Sunteți pe pagina 1din 20

COLEGIUL TEHNIC : Edmond Nicolau Braila

PROIECT PENTRU EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

INDRUMATOR : Prof. Dumitru Monica

CANDIDAT : Ichim Eduard

AN : 2011 - 2012

Tema proiectului Istoria imbracamintei Costumul medieval

CUPRINS
Argument........................................................................................................ ...pag 4 1. Caracterizarea succita a epocii.................................................................pag 5 1.1 Rochiei de mireasa .........................................................................pag 8 2. Imbracamintea medievala......................................................................pag. 10 1.2 Moda in Evul Mediu.................................................................pag. 16 1.3 Costumul medieval ................................................................pag. 17 1.4 Costumul medieval romanesc...............................................pag. 20 3. Festivalul de arta medievala ...................................................................pag. 21 Bibliografie...................................................................................................... pag. 23

ARGUMENT Imbracamintea este un bun vestimentar, necesar omului pentru protejarea impotriva intemperiilor, sau ca mijloc de podoaba si infrumusetare a corpului sau. Inca de la aparitia omului pe pamant, imbracamintea s-a impus ca o strica necesitate indispensabila, fara de care viata devine imposibila, In decursul veacurilor, omul a folosit diferite mijloace de acoperire si protejare a corpului; aceste mijloace au fost determinate de zona geografica in care a trait si de imteperiile care au actionat asupra sa. La inceput aceste mijloace de preotejare au fost simple si rudimentare, dar pe parcursul timpului ele au fost perfectionate si imbunatatite o data cu descoperirile si perfectionarile tehnice aparute in viata omului. In faza primara a vietii, omul isi confectiona singur obiectele vestimentare, acesta indeletnicire dainuind si astazi in unele zone ale globului pamantesc unde stiinta si tehnica patrund mai greu. Daca in epoca primitiva, omul se multumea cu o imbracaminte sumara obisnuita din piei de la animalele sacrificate sau din scoarta si frunzele copacilor, in zilele noastre pretentiile au crescut in toate treptele sociale in functie de locul ocupat de om in societate si indeosebi de posibilitatile materiale disponibile ale acestuia Evolutia imbracamintei s-a desfasurat ca urmare a obtinerii unor materiale noi cu aspect placut, frumaose la vedere, rezistente la solicitarile mecanice, si eficiente la prelucrare si la purtare. Ca linie de moda imbracamintea a fost dictata de clasele sociale instarite care impuneau restrictii si in vestimentatia oamenilor de rand. In acest sens, un rol important asupra liniei si formei imbracamintei, l-au avut popoarele dominante pe zone geografice care pe langa dominatia politicoeconomica au impus si linia vestimentara. Cu toate acestea, imbracamintea a avut o evolutie contunua, fiind influentata de evolutia stiintei si tehnicii care au progresat fara intrerupere.

Aceste evolutii s-au produs pe zone geografice, sub influenta climei si a preocuparilor pe care oamenii le aveau la vremea respectiva In cele ce urmeaza se face o scurta referire la costumatia popoarelor si claselor sociale care au dominat viata politico-economico si vestimentara a Europei in timpurile din antichitate. 1. CARACTERIZAREA SUCCINTA A EPOCII

Evul medieval a nceput n jurul anului 1500.

400 si a durat pana in anul

In evul mediu vietile oamenilor au fost limitate, deoarece acestia nu au putut s se mute i nu au putut s-si schimbe locul de munc. Singura data cand sau mutat oameni a fost atunci cnd a existat un festival de marfuri. Aceasta a fost atunci cand oameni au putut cumpra bunuri diferite. A fost, de asemenea, singurul moment in care oamenii au putut s comercializeze si sasi procure marufurile de care aveau nevoie. Deoarece viaa popoarelor srace a fost att de limitata, ei nu credeau in moda imbrcmintei. Oamenii nobili s-au gndit zi i noapte la haine si moda, deoarece au avut bani s-si cumpere materiale i s croiasca haine frumoase. Oamenii sraci au avut comer cu hainele lor si bunurile lor, de care aveau nevoie. Acest mod de via a fost numit societatea piramida, deoarece grupurile de oameni au fost ntr-o form ca i n cazul n care ar fi fost o piramida de oameni. n Evul Mediu oamenii faceau hainele acas. Orasele au avut din ce in ce mai multi oameni si persoane de specialitate, au nceput s plteasc estori, croitori, cizmari, i alte persoane pentru a face haine pentru ei. Majoritatea lucrtorilor au nceput s croiasca pe marimea oamenilor pentru a se potrivi hainele intr-un mod elaborat. Taranii purtau de obicei o form de rochie lung din ln. Nu a fost aproape nici o schimbare n stilul clasei de jos. Femeile purtau o tunica, care se transform ntr-o rochie dantelat i pentru a se potrivi n partea superioar a corpului. Barbatii au inceput sa poarte lenjerie cu pantaloni largi, numit n conformitate cu tunicile lor. Unii purtau, de asemenea, diferite tipuri de jambieri. Clasa de guvernmnt s-au preocupat cu moda i a existat o serie de stiluri n timpul Evului Mediu. n Evul Mediu trziu, unele femei purtau voaluri, fileuri de pr din metal, drapate i acoperitoare pe gat numite wimples. Oamenii care au atacat Europa a adus mai multe materiale diferite. Moda nu sa schimbat prea mult, dar materialele folosite pentru mbrcminte a
5

diversificat stilul. brocarturi.

Unele dintre materialele folosite a fost mtasea, satin, si

Tunica a rmas aceiasi, dar au fost fcute mai frumoasa, cu bijuterii, broderii, blan i de tundere. Datorita faptului ca in acele vremuri drumurile comerciale intre orase erau proaste si deseori atacate de hoti, oamenii stateau mai mult in orasul sau satul de origine si se foloseau doar de tesaturile disponibile local. Din moment ce toti aveau acces la aceleasi bunuri, distinctia se facea cu ajutorul bijuteriilor. Catre mijlocul secolului al XI-lea, cand regii si nobilii au devenit mai puternici si isi puteau apara mai usor domeniile, rutele comerciale au fost imbunatatite. Ca urmare, au inceput sa fie transportate tesaturi noi, mai fine, mai costistoare, mai bogate, pe care le cumparau doar cei care si le permiteau. Din acest moment, vestimentatia a devenit un semn al statutului social si marimii averii la fel ca si in ziua de azi. Cele 30% dintre hainele care nu erau facute in casa, erau cusute de croitori si cusatorese, de obicei pentru o clientela bogata. In anii 1500, cei mai ceruti si ocupati croitori din Franta dadusera peste o mina de aur o modalitate eficienta si economica de a-si prezenta marfa: creau modele in miniatura ale croielilor, cu care imbracau papusi! De jumatate sau o treime din inaltime normala a unei persoane, aceste papusi purtau haine identice pana la ultimul detaliu cu cele pe care croitorul respectiv le putea face pentru clientele sale. Acestea puteau studia papusile si alege stilurile care le doreau. Ulterior, hainele erau croite pe masura exacta a celui sau celei care le platea. Papusile imbracate si-au gasit curand drum catre alte tari si au devenit unul dintre cele mai populare modalitati de raspandire a modei. Monarhilor si curtierilor, in particular, le placeau sa le primeasca in dar si iti tineau croitorii ocupati punandu-i sa copieze ultimele stiluri. De fapt, aristocratii au fost intotdeauna consumatorii cei mai evidenti ai modei. Se spune ca regina Elisabeta I ar fi avut peste 1.000 de rochii, multe dintre ele primite cadou.

Important. Haute-Couture si "couture cration" sunt termeni protejati de lege (la fel ca cognac si champagne ) si nu pot fi folositi fara acordul scris al Fdration Francaise de la Couture, du Prt--porter des Couturiers et des Crateurs de Mode. Haute-couture se foloseste pentru a denumi creatiile produse la Paris si imitate in celelalte capitale ale modei: Londra, Milano, New York. Pentru a putea folosi termenul de haute-couture, casele de moda din Franta trebuie sa respecte niste criterii bine stabilite (numar de angajati, prezentarea la Paris a doua colectii pe an, formate din minimum 50 de tinute de zi si de seara, productia sa fie in atelierele proprii etc). Termenul poate fi folosit pentru a indica fie case de moda sau creatori de moda, care au primit acordul FFC, fie colectiile de moda in sine. Saptamanile modei au loc de 2 ori pe an la Paris, Londra, Milano, New York si Los Angeles, unde se prezinta atat colectiile pentru femei cat si cele pentru barbati. Mai exista saptamani dedicate modei la Sao Paolo si Tokyo. Creatorii de moda isi prezinta creatiile doar in unul dintre aceste orase, care nu trebuie sa fie neparat si cel al tarii lor de bastina. Designeri americani precum Rick Owens participa la showul din Paris, la fel ca si britanicii Stella McCartney si Alexander McQueen. Fiecare oras al modei are o alta conotatie. Milano este centrul comercial al modei. Paris este sediul originalitatii si inovatiei. Designerii care prezinta la Londra sunt deseori mai putin cunoscuti dar mai extravaganti. New Yorkul este recunoscut mai mult pentru creatiile sport decat cele elegante. Importanta relativa a unei saptamani dedicate modei este dictata atat de orasul in care prezinta cei mai buni designeri ai momentului, dar si cei mai mari retaileri si membri ai presei din audienta. A existat cu adevarat o "politie a modei"? Astazi termenul are o conotatie ironica care descrie o persoana care critica modul in care se imbraca ceilalti. Cu toate acestea, termenul a aparut catre sfarsitul Evului Mediu, dupa ce legile somptuozitatii (legi care restrictionau sau reglau extravagantele in materie de vestimentatie, conform unor principii religioase si morale ale vremii) au fost aprobate de nobilime pentru a se asigura ca anumite tesaturi si
7

stiluri sunt rezervate celor care aveau dreptul sa le poarte . Politia modei patrula strazile, amendand sau arestand pe cei ce incalcau codul vestimentar.

1.1.

ROCHIA DE MIREASA

Istoaia rochiei d emireasa incepe cam in Evul Mediu, vesmantul de rochiei de mireasa avea culorile curcubeului, idee ce isi avea originile in culturile egiptene si in credinta in zeul soare Ra. Cele mai predominante culori erau cele in nuante de galben, portocaliu si rosu. Regina Victoria a impus rochia alba. In istoria rochiei de mireasa exista 2 momente importante: Primul moment important al istoriei rochiei de mireasa a fost in 1499, cand Anna de Britania impune stilul alb la rochia de mireasa si ideea de puritate, simbol al castitatii, si cel de-al doilea, in 1840, cand Regina Victoria a Angliei poarta la nunta sa o rochie de printesa alba. Intre 1499 si 1840, ideea de rochie de mireasa incepea sa prinda contur, nu ca si termenul in sine, dar ca si vesmant pentru acel eveniment. Majoritatea cuplurilor adoptau acelasi stil, tinandu-se cont de clasa sociala din care proveneau. In principiu, la 1499 se porneste de la ideea de alb al rochiei de mireasa, insa nu se declanseaza un stil exact si propriu de urmat

2. IMBRACAMINTEA MEDIEVALA Ceea ce purtau depindea de cine ai fost n perioada medieval. Dac ai fost bogat, probabil, ar deine o varietate de haine, n cele mai noi stiluri si culori. Dac ai fost un taran sarac, poate avea un singur costum barbatesc.
9

Dei a fost posibil s se obin mtsuri i alte materiale de lux din strintate, au fost foarte scumpe. Cele mai multe haine, prin urmare, a fost fcut din ln. Aceasta a nsemnat c mbrcminte n perioada medieval a fost nsoit de mncrime, greu s se spele i uscat i foarte cald, n vara. Nobili i femei (a-1) Aceste imagini (dreapta) arat costumul purtat n perioada medieval timpurie de bogat. Omul poart o tunic de ln, cu curea la nivelul taliei, care a fost brodat n jurul valorii de tiv i mneci. Peste acest lucru, el are o manta de ln fixat cu o brosa. Soia omului se poart o rochie de ln, legat la talie peste un jupon pnz alb. Peste aceasta are o manta de ln. Frizur ei este fcut din pnz i are loc n loc cu o band Perioada medieval (a-2) Acest portret a fost pictat de celebrul Jan van Eyck, n 1435 (fa de sfritul perioadei medievale). Acesta arat un nobil bogat i soia sa mbrcat n mod tipic de zile. Omul poart o blana- rochii impodobite cu catifea peste un tricou negru, cptuit lung, care are broderia de aur n jurul marginilor. El are ciorapi negru pentru a acoperi picioarele. Plrie mare este un semn de averea sa. Soia omului se poart o rochie verde, din ln, bordurate cu blana de culoare crem, care este cu manta foarte mare. Sub rochie are o alt rochie fcut din material albastru. Acoperamantul ei este fcut din pnz fin scumpe. ra nii (a-3) Perioada medieval timpurie mbrcminte de rani a fost de baz, practic, i nu decorate. Omul poart o tunic scurt de ln cu curea la nivelul taliei de peste pantaloni scuri de ln. El poart o plrie mic peste o glug de ln i cizme n picioare. Soia omului se poart o rochie de ln peste un jupon de ln. Ea are o glug de ln pentru a proteja capul i umerii i cizme n picioare. (a-4) Aceasta imagine, de la un tablou de Bruegel, arata medievale trzii ranii se bucur de o nunta. Ele sunt, prin urmare, purtnd cele mai bune haine ale acestora, inclusiv nclminte i plrii. Omul se poart un sacou scurt de ln peste o tunic de ln. El se poart ciorapi i pantofi n picioare i are un capac mic de pe capul lui.
10

Partenerul omului se poart o rochie de ln peste un jupon de ln. poart o diadem, de asemenea, lenjerie.

Ea

(a-1)

11

(a-2)

(a-3)

12

(a-4)

13

1.2.

MODA IN EVUL MEDIU

Aici, omenirea cunoaste unul dintre marile momente propulsoare de cultura si civilizatie, datorat Renasterii italiene. Renasterea va fi momentul, iar Italia va fi locul unde vor aparea primele manifestari ale modei. Acest privilegiu este revendicat in acelasi timp de Franta, Spania si Anglia, fiecare pretinzandu-si intaietatea.
14

Unii autori considera ca momentul aparitiei modei a fost declansat de prima diferentiere a vesmantului barbatilor fata de cel al femeilor. Este vorba de secolul al XIV-lea, cand costumul barbatilor a devenit mai scurt decat cel al femeilor. In Europa Evului Mediu au fost la moda tot felul de podoabe pentru cap, ciudate si minunate. Femeile incepusera sa poarte niste palarii inalte, numite "hennin", care semanau cu turlele de biserica. Probabil ca era destul de greu sa intre pe usi, deoarece unele palarii aveau aproape un metru inaltime. Alte palarii aveau forma de coarne de animale. Altele erau ca niste aripi de fluture. Palarii. In jurul anului 1700 erau la moda perucile pudrate, alunitele false si rochiile cu crinolina, acestea din urma uneori incredibil de largi

1.3 COSTUMUL MEDIEVAL Costumul medieval era caracterizat prin linie lunga, plisat frumos si ajustat pe gat si la maneci, In functie de zona geografica, se foloseau materiale groase pentru regiunile cu clima rece si materiale subtiri din canepa, in sau matase pentru zonele cu clima calda.

15

(a-5) Costumul pentru femei era construit dintr-un corsaj ce se ajusta

lateral sau spate si o fusta impodobita cu broderii pretioase. In anotimpurile reci se adauga dubleuri formate din jachete sau scurte avand linie dreapta sau ajustate pe corp cu nasturi sau cu agrafe
(a-6) Costumul pentru barbati avea forma dreapta, cu lungime prelungita

pana la genunchi si cu maneci largi dar ajustate la terminatie. In anotimpurile reci, se mai foloseau pelerine drepte confectionate din tesuaturi groase sau dublate cu blanuri. La partea superioara se foloseau palarii potrivite oricarei marimi.Pentru inalta societate, costumatia pastra oarecum linia, dar se deosebea prin bogatia si broderiile cu care erau impodobit costumu

(a5)

16

(a-6)

17

1.4 Costumul medieval romanesc Spre sfarsitul secolului XVI, apar cateva elemente noi in vestimentatia conducatorilor; este vorba despre caftan si surgic. Costumul de curte, purtat de catre voievozi si marii dregatori, a capatat influente orientale, caftanul devenind, dintr-un vesmant comun, unul de aparat. In Imperiul Bizantin, caftanul era purtat de inaltii demnitari.

18

Vesmantul are un croi amplu, cu maneci lungi, nefunctionale. De regula caftanele erau croite din brocarturi (tesaturi scumpe, italienesti) sau din catifea brosata cu fir de aur si argint aurit. Aceste vesminte aveau o valoare foarte mare si aratau statutul celui care le purta. Caftanul de la Bistrita, prezent in galerie, a apartinut lui Neagoe Basarab si dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea. Este confectionat din catifea bleumarin si brodat exceptional cu fir de argint aurit. Se poate observa truda celor care au brodat aceasta piesa vestimentara, care a rezistat atat de mult in timp. In cursul secolului XVI, influenta acentuata a Orientului se reflecta si in materialele din care sunt confectionate costumele boierilor, dupa cum arata caftanul de la Cozia, lucrat in catifea tunsa (ceatma) si contesul de jupanita, lucrat din seraser (tesatura din fir de argint si argint aurit). Constituire Tarii Romanesti si a Moldovei ca state independente (la inceputul si mijlocul secolului al XIV lea), a oferit cadrul unei costumatii in ritmul celei europene contemporane. Costumatia populara ca si cea curteana se caracterizeaza prin armonie, lipsa de ostentatie, fara supradimensionarile pe verticala urmarite de aristocratia apuseana (prin alungirea exagerata a bonetelor, trenelor sau varfurilor pantofilor) si fara amplificarile de volume realizate prin vatuiri sau suprapuneri de straturi. Sculpural, costumele, fie ele inspirate de modele rasarite bizantine fie de cele apusene gotice sau renascentiste, se asterneau pe trup in suprafete netede, linistite. Pictural, acordurile cromaticeerau restranse la cateva culori de obicei calde (galben, rosu) plus alb si negru. Compozitia era bazata pe un ritm regulat, decorul alternand cu pauze. Materialele pentru vesmintele de curte erau matasuri si catifele scumpe italiene sau turcesti, ca si stofe flamande, germane, cehe, blanuri muscovite sau unguresti, pe cand poporul de rand isi producea in casa panzeturile sau stofele necesare.In croiala, structura era evidentiata in toate cazurile, cusaturile fiind subliniate prin tivuri sau broderii. 3. FESTIVALUL DE ARTA MEDIEVALA

19

In ziua de azi mai vedem costumele medievale in muzee si la festivaluri medievale de la Sighioara, Hunedoara, Sibiu. Pe perioada festivalului exista parada costumelor, focuri de artificii, acesta incepe vinerea (de obicei in jurul orelor 12-14, prin deschiderea oficiala) si se incheie duminica noaptea ( in jurul orei 24, poate mai tirziu) Imaginea festivalului - Pe stradutele inguste, intre casele viu colorate- parca din desenele copiilorveti intilni trupe de teatru, trubaduri, vrajitoare carora li se intenteaza procese, veti putea participa la turniruri alaturi de cavaleri in armuri stralucitoare sau chiar veti putea face o casatorie de o zi (primind si un document in acest sens). Atmosfera din Cetate, este impresionanta, pictati pe fata si purtind masti caraghioase se vor bucura de bunatatea turtelor dulci, a acadelelor, a merelor glazurate si a placintelor unguresti. Ve-ti vedea regi si regine, printi si printese si- mai mult decit sigur-il vor intilni pe tobosarul cetatii cu care vor putea face o fotografie. Impresii desre festival - Ca in orice lucru exista pareri pro si contra. Oricum, timp de trei zile, oamenii comunica intre ei, se infratesc prin muzica, dans, joc, teatru si se bucura de basmul medieval intilnit la Sighisoara.

BIBLIOGRAFIE

a) Zur Geschichte der Kostme. [Original Ausgabe; Original edition]. b) Istoria Costumului de Braun & Schneider - c.1861-1880 c) Istoria Costumului de curte in tarile romane, Corina Nicolescu 1970

20