vai si in mai mica masura la baza culmilor. In majoritate sunt sate mici si mijlocii, asezari vechi cu specific silvo-pastoral, cu o cultura populara traditionala oglindita in alcatuirea gospodariilor, port, tesaturi si cusaturi, folclor si sarbatori specifice. Aici se inscriu yonele etnofolcloriceale Nasaudului, Bistritei, Bargaielor si Salajului.

 Axa turistica Somesul Mic Sea afla in sud vestul regiunii desfasurandu-se in mare masura in lungul acestui rau. Are ca centru polarizator municipiul Cluj Napoca si asigura legaturi cu zone si axe turistice de insemnatate nationala si internationala (axa Muresului peste Feleac, axa Crisului Repede spre Oradea si Europa, axe secundare in Nordul M Apuseni etc). In lungul ei exista o zona turistica si mai multe localitati cu valente pentru turism. Zona turistica Cluj Napoca Implica orasul ca centru principal dar si o parte din culoarul Somesului Mic, si din axele secundare ce duc la Zalau, Oradea, M Apuseni si Transilvania Centrala. Se distinge prntr-o concentrare importanta de obiective, dotari, infrastructura si de activitati in Cluj Napoca dar si in asezarile de pe drumurile care converg spre oras. Ele sunt rezultat al unei indelungate evolutii istorico-economice si social-culturale care au condus la detasarea unei zone turistice.

Piatra-Neam, una dintre cele mai pitoreti aezri ale rii, supranumit adesea "Perla Moldovei", este nu numai centrul administrativ al judeului, ci i capitala istoric a unui strvechi inut romnesc, calitate ce i-o confer vechimea sa bimilenar. Amintit nc de la sfritul sec. al XIV-lea printre alte trguri ale Moldovei, este locul unde tefan cel Mare i va ridica - n a doua jumtate a veacului urmtor - curte domneasc i biseric, ce constituie i astzi nepreuite podoabe ale oraului, judicios integrate arhitecturii moderne i ambianei noilor construcii.
SCHITURI I BISERICI Biserica Domneasc Biserica Drmneti Biserica "Sf. Neculai" Schitul Draga (Cozla) Biserica din Vleni Schitul Doamna Biserica din Sarata Biserica din Vntori

ALTE OBIECTIVE
Cetatea Btca Doamnei Curtea Domneasc Turnul clopotni Casa memorial Calistrat Hoga Casa Paharnicului Sinagoga Casa Ivacu Primul gimnaziu Casa Albu Casa Hausschild Casa Menzilului Potei Spitalul vechi

Provincia turistica danubiano-getica

Un paradis natural se ntinde la varsarea Dunarii n Marea Neagra, acolo unde fluviul si ncheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania . Dup ce parcurge 10 ri i 4 capitale (2860 km), nainte de vrsarea n Marea Neagr, fluviul Dunrea formeaz cel mai tnr pmnt al Romniei i al continentului european: Delta Dunrii. Gzduiete un peisaj mirific, datorat unei flore i faune diversificate i mirifice, unic prin frumuseea lui. Delta Dunrii este traversat de paralela 45, latitudine nordic i de meridianul 29, longitudine estic. Grania ei este marcat de jonciunea dintre dealurile dobrogene i malurile braelor fluviului. ATRACII TURISTICE Pdurea Letea, cu flor i faun specifice Lacul Nebunu Sate cu arhitectur etnic (Letea - influen ucrainiean; C.A. Rosetti - influen romneasc; Periprava - influen ruso-ucrainian) Localitatea Murghiol Complexul turistic Pelican Cetatea Histria