Sunteți pe pagina 1din 5

Subiecte pentru examenul la Dreptul Uniunii Europene

1. Tratatul care instituie CECO (Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului)


In 1951 s-a semnat la Paris tratatul care instituie Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului. Desi initial 7 state din vestul Europei negociasera infiintrea comunitatii, in urma refuzului Marii Britanii de a semna tratatul, statele fondatoare au ramas Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg. Prin acest tratat, statele convin sa pun in comun productia, exploatarea, prelucrarea si comercializarea carbunelui si otelului, aceste produse urmand a circula fara bariere vamale si fara restrictii comerciale intre statele semnatare. Tratatul a fost incheiat pt o durata de 50 ani.

2. Institu iile comunit ilor, ntre 1951-1965


Se infiinteaza primele 4 institutii comunitare: - o comisie alcatuita din experti din cele 6 state, -un consiliu de ministrii alcatuit din ministrii de resort al statelor, -o adunare comuna -precursoarea Parl European-alcatuita din parlamentari din cele 6 state desemnati potrivit unor reguli nationale -Curtea de Justitie care functiona independent de celelalte institutii si de statele membre cu rol in judecarea litigiilor 3. Tratatul de la Maastricht, generalit i Se semneaza la 7 februarie 1992 si e ratificat la 1 noiembrie 1993. Tratul de Maasricht modifica si completeaza tratatele institutive ale comunitatilor. Pt prima oara se vorbeste de notiunea de UE fara a se conferi acesteia personalitate juridica. Acesta devine o constructie cu 3 piloni: 1 PILON: - Cetatenia europeana -Libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a marfurilor -Politici comunitare -Uniunea economica si monetara PILONUL 2: -Politica Externa si de Securitate Comuna PILONUL 3: Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne 4. Cet enia european Aceasta este o cetenie de tip derivat care se adaug ceteniei naionale fr a o nlocui. Aceasta cetatenie presupune ca fiecare persoana are obligatia de a-si respecta indatorile de cetatean national si de a beneficia de o serie de dr: - dr de a circula liber si neingradit pe teritoriul statelor membre; - dr de a desfasura activitati lucrative pe ter Statelor Membre; - dr de a stab resedinta oriunde pe ter statelor mebre; - dr de a alege si de a fi ales in alegrile locale/ regionale unde isi are resedinta; - dr de a alege si de a fi ales in Parl European; - dr de a se adresa cu petitii Mediatorului European. 5. Inova ii introduse de Tratatul de la Maastricht

Acest tratat modifica si completeaza tratatele institutive ale comunitatilor. Pt prima oara se vorbeste de notiunea de UE fara a se conferi acesteia personalitate juridica. O alta inovatie o reprez cetatenia europeana, care este o cetatenie de tip derivat care se adauga cetateniei nationale, fara a o inlocui. Libera circulatie a serviciilor, a capitalului si a marfurilor. 6. Tratatul de la Lisabona, privire general Tratatul de la Lisabona a aparut ca urmare a nevoii de a reglementa modul de functionare al statelor si de a a profunda constructia europeana cu toate mecanismele ei. Aparitia tratatului a fost determinata nu doar de nevoia interna de organizare, ci si de aparitia crizei economice din Statele Unite. In 2007 se semneaza, iar la 1 dec 2009 intra in vigoare Tratatul de la Lisabona care modifica si completeaza tratatele anterioare. Avand in vedere dificultatile de urmarire a cadrului legal, se decide renumerotarea si publicarea renumerotata a tratatelor. Apar, astfel, tratatul privind UE, respectiv Tratatul privind functionarea UE.

7.

Inova iile introduse de tratatul de la Lisabona

Tratatul privind UE are un preambul prin care se stabilesc principii generale de organizare si functionare a institutiilor, principii democratice pe care se bazeaza uniunea, organizarea interna a institutiilor, actiunea externa a uniunii, si dispozitii finale. Tratatul privind functionarea UE stabileste in cele 7 parti modul in care este organizata piata uniunii, politicile economice si monetare ale acesteia, relatiile externe si de securitate, atribuirea de competente inte state si uniune. Tratatului se anexeaza Charta drepturilor fundamentale a UE si o serie de protocoale dintre care cele mai importante sunt protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportanalitatii si protocolul privind rolul parlamentelor nationale in UE. 8. Modificri n func ionarea institu iilor unionale

Principalele forme introduse prin Tratatul de la Lisabona

0 Reforme institutionale - parlamentul European detine, impreuna cu consiliul, competenta legislativa in interiorul uniunii
europene. Parlamentul il alege pe presedintele Comisiei Europene si investeste Comisia in plenul sau. Consiliul european dobandeste in mod explicit personalitatea juridica, iar presedintele este ales pt un mandat de 2 ani si jumatate. Majoritatea de decizie in consiliu se modifica prin raportare la populatie si suprafata statului incepand cu 2014. Presedentia Consiliului se exercita potrivit pr rotatiei pt un mandat de 6 luni. Comisia UE va fi formata incepand cu 2014 dintr-un nr de membrii egal cu 2/3 din nr statelor membre daca cons european decizand cu unanimitate daca nu se dispune altfel. 2 9. Principiile dup care se guverneaz Uniunea European

Principiul autonomiei de voin : instituiile au dreptul de a elabora regulamente proprii, norme metodologice de organizare i funcionare b. Principiul atribuirii de competen e prevede c fiecare instituie comunitar are competene doar n domeniul acordat, fiind interzis ca vreo instituie s i assume atribuii care pot aprea n mod implicit c. Principiul echilibrului institu ional, care prevede separaia puterilor n cadrul Uniunii, cooperarea i codecizia ntre instituiile comuniatre n vederea realizrii obiectivelor Uniunii d. Principiul democra iei representative, fiecare cetean European avnd dreptul de a participa la viaa democratic a Uniunii, n timp ce deciziile trebuie luate ct mai transparent e. Principiul subsidiarit ii, care, n conf cu art 5 alin 3 din Tratatul privind UE, stipuleaz c n domeniile care nu sunt de competena sa exclusive, Uniunea intervine numai dac i n msura n care obiectivele aciunii preconizate nu pot fi realizate n mod satisfctor de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional i local, dar datorit dimensiunilor i efectelor aciunii preconizate pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Instituiile Uniunii aplic principiul subsidiaritii n conf cu Protocolul privind aplicarea principiile subsidiariii i proporionalitii. Parlamentele naionale asigur respectarea principiuli subsidiaritii, n conformitate cu procedura prevzut n respectivul protocol. f. Principiul propor ionalit ii, n temeiul cruia, aciunea Uniunii, n coninut i form, nu depete ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor. Instituiile Uniunii aplic p.p. n conf cu Protocolul privind aplicarea principiilor s i p. 10. Tratatul ca izvor al dreptului Uniunii Prin izvor se nelege orice act juridic ncheiat ntre 2 sau mai multe state sau alte subiecte de drept privat prin care se nasc, modific sau sting obligaii ale acestora. Aceste acte poart denumirea generic de tratate. n practic se folosete deopotriv denumirea de convenii, acorduri, pacteetc. Dpdv al dreptului Uniunii, conceptul cu care se lucreaz e acela de tratat. n acest sens tratatul reprezint acordul de voin liber exprimat de statele member prin care se nfiineaz comunitile sau ulterior se modific sau completeaz tratatele institutive. Tratatul ca principal izvor al dreptului Uniunii reprezint modalitatea prin care statele, prin consens, cedeaz o parte din suveranitaten favoarea Uniunii. Principalele tratate sunt cele 3 tratate institutive (Tratatul de la Paris, T. de la Roma i Actul Unic European), tratatul de fuziune din 1965, T. de la Amsterdam, T. de la Nisa, T. de la Lisabona, T. de la Maastricht, precum i toate tratatele de aderare a noilor state la comuniti i. ulterior, la UE. Un tratat este alctuit dintr-un preambul n care sunt precizate prile semnatare i motivaia care a determinat adoptarea tratatului, clauze instituionale care reglementeaz modul de organizare i funcionare a instituiilor Uniunii, clauze materiale privind politicile comune i reglementarea domeniului de competen, dispoziii tranzitorii i finale prin care se reglementeaz modalitile de intrare n vigoare i eventualele derogri de la aplicarea normelor. Cedarea de competen prin intrarea n vigoare a tratatelor se face ireversibil n folosul Uniunii pe toat durata de existen a acesteia sau a calitii de membru pe care o are statul. Tratatele reprezint izvoarele primare ale dreptului Uniunii Izvoarele derivate sunt regulamentul, decizia i directive i sunt obligatorii

11. Regulamentul Regulamentul este un act emis de instituiile Uniunii obligatoriu n toate elementele sale, direct i general aplicabil n toate statele membre. Aplicabilitatea se face direct fr s existe necesitatea ca statul s emit un act de putere. ntocmai ca i tratatul, regulamentul determin o aplicare prioritar n faa oricrei alte norme juridice interne. Acesta are un character general i se poate adresa statelor, instituiilor sau particularilor. Aplicarea este una complet, fiind interzis aplicarea selectiv a acesteia de ctre stat. 12. Decizia i directiva Decizia este un act derivate prin care se aplic i se execut dispoziiile tratatului. Decizia este obligatorie n toate elementele sale, fiind emis de instituiile Uniunii. Spre deosibire de regulament, decizia nu are o aplicabilitate general, ci are un destinatar expres, prevzut n cuprinsul su. Directiva este un act atipic neavnd un obiect determinat. Ea este obligatorie pt toate statele destinatare n privina rezultatului care trebuie s fie atins, lsndu-se la latitudinea instituiilor naionale mecanismele de aplicare i implementare intern. Directive este de baz atunci cnd este determinat de o prevedere a tratatului i de execuie dac prin ea se aplic directive de baz. 13. Personalitatea juridic a Uniunii Construcia european nu are corespondent de organizare la nivel supranaional internaional. Chiar dac fondatorii au decis s opereze cu instrumente specifice dreptului internaional, structura nou creat a cptat trsturi specifice unei organizaii interguvernamentale, dar care nu a fost definit nici ca o structur clasic, federal sau confederal. Chiar dac structura a primit denumirea de UE ncepnd cu Tratatul de la Maastricht, personalitatea juridic a fost conferit prin Tratatul de la Lisabona. UE se definete a fi o federaie de state naiune care sunt determinate de efortul comun de a genera o for internaional distinct de statele membre. n acest fel, Uniunea mprumut din trsturi specifice organizaiilor interguvernamentale, structurilor federale i confederale. 14. Trsturile specifice ale Uniunii a.De la organiza iile interguvernamentale mprumut urmtoarele trsturi: - nfiinarea, modificarea i admiterea de noi membri se face prin tratat - personalitatea juridic dobndit nu afecteaz personalitatea juridic a statelor fondatoare/membre. - spre deosebire de organizaii, UE are o cetenie proprie. b.Trsturi federale ale UE - cetenia european se adaug ceteniei naionale, dar nu o nlocuiete - Parlamentul European este ales prin sufragiu universal la nivelul tuturor statelor membre. - Legislaia UE are prioritate de aplicare n faa legislaiei naionale - Curtea de Justiie are competen de a judeca litigiile dintre state. c. Trsturi confederale - UE are competenele atribuite prin voina statelor - statele au competen exclusiv n dreptul tratatelor - domeniile care in de suveranitate sunt n competena statelor d. Trsturi proprii ale UE - puterea legislativ este gestionat n comun de Consiuliu i Parlament - Comisia, dei are largi competene executive, nu este un Guvern european - Majoritatea calificat necesrii adoptrii actelor europene determin inexistena unei opoziii de tip clasic. 15. Institu iile Uniunii, aspecte generale Fucntionarea acestora nu a fost extrem de elaborata si precisa de la inceput, multe din norme fiind emise in care o noua atributie trebuia sa fie reglementata. momentul in

Cadrul institutional a fost delimitat in mod explict prin Tratatul de la Maastricht, iar Tratatul de la Lisabona finalizeaza constructia institutionala. La nivelul Uniunii, exista 7 institutii prevazute explicit in tratat. Consiliul Uniunii Europene care este regasit si ca Consiliul de Ministrii sau Consiliul

Consiliul European Comisia Parlamentul Curtea de Justitie Curtea de Conturi Banca Central-Europeana

16. Parlamentul european, aspecte generale Parlamentul European a fost nfiinat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta popoarele statelor reunite n cadrul Uniunii Europene", fiind singura instituie a crei componen este stabilit prin alegeri libere, la nivel european i ale crei edine i deliberri sunt publice. Iniial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu funcie consultativ i constituit din membri ai parlamentelor naionale. Tratatele de la Maastricht i de la Amsterdam au adus schimbri majore ale rolului PE, acesta devenind un organ cu funcii politice i cu puteri legislative i bugetare. Primele alegeri parlamentare au avut loc n 1979, din acel moment desfurndu-se sistematic o dat la fiecare 5 ani. Membrii PE sunt alei prin vot universal direct i prin sistemul reprezint i nu de naionalitile lor (exist ns i membri independeni). 17. Procesul electoral pentru Parlamentul european Desemnarea membrilor Parlamentului European se face prin sufragiu universal direct, pentru un mandat de 5 ani (nu exist clauze de dizolvare nainte de termen). Candidaturile pot fi depuse fie independent, fie pe listele unor partide, n conformitate cu legislaia naional a fiecrui stat. Tratatul de la Lisabona prevede c Parlamentul European mpreun cu Consiliul trebuie s stabileasc dispoziiile necesare care s permit alegerea membrilor si, prin vot universal direct, n conformitate cu o procedur uniform n toate statele membre, sau n conformitate cu principii comune tuturor statelor membre. Se intenioneaz, aadar, uniformizarea procedurilor i sistemelor electorale care conduc la desemnare parlamentarilor europeni. Alegerile au loc timp de 3-4 zile, i particip orice persoan peste 18 ani; statele au avut, pn la Tratatul de la Maastricht, puterea discreionar de a limita votul exercitat pe teritoriul lor la proprii ceteni, sau, dimpotriv, de a-l extinde i la rezideni.

18. Organizarea intern a parlamentului Organizarea intern a Parlamentului european cuprinde un Birou, Conferina preedinilor, comisii i grupurile politice parlamentare. Preedintele Parlamentului, cei 14 vicepreedini i cei 5 chestori sunt alei de membrii Parlamentului prin vot secret pentru o perioad de 2 ani i jumtate (jumtate de mandat) i formeaz Biroul. Conferina preedinilor cuprinde preedintele Parlametnului i preedinii grupurilor politice.

19.Atribu iile parlamentului european


Principalele atribuii ale Parlamentului European vizeaz puterea legislativ,controlul bugetului i controlul activitii executivului European. Astfel, cu privire la competenele legislative, Parlamentul particip la elaborarea actelor legislative comunitare de grade foarte variate, in funcie de domeniu lcruia aparin: 1. poate fi implicat n emiterea unor avize neobligatorii (prin procedura consultrii), sau obligatorii (prin procedura avizului conform); 2. poate impune Consiliului acceptarea unor amendamente la propunerile Comisiei adoptate cu majoritate absolut i reluate ndiscuie de ctre Comisie (procedura cooperrii); 3. textele legislative sunt adoptate de comun accord ntre parl ament i Consiliu, cu acordul Parlamentului pe baza textului final indispensabil pentru adopatarea sa (procedura decodecizie); Ct privete controlul bugetului, Parlamentul i mparte atribuiile cu Consiliuli are ultimul cuvnt cu privire la cheltuielile neobligatorii. Parlamentul poate respinge definitiv bugetul, cumulnd atribuii cu privire la controlul execuiei acestuia idescrcarea cu privire la execuia bugetului uniunii.

Atribuiie de control asupra executivului european sunt reliefate de rspunderea politic a Comisiei n faa Parlamentului. Numirea preedintelui Comsiei i a membrilor si este supus aprobrii prealabile Parlamentului European. Adoptarea de ctre Parlament a unei moiuni de cenzur cu privire la activitatea Comisiei antreneaz demisia n bloc a tuturor membrilor si. n general, Parlamentul exercit atribuiile de control prin examinarea regulat a rapoartelor pe care i le nainteaz comisia. Mai mult, parlamentarii adreseaz frecvent ntrebri scrise i orale membrilor Comisiei i Consiliului. Parlamentul poate n egal msur s creeze comisii de anchet temporar pentru verificarea unor sesizri de fraud sau pentru suspiciunea de aplicare greit a normelor de drept comunitar. n domeniul politicii externe, de securitate comun i de cooperare poliieaneasc i judiciar, Parlamentul are dreptul la o informare regulat i poate adresa Consiliului intrebri sau recomandri. El este consultat cu privire la principalele aspecte i decizii fundamentale n domeniul politicii externe i de securitate comun icu privire la toate msurile care privesc aceste domenii, cu excepia poziiilor comune n materia cooperrii politice i judiciare. Parlamentul examineaz petiiile care i sunt adresate de ctre cetenii Uniunii cu privire la subiectele de importan pentru domeniile de activitate ale Comunitii. Parlamentul numete Mediatorul European, mputernicit s primeasc plngerile cu privire la cazurile de proast administrare n aciunile instituiilor i organelor comunitare. 20. Relaia dintre parlamentul european i parlamentele statelor membre 21. Consiliul, aspecte generale 22. Componena, organizarea i funcionarea Consiliului 23. Atribuiile Consiliului 24. Consiliul European 25. Comisia , aspecte generale

26.Investirea comisiei i atribuiile membrilor comisiei i preedintele Comisiei 27.Atribuiile i activitatea Comisiei
28. Justiia Uniunii, aspecte generale

29.Curtea de justiie
30. Libera circulaie a mrfurilor 31. Noiunea de taxe cu efect echivalent 32. Drepturile cetenilor pe teritoriul Uniunii

33.Lucrtorii. Excepii de la libera circulaie a lucrtorilor


34. Libera circulaie a capitalului 35. Principiul subsidiaritii i al proporionalitii, conform Tratatului de la Lisabona

Bibliografie 1. Fuerea Augustin, Manualul Uniunii Europene

2. Ispas Gabriel Liviu, Uniunea European. Evoluie, instituii, mecanisme


3. 4. andru Mihai, Dreptul Uniunii Europene Tratatul de la Lisabona