Sunteți pe pagina 1din 41

Despre Antihrist

sau ce ne asteapt pentru acest secol

Problema tuturor sistemelor sociale si politice actuale este c regizeaz un BINE mondial, se acoper cu o uimitoare aparent religioas, dar de fapt pregtesc mprtia Antihristului. Vor fi multi predicnd n numele lui Hristos si vor nsela cu falsa lor evlavie pe "cei ce pier", pe toti cei ce nu au n inimile lor dragostea de adevr pentru a fi capabili de a deosebi lupii n blnuri de oi. Si mai mult, falsii crestinii, falsii profeti din ultimele zile vor nsoti mesajul lor cu semne si minuni mari fcute cu puterea lui Satan (spiritisti, magie, fachirism). n final, cnd credinta multimilor va fi ndeajuns roas de falsii profeti si sufletele vor fi pregtite, cnd cel pe care iudeii lau asteptat si nc-l mai asteapt s apar, va veni ALESUL. E cel a crui venire a fost pregtit de secole, e cel care va deveni simbolul si dumnezeul ntregii generatii pierdute a ultimilor neamuri, - "omul pcatului", "fiul pierzrii", vrjmasul cel care ca si Lucifer se va nlta pe sine peste tot ceea ce omul a ridicat si cinstit pn la el. Va sta n templul lui Dumnezeu ca dumnezeu, si prin miracole si puteri nfricostoare, va demonstra mintilor nguste si ntunecate ale oamenilor c el si nimeni altcineva nu e dumnezeu. El va face unirea dorit a sentimentalistilor crestini o realitate. naintea tronului su oamenii din toate religiile si curentele spirituale se for pleca la nchinare ca fratii. El va uni toate natiile pmntului sub sceptrul su deoarece "puterea i-a fost dat peste orice neam, limb si ras; si toti vor veni s i senchine din toate colturile lumii, toti acei a cror nume nu sunt scrise n cartea vietii Mielului njunghiat de la ntemeierea lumii".

NDOSARIEREA ELECTRONIC, PRINCIPALUL INSTRUMENT DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL AL DICTATURII MONDIALE


de Monah Teodosie Chiril "Pcatul si are cea mai mare putere asupra omului tocmai lund prilej de la functia lui de stpnitor. Coborrea merge asa de departe, mai ales n zilele noastre, nct avem azi state cu totul atee; mprtiile acestea nu mai sunt n slujba lui Dumnezeu, ci au devenit satanice stnd n slujba lui antihrist." (pr. prof. dr. Dumitru Stniloae, "Ortodoxie si romanism", ed. 1992, pg. 186)

Democratia si progresul
Cu adevrat am ajuns a afirma c trim ntr-o lume n care vietuirea trupeasc si cugetul trupesc (viciat) sunt la rang de cinste. O lume n care ne mplinim voile dup trup, o lume n care "cel ce a fost prins n parte de dorinta ei si s-a mpreunat cu ea nu mai poate scpa din bratele ei pan ce nu-l va dezbrca pe el de viata lui. Si cnd l va dezbrca pe el de toate si-l va scoate din casa lui, n ziua mortii lui, atunci o va cunoaste c este o amgitoare si o nseltoare." Aceasta este lumea pcatului, ostil lucrrii duhovnicesti si prezentei lui Dumnezeu n ea, un fals simbol al unei dorite libertti, n fond o orbire si o limitare unilateral pe care o produce patima. Coloraturile politice actuale (fidele marilor puteri ale acestei lumi) ne duc cu gndul la o desvrsire a democratiei, a ncadrrii ntr-un sistem de evolutie perfect creat dup patimile si interesele lor potrivnice legii lui Iisus Hristos (I Cor. 1, 17 - 25). Acestia "nu vd nceputul din care curg toate nenorocirile, pentru c privesc la lumina propriei lor ratiuni czute si nu la lumina lui Dumnezeu, ndrznind s-si introduc rnduielile lor n rnduielile Sfntului Duh. Din aceast cauz rnduielile ceresti s-au fcut pmntesti, cele duhovnicesti - trupesti, cele sfinte - pctoase, cele ntelepte - neghioabe. Iat unde e cauza destrmrii generale, cauza cderii crestinismului, a cderii morale ce precede ntotdeauna ruina civil" . Creat de Dumnezeu ca o grdin a Raiului, omul a fcut din lume o extensie a iadului, in care legile umaniste dau libertate libertinajului, o lume ce-si iubeste ptimasii si-si devoreaz consumatorii, o lume n care omul devine (se face) demon pentru cei din jur. Atunci cnd astfel de oameni ajung s guverneze lumea, atunci democratia si-a mplinit rolul n demonocratie, unde organizatiile superstatale si ornduiesc si aliniaz adeptii spre o nou ordine mondial si ntmpinarea stpnului lor antihristul.

nceputul sfrsitului?
Atunci va veni sfrsitul cnd lumea nfometat va striga: Vrem un stpn!, iar el nu va ntrzia s apar. "Apostolul zice: "S nu v amgeasc cineva pe voi, c va veni nti deprtarea (de credint) si pe urm se va arta omul pcatului, fiul pierzaniei, potrivnicul, care se va nlta mai presus de tot ce zice Dumnezeu, sau nchinciune, asa nct s sad el n biserica lui Dumnezeu, ca un dumnezeu, artndu-se pe sine c ar fi el Dumnezeu." Dar nu n Biserica cea Ortodox ci n cea iudaic, cci nu de la noi ci de la iudei va veni. Nu pentru Hristos ci mpotriva lui Hristos si a celor ce sunt ai Lui. Si apoi se va arta cel fr de lege, a crui lucrare va fi cu lucrarea satanei si puterea diavolului: semne si minuni mincinoase va face cu fermectorii, cu nedreptate n cei pieritori, pe acesta Domnul l va omor cu duhul gurii Sale si-l va strica cu venirea artrii sale. Deci nu diavolul se va face om, ci un om se va naste din curvie si va plini toat lucrarea satanei". Din punct de vedere al vointei politice, cele de mai sus sunt o realitate. Deja unele cercuri iluminist - masonice au creat si promoveaz infrastructura unei dictaturi mondiale, care cu orice mijloace si sacrificii ncearc s forteze guvernele s accepte anumite acorduri care vor da putere de urmrire si reprimare a oricrei reactii de mpotrivire. Evolutia computerelor a ajuns la nivelul dorit, oferind din punct de vedere tehnologic posibilitatea crerii unei 2

uriase bnci electronice de informatii n care pot fi catalogate, pstrate si modificate datele tuturor cettenilor, usurnd astfel urmrirea la nivel planetar. Disparitia progresiv a diversittii a devenit azi amenintarea principal. Nivelarea caracterelor, persoanelor, relativizarea credintei (ecumenism, New Age), conversia culturilor spre o "civilizatie mondial" construit pe tot ceea ce poate fi mai comun si mai lipsit de divinitate, nu prevesteste dect tendinta crerii unei noi mprtii. Sfntul Ioan Teologul, n apocalips, ne arat trei trepte spre mplinirea sfrsitului (vezi Apoc.13, 11- 18 si 14, 9). Prima treapt const n faptul c la un moment dat cineva va impune un sistem de schimb (economic) controlat la nivel mondial nct nimeni nu va mai putea fi liber s vnd sau s cumpere nimic dac nu se va ralia acestui sistem. n cea de-a doua treapt, acest sistem economic mondial va cere ca cei ce doresc s vnd sau s cumpere, s primeasc n mod concret pe mna lor dreapt sau pe frunte un semn gravat. n treapta a treia, pe acest sistem gravat va fi cuprins numrul "666" care nu este ca un numr lipsit de important ci ca un numr al omului Antihrist.

Numrul fiarei
Pn n anul 1970 omenirea nu a avut nici o problem cu acest numr. Atunci, n SUA, a aprut pentru prima dat si a nceput s fie pus n aplicare (ca experiment) ntr-un sistem economic bazat pe folosirea unei cartele electronice. Pe fiecare cartel exista un numr de cod pentru fiecare posesor, numr care era scris cu o nou unitate de msur, tip cod-bar, cu un nou mod de calculare ce va fi explicat mai jos. Cu surprindere s-a descoperit atunci c n interiorul numrului de cod al fiecrei persoane era cuprins numrul 666 (la cifrele de control). Reactiile din partea lumii au fost puternice si datorit boicotului produselor de ctre credinciosi, companiile au suferit pierderi enorme. De atunci s-a nceput sistematic s se ascund adevrul. Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Elene a emis o circular (nr. 2626 / 07.04.1997) adresat poporului grec, care n Duminica Ortodoxiei din 1997 a fost citit n toate bisericile si mnstirile din Grecia. De asemenea, n Grecia, numerosi credinciosi ortodocsi au demonstrat n frunte cu preotii de parohii si clugri, n repetate rnduri, mpotriva acordului Schengen si a noilor buletine impuse de Uniunea European. n sustinerea Sf. Sinod Elen si a populatiei Greciei, clugrii din Sfntul Munte Athos au emis o a doua circular (comun) de acest fel n data de 21.08 / 03.09.1997. Una din cele mai importante aplicatii ale tehnologiei moderne sunt sistemele de recunoastere automat, prin care culegerea, codificarea si prelucrarea datelor devin extrem de eficiente. Sistemul de simboluri barate (barcode) este o metod de codificare a informatiilor7 despre persoane, obiecte si diferite produse comerciale, usor de citit de sistemele de identificare computerizate (scaner). "Citirea" numrului se face prin trecerea pe deasupra codului barat a unei raze subtiri de laser, care este reflectat n mod diferit n functie de liniile negre sau albe ce le contine fiecare cifr. Succesiunea de linii albe sau negre este unic fiecrei cifre zecimale (0 - 9), iar ansamblul de bare si spatii care alctuiesc codificarea unei cifre zecimale se numeste caracter. Fiecare caracter este format din sapte unitti de msur denumite module (dimensiunea unor linii, si a unui spatiu). n procesul de decodare, barele negre vor genera un impuls electric negativ iar cele albe unul pozitiv. Aceste impulsuri sunt modulate n ltime (Pulse Width Modulation), adic computerul primeste impulsuri de un anumit interval n functie de ltimea barelor albe si negre ale etichetei. Trenul de impulsuri analogice, pozitiv - negativ, va fi transformat n computer n semnale "0" pentru spatii libere si "1" pentru spatii negre. Odat cu decodificarea lantului de impulsuri computerul controleaz msurtorile de timp ale fiecrui impuls comparndu-le cu cele standard si astfel recunoaste numrul care a fost codificat pe etichet. Din 1970 pn astzi s-au folosit prin progresul tehnologiei noi moduri de notare a numerelor absolut diferite de cele pe care le stiam. Astfel, s-au folosit codurile barate pentru reprezentarea cifrelor. Motivele pentru care sunt folosite codurile barate (bar codes) este c alternantele liniilor negre cu cele albe, folosite de aceste coduri, sunt usor de citit de ctre sistemele de detectare, adic de ctre asa-numitele ''creioane luminoase" (light pens), ale calculatoarelor electronice. Astfel, citirea numerelor de pe diferitele produse se face foarte repede si fr nici o greseal. Citirea cifrelor se face prin plimbarea deasupra codului barat a unui fascicul foarte delicat de lumin laser care se reflect n mod diferit; ntr-un fel atunci cnd cade pe linia neagr si altfel atunci cnd cade pe linia alb. Tocmai aceast succesiune a liniilor negre si albe de grosime diferit este unic pentru fiecare cifra si constituie ''identitatea" fiecrui numr. n prezent sunt dou tipuri de codificare: UPC-A (Cod Universal de Produs) pentru SUA si Canada si EAN-13 (Numerotarea European a Articolelor pentru Europa si restul lumii). Dintre aceste dou tipuri cel de-al doilea va 3

fi folosit pentru stabilirea unui Cod Numeric Matricol Unic (C.N.M.U.) pentru fiecare individ, cod ce urmeaz a fi nscris pe noile cartele de identitate. Se observ cum la nceputul, mijlocul si sfrsitul acestor etichete apar asa-numitele caractere de control (Guard bars sau Safety bars) sub forma unei linii duble putin mai lungi, identic de altfel cu linia dubl a numrului "6". Deci prin folosirea celor trei caractere de control, numrul produsului este ncadrat invariabil cu trei de "6". Cuvntul devine informatie, totul se digitizeaz totul se supravegheaz si se controleaz conform "vestitelor" protocoale sioniste (vezi "Protocoalele nteleptilor Sionului"). Sub aspectul unei organizatii anti-teroriste, s-a initiat n SUA, la Fort-Meade, un proiect universal si informational de identificare denumit L.U.C.I.D. (Logical Universal Comunication Interactive Databank). Aparent aceasta se ocup de depistarea actiunilor teroriste, dar principiul de baz de functionare const n eliberarea pentru fiecare individ, nc de la nastere a unei cartele electronice de identitate multifunctional ce va oferi posibilitatea detinerii unui numr foarte mare de informatii (2000 pagini A4) despre viata particular a individului, date pe care posesorul nu le va putea citi sau modifica, aceasta fcndu-se de la centru (retea). Ne putem imagina ce control se poate efectua asupra populatiei, mai ales cu ajutorul satelitilor ce pot detecta senzorii acestei cartele, stabilind cu precizie pozitia fiecrui individ n orice moment, oriunde n lume, iar dac le vom arunca nu vom putea cumpra nimic, nu vom putea intra nicieri, ca si cum ne-am pierde identitatea fiind anulati ca persoan.

Bio-cipul
Datorit fobiei ce se va declansa, multi vor pierde aceste cartele sau le vor declara furate. n plus, pentru multi dintre cunosctorii de soft, solutia cartelei nu ofer o adevrat protectie a datelor personale, putndu-se extrem de usor "sparge" coduri si extrage informatii din orice computer legat la retea. Proiectul L.U.C.I.D. prevede si acest lucru, oferind solutia implantrii unui bio-cip n ureche (sau la ceaf). Pn n prezent, testele fcute la animale, psri si pesti, au dovedit o fiabilitate si un control remarcabil, astfel nct se putea depista n foarte scurt timp coordonatele pozitiei acestora. Acest microcip contine un cod dinainte programat cu un numr unic de identitate alctuit din opt cifre separate de cele trei caractere de control (cei trei de "6") ce poate fi doar citit si nu sters (memorie RAM). Modelele folosite astzi se numesc "Transponder" si au capacitate de emisie-receptie, fiind de mrimea unui bob de orez. Specialistii spun c aceste solutii constituie solutia perfect pentru stabilirea cu precizie a oricrei fiinte vii si astfel cei ce vor crea aceste cipuri vor putea fi usor controlati, localizati si supravegheati n toate miscrile. Acest sistem de ngrdire a liberttii omului va permite ca nimeni s nu poat cumpra sau vinde fr marcarea cu bio-cip. n Cartea Apocalipsei, Sfntul Apostol si Evanghelist Ioan spune: "Si ea i sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei sraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca s-si pun semn pe mna dreapt sau pe frunte nct nimeni s nu poat cumpra sau vinde dect numai cel ce are semnul, adic numele fiarei sau numrul numelui fiarei. Aici este ntelepciunea, cine are pricepere s socoteasc numrul fiarei cci este numr de om. Si numrul ei este sase sute saizeci si sase" (Apoc. 13, 16 - 18). Oare de ce slujitorii lui Antihrist au ales tocmai acest numr? Desigur 666 reprezint numele stpnului lor. Un alt motiv este ns profunda nsemntate national si religioas a numrului 666 pentru evrei, fiind nc din timpurile domniei lui Solomon un simbol al puterii si al impunerii vasalittii asupra altor popoare, inclusiv a supunerilor economice. Greutatea aurului care i se adusese lui Solomon ntr-un an era de sase sute saizeci si sase de talanti de aur" (II Paral. 9, 13-14).

Sub umbrela politicii


Demonii au ncredintat armele slujitorilor lor fideli, oameni cruzi ce-si pot distruge semenii cu snge rece. Omul, cunuma creatiei, fcut dup chipul si asemnarea lui Dumnezeu (Fac. 1,26) este redus la stadiul de numr, un obiect ce poate fi usor manipulat de cei dornici de stpnire. Cu adevrat, dragostea multora s-a rcit, iar mndria nu mai are loc pe pmnt. n noua Europ unit (fr granite) si cu un nou regim de ngrdire, nvtturile Sfintilor Printi ai Bisericii Ortodoxe devin un pericol noii ordini mondiale, iar crestinii ortodocsi vor deveni o minoritate usor de controlat. Lupta de desptimire a duhovnicilor Bisericii Ortodoxe devine potrivnic lucrrilor de mptimire a noii ordini mondiale (dus prin intoxicarea informatiei, spectacole, filme, muzic, literatur, 4

pres, reviste, televiziune, radio, emisiuni pentru copii, manuale scolare, reclame etc). Dup acordul de la Maastricht (1992), noul acord Schengen (1995) desfiinteaz granitele interne ale trilor membre, n schimb granita extern a noului teritoriu devine impenetrabil. Noul Euroimperiu si etaleaz sfidtor "avantajele" tehnologice si politice avansate, dar care nu sunt altceva dect super-programe de ndosariere elecronic, control si actiune armat n orice moment urmrire discret a fiecrei persoane din teritoriu tinznd spre o centralizare si o conducere ce nu poate tine cont de traditie sau de etnii. Prin eliminarea granitelor interne, aceste natiuni se vor amesteca, eliminndu-se cultura, istoria, si limba proprie fiecrui neam. n ceea ce priveste credinta se agreeaz ideea de religie mixt (New-Age), un sistem ecumenic ce pare a fi un amestec de stiint si parapsihologie dup cum spune Cuviosul Serafim Rose. Referitor la aceasta, teologul roman Dumitru Stniloae zice: "Socotesc c ecumenismul este produsul masoneriei, iarsi vor s relativizeze credinta". Astfel, mult rvnita intrare in Uniunea European (despre care vedem mereu la posturile TV, radio etc) se va solda cu o invazie a sectelor, legiferarea pcatului, cumprarea masiv de teritorii romanesti de ctre strini, conflicte inter-etnice, n plus moneda va fi unic (Euro), armata va fi o armat comun european (NATO), politia se va transforma n Europol, constitutiile nationale si pierd valabilitatea, imnul de stat si drapelul patriei vor rmne o amintire istoric... Gritoare n acest sens este mrturia Arhimandritului Ghergios Kapsanis, egumenul mnstirii Grigoriu din Sf. Munte Athos care mrturiseste: "Ctiva ar spune c acum nu mai avem nici un cotropitor pgn de nfruntat. Aceasta ns este o afirmatie si mai periculoas. Cei care comploteaz mpotriva liberttii noastre nu apar drept cotropitori, ci drept tovarsi ai nostri n Uniunea European. ns care Europ? n Europa n care conduc si n care sunt exploatatoare cteva mari puteri, n spatele crora se ascunde oligarhia. Aceast oligarhie vrea ca supusii si s fie robi, lipsiti de libertate, precum "Marele inchizitor" al lui Dostoievski." (12/25 iul.1997).

Numele si botezul
Fr botez nu exist mntuire (Ioan 3, 5 - 6). Asa cum numele pe care l mostenim de la strmosi (prin capul familiei) ne arat neamul din care facem parte, asa si numele (prenumele) pe care l primim la botez pecetluieste sufletul cu o identitate crestin oferind o apartenent vie si nencetat n cadrul Bisericii si mai ales n timpul Sfintelor Taine, certificnd lepdarea de diavol si pcatul strmosesc n care ne-am nscut. Numele codificat n sistem bar-code adaug la identitatea sufleteasc uman o identitate a unei fiinte satanice (prin ncadrarea celor trei de "6") lupttoare mpotriva lui Iisus Hristos. Este o "pecetluire" a sufletului cu o "pecete strin" peste pecetea Duhului Sfnt primit la botez, pe care individul o primeste n momentul n care semneaz c este de acord cu noul nume (codul). Cnd suntem pomeniti la rugciune la Sfnta Liturghie, Maslu etc, preotul pomeneste numele noastre pe care le avem de la botez si nicidecum porecle sau coduri, cci Biserica este o comuniune a sufletelor, iar Sfintele Taine lucreaz prin Har pentru mntuirea sufletului. Consecinta? Harul de la botez se va ndeprta stingnd roadele Sfntului Duh si lipsind de mntuire respectiva persoan, n schimb aceasta va putea "beneficia" de toate facilittile oferite de noile sisteme controlate devenind robi de bun voie al "stpnului lumii acesteia". Probabil c unii vor spune: "Voi lua pecetea ca s triesc mai usor, dar n inima mea l voi iubi pe Iisus Hristos". Acestora le rspunde Sfntul Vasile cel Mare (sec. IV) n viata mucenicului Gordie: "Multi au ncercat din nestire a-l ispiti pe mucenic s se lepede doar cu vorba si s pstreze credinta cu sufletul, asezarea luntric, cci Dumnezeu nu d atentie limbii, ci asezrii sufletesti. Dar mucenicul Gordie era de nenduplecat spunnd: "Nu suport limba cea zidit de Hristos s spun ceva mpotriva ziditorului ei. Nu v nselati! Dumnezeu nu se las batjocorit! Dup gura noastr ne va judeca, dup cuvintele noastre ne va ndreptti si dup cuvintele noastre ne va osndi".

Raiul sau iadul


Domnul si Mntuitorul nostru Iisus Hristos ne spune "Cel ce se va lepda de Mine naintea oamenilor si Eu 5

M voi lepda de el naintea Tatlui (Mt. 10, 33). Prin aceasta se alung necunoasterea, indiferenta si nestiinta si astfel vinovatul nu are prilej de dezvinovtire n fata Scaunului de Judecat. Acestui ndemn i-au urmat toti martirii si mucenicii Bisericii noastre din primele veacuri crestine ncepnd cu arhidiaconul Stefan (vezi Fapte Ap. 7, 54-60) si pn n zilele noastre dintre care amintim pe Sfntul Ilie Lctusu, ieromonahul Arsenie Boca, Valeriu Gafencu, Sfntul Ioan Iacob de la Neamt si multi altii. Toate aceste cete de martiri si mrturisitori ai credintei ortodoxe s-au adus ca jertf din dragoste pentru Hristos si chiar dac lepdarea nu ar fi adus dup sine pedeapsa iadului, tot nu s-ar fi lepdat de El. Ce s-a ales de puternicii lumii? De mpratii pgni nchintori la idoli, de Napoleon, de Hitler sau de alti cuceritori ai lumii? Au avut parte de focul iadului, iar trupurile lor au putrezit si leau mncat viermii, n schimb sufletele celor ce au rmas alturi de Hristos, chiar prigonite fiind de lumea pcatului au avut si au n vecii vecilor parte de Rai, de viat vesnic, de fericire si nemurire, iar trupurile multora dintre ei sunt nestriccioase si frumos mirositoare (sfinte moaste). Mntuitorul a prevestit prin Sfntul Ioan Teologul n pestera din Patmos, despre aplicarea semnului fiarei pe mna dreapt sau pe frunte (Apoc. 13, 16 - 18; 14, 9) si a lsat ca "cine se nchin fiarei si chipului ei si primeste semnul ei pe fruntea lui sau pe mna lui, va bea si el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat n potirul mniei Sale, si se va chinui n foc si n pucioas, naintea sfintilor ngeri si naintea Mielului. Si fumul chinului lor se suie n vecii vecilor. Si nu au odihn nici ziua nici noaptea cei ce se nchin fiarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei. Aici este rbdarea sfintilor care pzesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus" (Apoc. 14, 9 - 12). n spatele duhului lumesc al "liberttii" de astzi se ascunde manipularea, robia sufletelor, tulburrile psihice, nelinistea sufleteasc, grijile si anarhia care duce lumea spre impas, spre distrugerea sufleteasc si trupeasc. Cuviosul Paisie Aghioritul, unul din marii duhovnici ai Bisericii Ortodoxe (veacul XX) spunea: "n spatele sistemului perfect al cartelei de deservire se ascunde dictatura mondial, robia lui antihrist". Istoria ntreag este o lupt ntre bine si ru, este o consecint a rzboiului nevzut (de oameni) ntre ngeri si demoni, la care, asa cum se pare la prima vedere nving demonii. Nu este asa! A demonstrat-o nsusi Iisus Hristos care nu a sfrsit pe cruce ci a nvins moartea trecnd dincolo de ea, la viata vesnic prin nvierea Sa. Faptul c Dumnezeu ne d ploaie cu gheat, secet, inundatii si alte semne pe care multi nu vor a le ntelege, c ngduie ca n tara noastr s fim slugi masoneriei si altora care din dorinta lor de stpnire (Mt. 4, 8 -10) ne duc la pierzare viitorul nostru si al copiilor nostri este mai degrab o pedeaps pe care nu putem spune c nu o meritm si atunci cnd El va considera c ne-am ndreptat viata si faptele va lua toate aceste pedepse de pe umerii nostri. Pentru aceasta trebuie s ne ntoarcem la ale Lui si s lepdam pe ale lumii. Sansa iesirii din haos este ntoarcerea la canoanele Bisericii si la nvtturile Sfintilor Printi, si nicidecum la educatia oferit de starurile si vedetele cinematografice mptimite pe care ni le ofer noua ornduire a lumii iubitoare de frdelegi (lumea pcatului). Dar dac Dumnezeu ne va acoperi cu Harul Su si ne va feri de toate acestea depinde mai nti de noi.

PECETLUIREA CEA VICLEAN A OMULUI CU NUMRUL NUMELUI LUI ANTIHRIST - 666


de Ieroschimonah Dorotei Melinte 6

Aprobarea noastr prin semntur a noilor buletine duce la lepdare de Hristos pentru c ni se pune pecetea pe toat fiinta. Identitatea mea se va codifica, asa c numele de la botez, care m caracterizeaz ca o persoan a lui Hristos, se va transforma ntr-un numr care nu va fi recunoscut de nimeni dect prin anexarea codului de recunoastere 666. Asa cum n trecut numele copiilor se formau dup numele printilor: Alioanei; Apetrei; Amariei; etc. Acum prin adugarea acestui cod de recunoastere vom deveni ai antihristului (s nu fie). Aceste buletine cu cip ncorporat vor avea proprietatea s nregistreze toate datele intime ale persoanei mele fizice (ADN) si chiar sufletesti (ziarul ZIUA smbt 5 iulie 2003). Despre acest numr ne vorbesc scrierile din Sfnta Scriptur prin Apocalips de dou mii de ani, de aceea nu vom avea nici un cuvnt de spus spre aprarea noastr, spre aprarea naintea lui Hristos, dac vom primi pecetea drceasc. Nestiinta nu poate fi o scuz att timp ct Sfntul Marcu Ascetul spune c: "Trndvia, nestiinta, si uitarea sunt pcate de moarte". Cu toate c multi credinciosi, chiar si o parte din reprezentantii bisericii au nteles c aceste buletine sunt o capcan duhovniceasc, tind s afirme c semntura nu nseamn o lepdare sufleteasc fcnd afirmatii de genul: "Eu semnez dar n interiorul meu nu m lepd" si nc: "m lepd doar cu gura, dar nu n sufletul meu". n urmtoarele rnduri cernd mila lui Dumnezeu spre a ne lumina vom ncerca s artm c afirmatiile anterioare sunt rezultatul unor confuzii duhovnicesti. Att timp ct tu certifici prin semntur c informatiile respective te descriu, nu poti sustine c nu te-ai lepdat sufleteste, pentru c orice actiune trupeasc nu se poate fptui dect prin luarea unei decizii sufletesti, printr-o ncuviintare luntric. Asa c semntura a fost rezultatul unei decizii luate de minte prin gndire, exprimat n cuvnt prin afirmatii de genul ,,l iau, sunt de acord, semnez" si urmat de simtirea sufleteasc prin duh de a semna. Sfntul Ignatie Briancianinov ne spune c "mintea, gndul sau cuvntul si duhul(simtirea duhovniceasc) nu sunt altceva dect prtile puterii cuvnttoare ale sufletului, care au rolul final de a analiza informatia si de-a o exprima dup ce a trecut mai nti prin filtrul puterii poftitoare si a celei mnioase. Mintea noastr este chipul Tatlui, gndul sau cuvntul este chipul Fiului, si duhul(simtirea duhovniceasc a sufletului) este chipul Sfntului Duh." (Experiente ascetice vol. III-IV pag. 164). Acum spune-mi la care interior te referi cnd sustii c n adncul tu nu te lepezi sau c zici doar cu gura dar n sufletul tu nu crezi ceea ce ai zis? Dup cum ti-am artat mai sus sufletul tu a acceptat mai nti semntura? Oare crezi c mai ai si altceva n afar de trup si de suflet cnd te referi la interiorul tu? S nu fie! Sau poate crezi c ai dou suflete cnd spui c te lepezi cu gura dar cu sufletul nu? nselarea cea mai mare este c probabil crezi c dac semnezi fiind constrns, Dumnezeu nu ti-o consider ca pe o lepdare. Te nseli. De ce? Pentru c n acest caz esti vinovat de necredint. Dac ar fi fost vorba de alt slbiciune sufleteasc Dumnezeu te-ar fi nteles, dar cnd e vorba de necredint nu are cum s te ajute, pentru c El nu se amestec n libera noastr alegere. Dac ai fi crezut cu adevrat n El, nu ai fi acceptat asemenea compromis nici n gnd. Acest accept l-ai dat, influentat fiind de starea ta duhovniceasc fals pe care o ai n acel moment. Care stare duhovniceasc fals? Aceea de a sluji la doi domni. Vrei s fi cu Hristos dar n acelasi timp s slujesti si patimilor, mai bine spus s nu te strici nici cu Mamona. Este exact ceea ce nu se poate pentru c nsusi Hristos ne spune n Sfnta Scriptur c nu putem sluji la doi domni. Sfnta Evanghelie (Matei cap. 10) este clar si fr de tgad cnd vorbeste despre nchinare si mrturisire: 27. Ceea ce v griesc la ntuneric, spuneti la lumin si ceea ce auziti la ureche, propovduiti de pe case. 28. Nu v temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s-l ucid; temeti-v mai curnd de acela care poate si sufletul si trupul s le piard n gheena. 29. Au nu se vnd dou vrbii pe un ban? Si nici una din ele nu va cdea pe pmnt fr stirea Tatlui vostru. 30. La voi ns si perii capului, toti sunt numrati. 31. Asadar nu v temeti; voi sunteti cu mult mai de pret dect psrile. 32. Oricine va mrturisi pentru Mine naintea oamenilor, mrturisi-voi si Eu pentru el naintea Tatlui Meu, Care este n ceruri. 33. Iar de cel ce se va lepda de Mine naintea oamenilor si Eu M voi lepda de el naintea Tatlui Meu, Care este n ceruri. 34. Nu socotiti c am venit s aduc pace pe pmnt; n-am venit s aduc pace, ci sabie. 7

35. Cci am venit s despart pe fiu de tatl su, pe fiic de mama sa, pe nor de soacra sa. 36. Si dusmanii omului (vor fi) casnicii lui. 37. Cel ce iubeste pe tat ori pe mam mai mult dect pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeste pe fiu ori pe fiic mai mult dect pe Mine nu este vrednic de Mine. 38. Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaz Mie nu este vrednic de Mine. 39. Cine tine la viata lui o va pierde, iar cine-si pierde viata lui pentru Mine o va gsi. 40. Cine v primeste pe voi pe Mine M primeste, si cine M primeste pe Mine primeste pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Prin acest prilej se va face alegerea oilor de capre, acum se va vedea crui domn vrei s-i slujesti. A sosit momentul s-i demonstrezi lui Hristos clar, de care parte esti, a Lui sau a satanei, cci evanghelistul Ioan n a sa epistol (Apocalipsa 13) lmurit grieste c: 1. Si am vzut ridicndu-se din mare o fiar, care avea zece coarne si sapte capete si pe coarnele ei zece steme si pe capetele ei: nume de hul. 2. Si fiara pe care am vzut-o era asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ca a leilor. Si balaurul i ddu fiarei puterea lui si scaunul lui si stpnire mare. 3. Si unul din capetele fiarei era ca njunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte fu vindecat si tot pmntul, minunat, se uita dup fiar. 4. Si s-au nchinat balaurului, fiindc i-a dat fiarei stpnirea; apoi s-au nchinat fiarei, zicnd: Cine este asemenea fiarei si cine poate s se lupte cu ea! 5. Si i s-a dat ei gur s griasc semetii si hule si i s-a dat putere s lucreze timp de patruzeci si dou de luni. 6. Si si-a deschis gura sa spre hule asupra lui Dumnezeu, ca s huleasc numele Lui si cortul Lui si pe cei ce locuiesc n cer. 7. Si i s-a dat s fac rzboi cu sfintii si s-i biruiasc si i s-a dat ei stpnire peste toat semintia si poporul si limba si neamul 8. Si i se vor nchina ei toti cei ce locuiesc pe pmnt, ale cror nume nu sunt scrise, de la ntemeierea lumii, n cartea vietii Mielului celui njunghiat. 9. Dac are cineva urechi - s aud! 10. Cine ia pe altii robi, de robie are parte; cine cu sabia va ucide, trebuie s fie ucis de sabie. Aici este rbdarea si credinta sfintilor 11. Am vzut apoi alt fiar, ridicndu-se din pmnt, si avea dou coarne asemenea mielului, dar gria ca un balaur. 12. Si toat stpnirea celei dinti fiare o are n mn n fata ei. Si face pmntul si pe locuitorii de pe el s se nchine fiarei celei dinti, a crei ran de moarte fusese vindecat. 13. Si face semne mari! Chiar si foc face s se pogoare din cer, pe pmnt, naintea oamenilor, 14. Si amgeste pe cei ce locuiesc pe pmnt prin semnele ce i s-a dat s fac naintea fiarei, zicnd celor ce locuiesc pe pmnt s fac chip fiarei care a fost rnit cu sabia si a rmas n viat. 15. Si i s-a dat ei s insufle duh chipului fiarei, asa nct chipul fiarei s si griasc. Iar pe cti nu se vor nchina chipului fiarei putere avea ca s-i ucid. 16. Si-i sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei sraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca s-si pun semn pe mna lor cea dreapt sau pe frunte, 17. nct nimeni s nu poat cumpra sau vinde dect numai cel ce are semnul, adic numele fiarei, sau numrul numelui fiarei. 18. Aici este ntelepciunea. Cine are pricepere s socoteasc numrul fiarei; cci este numr de om. Si numrul ei este sase sute saizeci si sase. S ne dea bunul Dumnezeu ntelepciunea si discernmntul s putem alege Calea, Adevrul si Viata ce ne mntuiesc sufletele noastre, ale copiilor nostri si a neamului nostru. Amin!

NELINISTEA UNUI CRESTIN SAU EUROPA MPOTRIVA GOSPODARULUI


de Ieromonahul Stefan Olaru 8

Recent, un ordin al ministrului agriculturii Ilie Srbu a hotrt ca nici un gospodar roman s nu aib cal, mgar ori catr fr a fi marcat cu "cip" ("pastil" din metal ce transmite nebnuite date unui calculator central care verific si tine sub control nu doar animalele, ci pe nsusi omul). Motivul? "Pentru a ne alinia la standardele europene si pentru a controla evolutia anemiei infectioase...", afirm ministrul-inchizitor. Dar iat principalele prevederi ale acestui act normativ. Art. 2. Toate ecvinele de pe teritoriul Romaniei vor fi identificate prin aplicarea unor mrci de identificare electronice, pna la data de 31.12.2003, dup cum urmeaz: a) mrcile vor fi reprezentate de ctre un microcip, care va fi injectat subcutanat fiecrei ecvine, conform instructiunilor de folosire recomandate de productor. Microcipul trebuie s poat fi citit pe ntreg teritoriul romaniei. Cititoarele vor trebui sa poat citi toate microcipurile utilizate pe teritoriul Romaniei; b) fiecare ecvin va fi astfel identificat printr-un numr unic la nivel national; c) distribuirea microcipurilor, precum si a cititoarelor electronice se va face prin directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti; d) aplicarea cipurilor se va face de ctre medicii veterinari concesionari; e) costurile mrcilor de identificare electronic, precum si ale aplicrii acestora vor fi suportate de ctre proprietarii ecvinelor. Subliniem c fiecare va putea fi citit pe ntreg teritoriul trii, si binenteles, costul implantului va fi suportat de tran, viitor clcas al mosiei "baronului" Srbu. Injectarea cip-ului "turntor" sub pielea dobitoacelor revine medicilor veterinari, viitori cli de gospodrii. Misiune riscant si rusinoas pentru medicul-copoi, pus n situatia de a scpa cu fuga din minile vreunor gospodari mai drji si iuti de fire. Dac "standardele europene" duc la astfel de conflicte, tranii, care de-a lungul istoriei si-au dus traiul fr integrri, neavnd nevoie de "cip"-uri, nu pot fi nici bucurosi, nici prosperi, ci chiar pgubiti. Adevrata motivatie a colectivizrii democratice nu e nici "standardul", nici "anemia", ci dorinta patronuui agriculturii de a interzice, supraveghea si hrtui libertatea gospodreasc a oricrui tran, de a transforma satele n feude si CAP-uri, punndu-le la dispozita COMUNISMULUI EUROPEAN numit INTEGRARE. Astfel, tranul va putea fi constrns spre dijme grele numite "impozite", pe care, neputndu-le plti, va renunta la orice form de gospodrie privat. Disprnd din satul romanesc tranul (aceast categorie deja nu mai exist, dar o numim asa fiindc alfel nu stim) si gospodarul (iar n viitor, satul nsusi), singurul stpn si beneficiar de pmnturi rmne Statul. Dovad c n directia aceasta ne ndreptm e faptul c abuziva lege-somatie (pn la sfrsitul anului, totul va fi etichetat) nu a fost supus unui referendum national la nivel de judet, comun, sat, pentru ca tranii s-si exprime liber prerea, ci a venit ca un trznet peste truditorii pmntului, fr drept de mpotrivire. Iat deci c n viitor, a fi tran ar putea constitui o infractiune ori toan de boem iubitor de mod veche. ntrebm dar stpnirea: "Cip"-uri pentru noi aveti? Pentru a ne alinia la "standardele europene" de reeducare si autodemascare, n marele "Pitesti" european ce ni se pregteste.

DESPRE MASONERIE SI ANTIHRIST


de Pustnicul Ghimnazie Moldoveanu "n spatele sistemului perfect al crtii de credit, al codului de bare, realizat prin computer, se ascunde o 9

dictatur universal, se ascunde sclavia, robia fat de antihrist" (cuviosul Paisie Athonitul)

Studiu introductiv
Intentia noastr nu este aceea de a "agita spiritele" sau de a bga frica n credinciosi, ci de a informa pe toti cei doritori de mntuire despre planurile oculte si satanice puse la cale mpotriva crestinilor. Dac ele creeaz lumii n care trim o imagine de apocalips nu este vina noastr. Realitatea trebuie s o privim si s o primim asa cum este. Lsam pe fiecare s trag concluziile cu privire la vremurile pe care le trim. De asemenea trebuie s observm c o seam de organizatii internationale de factur politic, economic, stiintific, cultural, religioas sau ocult militeaz pentru o nou ordine mondial si pentru instituirea unui guvern mondial care, chiar dac nu va fi adus de la nceput de Antihrist, anunt vremurile cele de pe urm ale lumii. Ce este, oare, noua er la care lucreaz cu srg Francmasoneria si Sionismul mondial, dac nu sfrsitul lumii acesteia crestine? Nu este vorba de o noua er si o nou ordine ntr-un stat sau altul, ci de o noua er la scar planetar si de o Nou Ordine Mondial. Noi, crestinii de astzi, nu trebuie s ne temem c sfrsitul este aproape si c s-ar putea s-l apucm. Cu o moarte toti sntem datori, iar la judecat, mai devreme sau mai trziu, tot vom ajunge. Se teme de moarte cine nu ndjduieste n nviere, iar de judecat se teme cel care este necinstit cu sine, cu semenii si cu Dumnezeu. Asa cum primvara se cunoaste c este aproape cnd vedem copacii ca nfrunzesc, tot asa putem cunoaste c sfrsitul este aproape cnd vom vedea mplinindu-se "semnele vremurilor", despre care aminteste Domnul nostru Iisus Hristos. Totusi apropierea sfrsitului lumii presupune niste pregtiri speciale, avnd n vedere ispitele si greuttile nemai-ntlnite care vor veni peste crestini. n aceste vremuri trebuie s ne ntrim n credint ca s putem rbda toate prigonirile si muncile care vor veni asupra noastr de la slugile lui Antihrist. A crede n Hristos nseamn a-l respinge pe Antihrist si a refuza toate cursele lui. Orict de mari ar fi muncile si chinurile la care vom fi supusi, noi s nu ne nchinm lui si nici s-i primim semnul de 666, care nseamn lepdarea de credint. Drept slvitori crestini, preferati de zeci de mii de ori moartea fizic n locul celei sufletesti, care se nfptuieste prin semnarea cererii la primirea noului buletin de la autoritti.

Putin psihologie...
Nimic ru ntr-un buletin mai simplu, mai elegant, mai practic pentru omul zilelor noastre, n plin er "tehnocrat" - vor zice foarte multi, fie ei muncitori, intelectuali, trani, studenti, oameni politici, preoti, arhierei, pastori. Cei mai multi vor spune c problema buletinelor nu-i priveste direct. Aceasta-i prima lor greseal: ignoranta. Nici unul dintre ei nu se simte jignit, lezat n drepturile sale ntr-o societate care se declar pe sine "democratic", c nu a fost consultat n aceast problem! Omul de rnd - si ntelegem aici pe toti aceia care nu snt initiati n tainele istoriei, fie ei muncitori, trani, intelectuali, oameni politici sau clerici -, desi voteaz pentru democratie si libertate nu poate depsi starea de sclav al unei minoritti. Sclavi au existat dintotdeauna. Este o constatare ce se poate verifica! Majoritatea oamenilor snt robi, fie altor oameni, fie patimilor, fie Satanei cruia i s-au vndut. Au existat sclavi n antichitate, au existat si n era crestin, exist si astzi, si vor exista pn la sfrsitul acestei lumi. Acceptarea subordonrii este o atitudine nscris genetic n fiinta noastr, pe lng aceea a demnittii umane. si toti oamenii au aceast gen activat. n antichitate o minoritate uznd de fort a reusit s se impun asupra maselor si s le subjuge pn acolo nct sclavii ajunseser s fie scosi din categoria uman. Cci n ei gena demnittii umane fusese total dezactivat. A venit crestinismul si a schimbat fata lumii, cum nu au fcut-o si nu o vor face alte religii. Crestinismul a spiritualizat relatiile dintre oameni, artnd c toti oamenii snt frati ntre ei cu aceleasi drepturi si datorii unii fat de altii si mpreun "robi ai Domnului". Dumnezeu este Stpnul. Prin crestinism se restaureaz demnitatea uman n toti oamenii care vor urma lui Hristos. Astfel toti crestinii care se supun poruncilor lui Dumnezeu, lsate n Noul Testament si pstrate de Traditia Bisericii, lucreaz la nfptuirea acestui plan de restaurare a demnittii umane n lume pn la sfrsitul veacurilor. Au existat si exist oameni care au refuzat s-l recunoasc pe 10

Dumnezeu ca Stpn al tuturor, ncercnd n acelasi timp s se declare ei stpni peste unele mase de oameni, cu ajutorul fortei rului. Acestia snt cei care lupta cu Dumnezeu, care au luat chipul diavolului, snt antihristii, ateii. Au trecut aproape 2000 de ani de crestinism si lumea e plin de suferint! Nu crestinismul este de vin! Vina o poart toti aceia care urmnd sfatul Satanei au ncercat si ncearc s se fac ei stpni peste oameni n locul lui Dumnezeu. Libertatea cu care i-a nzestrat Dumnezeu au folosit-o pentru a se rscula mpotriva Acestuia. Acesta este izvorul rului din lume, nesupunerea omului fat de poruncile lui Dumnezeu. Omule! daca vrei s-ti fie tie bine (dac vrei s te mntuiesti) supune-te lui Dumnezeu. Supune-te poruncilor lui Dumnezeu. Tu nu poti depsi starea de sclav! Alege! Alege sa fii robul lui Dumnezeu sau robul Satanei si al oamenilor! Deschide ochii si priveste n jur. i se vorbeste de libertate si democratie. si ce vezi? Vezi cum legile firesti dup care omenirea s-a condus veacuri de-a rndul - Legea lui Dumnezeu -, este schimbat n numele liberttii. n numele libertti, o minoritate ocult ncearc s ne conving c Legea lui Dumnezeu nu este dreapt. si ce zic ei? Dumnezeu a zis: "Eu snt Cel ce snt", ei zic: "Fii tot ce poti fi! Tu esti dumnezeu". Dumnezeu a zis: "Eu snt Dumnezeul tu s nu ai alti dumnezei afar de Mine", ei zic: "nchin-te la orice dumnezeu, dar descoper pe dumnezeul din tine". Dumnezeu a zis: "S nu ucizi", ei zic: "Nu exist ucidere, ci doar legitim aprare". Dumnezeu a zis: "S nu furi", ei zic: "Nu fura, ci negociaz". Dumnezeu a zis: "S nu curvesti", ei zic: "Curvia este religia noastr. Poti s curvesti cum vrei si cu cine vrei, prin ea ajungi la dumnezeul nostru". Ce nseamn aceasta? nseamn s urmm lui Lucifer care a vrut s se fac pe sine dumnezeu. S credem, adic, c noi putem depsi conditia de robi, ca mai apoi sa ne rzvrtim mpotriva lui Dumnezeu, cu gndul de a deveni stpni pe noi nsine. Dar acest lucru nu se poate. Putem respinge darurile lui Dumnezeu ce decurg din supunerea fat de poruncile Lui, dar s-i luam locul nu putem. Nici Lucifer nu a putut. Cnd a gndit s-si pun scaunul mai sus dect a lui Dumnezeu, a si czut n prpastia iadului, devenind din nger al luminii, nger al ntunericului si al groazei. Diavolul de mii de ani ncearc a-i nsela pe oameni ca s-l proclame Dumnezeu. De sute de ani organizatii oculte, secrete, vndute Satanei pun la cale o rzvrtire mpotriva lui Dumnezeu n care s fie atras omenirea ntreag. Aceast minoritate ocult odat cu ridicarea omului mpotriva lui Dumnzeu activeaz si gena supunerii neconditionate fat de o autoritate. De-a lungul timpului dictaturile nu au reprezentat altceva dect niste experiente de activare a genei supunerii neconditionate. La nceput s-a uzat de practici magice, de vrjitorie, alchimie, astrologie s.a., cu timpul, ns, s-au folosit din plin toate cercetrile si descoperirile stiintifice, care, n treact fie spus snt rodul geniului faustic. Acum pe lng vechile metode de manipulare ale maselor se utilizeaz si parapsihologia, care nu este altceva dect ridicarea la rang de stiint a vechilor practici magice. Att de intens este aceast manipulare, nceput nc de la nasterea omului, nct noi fr s ne dm seama devenim sclavii acelei minoritti care conduce din umbr. Sclavia ajunge s devin parte integrant din viata noastr, ncepem s nu ne simtim bine dect dac sntem sclavi. De multe ori s-a afirmat dup revolutia din decembrie 1989 c nu stim ce s facem cu libertatea noastr. Acest lucru se descoper ca o dovad a celor afirmate mai sus. Ni s-a inhibat, prin mijloace oculte, magice si parapsihologice gena gndirii, actiunile noastre scznd spre limita reflexelor conditionate. Se lucreaz consecvent la ndobitocirea omenirii. Nimic exagerat! Cititi Protocoalele nteleptilor Sionului si v veti convinge! Priviti la sclavii care ne conduc tara! Ei se numesc politicieni. I-am ales ca sa ne reprezinte interesele si ei s-au vndut altora. Mirajul banului, pe de o parte, si frica de a pierde micul privilegiu ce le-a fost fcut, pe de alt parte, i face s se poarte ca niste sclavi, care nu au nici un Dumnezeu. Dac totusi insist c snt crestini, atunci snt niste dedublati, atei n societate, credinciosi doar n mintea lor. Dar nu conteaz ce ai n minte, ci ceea ce faci n raport cu semenii. Cum altfel pot fi calificati cei care n Parlament iau hotrri anticrestine, ca de pild: legea pentru liberalizarea avortului, libertatea acordata asa-ziselor minoritti sexuale (homosexuali si lesbiene), acceptarea buletinelor electronice cu semnul 666, a crtilor de credit VISA, tolerarea prozelitismului sectar si a organizatiilor satanice, a pornografiei n cinematografe, teatre, pres, a spectacolelor indecente (tip concursuri de frumusete s.a.), a continurii educatiei materialiste atee n scoli s.a.? Toate dau pe fata sclavul din om. Liber cu adevrat este doar cel care are curajul s mrturiseasc adevrul chiar cu pretul de a fi socotit nebun sau chiar cu pretul vietii. "Veti cunoaste adevrul si adevrul v va face 11

liberi", spune Mntuitorul. Ce crestini snt aceia care se supun ordinelor masonice si sionismului international? Nu snt crestini; ei snt sclavii slugilor lui Antihrist...

Putin istorie...
Totul a nceput cu multe veacuri nainte... De aceea ca s putem ntelege evenimentele la care sntem martori, la acest sfrsit de mileniu, lsnd la o parte orice idee preconceput si orice orgoliu de atoate-stiutori, s ne ntoarcem n timp pentru a descoperi rdcinile ce au odrslit conceptul de nou nou ordine mondial mondial. De mii de ani Satana ncearc s-i nsele pe oameni ca acestia s-l proclame dumnezeu. Noi ne vom ndrepta privirile spre nceputurile erei crestine. Dup ntruparea Fiului lui Dumnezeu, Satana se lupta mereu sa distrug Biserica ntemeiat de Acesta. Rzvrtirea lui Satan mpotriva lui Dumnezeu se materializeaz prin lupta pe care Satana o d Bisericii lui Hristos, adic prin lupta mpotriva crestinilor. Crestinii au fost si snt victimele acestei violente Satanice. La nceput, n primele veacuri, crestinii, au avut de urcat muntele suferintei pricinuit de persecutiile mpratilor pgni, apoi dup cstigarea liberttii la nceputul secolului al IV-lea au avut de trecut prin prin pdurea cu fiare slbatice, plin de eretici si erezii, care pndeau la tot pasul s sfsie constiinta curat a crestinului dreptmritor. Dar nici dup trecerea acesteia drumul nu s-a sfrsit. El a dat n mlastina dezndejdii, acolo unde crarea pare a se pierde; este perioada celui de al doilea mileniu al erei crestine. Mai nti mileniul al doilea debuteaz prin ruperea Bisericii crestine n dou (Biserica Romei la anul 1054 se rupe de trupul Bisericii lui Hristos), ca mai pe urm ncepnd cu secolul al XVI-lea s se pulverizeze n mii si mii de secte. Bietul crestin, pus n fata acestui fapt, nu mai stie ncotro s-o apuce. Multi cad sub povara deziluziilor, dar multi cu ndejde n biruint, cluziti de lumina lui Hristos, merg tot nainte nfruntnd orice greutti pn cnd vor ajunge la cel mult iubit, Domnul nostru Iisus Hristos. Ruptura petrecut la anul 1054 si mai apoi frmitarea Bisericii Catolice n mai multe grupri religioase nu au fost ntmpltoare. Prin toate aceste actiuni s-a urmrit distrugerea Bisericii lui Hristos. La anul 1054, orgoliul unui cardinal, Humbert, sfsie Biserica n dou. n secolele XIV-XV prereformatorii Jan Hus, John Wiclif, Savanarola, clatin Biserica Apusean, iar n secolul al XVI-lea Luther, Zwingli si Calvin produc noi rni n trupul Bisericii. Toate aceste evenimente au fost provocate de organizatii oculte anticrestine. Trebuie s stim, de pild, c Luther era rosicrucian. Frtiile si ordinul rosicrucienilor, dup cum consemneaz istoriografia, sau constituit n secolele XVI- XVII, dar existenta unor comunitti de rosicrucieni este atestat nc din anul 1250, desi denumirea se trage abia de la Christianus Rosecreutz (1378-1484). Unul din telurile lor fusese Reforma, iar marii reformatori de mai trziu s-au inspirat din ideologia lor. Frmntrile ulterioare a protestantismului, sectarismului diferitelor "biserici libere", a fost de asemenea opera unor francmasoni. Wesley, Chalmers, Zinzendorf au fost francmasoni. O Biseric puternic era greu de distrus printr-o lupt ftis. De aceea nti trebuia scindat Biserica cea una prin deformarea unei prti a ei: urma apoi pulverizarea prtii reformate, din moluzul rezultat trebuind s se edifice o nou unitate, mai tolerant, mai democratic, mai deschis adic mai ecumenic. Secte precum "stiinta crestina", mormonii, martorii lui Iehova, antroposofii snt creaturile lojelor francmasonice. Mai mult dect att, ncepnd cu Conciliul II Vatican, chiar papii ar fi francmasoni. Masoneria este o organizatie mistic cu scopuri secrete. Primele trei grade reprezint doar nada si legitimatia umanist a francmasoneriei . Abia gradele superioare, cele care descind din Ordinul Cavalerilor Templieri, devin periculoase. Templul umanist al francmasonilor este "sinagoga lui Satan", este reuniunea ecumenic n rebeliune a creaturilor mpotriva Creatorului sub stindardul nseltor al fraternittii, al tolerantei, al umanismului celui fr de Dumnezeu. Cum masoneria de astzi este organizat de evreii sionisti, rzboiul dus de ea este ndreptat cu ndrjire special mpotriva crestinismului. "Dogma jidoveasc si spiritul jidovesc, teorie si realizare, totul este ndreptat mpotriva Bisericii crestine si mpotriva capului ei nevzut, Iisus Hristos", este strigtul de alarm al unui eminent crestin (Em. Brbier). "Evangheliile trebuiesc arse - scrie rabinul Tarphan -, fiindc pgnismul este mai putin periculos pentru credinta evreiasc dect crestinismul". "Rzboi de moarte crestinismului" rcnea Fr. Viviani. "Trebuie sa extirpm lepra devorant a crestinismului", tipa Gambeta. "Va veni vremea - cobeste un nversunat mason -, cnd crucile si icoanele vor fi aruncate n foc, potirele si vasele sfinte schimbate n unelte folositoare, bisericile prefcute n sli de concert, de teatru sau de adunri, si cnd n-ar putea sluji unui asemenea scop, n hambare de grne, si n grajduri de cai". 12

Cobirea s-a mplinit ntocmai cu bolsevismul rusesc si cu revolutia spaniol, amndou roade ale francmasoneriei. Un alt ordin secret este si cel al Iluminatilor. A fost ntemeiat de iezuitul A.Weishaupt la l mai 1776, ordin care s-a mbogtit rapid datorita aderrii casei Rothschild. Este una din cele mai puternice organizatii de pe pmnt care militeaz pentru noua ordine mondial. Urmasul lui Weishaupt a fost Giuseppe Mazzini, care a elaborat un plan de instituire a dominatiei mondiale prin trei mari rzboaie. Planul poate fi gsit la Biblioteca Muzeului Britanic din Londra. Dou rzboaie mondiale s-au derulat deja: al treilea va fi declansat n jurul focarelor de beligerant din Orientul Apropiat, unde s-a instalat inespugnabil fortreata intereselor sionismului politic. Printii sionismului politic au fost cu totii francmasoni: Moses Hess, Lionel Rothschild, Edmond de Rothschild, Theodor Herzl. Religia celor ce-si spun iluminatii este ritul Palladin, adic nchinarea la Lucifer. Iluminatul suprem Albert Pike, a formulat dogma divinittii lui Lucifer la 4 iunie 1889 n ale sale Instructiuni : "Lucifer, Zeul Luminii, lupta mpotriva lui Adonai, Zeul Bibliei; da, Lucifer e Dumnezeu". Acelasi lucru l mrturisesc majoritatea formatiilor rock n cntecele lor . Ordinul Templierilor a fost ntemeiat n 1118 de Hugo von Payen. ntorcndu-se din ara Sfnt n Franta, a devenit aici o important fort politic, edificat pe esoteric, pe cunostintele gnostice aduse din Orient, preluate de la initiatii islamici. Dup ce puterea lor a crescut foarte mult, concurnd structurile statornicite, regele francez si papa le-a zdrobit ordinul, cu neobisnuit violent, n 1307. Au reusit ns s penetreze n ramura britanic, respectiv scotian a francmasoneriei. Gradele Cavalerilor Templieri cuprind Crucea Rosie, Ordinul Maltez-Ioanit, Ordinul Templier. Henry Dunant, ntemeietorul Crucii Rosii, a fost francmason de gradul Cavalerilor Templieri. Maltezii si Ioanitii snt destul de familiari romnilor datorita prezentei lor n convoaiele de ajutoare din timpul Revolutiei. De asemenea, Umanismul si Renasterea din evul mediu snt rodul organizatiilor oculte, indiferent cum s-ar numi ele. Att Umanismul ct si Renasterea au efectuat schimbri profunde asupra modului de gndire al omului acestei perioade. n ce directie! Vom vedea n cele ce urmeaz. Cauzele care au nscut cele dou curente se regsesc, pentru ochiul atent, n hermenismul care a nceput s intre n Europa crestin, ncepnd cu secolul al XIIlea, prin traducerea unor lucrri de filosofie si ocultism din limba arab , n cadrul diasporei evreiesti, printr-un Maimonide, Avicena, Averoe, s.a. Prin filiera arab vechea filosofie antic ptrunde n Europa. Putem afirma, de asemenea, c scolasticii, ntemeietorii ei, au fost cei care au pus nceput explicrii pe cale rational a stintelor oculte . Scrierile lui Avicena, Averoe, Maimonide influenteaz gndirea lui Albertus Magnus (1207-1280), care a fost nvttorul lui Toma d'Aquino, prin care filosofia ptrunde n teologia Bisericii Catolice. Secolele XIII-XIV snt caracterizate de activitatea miscrilor pietiste, care manifestau de cele mai multe ori o actiune centrifug fat de Biserica oficial. Peste secolul al XV-lea si-a pus amprenta agitatia creata de pre-reformatori: J. Hus, J. Wiclif, Savanarola. care va duce n secolul urmtor la izbucnirea Reformei, declansat de Luther. Cu epoca umanist gnosticismul obtine o mare victorie asupra Bisericii. stiintele rationale nu erau altceva dect o traducere pe ntelesul maselor largi a "adevrurilor" detinute de stiintele oculte. Renasterea era rezultatul unor forte oculte care puneau nceput unei reforme universale a lumii. In secolul al XVII-lea deja se discuta si se ncerca o reform universal a lumii. n aceasta erau implicati membrii Ordinului Rosicrucienilor . Continund si dezvoltnd sperantele si obiectivele neoalchimismului din Renastere, n primul rnd ideea rscumprrii Naturii, spirite att de diferite precum Paracelsius, John Dee , Comenius, J. V. Andreae, Fludd sau Newton vedeau n alchimie modelul unei ntreprinderi nu mai putin ambitioase, anume desvrsirea omului printr-o nou metod de cunoastere. Din perspectiva lor, o asemenea metod trebuie s integreze ntr-un crestinism non-confesional traditia hermetic si stiintele naturale, adic medicina, astronomia si mecanica. Acest tip de "cunoastere" rvnit si, n parte, elaborat n secolul al XVII-lea, reprezint ultima ncercare nteprins n Europa crestin n vederea dobndirii "stiintei totale" . Lucrrile de baz n alchimie erau cele ale lui Hermes Trismegistul si "Fama Fraternitatis" socotit de unii istorici a lui Johann Valentin Andreae. Andreae sugera constituirea unei comunitti de savanti, care s elaboreze o noua metod metod de educatie educatie, ntemeiat pe "filosofia alchimic". ntre numerosii admiratori ai reformei nvtmntului cerute de "Fama Fraternitatis" se numr si Robert Fludd, membru al Colegiului Regal al Medicilor; el era n acelasi timp si fervent aderent al alchimiei mistice. El sustinea c este imposibil s stpnesti filosofia natural fr un studiu adncit al stiintelor oculte. Pn de curnd nu se bnuia rolul lui Newton n aceast miscare general, o ntreag renovatio a religiei si culturii europene, prin intermediul unei sinteze ndrznete a traditiilor oculte si a stiintelor naturale. Ca multi alti contemporani ai lor hermeticii si alchimistii filosofi asteptau - unii dintre ei pregteau cu febrilitate -, o reform general si radical a tuturor institutiilor religioase, sociale si culturale. Prima etap cuprindea nvtmntul. Autorul lucrrii "Fama Fraternitatis" dezvluie existenta unei societti secrete a Trandafirului si a Crucii, ntemeietorul ei, Christianus Rosecreutz, ar fi stpnit "adevratele secrete ale medicinii" si pornind de aici, toate 13

stiintele. Autorul micii crti, mai sus amintite, se adresa tuturor savantilor Europei, cerndu-le s se asocieze confreriei, ca s se poat svrsi reforma sistemului de educatie, altfel spus s grbeasc procesul de renovatio al lumii occidentale, n mai putin de zece ani, programul propus de misterioasa societate a rosicrucienilor era discutat n cteva sute de crti si brosuri. Tiprirea crtii "Fama Fraternitatis" a avut loc n anul 1614. n rndul umanistilor amintim pe Petrarca (1304-1374), Lorenzo Vallo (1405-1457), Pico della Mirandola (1463- 1494), Marsilio Ficino (1433-1499), care traduce din latin din operele lui Platon si Plotin, Egidio da Viterba (1469- 1532) si Erasmus (1469-1536). Vreme de dou secole, hermetismul a obsedat pe multi teologi si filosofi, credinciosi ori necredinciosi. n secolul al XVI-lea, n Franta, ca si n alte prti din Europa, valoarea exemplar a hermetismului tinea mai ales de universalismul su religios, susceptibil s restaureze pacea si armonia. n concluzie, evolutia gndirii crestine n evul mediu o putem mprti n dou. si anume pn n epoca Renasterii si a doua de la Renastere pn astzi. Dac pn la Renastere putem identifica usor sectele de sorginte gnostic, dup aceast dat gndirea gnostic penetreaz pe nesimtite n constiintele crestinilor. Un rol important n acest sens l-au avut miscrile pietiste si mistice prin aceea c au rspndit n rndul maselor largi de credinciosi ideile gnostice. O mare influent asupra gndirii europene ncepnd din secolul al XII-lea a avut-o si opera lui Giacchino da Fiore, personalitate influent care a avut relatii cu puternicii vremii. A lsat o bogat oper exegetic si profetic alctuind modelul unei teologii a istoriei mprtit n trei epoci. Propovduia ncheierea celei de a doua etape n anul 1260, cnd va ncepe epoca dominat de Duhul Sfnt. Direct sau indirect, giacchinismul a influentat comunittile fraticellilor, pe begarzi si beguine si schema s o gsim si la Arnauld de Villanova si la discipolii acestuia. Mai trziu spre sfrsitul secolului al XVI-lea si nceputul secolului al XVII-lea importanta conceptiilor giacchiniste este descoperit de primele generatii de iezuiti. Giacchino a influentat, se pare, si pe Lessing care la rndul su a influentat si pe Auguste Comte. La fel si pe Fichte, Hegel, Scheling care erau adepti ai teosofiei. Ideile gnostice au ptruns n rndul maselor mai ales datorit sectei bogomililor n sud-estul Europei, iar dup secolul al XII-lea n Apus, prin urmasii acesteia, n special, catharii si albigenzii. Am vzut pn aici cum gndirea crestin a fost penetrat de stiintele oculte si cum s-a pus la cale o conspiratie a savantilor pentru o renovatio a religiei si culturii europene. Dar ce legtur pot avea toate acestea cu francmasoneria de la care am pornit? Pentru a putea aprofunda aceast legtur, trebuie s ncercm s-o cunoastem. Un rol deosebit n formarea francmasoneriei speculative au avut-o Ordinul Templierilor si rosicrucienii. Afluxul rosicrucienilor ctre francmasonerie s-a petrecut n Anglia, la sfrsitul secolului al XVII-lea. Francmasonii au preluat toate idealurile de la rosicrucieni, ntre care si cel al revolutiei morale universale. De pild, ntre anii 1771- 1779 prestigiul francmasoneriei speculative creste att de vertiginos nct toat nobilimea, toti oamenii de stiint, toti academicienii, toti oamenii politici din Franta devin masoni. Din anul 1791 masoneria european ncepe edificarea doctrinei sale politice, bazat pe manipularea maselor si aplicarea dur a mijloacelor represive. Aceasta doctrin va fi perfectionat n timpul revolutiilor si terorilor comuniste. Unul din idealurile persistente a fost constituirea Statelor Unite ale Europei. O clip, masonii au crezut c Napoleon e menit s realizeze acest vis, dar s-au nselat. Se va nfiinta Societatea Natiunilor, apoi ONU - Europa, ns, rmnea mereu divizat. Dar la 12 dec. 1990 Parlamentul european a adoptat raportul lui Emilio Colombo asupra "bazelor constitutionale ale Uniunii europene". Astzi mult visatele State Unite ale Europei snt pe cale de a se naste . Efectele imediate ale adoptrii constitutiei Uniunii snt: emiterea unei monede europene, care va nlocui monedele nationale si aparitia notiunii de "cettean european". Dac masoneria european viseaz realizarea Statelor Unite ale Europei, n schimb masoneria universal, care este subordonat sionismului international, viseaz realizarea unei noi ordini mondiale, stabilirea unui conductor mondial ntr-un guvern mondial.

DESPRE SFRSITUL ROMANIEI CA STAT


de Parintele Antonie 14

M-a rugat cineva sa i scriu cteva cuvinte duhovnicesti despre ncercarea de schimbare a Constitutiei. "Ce vrei sa-ti spun?" i-am zis. "Vor sa schimbe Constitutia proasta pe care o avem cu una distrugatoare". El nsa a insistat sa i scriu ceva mai mult. Dar ce cuvinte duhovnicesti poti gasi oare ca sa vorbesti cu pace despre spurcaciunea inimii lui Iuda? Ce cuvinte duhovnicesti sa aflu pentru a vorbi cu pace despre urciunea pustiirii ce stapneste inimile celor ce conduc astazi acest sfsiat stat romanesc? De mult am spus ca genocidul pe care Romanii l fac asupra propriilor copii, prin numarul imens de avorturi (locul I n lume la avorturi/locuitor), va aduce mari nenorociri asupra tarii si poporului. Acum ncepe pedeapsa lui Dumnezeu asupra unei generatii desfrnate si ucigase, care pentru libera curvie si preacurvie si asasineaza copiii nca n pntece, fara cea mai mica mila. Acum ncepe pedeapsa pentru nepasarea fata de sfintii martiri si mucenici care pentru Hristos si pentru fratii lor Romani au suferit chinuri inimaginabile n temnitele si lagarele comuniste. Acum ncepe mnia lui Dumnezeu pe care rugaciunile sfintilor au tinut-o n loc atta vreme. Acum paharul mniei lui Dumnezeu s-a umplut si se va revarsa peste capetele celor ce s-au lepadat de Credinta Romaneasca, de Istoria Neamului si de toate lucrurile care peste tot n lume sunt sfinte. Caci aceasta mutilare a Constitutiei - numita de farisei "revizuire" - va da unora puteri la care viseaza mafiotii si jefuitorii din toate timpurile, pe de-o parte; pe de alta parte, si mult mai grav, aceasta "Constitutie" noua marcheaza sfrsitul Romaniei ca stat. Consecinta directa a acestei "Constitutii" va fi, dupa cum vom vedea imediat, des-fiintarea Romaniei, mpartirea ei ntre puteri si interese straine, distrugerea Neamului Romanesc. Oare e prea mult sa spun aceasta? Eu nsumi as dori sa nu fie asa. Din nenorocire, ceasul pentru care mult m-am temut, iata, s-a apropiat si aproape nu mai sunt sperante de scapare. De ce? De ce ar fi aceasta "Disolutie" zisa "Constitutie" semnul unui asemenea cumplit moment? n primul rnd pentru ca aceasta "Constitutie" da minoritatilor nationale drepturi att de mari, nct anuleaza practic o serie de drepturi si principii nationale fundamentale. Astfel, n orice stat unitar din lume - si n imensa majoritate a celor confederale - este obligatorie cunoasterea limbii oficiale. De acum nainte nsa, n Romania va fi invers: va fi obligatorie cunoasterea limbilor minoritatilor, nu a limbii romane. Adica va fi obligatoriu ca oamenii sa cunoasca limba ungara, limba tiganeasca, limba rusa, limba ucraineeana, limba bulgareasca, n fine, orice limba minoritara. n schimb limba romana nu este obligatorie! Nu e de crezut? Nu se poate asa ceva? Citeste proiectul de "revizuire" a Constitutiei! Articolul 119 din vechea Constitutie se modifica, nu doar impunndu-se constitutional "autonomia locala" si "descentralizarea serviciilor publice", ci si folosirea limbii minoritatilor nationale "n scris si oral n relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice descentralizate"! ntelegi oare ce nseamna aceasta, dragul meu? nseamna ca vor trebui sa cunoasca limba minoritatii/lor locale soferii de autobuze, autocare sau troleibuze, soferii de vidanje, soferii de pe salvare, precum si restul personalului din regiile si firmele locale de transport, salubritate, salvare, pompieri, jandarmi, politie, telefoane, radio, televiziune, gaze, gardieni samd.! Toti acestia fac doar parte din "serviciile locale descentralizate"! Si aceasta, chiar daca minoritatea respectiva nseamna doar un mic procent din populatia locala! Caci nu se cere ca procentul sa fie mare, ci doar "semnificativ". Deci prin noul Articol 119 din Constitutia "revizuita" Romanii sunt obligati sa nvete limbile minoritatilor, sau sa si piarda serviciile! Iata un sistem segregationist, rasist si fascist, care impune persecutia etnica la nivel nationala! Iata ce ne pregatesc cei ce ne conduc! Ce cuvinte duhovnicesti sa scrie despre asa ceva? Nu! - va striga un admirator (necugetat) al politicienilor nostri. Este vorba doar de locurile unde minoritatea etnica "are o pondere semnificativa". Semnificativa? Ungurii din judetul Suceava, cca. 400 (patrusute) cu tot cu familiile mixte, au fost declarati "o importanta minoritate ungureasca". Trezeste-te fiule! Si cu "semnificativul" acesta, articolul tot persecutia Romanilor provoaca. n Cluj ungurii nu sunt 20% ct prevede legea actuala, si totusi prefectura - adica Guvernul - a pus, ilegal, placute bilingve. Care au ramas pna astazi! Si acest lucru este valabil si pentru comune si sate n care ungurii sunt cu mult mai putini! Daca au facut aceasta acum, ncalcnd si legea organica si Constitutia, ce va mai nsemna "semnificativ" dupa ce vor avea "Constitutia" lor? Oare 5%? Sau 3%? Ori 1%? Dar nu e doar att! Pentruca de fapt "revizuirea" are mare grija ca nu cumva acest termen, "pondere semnificativa", sa devina cumva piedica n calea distrugerii statului roman. Asa ca se modifica si Articolul 127, dndu-se libertate deplina la folosirea "limbii materne" n Justitie, indiferent de procentul minoritatii respective pe 15

plan local sau national. Dupa acest articol, Romanii vor trebui sa plateasca interpreti pentru cei care nu au chef sa nvete limba zisa nationala, sau, daca nu au bani pentru aceasta, sa accepte judecarea proceselor cu minoritari de catre cunoscatori (nativi de obicei) ai limbii respective. Cum sa nu fie bani? Simplu: "Constitutia" propusa nu spune cine plateste traducatorul! Din discutiile actuale exista doua variante: ori Ministerul Justitiei, daca si cnd si cum va avea bani, ori - varianta preferata - autoritatile locale. Stie toata lumea cti bani gasesc cei din autoritatile locale pentru interesul public. Deci vor fi totdeauna preferati n Justitie - ca si n serviciile publice, administratie etc - cei care, cunoscnd limba minoritatilor, scutesc de cheltuieli si complicatii suplimentare. Mai ales ca cel care pierde plateste si cheltuielile de judecata! Deci, sa revedem: limbile minoritatilor trebuie cunoscuta n serviciile publice, n administratia locala si n Justitie, precum si n Parchete, caci acestea, functionnd conform Articolului 130 ("revizuit") n mediul Justitiei, vor fi supuse automat si Articolului 127, ca si Politia Judiciara. La prima vedere, mai ramn n afara acestor legi Armata si nvatamntul. Dar nu e chiar asa. Chiar Articolul 127 este cel care permite imixtiunea limbilor minoritare n activitatea militara. Caci daca vorbim de Justitie, de ce s-ar exclude si Tribunalele militare? Si n cadrul lor vor trebui sa functioneze interpreti, sau ca ofiterii sa cunoasca limbile minoritare. Deci, aceeasi poveste. Printr-un proces firesc - firesc doar n contextul "Constitutiei" revizuite - se va realiza o "cernere" prin care se va accentua segregarea ntre minoritari si majoritari, separarea unitatilor militare pe criterii etnice, ori majoritarii vor fi obligati sa nvete limbile minoritatilor. Iar nvatamntul, odata ce unitatile de nvatamnt sunt subordonate autoritatilor locale, intra direct sub incidenta Articolului 119! Deci fiecare gradinita, scoala, liceu etc dintr-o localitate cu o minoritate "semnificativa" va trebui sa angajeze translatori sau, mai curnd, profesori bilingivi. Si cte sicane sunt la ndemna elevilor sau parintilor din etniile minoritare pe aceasta tema! Deci iata, si nvatamntul este n aceeasi pozitie cu "serviciile publice descentralizate". Cine e att de orb, att de lipsit de minte, nct sa nu si dea seama ca asa ceva nseamna sfrsitul statului roman? Segregare etnica n administratie, nvatamnt, servicii publice, Justitie... Unde mai este "statul national unitar si indivizibil"? n povestile bunicilor si cartile de istorie? (Daca nu cumva vor fi, repede, rescrise si acestea.) Dar... suntem siguri ca se va gasi cineva - iute la vorba si ncet la gnd - care sa sara strignd: nu-i adevarat! Dreptul la folosirea limbii materne n "serviciile publice locale" se poate asigura prin translatori. Romanii nu sunt deloc n pericol sa si piarda locul de munca sau identitatea nationala. O asemenea idee este, sami ierti cuvntul, fiul meu, total prosteasca. Un translator pe fiecare tren, pe fiecare tramvai, pe fiecare metrou, pe fiecare autobuz, troleibuz, maxi-taxi? Un translator la fiecare casa de bilete, n fiecare gara, la fiecare halta? Un translator la fiecare camera de garda, la fiecare sectie, la fiecare salvare? Un translator n fiecare scoala si chiar n fiecare clasa? Un translator la fiecare echipaj de politie, la fiecare masina de pompieri, la fiecare patrula de gardieni? Sa fim seriosi! Si totusi... "Constitutia" revizuita prevede folosirea limbii materne "n scris si oral n relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice descentralizate". Aceste relatii nseamna ORICE! Cumpararea unui bilet de tren sau tramvai nseamna "relatie cu serviciile publice descentralizate". Plata telefonului, televizorului, radioului, energiei electrice samd, la fel. nscrierea copiilor la scoala, obtinerea unui concediu medical sau de odihna, trimiterea unei scrisori sau telegrame, ori a unui pachet, depunerea banilor la CEC si toate actiunile similare, nseamna "relatii cu serviciile publice descentralizate". Plata taxelor de tot felul, de asemenea. Si, conform "Constitutiei" revizuite, trebuie asigurate si n limba minoritatilor "semnificative" din localitate. Deci nu este absurd sa te ntrebi, ca mai sus, de cti translatori este nevoie. Sau de cti bilingvi. Ori trilingvi. Sa ne gndim o clipa la situatia Capitalei Romaniei. Bucurestiul, ca orice oras central al unei tari, a adunat oameni din toate ungherele patriei. Sunt mii si mii de unguri, mii si mii de tigani, precum si multe alte minoritati. Sa ne gndim numai ca se decide ca ungurii din Bucuresti sunt o minoritate "semnificativa". Sau ca se decide acest lucru pentru tigani. Desigur, si cealalta minoritate va pretinde ndata acelasi statut. Ce va nsemna asta pentru oras? Vor trebui, automat, folosite limbile respective "n scris si oral n relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice descentralizate" (Articolul 119 revizuit). Crede cineva ca vor putea nvata vatmanii, soferii de autobuze, pompierii, functionarii, casierii samd aceste doua limbi? Si daca da, cum, n ct timp, cu ce eforturi si pe banii cui? Iata consecintele Articolelor 119, 127 si 130 din "Constitutia" revizuita (Disolutia, cum ar fi mai corect sa fie numita). Sa nu mai vorbim de localitati ca Brasov, Timisoara, Cluj, Trgu-Mures, Teius, Sibiu, Constanta, Rodna samd, unde este si mai evidenta prezenta anumitor minoritati, care foarte usor vor putea obtine statutul privilegiat de minoritate cu "pondere semnificativa". Dar, fiul meu, acesta nu este singurul rau din acest nfiorator proiect de distrugere nationala. Iata ce spune alineatul 2 din Articolul 41 "revizuit": "Cetatenii straini si apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai n conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, n conditiile prevazute prin lege 16

organica, precum si prin mostenire legala." Ma ntreb cti nteleg oare consecintele unei asemenea prevederi constitutionale. Cred ca extrem de putini. Un apusean cu o retributie lunara (neta) sau pensie de 2000 de euro cstiga, n bani romanesti, 80 de milioane de lei pe luna! Adica poate cumpara, n regiunile sarace, unde hectarul de pamnt este sub 5 milioane de lei, 10 hectare pe luna, pastrnd si destui bani nu doar pentru impozite, ci si pentru a o duce suficient de bine. ntrun an de zile poate astfel ajunge sa detina 120 de hectare de pamnt bun (adica 240 de pogoane), o mosie frumoasa pe care n-ar putea-o avea n Apus n 10 vieti. Strainii nu sunt prosti. Odata acest drept garantat, Romania va nceta sa apartina Romanilor. Va fi vnduta la bucata sau cu toptanul. Romanii nu vor mai nsemna nimic. Nici macar ca mna de lucru, deoarece se pot aduce usor muncitori mai ieftini din fosta URSS, din China, India, Africa, Bangladesh etc. Iar organizatiile mafiote din Rusia, Ucraina, Italia samd, mereu n cautare de chilipiruri, nu vor rata prilejul, mai ales ca pentru primii reprezinta si o sansa nationala unica. Aceasta n ceea ce priveste cumpararea. n ceea ce priveste mostenirea legala, aceasta... "ciudata" idee legislativa va deschide calea unor procese cumplite, n tara si strainatate. (Cumplite pentru Romani, desigur.) Prin aceste procese toti urmasii celor care - indiferent pe ce cale - au detinut cndva proprietati n teritoriile ce apartin astazi Romaniei vor cere "mostenirea lor" garantata "constitutional". Nu va conta cum au obtinut proprietatea stramosii lor, caci "Constitutia" nu prevede asa ceva! Urmasii grofilor si ai tuturor satrapilor austro-ungari, urmasii tuturor pasalelor si altii asemenea vor putea veni sa revendice pamnturi din ntreaga tara. Ceea ce nu va fi vndut, va trebui dat ca "despagubire" pentru aceste "mosteniri". Iata ce aduce cu el "revizuitul" Articol 41 !! El este de altfel n deplin acord si cu Articolul revizuit 135. Acesta foloseste un "mic" artificiu prin care se da cale libera pentru scoaterea din patrimoniul national, din ceea ce se numeste proprietate publica a bogatiilor subsolului precum si a anumitor ape. Astfel, alineatul 3 prevede ca "Bogatiile de interes public ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele (...)fac obiectul exclusiv al proprietatii publice". Rezulta n chip limpede ca daca se declara ca mina ori sonda cutare nu sunt de interes public, sau ca Oltul, Muresul sau Prutul nu sunt de interes national, acestea nu mai intra n categoria proprietatii publice, putnd fi imediat vndute, date ca despagubire samd. Acelasi lucru se poate face si cu rezervatiile - se face de acum, dinainte de noua "Constitutie", la Sulina si n alte parti - sau alte terenuri, deoarece si acestea pot fi incluse n domeniile acoperite de Articolul 135. Astfel, prin Articolele 41 si 135 ntreaga Romanie este scoasa la mezat. Mai e cazul sa continui, fiul meu? Pe lnga aceste rezultate nimicitoare ale "Constitutiei", alte "revizuiri", cu tot stilul lor de dictatura mafiota, par mult mai putin importante. Dar n fapt ele reprezinta tocmai garantiile de care au nevoie "puternicii" nostri pentru a fi siguri ca n procesul de disolutie al tarii si vor putea pastra averile, afacerile si privilegiile, si vor mentine puterea si linistea. nsa nu e doar att. Nu! Aceste prevederi nu sunt doar o asigurare "personala" sau de tip mafiot, viznd interese meschine, ci si o garantie a neputintei de oprire a distrugerii Romaniei prin eventualele actiuni democratice ale Romanilor treziti din somn de cruda realitate. n aceasta privinta este lamuritor raportul ntre fariseicul Articol 20, care pretinde a asigura respectarea drepturilor omului (alineatul 2 revizuit) si alte articole, care introduc segregarea si persecutia etnica, dictatura parlamentara samd. Ca exemplu, priveste Articolul 69 "revizuit", ce se ocupa de imunitatea parlamentara. Formularile sunt de natura sa amageasca pe cei fara experienta juridica, simulnd limitarea aplicabilitatii la activitatea politica parlamentara. n realitate nsa, "opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului" acopera o arie extrem de vasta, incluznd la nevoie si indicatii si imixtiuni n tot felul de domenii, care pot fi oricnd declarate ca "opinii politice". Toate acestea se afla sub pecetea imunitatii garantate de alineatul 1 al Articolului 69 din "Constitutia" revizuita. Astfel se face practic imposibila sanctionarea abuzurilor parlamentare. Iar alineatul 2 completeaza acest scut parlamentar cu prevederea ca "deputatii si senatorii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara ncuviintarea Camerei din care fac parte". De fapt, nu s-a limitat de loc vechea imunitate parlamentara, doar ca prevederile vechiului Articol 70 ("abrogat" de noua "Constitutie") au fost "sublimate" n Articolul 69 revizuit. Chiar putem spune ca n acest caz sa revizuit fara sa se schimbe nimic! Desigur, spre binele unora si spre nenorocirea tarii. Si tot spre binele unora (si nenorocirea tarii), controlul asupra Guvernului din partea altor Puteri ale statului n afara Parlamentului este redus la zero. Astfel, de pilda, Presedintele pierde dreptul de a revoca Primul Ministru (Art. 106 revizuit, alin. 1'), n vreme ce acesta cstiga autoritate asupra Presedintelui (Art. 85 revizuit, alin. 3)! Dar daca Parlamentul are grija sa si protejeze Guvernul si fata de un eventual Presedinte neconvenabil, are grija totodata si sa batjocoreasca alegatorii, lundu-le dreptul elementar de a decide viitorul tarii. Desi exista un principiu fundamental de drept ce stipuleaza ca toate componentele statului trebuie sa 17

conlucreze eficient pentru realizarea scopului unic al statului, scop stabilit de popor. Dar conform "Constitutiei" revizuite, poporul nu mai are nimic de spus n ceea ce priveste viitorul tarii. Pare incredibil? Sa vedem! n toate statele democratice, orice act ce presupune limitarea sau diminuarea suveranitatii nationale este supus referendumului popular. Acest lucru era, n mod firesc, prevazut n Constitutie, dar dispare n noul proiect. Astfel, renuntarea la independenta nationala si integrarea n Confederatia Europeana, act de importanta fundamentala pentru Romania, urmeaza a fi decis... prin lege! Adica prin voia Parlamentului (Articolul 145 revizuit, alineatul 1). Si sunt att de hotarti n aceasta privinta, stiu att de bine ce vor vota, nct n noua "Constitutie" se prevede deja ca dupa "unirea" cu UE - care n-a fost nsa acceptata de popor, asa cum este obligatoriu n orice tara democratica - deci dupa aceasta unire deja hotarta de mafia politica, cetatenii UE (germani, francezi, unguri, cehi, polonezi samd) vor avea dreptul "de a alege si de a fi alesi n autoritatile administratiei publice locale" (Articolul 16, alineatul 4). Acest lucru este introdus din start n "Constitutia" revizuita! Ce nseamna nsa aceasta aderare la Uniunea Europeana? n ce scop (real) se face (ca dintre Romani doar sufletele oarbe mai pot crede ca ard guvernantii actuali de grija lor)? Sau, macar, care sunt consecintele directe, de baza, ale acestei uniri pentru Romania? Hai fiule sa vedem ce spune textual "revizuitul" Articolul 145, alineatul 1: "Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, n scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii n comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute n aceste tratate, se face prin lege adoptata n sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor." "Transferarea unor atributii" nseamna tocmai limitarea si diminuarea suveranitatii nationale! Acest lucru este, n cazul legilor UE, si mai ales a proiectelor UE aflate n desfasurare, doar primul pas catre totala desfiintare a statelor membre ca entitati suverane! Nu vreau n primul rnd sa ti vorbesc despre bine si rau n aderarea la UE. Dar vreau sa ti amintesc de faptul ca unirea unui stat cu alt stat, diminuarea suveranitatii unui stat sau desfiintarea unui stat fara acordul cetatenilor nseamna dictatura, agresiune si genocid spiritual. Tot pe aceleasi principii s-a realizat si alipirea Cehiei si Austriei la Germania hitlerista. Crezi ca este de acceptat asa ceva? Vai! Sunt sigur ca daca vei arata altora aceste cuvinte, se va gasi cineva sa sara indignat perornd despre egalitatea si democratia din UE, trecnd cu inconstienta peste dovezile clare de mai sus, care arata limpede ce "egalitate" ni se pregateste. Dar nu pot n acest moment sa nu ti amintesc de cuvintele nteleptului Solomon care spune: "Bogatul stapneste peste cei saraci, si cel ce se mprumuta este slujitor celui de la care mprumuta." (Pilde 22.7). Asa cum spunea si marele Eminescu, ce egalitate poate fi ntre bogat si sarac? Ce egalitate poate fi ntre o tara distrusa economic, cu o cultura ravasita si dezorientata, cum este Romania, si tari ca Germania, Marea Britanie, Franta, Suedia, sau chiar Polonia ori Ungaria? Doar un copil nestiutor poate crede asa ceva, dar el nu are voie sa si dea cu parerea, pna nu ajunge la vrsta maturitatii. Egalitatea pregatita pentru Romani este egalitatea liberei concurente! Adica Romanii vor avea dreptul de a concura cot la cot cu oameni de sute si mii de ori mai bogati dect ei, n conditiile n care nici limba romana nu va mai fi n mod real limba oficiala, tara se va farmita pe criterii etnice, iar corporatiile si mafiile vor avea mna libera garantata de "Constitutia" pregatita de iude. Ce sa ti spun mai mult? Pregateste-te pentru ce este mai rau. As dori sa pot crede ca Romanii, fie si n acest al 12-lea ceas se vor trezi. Dar nu pot. Asa cum ti-am spus de la nceput, cred ca a venit momentul mniei lui Dumnezeu si ca fiecare va trebui sa se ntareasca n credinta, pentru a nu se prabusi vaznd prabusirea Neamului si a Tarii. Dumnezeu sa ne apere de rautatile ce vor veni!

A SOSIT VREMEA MRTURISIRII SAU A LEPDRII NOASTRE


Arhimandrit Gheorghios Kapsanis Am fost informati recent prin mijloacele mass-media despre un contract pe care l-au ncheiat "ai nostri" cu niste investitori strini din Germania, care "se oblig" ca pn n 2006 s ne pun la dispozitie noile buletine electronice. Treziti-v, fratilor, si mpreun s cerem Sinodului Bisericii noastre s ia oficial act de cele petrecute, chemndu-ne pe noi, poporul lui Dumnezeu din Romnia, s ne manifestm prin orice mijloc legal si 18

democratic mpotrivirea la emiterea noilor buletine electronice care ascund lepdarea de Hristos si dictatura universal a lui Antihrist.

Toti cei care ne opunem ndosarierii electronice si posibilei folosiri a numrului 666 pe noile buletine, avem de nfruntat nu numai pe reprezentantii autorittii civile, care prezint aceste msuri, ci si pe unii clerici si frati mireni care, poate bine intentionati, sustin c ndosarierea electronic si Acordul Schengen nu au nsemntate teologic si, prin urmare, nu este ndrepttit o mpotrivire din partea credinciosilor crestini ortodocsi, deoarece acestea apartin Cezarului, iar nu lui Dumnezeu. Sustin chiar c folosirea numrului 666 nu are important, deoarece acest numr, la fel precum si alte numere ale Apocalipsei, sunt simbolice. Eu cred ns c, potrivit duhului Sfintei Scripturi, al Sfintilor Printi si mucenici, acesti frati se nseal si rtcesc si pe altii. S-a demonstrat de ctre oameni de stiint si politicieni de marc faptul c Acordul Schengen si ndosarierea electronic ating persoana uman, adic chipul lui Dumnezeu si constituie o amenintare la adresa liberttii umane si, n plus, chiar la adresa suveranittii noastre nationale. Si ntreb: oare aceste chestiuni sunt indiferente constiintei noastre crestin-ortodoxe si moralei crestine ? Biserica noastr Ortodox nu numai c n-a aplicat principiul: "taie-m, turcule, s m sfintesc", ci a binecuvntat si a influentat chiar lupta pentru eliberarea neamului de sub turci n 1821. ns si atunci existau ctiva mai cptuiti care spuneau c nu trebuie s se porneasc lupta mpotriva barbarilor cotropitori, aducnd chiar si argumente teologice. Din fericire, clerul si poporul n-au fost interesati s-i asculte, ci s-au luptat "pentru Hristos, pentru Credinta Sfnt si pentru eliberarea Patriei". Ctiva ar spune c acum nu avem nici un cotropitor pgn de nfruntat. Aceasta ns este o afirmatie si mai periculoas. Cei ce comploteaz mpotriva liberttii noastre nu apar drept cotropitori, ci drept "tovarsi" ai nostri n Uniunea European. ns care Europ ?n Europa n care conduc si n care sunt exploatatoare cteva mari puteri, n spatele crora se ascunde oligarhia. Aceast oligarhie vrea ca supusii si s fie robi, lipsiti de libertate, precum "Marele Inchizitor" al lui Dostoievski. Este oare o cutezant a face paralel ntre aceast Uniune European (cu NATO-ul su si cu Acordul Schengen) si Sfnta Aliant a statelor europene care, n veacul al 19-lea a fcut tot posibilul spre a nbusi miscrile de eliberare a popoarelor care gemeau sub regimurile asupritoare ? Nu este oare vrednic de mirare faptul c acea Sfnt Aliant, la fel ca si Uniunea European de astzi, se sprijinea pe ajutorul turcilor pentru a-i asupri pe greci ? Ba chiar, pentru cei care nu vor s nchid ochii si vd lucrurile n profunzime, este limpede c noile structuri impuse de Uniunea European prin asa-zisul drept comunitar, care are prioritate n fata dreptului national, impune treptat marginalizarea Bisericii noastre Ortodoxe. Aceasta nseamn c Biserica Ortodox va nceta a mai fi considerat drept religie oficial a statului, nvtmntul teologic n scoli va fi eliminat, salarizarea clerului va nceta si se va pune la egalitate Sfnta noastr Biseric Ortodox cu multimea de erezii si de credinte eterodoxe. Deja iehovistii au reusit s nu efectueze serviciul militar, ci s fac stagiu social, adic s ocupe n societate pozitia de pe care vor putea practica prozelitismul. Astfel e va rupe cordonul ombilical care a unit dintotdeauna neamul nostru cu Biserica, hrnindu-l cu sev de viat dttoare, ndeosebi n perioadele foarte critice. Aceasta, desigur, satisface Europa catolic si protestant care face tot ce poate pentru a umili popoarele ortodoxe ale Balcanilor si pentru a ne dezmembra si a ne izola unele de altele. Iar acestui scop i slujeste Acordul Schengen. Cei care, n mod constient ori inconstient, servesc acestor planuri, asteapt s vad mpotrivirea noastr la Acordul Schengen si la ndosarierea electronic. Dac nu ne vom opune cu hotrre, vor nainta ncet-ncet ctre deplina noastr "europenizare", adic deplina ngrdire a Bisericii Ortodoxe si a culturii elene. Este caracteristic faptul c eterodocsii (neortodocsii-n.n.) din Grecia au primit cu bucurie Acordul Schengen si buletinele electronice, din moment ce nu vor avea nscris (vizibil) si apartenenta religioas. S ajungem acum la numrul 666. Acest numr este, potrivit Apocalipsei, simbol al lui antihrist, asa dup cum Crucea este simbol al lui Hristos. Nu este ns la fel cu alte simboluri numerice ale Apocalipsei, care se refer la limite de timp sau la numrul membrilor mprtiei lui Dumnezeu. Numrul 666 are legtur direct (este unit) cu persoana lui antihrist, de aceea si utilizarea lui are un alt fel de nsemntate n constiinta credinciosilor crestini. Faptul c este simbol si nu nsusi antihrist nu-i diminueaz importanta, de vreme ce este ntrebuintat cu 19

scopul de a contamina si a ngrdi pe crestini. Dac nu este folosit cu aceste intentii, de pild la numerotarea cldirilor unei strzi foarte lungi, ori a paginilor unei crti, este un numr ca oricare altul si de aceea nu creeaz probleme. Dac este ntrebuintat ns cu intentie, asa cum se vede n cazul Bar Code, si probabil pe viitoarele buletine electronice, atunci trebuie s fie condamnat de ctre orice crestin constient. ntrebarea de ce se insist pe numrul 666 si nu pe un alt numr dac, asa cum spun cei care l folosesc, nu exist nimic de ascuns, este usor de pus. Vor, asadar, s ne impun numrul 666, ndeosebi pe acte cu desvrsire personale pe care le purtm cu noi ntotdeauna, asa cum este buletinul de identitate. Zic unii frati c numrul 666 de pe buletin sau c posibila marcare pe mn sau pe frunte nu ne pot priva de pecetea de nesters a lui Hristos, pe care am luat-o prin Sfntul Botez si Sfnta Mirungere. Adevrat, nu ne pot priva cnd ni se impun cu forta, adic atunci cnd ne leag si ne marcheaz, ori dac lipesc pe noi fortat cartele electronice. Cnd ns le primim cu voia noastr, atunci desigur c harul lui Dumnezeu se va ndeprta de la noi, deoarece nu L-am mrturisit pe Hristos si deoarece, din lasitate, ori din interes, ori din indiferent, ori din mputinarea sufleteasc, am primit simbolul lui antihrist. Cei care spun multimilor c "nu conteaz numrul 666, luati buletinele electronice", nu se gndesc ce responsabilitate si asum. Nu-si pun problema c poate gresesc si astfel devin autori morali ai apostaziei crestinilor. Nu vom primi buletinele electronice deoarece considerm c njosesc persoana uman. Cum s purtm un act n care vor fi nscrise o multime de informatii despre noi pe care le vor putea citi altii, chiar si strinii, dar nu noi nsine, si pe care vor putea, cu ndemnare, s le modifice n defavoarea noastr? Nu le primim nici datorit faptului c, avnd numrul 666, le considerm ca o lepdare de Hristos. Nimnui nu-i este ngduit s-si pun n pericol mntuirea. Aici suntem sprijiniti de opiniile unor cuviosi Printi contemporani care au scris asupra acestei teme. Fericitul printe Paisie scria n 1988: "Iarsi, din pcate, ctiva stiutori si vor mbrobodi fiii duhovnicesti ca pe copiii mici, chipurile ca s nu se supere. Nu conteaz, nu este nimic, ajunge doar s credeti luntric! n timp ce l vedem pe Apostolul Petru c s-a lepdat doar exterior de Hristos si tot a fost lepdare. Acestia se leapd de sfnta putere a lui Hristos care le-a fost dat la botez: Pecetea darului Sfntului Duh , prin primirea pecetei lui antihrist si mai zic c l au n ei pe Hristos!" Pe aceast tem a fost categoric si fericitul printe Epifanie Teodoropol: "Dac, asadar, cu adevrat noile buletine poart numrul 666, dac acest numr va fi folosit dinadins, ca avnd legtur cu antihrist, este de neconceput s purtm asupra noastr simbolul su. ns chiar si dac acest numr nu este pus intentionat, adic drept simbol al lui antihrist, ci ca un simplu numr ntre multe altele, pentru c asa ar prezenta unele avantaje matematice (usurarea diferitelor calcule etc.) - facem doar o ipotez, deoarece nu exist nici un indiciu pentru aceasta - aceste buletine de identitate care ne provoac sensibilitatea religioas prin folosirea unui numr dubios sunt cu totul de neacceptat. NU LE VOM PRIMI". De asemenea, sunt vrednic de nsemnat si cele spuse de printele Eusebios Vittis: "S stim noi nsine, si s spunem si altora c, de scrie cineva numele lui antihrist pe pecete, sau numrul su, 666, este acelasi lucru! O spune si Apocalipsa: cel ce are semnul, adic NUMELE fiarei sau NUMRUL NUMELUI fiarei (Apoc.13:17). Prin urmare nu exist diferent ntre nume si numr. Aceasta o spunem si o subliniem deoarece ctiva zic c numrul 666 nu este nimic, este doar un simplu numr. Ei bine, la fel se ntmpl si cu 666, asa cum am subliniat. Cel ce primeste acest numr blestemat se leapd de Hristos, adic iese de sub stpnirea Sa si se uneste cu diavolul. Merge cu cel de care s-a dezis la botez. Aceasta nu o spunem din fanatism, ci o spune nssi Scriptura. C acum unii vor s-si nchipuie c Scriptura spune lucruri extremiste, fanatice, n-au dect. Noi vom asculta de Scriptur, nu de dnsii. Hristos s-a druit pentru noi n ntregime, si noi pe Dnsul l cinstim si pe nimeni altul. Pentru noi orice spune Scriptura este de la Dumnezeu. S punem, asadar, pe acelasi loc pe Dumnezeu si pe oameni, oricine ar fi acestia, orict de importanti si de mriti ar fi ei?" Dup cum am fost nstiintat, ministrul de externe (al Greciei-n.n.), la o conferint de pres televizat, a spus c nu crede n existenta diavolului. Este dreptul su de a crede ori a nu crede. Noi ns, precum si milioane de greci ortodocsi, credem c exist diavol, asa cum nvat Sfnta Evanghelie si i cerem domnului ministru s ne respecte aceast credint. ns nu exist numai diavolul, exist si potentiali Hitleri, Stalini, Enver Hodja etc. Este oare incert pericolul de a aprea si pe viitor astfel de oameni, gsindu-ne pe toti gata legati, ndosariati? Mare parte a poporului nostru este profund nelinistit de aceast tem. Personal cred c aceast neliniste a poporului nostru trebuie s ne ngrijoreze. Dup prerea noastr, prin aceast neliniste se exprim constiinta 20

Bisericii. De altfel, multi arhierei, clerici si monahi se altur poporului. De la conductorii nostri asteptm s ne apere liberttile, demnitatea persoanei si s respecte principiile si convingerile noastre religioase, iar nu s ne predea legati "ocrotitorilor" nostri europeni. Astfel ar demonstra si un spirit cu adevrat democratic. Oricum ar fi lucrurile, noi, cu harul Dumnezeului Treimic, nu vom merge cnd dup adevratul Dumnezeu si cnd dup Baal, asa cum a fcut vechiul Israel. Considerm c pentru toti ortodocsii crestini este o ocazie de a-L mrturisi pe Hristos, orict i-ar costa si c astfel si n zilele noastre va strluci iarsi convingerea eroic si martiric a ortodocsilor. Cred c Bunul Dumnezeu , Care ngduie s trecem prin aceste ispite, va culege roade pentru Biserica Sa, schimbndu-le din amare, n dulci si mntuitoare. (Sfntul Munte, 12/25 iulie 1997; "En Sinidisei", august 1997, p. 13)

NOILE BULETINE CU 666 INTR ACUM N ROMANIA


Desi vorbim de mai multa vreme despre posibila introducere a buletinelor electronice de identitate, lucrurile preau a avea desfsurare lenta. Cel putin pentru romani. Dar, ca un trznet din senin, a venit vestea ca vor fi introduse noile documente, numite crti electronice de identitate, imediat. Aceasta imediatete are caracterul unei alergri pe suta de metri. Iat cum au evoluat (ametitor de repede) lucrurile! La 27 august anul curent o delegatie de la doua firme germane din cadrul unui mare trust, Deutsche Telecom, a vizitat Guvernul Romaniei. Dupa numai doua zile, la 29 august, premierul Adrian Nstase a emis Ordonanta de urgent nr. 69 privind regimul juridic al crtii electronice de identitate, document care a fost publicat in Monitorul oficial peste alte doua zile, la 31 august. Ce vor fi discutat nemtii cu guvernantii nostri nu stim, dar viteza nucitoare a aplicrii in Romnia a cartelelor electronice de identitate este un simptom care ne pune pe gnduri, daca nu ne nspimnta. Pentru a informa cititorii, am apelat la biroul de evidenta populatiei de la Politia Judetului Bacu. Am citit Ordonanta cu numrul 69, a crei copie o detinem. Ea se aplica de la 1 ianuarie 2003 si prevede o prima etapa de preschimbare a vechilor documente de identitate a populatiei din municipiile de resedinta de judet pn la 31 iunie 21

2004. A doua etap include celelalte municipii si orase pn la 31 decembrie 2005. Comunele intra in a treia etapa, prevzuta a se ncheia la 31 decembrie 2006. Asadar, pn la aderarea la UE trebuie sa fim deja trecuti pe cartele electronice de identitate. Ce contine cartea electronica de identitate, dup lege? Un microcip performant in care vor fi obligatoriu introduse informatiile de pe buletinul de identitate actual, permisul de conducere si cartea de alegtor. Dup caz, vor fi inserate si date privind asigurarea medicala, asigurarea sociala si semntura digitala (bnuim ca e vorba de amprenta digitala a persoanei). Fireste, ne-am interesat daca microcipul cu datele noastre personale va contine codul de bare. Da, ca si la pasapoartele noi, toate informatiile vor fi introduse in codul de bare, pentru a putea fi citite electronic de ctre calculator. I-am ntrebat pe informaticienii de la evidenta populatiei daca stiu ca in acest cod de bare se afla trei guarzi (guard bars) reprezentnd numrul fiarei, 666. Ei ne-au rspuns ca nu au nici o vina, asa a fost conceput codul de bare, cine l-o fi fcut, si ei nu au dect sa execute procedura standardizata. Prin urmare, vrem nu vrem, vom intra sub semnul Antihristului cat de curnd. Cam la o luna si jumtate de la emiterea ordonantei cu pricina, pe 13 octombrie curent, cteva cotidiene centrale ("Ziua", "National") au publicat un documentar (in mare, acelasi), semnat cu pseudonime (se feresc ziaristii de ceva) in care e pusa transant problema c numrul fiarei intra obligatoriu pe buletinele noastre. De aici am aflat ca doar trei tri europene au aceste tipuri de smartcard, Finlanda, Italia si Olanda. Se fac intense eforturi pentru introducerea lor in SUA si Anglia. In Est, se pare, suntem primii (datorita Guvernului prea plecat) care ne asezam sub semnul lui Satan. Asa cum scrie la Apocalips si cum se discuta deschis in toata lumea, va urma implantarea microcipului sub pielea minii sau a fruntii. Vremurile din urm! Care este derularea procesului de pregtire in momentul de fat? Ordonanta trebuie s intre n Parlament pentru a fi votat. Acum se afl la comisia de specialitate. Unele gazete au formulat, ntre timp, ndoieli, ba chiar au lsat sa se nteleag c Parlamentul va tergiversa votarea legii. Dup opinia noastr, aceasta nu e dect o mrunt diversiune pentru pclirea opiniei publice. La 23 octombrie curent, ministrul Administratiei Publice, Octav Cozmnc, declara: "Preschimbarea acestor documente este o necesitate absolut" si el prevedea c va fi ncheiat pn la finalul anului 2005, deci mai repede dect scrie ordonanta. La comand, se vor grbi si parlamentarii. Diavolul este nerbdtor sa ne nroleze sub sceptrul iadului! si o va face.

Portita de scpare
Totusi, nu avem nici o sans de a evita preluarea crtii electronice? Deocamdat exist o portit de scpare pentru crestinii care, din motive de credint, refuz s semneze pe un astfel de document. Un Ordin, cu numrul 1190 din 31 iulie 2001, al Ministerului de Interne, contine un articol care precizeaz ca "persoanele care refuz cartea de identitate din motive religioase" primesc buletine de tip vechi. Ofiterul care ne-a citit acest text ne-a spus ca Ordinul MI este de circulatie interna si nu ajunge la public. Deocamdat este suficient s depui o cerere la Politie cnd preschimbi documentul si se aprob, pe motive de constiint religioas, eliberarea buletinului de tip vechi. Deocamdat! Nu stim ce va fi anul viitor. Nici ce continut va avea legea scoas de Parlament. De ntrebat nu ne ntreab nimeni. De aceea, crestinii care vor s-si apere identitatea in Hristos trebuie s se trezeasc, s formeze asociatii si s prentmpine prin proteste introducerea obligatorie a crtii electronice de identitate. Fireste, ierarhia Bisericii Ortodoxe ar trebui s fie in fruntea noastr, asa cum se ntmpl n Grecia. Ca model, v invitam s cititi Circulara Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei, preluat din cartea Apocalipsa 13, scris de Mircea Vlad.

Trei articole despre nmatricularea,


22

nregimentarea si ngrdirea clugrilor


de monah Inocent Mrturisitorul

NMATRICULAREA CLUGRILOR: O OFENS ADUS MONAHISMULUI

Citesc, si nu m dumiresc: oare ce vd e adevrat? Da, ntr-adevr, ochii nu mint, slovele negre spun adevrul: "Legitimatie de clugr", titlul sinistru al articolului n care jurnalul "National" din 21 ianuarie, 2003, ne dezvluie perspectivele unei "integrri". E vorba de un ordin al Sinodului BOR, prin care toti clugrii ce triesc pe teritoriul Episcopiei Romanului trebuie s fie dotati cu respectivele legitimatii (cu serie, stampil, semntur, poz) pentru a se preveni travestirea n tinut monahal a unor eventuali infractori. Articolul mai precizeaz c monahii aflati fr legitimatie vor fi "aspru sanctionati" (nu ni se spune cum si de ctre cine). Ne ntrebm firesc: Cum e posibil asa ceva? Oare de unde vin aceste "reforme"? Din primele veacuri ale monahismului, Antonie, Pahomie, Teodosie si Sava, nti stttori ai clugrilor, lsatu-ne-au nou asa porunci? n traditia monahismului rsritean (scris si oral) n-avem niciunde mrturii de monahi ngrditi prin niscaiva mirenesti nscrieri cu hotrri bisericesti. Noi, monahii, sntem urmasi ai "elitei" ortodoxiei. Cine era cndva aceast elit? Toti cei ce au murit pentru Hristos: cuviosi din pustietti - sihastri, stlpnici, nebuni pentru Hristos - de prin prtile Egiptului, Siriei, Imprtiei Bizantine. Care dintre ei avut-au brevete de pustnici, permis de mucenic, legitimatie de apostol ori autorizatie de prooroc? Sau trebuie s ntelegem c pe atunci nu erau impostori, ori poate cuviosii de demult aveau cine stie ce metode secrete de "anihilare" a pctosului rufctor? Chiar dac oficialittile argumenteaz decizia luat printr-un pretext "ortodox", identificarea "falsilor clugri", noi nu sntem prea convinsi, bine stiind c "drumul spre iad e pavat cu bune intentii". Oare de cte ori n istorie, de dragul pcii n imperiu, clugrii nu erau prigoniti de autorittile civile ori bisericesti, atunci cnd credinta era luptat de schisme si erezii? Cti mai stiu azi c pentru aprarea dreptei-credinte sfinti mari ai monahismullui, precum Vasile cel Mare, Ioan Gur de Aur, Atanasie cel Mare, Ioan Damaschin, Maxim Mrturisitorul si multi altii si-au atras din partea confratilor si mpratilor mnia, dispretul si-n cele din urm exilul? De ce? Pentru c nu se nmatriculau cerintelor vremii, cerinte care parc si azi se prefigureaz sumbru la orizont. Revenind la obsesia "falsilor clugri", care a generat aparitia "legitimatiei de clugr", mentionm c dac noi, monahii, am fi ceea ce sntem chemati s fim, oamenii ar deosebi lesne pe clugr de infractor, fr legitimri, anchetri, etc., fapt ce ar exclude n chip firesc necesitatea legitimatiei. Deci, dac nti noi, cei din mnstiri, nu vom fi falsi, atunci nici "falsii" dinafar nu vor putea crea confuzii nuntru. Cci ce prejudicii ne aduc acesti "deghizati"? Pot ei s ne ia srcia, fecioria si ascultarea, sfintele fgduinte ale clugriei, virtuti n care nimeni nu mai crede, de la vldic pn la opinc? Pot ei s afecteze mntuirea vreunuia dintre noi? Iar dac faptele lor tin de resortul instantelor civile, pentru ce si asum Biserica aceste prerogative? Aceia snt din lume, lumea s se ocupe de ei. Nu forurile bisericesti, care nu snt ndrituite canonic cu asemenea responsabilitti. Ori poate prin promulgarea unei astfel de hotrri trebuie s ntelegem altceva: faptul c mai marii Bisericii, prin uzante lumesti, dau nastere unei politici de urmrire-hrtuire a unor monahi socotiti indezirabili. Noi stim c Hristos a ntemeiat Biserica nu ca pe o sabie a mntuirii, ci ne-a lsat-o ca mam, ce-si ocroteste fiii prin legile dragostei, nu prin decrete si circulare. Biserica nu este nici asociatie, nici fundatie, nici trust, nici companie, nici partid si nici vreo alt form de organizare lumeasc ce-si recunoaste membri prin buletine si legitimatii. Dac apelm la mijloace omenesti de identificare a "rilor" ce ne supr, cine pe cine mai iart "de saptezeci de ori cte sapte" atunci cnd e pgubit? Cum si cine mai ntelege c Dumnezeu "Se slveste si prin vasele de necinste", si c prin aceste vase Dumnezeu ne mai smereste trufia de agonisitori si magnati ce-si uit de mntuire? n definitiv, dac Dumnezeu vrea, nu-i poate El "rezolva"? E neaprat nevoie de atitudini 23

politienesti-functionresti din partea stpnirii bisericesti? Ori poate se teme Biserica de fiii si monahi si-i tine sub "gean"? Noi credem c nu. Are Biserica deziderate gestapoviste n aceast lume? Nici asta n-o credem. Se vrea Biserica o politie a gndirii? E peste putint. Cci, dac ar fi asa, n-ar mai lipsi mult pn la body-guarzi si trupe de pace n mnstiri, pentru a instaura o nou ordine monahal, aplicat experimental n "zone de interes". Atunci cine de cine se teme si de ce? Dac nimeni nu se teme, deducem c nu e nevoie nici de smintitoarele legitimatii. Pentru conformitate, s fi avut Hristos legitimatie de Mntuitor? A nmnat ori recomandat legitimatii Apostolilor? Cum s-au legitimat la stejarul Mamvri cei Trei ngeri gzduiti de Avraam?

PARIA CU LEGITIMATIE LEGALIZAREA CRUCII MONAHALE


n ziua de azi, se legalizeaz si se impoziteaz totul: munti si vi, pduri, vii si livezi, grdini si parcuri, ruri si izvoare. Dac nu snt trecute n dosare si chitante, snt ca si cum n-ar fi. Iat c, mai nou, acest principiu este aplicat si monahilor. Pentru ca nici ei, nici societatea s nu aib ndoieli asupra propriei existente, BOR a luat decizia nfiintrii unor tichete "monahale", zise legitimatii. BOR i legalizeaz pe clugri, pentru a nu vagabonda ilegal prin pustii, precum oarecnd Ilie Proorocul, ori Ioan Boteztorul. Asa au gndit stpnii Bisericii: dac n lume unii legalizeaz incestul si eutanasia, altii - homosexualitatea si pedofilia, si cte alte "necesitti", ei de ce n-ar "legaliza" monahismul? Chiar dac nimeni nu le-o cere - monahi, duhovnici, stareti etc. - dumnealor totusi o fac, asa, din oficiu. Ca s intrm si noi n rnd cu oamenii, pentru a nu fi confundati cu haiducii ori partizanii. Precautii utile, chiar necesare astzi, cnd nu mila Domnului, ci leafa Statului te tine n mnstire, leaf ceti garanteaz confortul si bunstarea pentru o btrnete fericit. Iat c monahii ntretinuti ai guvernului si legalizeaz pustnicia, renuntnd la libertatea n Hristos, libertate riscant pentru linistea si odihna lor. L-au scos din mijlocul lor pe Hristosul goilor si flmnzilor, al curvelor si proscrisilor, pentru a beneficia de privilegiile Annei si Caiafei. Dac - ncepnd cu Apostolii - crestinii se socoteau paria n aceast lume, dup cum nsusi Hristos a fost socotit, astzi clugrii aspir la statutul de paria cu legitimatie. Paria cu acte n regul, pentru a nu avea probleme, nu cu Hristos, ci cu lumea, pe care ei sustin c au lsat-o, lund crucea suferintelor lui Hristos. Paria cu autorizatie, pentru a nu mai fi njurati pe strzi cu epitete de genul: golan, vagabond, om fr cpti, calomnii ce le afecteaz statutul de cettean cuminte si onorabil, dornic si el de intrare n Europa. Paria ce-si apr "mndria de om", avnd si ei "personalitatea" si "demnitatea" lor - nu a lui Hristos, "vagabondul" smerit, predicator neautorizat, rspndind o credint la fel de neautorizat, ilegal si antisocial. Obiectivul sfnt de altdat, Crucea lui Hristos, e schimbat cu o nou "cruce", crucea fals a suferintei nchinate prosperittii umaniste, doctrinelor si ideologiilor nihiliste: "crucea" dracului filantrop, "iubitor de oameni" - mpotriva durerii si rstignirii pe Crucea lui Hristos. Demonic dedublare, "anti-crucea" a furat mintile ierarhilor nostri, rstignind monahismul pe "crucea" progresului si bunstrii, eficientei si modernizrii. "Cruce" de catifea neted si parfumat, legalizat si salarizat. Fr asperitti si impuritti. Fr dureri, griji si necazuri. Ca s o poat duce pe umenii lor monahii cuminti si prosperi.

24

LEGITIMATII PENTRU RAI, B.O.R. N LUPT CU MONAHISMUL

Recent, Sinodul BOR a adoptat o lege prin care e suprimat libertatea monahilor de a circula, de a-si vizita printii, rudele, prietenii, ori de a se stabili ntr-o alt mnstire, libertatea de a cltori fr restrictii comuniste. Dup legile monahale rmase din vechime, n tot ce svrsea, clugrul era binecuvntat de btrnul su, btrn cu viat duhovniceasc si autoritate deplin. Cuvntul btrnului, sfatul si hotrrea lui asupra unei situatii erau de ajuns pentru mntuirea ucenicului. Btrnul nevoitor era pentru tnrul monah mai mult dect duhovnic ori staret, cci sfintenia si discernmntul lui artau c n el era Duhul lui Dumnezeu. Dac se ntmpl s citim n istoria monahismului c unii monahi svrseau fapte bizare pentru cei din jur, ntelegem c le fceau cu blagoslovenie de tain, mplinind un canon, stiut doar de ei si de duhovnic. Asa a fost dintotdeauna. Astzi ns, iat c autoritatea duhovnicului e pus la ndoial si nclcat. Duhovnicul e privat de libertatea de a hotr tainic ntre el si ucenic amnuntele mntuirii, printr-o inovatie laic si scolastic, elaborat de ierarhii BOR: legitimatia de clugr. N-au fost consultati pentru aceast decizie nici staretii, nici duhovnicii, nici monahii. Pentru si peste toti au hotrt abuziv si umilitor ierarhii, dispretuind orice eventuale alte opinii. n cartea numit Molitfelnic exist o slujb prin care laicul e trecut n rndul monahilor: Rnduiala tunderii monahului. Aceast slujb, fr alte legitimatii si accesorii lumesti, e singura form valabil si necesar pentru a deveni monah; e singurul mijloc legal/canonic ortodox, lsat nou de ngerul lui Dumnezeu prin mijlocirea Sfntului Pahomie, cel ce a primit sfnta rnduial a chipului clugresc. Nu legitimatii, nu tichete si cartele "clugresti", ci schimbare n duh, prin duhovniceasc lucrare! Iat c astzi ngereasca descoperire a expirat, iar a te ruga, a posti, a bate metanii, fr legitimatie, constituie infractiune. Plngi si te ciesti n zadar de pcatele tale, cci Dumnezeu aude si iart doar pe cei cu legitimatii. Dac mntuirea vine prin legitimatii, adio duhovnic si duhovnicie! - ne facem frizeri. Dac mntuirea vine prin legitimatii, cine-i n Rai?

SCRISOARE DESCHISA DIN SFINTUL MUNTE ATHOS CU PRIVIRE LA NOILE BULETINE


Sf.Munte Athos 6/19.02.1993 Excelentelor Sale Constantin Mitsotachis - Presedintele Guvernului Greciei; Atanasie Tsaldarin - Presedintele Camerei Deputatilor; Ioan Kefalogiannin - Ministru de interne; Mihail Papaconstantinu - Ministru de externe Excelentele voastre, Comunitatea noastr din Sf. Munte v comunic: a) c lund n considerare amendamentul 1988/91 si Hotrrea Guvernului cu privire la mentionarea facultativ si nu obligatorie a religiei pe noile buletine de identitate; b) avndu-se n vedere c se caut urgent statornicirea acestui amendament n Camera Deputatilor; c) C aceasta este urmarea constrngerilor politice ale organizatiilor evreiesti din strintate si c nu este o hotrre legal, fiindc tara noastr nu calc nici o conventie international sau regulament comunitar prin mentionarea apartenentei confesionale pe noile buletine; 25

d) c stabilirea felului si a descrierii noului buletin de identitate, prin Hotrrea 21385/11246/01.07.1992 a Ministrului de interne este sumar cum si insuficient, cauzatoare de suspiciuni cu privire la capacitatea, de a pune n practic "dosarul electronic", chiar si fr sistemul liniat de codificare, si e) c evlaviosul popor grec se ngrijoreaz puternic pentru ceea ce se face n problema noilor buletine, mutnd nelinistea lor si spre noi prin telefoane, scrisori, publicatii si ntruniri; Adunarea extraordinar compus din egumeni si reprezentanti ai celor douzeci de mnstiri, cercetnd mpreun aceast problem am hotrt s aducem la cunostinta Dumneavoastr cele ce urmeaz: 1. Considerm inadmisibil si anticonstitutional nscrierea facultativ a religiei n buletinele de identitate, ca duntoare constiintei religioase a celor 98,2 % din populatia Greciei, tinnd cont si de faptul c Biserica Ortodox este protejat de Constitutie ca "religie majoritar" . nscrierea obligatorie a religiei n buletinele de identitate nu numai c nu nclca constiinta religioas, ci dimpotriv o protejeaz. Dac se face n mod ilegal deosebire de ctre autorittile grecesti, atunci s o fac cunoscut. Iar asa zisele deosebiri confesionale s fie lepdate imediat ca false si perfide. Este cunoscut c grecii se remarc prin statornicia convingerilor lor religioase, si, desigur, acesta este motivul criticilor din strintate. 2. ntrebm pentru ce numai n Grecia se impune de ctre Comunitatea European editarea noilor buletine de identitate pentru ntreaga populatie, n timp ce sase tri membre ale acesteia (Anglia, Irlanda, Olanda, Danemarca, Franta, Portugalia) au refuzat s le editeze si trei dintre acestea (Anglia, Irlanda si Danemarca) nu au vrut s semneze acordul SCHENGEN prin care se zice c se impune editarea noilor buletine? 3. Pentru ce Guvernul amn si nu voteaz nc celebra lege "despre protectia politic fat de mijloacele electronice" , - care n treact fie spus -, atrage atentia Comunittii Europene? 4. Pentru ce n aceast urias problem social, pentru care snt cunoscute de opt ani ngrijorri si mobilizri ale evlaviosului popor grec, nu se urmeaz drumul transparentei democratice si al aprobrii; ci dimpotriv stpneste ntunericul, incertitudinea si secretul mpotriva aprobrii proiectului de lege si a publicrii hotrrilor ministerelor care rspund de aceasta? 5. Scrierea mecanic a noilor buletine, fr sistemul de codificare prin linii si votarea legii "pentru mijloacele electronice" ar nltura, n sfrsit, primejdia abuzurilor fat de libertatea personal a cettenilor, de care este acuzat Centru Retelelor de Calculatoare. Pentru ce aceasta nu a devenit nc o lectie si pentru Grecia? Pentru ce renuntm la democratie si nu urmm exemplul trilor care au refuzat buletinul? 6. Pentru ce Guvernul doreste ca s deschid un nou front intern n clipele cu deosebire critice pentru problemele nationale? Nu cumva se subapreciaz interesele patriei? Ndjduim ca s nu fie prea trziu cnd se va nltura aceast greseal. n urma celor de mai sus, Excelentele Voastre, V rugm s respectati poporul grec, constiinta religioas, demnitatea si traditia lui si: a) s se revad ceea ce a provocat amendamentul pentru mentionarea facultativ a religiei n buletine; b) s se abroge total legea 1599/1986 si s se ngduie a se reveni la scrierea mecanic a buletinelor, folosindu-se alfabetul latin. n situatia n care aceast cerere a noastr nu este acceptat, V comunicm din timp c Sf. Munte nu va accepta ca s intre in posesia noului buletin de identitate, n timp ce n paralel va face cunoscut acest lucru poporului credincios si, totodat, c Biserica si va cere drepturile si va protesta n aceast problem. Ndjduim c se va ntelege interesul statului Grec si al neamului si rugnd pe Stpna noastr Nsctoarea de Dumnezeu s V lumineze si s V ntreasc cu deosebire n rspundere si struinta n lucrarea sa, noi nnoim cu respect cele discutate si cererile. Membrii Adunrii generale, stareti si responsabili ale celor 20 de mnstiri din Sf. Munte Athos.

SFINTUL SINOD AL BISERICII GRECIEI


Ctre evlaviosul popor ortodox grec

26

Atena l Aprilie 1993 Circulara 2548 Iubitii nostrii fii, Biserica Greciei, ca Mam si Hrnitoare a neamului nostru face cunoscut la timp primejdia pentru unitatea neamului nostru care provine din furia diferitilor nostri dusmani din interior si din exterior care ncearc s ne prezinte c n sfrsit parc am fi ncetat de a mai crede nezdruncinat si indisolubil n elenism si ortodoxie. Aceast ncercare subred a diferitilor nostri dusmani, se cuta a se ntri prin emiterea noilor buletine electronice. Aceste cercuri subversive, a cror centre de decizie snt descoperite n puternicile organizatii strine si eterodoxe din Europa si America, urmresc aceasta prin anularea nscrierii apartenentei religioase pe noile buletine de identitate, apelnd la reglementrile legislative privind protectia minorittilor religioase, care se prezint ca fiind n pericol prin nscrierea obligatorie a religiei n noile buletine. Biserica Greciei nu se subordoneaz identittii ortodoxe a crestinului ortodox prin nscrierea religiei lui n buletinul personal. Dar ea este interesat, n primul rnd, de pstrarea credintei ntreag si nevtmat, darul unittii nationale a elenismului si ortodoxiei, care a constituit pretiosul sprijin al neamului, face apel la Guvern ca s nu se retrag sub presiunile acelor organizatii si s nu cedeze santajului. Biserica noastr este datoare astzi mai mult ca oricnd, chiar n spiritul recentului Tratat de la Maastricht, care cheam statele membre ale Comunittii Europene sa aduc n cadrul comunittii ce au ele mai specific, lucru care n mod special pentru Grecia nseamn Ortodoxia. Din pcate remarcile acestea ale Bisericii noastre nu au reusit sa atrag atentia Guvernului, care, cednd constrngerilor practicate de puternicile organizatii europene a ales nscrierea facultativ a religiei n noile buletine de identitate. Sf. Sinod lupta mpotriva tuturor greuttilor ce vin asupra natiei noastre, rezultate poate din indiferenta deosebit a tinerilor la problema nscrierii religiei n noile buletine, trage alarma ctre ntregul neam, struie si strig tuturor grecilor, tuturor fiilor ei curati, ca s dea o lectie de patriotism gruprilor unittii nationale. ndeprtnd astfel orice ncercare a acelora care vor s prezinte Grecia ca un stat fr religie, si n acelasi timp pe greci ca ucigasi de tata si de mam, asadar trdtori ai traditiilor noastre strvechi si ca pe niste vntori de mode si modele strine, asadar victime usoare ale propagandei, chipurile, "progresiste", care privesc crucis ctre o Europa nivelatoare de traditii si nu ctre o Europ care are nevoie de ndrumarea duhovniceasc a Bisericii Ortodoxe pentru maturizarea ei. nc de pe acum dusmanii nostri ne pndesc si trmbiteaz c grecii nu snt un popor pur si omogen din punct de vedere national si religios, ci c Grecia este locuit de o populatie format din diferite minoritti care urmeaz s-si cstige autonomia, n acord cu cele stabilite n Tratatul de la Maastricht. Prin urmare noi care sntem un popor cu o religie omogen majoritar trebuie s artm acest lucru, zdrnicind planurile unor astfel de viziuni, care cu otrava urii lor de nestins, pentru fiecare grec ortodox, ncearc noi cuceriri n Grecia, acest loc pasnic fr vrsri de snge si lupte. Un cuvnt special Sf. Sinod adreseaz tinerilor, ndejdea noastr de aur, totdeauna sensibili la problemele duhovnicesti si nationale, si-i cheam ca s-si nchid urechile la strigtele diferitelor sirene strine si s lupte pentru mentinerea mostenirii noastre religioase si culturale. Biserica are ncredere n tineretul nostru si este ncredintat c si spre problema aceasta si va arata puterea de mrturisire. Fr ndoial Sf. Sinod are naintea ochilor amenintarea de cosmar care se ascunde pe buletinele electronice, amenintarea "dosarului electronic" pentru greci; posibilitatea ca buletinul sa cuprind pe banda magnetic diferite date nestiute de posesor, pe care numai un dispozitiv special electronic va putea ca sa le "citeasc". Biserica a asteptat o reactie din partea partidelor democratice, dar cu tristete constat c nici o reactie nu a fost nregistrat, si deja poporul este dat spre "mila" celor ce conduc si nimeni nu protesteaz mpotriva nesocotirii drepturilor si liberttilor oamenilor. Iubitii nostri fii, Tara noastr traverseaz o mare criz. Patria noastr este n primejdie si neamul nostru este dator s se opun din toate puterile sale duhovnicesti, dac vrem ca s nu plngem pe ruinele sale, fiindc se loveste n fiinta national si n ortodoxie prin nenscrierea religiei n noile buletine. Apoi Biserica ar avea dificultti n stabilirea cu precizie a identittii ortodoxe a celor care caut serviciul politicii Greciei. Pentru aceasta Biserica cere de la toti fiii si ca s se uneasc ntr-un cuget spre a anula cu putere interventia fcut pentru nscrierea facultativ a religiei n buletine. Insist si cere s nu fiti indiferenti, ci dimpotriv s struiti cu trie pentru nscrierea ei, nesocotind orice piedic. Lucrarea aceasta se va face spre slava patriei si integritatea neamului si va face cunoscut vointa de 27

nestrmutat a celei mai mari prti a poporului grec, ca s rmn n Comunitatea European ca un popor energic, autonom si demn de bogtia traditiilor sale. Binecuvntarea si harul Domnului nostru Iisus Hristos s fie cu voi cu toti.

N 2004 ROMNIA VA FI O TAR ORTODOX SAU NUCLEAR?


Preot Stefan Bcoanu

Continund lista nselciunilor guvernamentale, ultima vizit a presedintelui Iliescu n SUA este nceputul cderii Romaniei n abisul trdrii. Dincolo de intentiile oficiale umaniste de "ntrire a relatiilor bilaterale ntre tri", Romania a fost junghiat chiar de "Cel Ales" de popor si apoi mprtit cu slugrnicie iudelor de peste ocean. Aici ajunge orice neam care d mna cu dracul; aici ajunge orice natie ce zbiar dup mprat pmntesc si huleste pe mpratul Cel Ceresc. Aici ajung fiii ce-si uit Sfintii Printi si arunc cu cuvinte de piatr n Maica Biseric. Romanii au czut n robie - asa cum iudeii apostati s-au dedat robiei babilonice - prin nchinarea la acelasi vitel de aur. Nu e numai vina unei cpetenii devotat masonilor, ci e o pctuire n sufletul ntregii natii, a fiecruia dintre noi. Si tcerea e un pcat, si ignoranta e o opreliste, si fuga e o crim. Dar s ne ntoarcem la "statele" noastre "nfrtite", cci de fapt totul este o problem de frtietate. Nu de aliant politic, ci de mprtsire si jertf. Pentru Hristos ori Antihristos. naintea "vulturului negru" Rumsfeld s-a pus pmntul trii pentru instalarea a cinci baze americane ncepnd cu anul viitor: prima cu centrul la Brasov, una Timisoara si alta la Agigea, celelalte dou urmnd a fi adpostite de muntii nostri. Deja demersurile de "epurare" zonal-economic au fost demarate n tain. Noua antiConstitutie prin Articolul 135 confer acoperire juridic autorittilor s dea libertate pentru vnzarea ctre ORICE particular (roman sau strin) a tuturor bogtiilor subsolului si apelor pe care guvernul ar vrea s le declare a nu fi "de interes public". Prin acest viclesug nemsurate si mioritice plaiuri se vor circumscrie hrtilor americane. DAR ceea ce este mai cumplit este faptul c vor fi instalate odat cu bazele militare si rachete nucleare aici n Romania. Care e chiar n coasta rusilor. Iar ca detaliu tehnic v pot spune c pentru o baz atomic trebuiesc alocate imense suprafete de teren pentru ca pe lng gropile ce vor adposti focoasele nucleare s se poat dispune baza logistic precum si de "cuiburi momeal" pentru derutarea nterceptrii prin satelit. Paralel cu aceste operatiuni se va putea efectua mai lejer controlul cibernetic si manipularea electronic a oricrei informatii de pe teritoriul trii noastre. Ct vor stationa aceste baze la noi n tar, cine le va hrni, ce drepturi vor avea -, iat ntrebri la care nici unul dintre guvernanti niciodat nu ne va rspunde. Dar aceasta nu e totul! Pentru a nu fi nemultumitori nici fat de oculta european, "alesii" au pus deja obiectivele active pe harta bazelor NATO din Romania, unde - veti fi surprinsi - nu figureaz cazemate si tancuri, ci spitale particulare si stranii societti agricole, case de copii cu capital strin ce au ntinse proprietti si un statut mai aparte, ce oricnd pot fi dezactivate si puse usor la dispozitia "iubitoarei de Hristos" euro-ostiri. Un proiect ce prevesteste mplinirea acestor lucruri este chiar cel de drmare a 3 biserici si 4 cimitire ortodoxe din zona Rosia Montana, unde iubitorii de aur din biseric si stat au socotit ca firesc s-si pngreasc credinta, s-si vnd mntuirea pe 30 arginti si s declare mai apoi ca perfect crestinesc acest gest. Aparent miza ce se joac la nivel nalt este destul de mare si potentialul ce se investeste este considerabil pentru ca Romania s devin stat satelit SUA. Dar gnditi-v, nu noi ci copiii nostri sunt cei ce vor primi din plin "binefacerile" acestei alegeri ce ne priveste pe toti acum. La drept vorbind, cum poate sta drept un roman 28

mpotriva demonicelor Senile de Uman Anihilare? Spuneam mai sus, problema nu e de alegere politic ci de constiint si libertate, de jertfelnicie si snge. nc mai putem alege a tri n libertatea lui Hristos, de a mrturisi pn la capt Ortodoxia Neamului nostru si de a ne scrie numele n Cartea Veacului chiar cu pretul vietii, ori de a trda un neam si o tar si de a alege o libertate nrobit sistemelor globalizatoare. Si peste aceste toate s nu uitm c doar Adevrul ce ne mntuie ntru Hristos ne va face cu adevrat liberi.

Despre Teosofie, Antroposofie i colile Waldorf


Teosofia
1.1. Istoric
,,Societatea teosofic a fost fondat de ctre rusoaica Elena Petrovna Blavatskaia (1831-1891) i soul su, colonelul american Samuel Olcott, n anul 1875, avndu-i iniial sediul n New York. In primele ei faze, teosofia va juca un rol foarte important n corelaie cu renaterea valorilor hinduiste i budiste. Astfel, cea de a doua preedint a Societii teosofice, Annie Besant i-a adus o contribuie deosebit n revigorarea contiinei de sine a hinduismului, fapt recunoscut, de altfel, n ntreaga Indie. n ceea ce privete budismul, acesta datoreaz foarte mult predecesorului ei, respectiv colonelului Olcott. In anul 1880, n urma unei invitaii, acesta sosete n Ceylon, unde se convertete la budism mpreun cu E. Blavatskaia, dup care va redacta un catehism budist, recunoscut peste tot, i va contribui la promovarea nvturii budiste. De fapt, el n-a fcut pentru budism n Ceylon nimic altceva dect ceea ce a fcut A. Besant pentru hinduism n India. [1] J. Frohnmeyer [2] distinge patru faze sau etape n evoluia general a micrii 29

teosofice: teosofia sub impactul spiritismului, budismului, hinduismului i, n fine, sub acela al tiinei occidentale. Prima etap este legat de numele E. Blavatskaia, care dup trei luni de cstorie i prsete soul, cltorind n continuare prin diferite ri i manifestnd o predilecie deosebit fa de tot felul de practici oculte i spiritiste. Se pretinde c, n anul 1851, l-ar fi ntlnit pe maestrul" Kut Humi, un membru rezident n Tibet al Marii Frii Albe", care a anunat-o c va deveni fondatoarea unei Societi universale. Cu toate acestea, J.N Fahrquhar [3] lua atitudine mpotriva unei asemenea pretenii chiar n anul 1915 i atrgea atenia asupra faptului c, n prima lucrare a E. Blavatskaia, Isis dezvluit, aprut n 1877, nu este vorba de maetri tibetani, ci de anumite spirite ale unor decedai, dar n special al unui anume, John King. In fapt, lucrarea Isis dezvluit i are originile n tradiiile ocultismului, iar aa-numiii ,maetri' (mahatma) vor apare n prim plan abia dup stabilirea E. Blavatskaia i a colonelului Olcott-n India i n lucrarea Doctrina secret, aprut n anul 1888. In perioada premergtoare stabilirii celor doi in India, se constat la acetia o predilecie pentru magie demonic ca i un efort susinut n promovarea vechilor religii i tradiiilor oculte, n detrimentul Bisericilor cretine. Dei pretin-deau c Societatea teosofic i propune realizarea unui dialog ntre religii, acest lucru nu corespunde realitii, pentru c, n fapt, promotorii teosofiei urmreau reabilitarea ocultismului i spiritis-mului, care primiser de mult vreme anatema din partea cretinismului. A doua etap, sub impactul budismului, ncepe cu prezenta E. Blavatskaia i a colonelului Olcott n India, ca i cu sperana lor ntr-o conlucrare i contopire a Societii teosofice i a micrii Jrya Samaj, lucru care nu se va ntmpla niciodat.[4] Repulsia comun fa de cretinism n-a fost niciodat, n acest sens, suficient. Anii de activitate intens n India i Ceylon au culminat cu stabilirea sediului Societii teosofice n cartierul principal Adyar din Madras i cu prsirea Indiei de ctre E. Blavatskaia n anul 1884.[5] Dup cum am amintit, contactele cu budismul ceylonez au condus la convertirea la budism a d-nei Blavatskaia i a colonelului Olcott. De remarcat, ar fi i faptul c Ch. W. Leadbeater, preot anglican i adept al Societii teosofice din anul 1883, dup ce a sosit n India i a luat contact cu budismul, n-a ezitat s se lase consacrat drept lider al unei, seciuni esoterice i, n acelai timp, episcop regional al Bisericii catolice liberale.[6] Doctrinele oculte teosofice au fost descrise sub titlul de budism esoteric".[7] Dup sosirea E. Blavatskaia i a colonelului Olcott n India, asistm la dezvoltarea conceptului de Marea Frie Alb", respectiv a acelor spirite desvrite, eliberate din imperiul ciclului rencarnrilor care guverneaz lumea i, prin intermediul unor ,,iluminai" precum d-na Blavatskaia, transmit umanitii nelepciunea lor. Cele mai multe dintre aceste pretinse ,,revelaii le gsim n lucrarea Doctrina secret a E. Blavatskaia. Din aceasta rezult n mod evident faptul c d-na Blavatskaia i propunea s preia i s adapteze situaiei prezente anumite concepte din filosofia i spiritualitatea indian. A treia etap, sub semnul hinduismului, este legat de persoana i opera fiicei, unui medie din Anglia, A. Besant, nscut n anul 1847. Dei prezint multe trsturi diferite de caracter, se remarc unele asemnri biografice ale acesteia cu E. Blavatskaia. ntre altele cstoria d-nei A. Besant cu un preot anglican va eua, fapt ce atrage dup sine consecine negative n planul educaiei religioase primite n familie, pe care le i descrie, de altfel, n cartea sa Calea mea spre ateism.[8] Ins, cea mai mare influen asupra sa a exercitat-o lecturarea crii Doctrina secret i ntlnirea cu autoarea acesteia, E.P. Blavatskaia, n anul 1888. La trei ani dup moartea d-nei Blavatskaia, A. Besant s-a deplasat n India, ajungnd o mare apologet a conceptelor hinduiste i indiene, n general s-a evideniat n mod special prin faptul c a fondat, n anul 1898, Central Hindu College, din care avea s apar Benares Hindu University, iar n 1907 a devenit succesoarea colonelului Olcott la preedinia Societii teosofice. Intre multe altele, fondeaz n anul 1911 Ordinul Steaua Orientului", care avea s-l proclame pe Jiddu Krishnamurti drept viitorul ,,nvtor universal", dup care n pofida multor eforturi, nu reuete s reformeze regimul castelor din India. n anul 1914, A.Besant intr n politic, n 1918 este aleas 30

chiar preedinte al Congresului Naional Indian, pentru- ca n cele din urm s piard orice posibilitate de influen politic asupra lui Mahatma Gandhi.[9] Dei i-a adus contribuia la popularizarea hinduismului, mai ales prin traducerea i rspndirea scrierilor hinduiste, nu se poate afirma, totui, c A. Besant ar fi contribuit la hinduizarea profund a doctrinei, teosofice. Ultima etap istoric a Societii teosofice l are n centru pe Rudolf Steiner, care s-a detaat de aceasta n anul 1913 i a ntemeiat Societatea antroposofic, asupra creia i va pune o puternic amprent. Sub influena sa, multe dintre trsturile ocultist-indiene, care se regsesc n doctrina teosofic, vor dispare, dei el nsui a cultivat concepte importante de aceast natur, cum ar fi legea karmic i doctrina despre ciclul rencarnrilor.[10]

1.2. Doctrin
Aa cum pretind reprezentanii teosofiei, aceasta ar fi o concepie avnd drept scop de a deveni esena, rezultatul i finalitatea oricrei religii. Prin teosofie, ntreaga lume trebuie s devin o Biseric a lui Dumnezeu, n care rsare soarele nelepciunii" , ntruct religia viitorului se fundamenteaz pe cunoaterea structurii umane i va fi o religie a unei umaniti ptrunse de duhul divin al cunoaterii de sine. innd seama de acest scop, teosofia mprumut o serie de elemente foarte amalgamate, cum ar fi: doctrina emanaionist i gndirea n trepte din neoplatonism i gnosticism teoria despre lumea ideilor i materializarea acestora din platonism i neoplatonism; cosmogonia i antropogonia din religiile misterice antice, gnosticism, hinduism i budism, divinizarea omului i contemplaia cosmic din religiile misterice, din mistica i pansofia Evului Mediu; transfigurarea i ndumnezeirea din magia natural, din alchimie i din doctrina rosicrucienilor, mistica numerelor de la Pitagora i din Kabbala, doctrina despre rencarnare i legea karmic din budism i hinduism, de asemenea, astrologia joac i ea un anume rol. n viziunea teosofic, toate fenomenele macro i micro-cosmice au aprut printr-o emanaie i difereniere permanent dintr-o esen real venic i neschimbabil. Prin urmare, orice existen vizibil este n sine, n fiina ei proprie i n manifestarea ei, iluzie (maya). Cunoaterea unitii fiiniale a tuturor lucrurilor presupune nlturarea vlurilor iluziei i culmineaz n acea identificare cu Absolutul din mistica upaniadic: Tat tvam asi -Acesta eti tu". ns, pentru a realiza cunoaterea unitii fiiniale cu tot ceea ce exist, este necesar s fie recunoscut legitatea tuturor emanaiilor, involuiilor i evoluiilor, crora este subordonat orice fiin. Orice form vizibil reprezint un simbol, n care sunt ntruchipate n plan fizic nsuirile fiinei sale invizibile. Orice lucru reprezint ntruchiparea unei idei; existenta sa depinde de existenta ideii, i nicidecum ideea de existen a ntruchiprii lui; formele sunt limitate, n vreme ce principiile sunt generale. Natura uman const din trupul grosier i nc alte ase principii, de reinut fiind faptul c, in aceast ecuaie, materia se transfigureaz totdeauna de jos n sus, respectiv dinspre exterior spre interior. Astfel, trupul eteric, ca model al trupului fizic, este purttorul sau suportul forei de viat (prana). Karma, trupul astral sau trupul mental este sediul gndirii concrete i, mpreun cu cele trei principii inferioare constituie personalitatea omului, eul inferior. Buddhi-manas sau trupul cauzal, ca purttor al raiunii, al gndirii abstracte i al sufletului uman, este principiul etern n om, este individualitatea sa. Orice om are ndatorirea de a recunoate i de a lsa s domneasc n sine cele dou principii superioare, buddhi i atma, abia atunci va reui s ating cunoaterea unitii sale fiiniale cu Absolutul. Mai devreme sau mai trziu orice fiin va ajunge la eliberare, respectiv la cunoaterea propriului sine, a adevratului su eu, i anume prin legea karmic i rencarnare. Omul i predetermin propriul destin, n sensul c produce karma prin gndurile sale exprimate prin voina i actele sale, karma care la rndul ei se va 31

materializa ntr-una dintre rencarnrile sale viitoare. In acest fel, omul este autorul propriului su destin, dat fiind faptul c rencarnarea sa imediat reprezint rezultatul actelor sale anterioare. Depozitarul i purttorul acestor acte este individualitatea omului, respectiv buddhimanas. Potrivit legii cauzalitii, actele svrite pe parcursul unei viei sunt asimilate i valorificate ntr-o nou rencarnare, n cadrul creia naionalitatea, mediul i noii prini fizici vor corespunde ntocmai noilor karma ce vor fi svrite. De asemenea, orice epidemii, catastrofe naturale i rzboaie sunt exact rezultatul acelor acte sau karma colective. Toate fiinele, dar i sistemele planetare i solare, se subordoneaz legii karmice; animalele i plantele, care nc nu posed individualitate, urmnd s devin sau s se rencarneze i ele cndva ca oameni, au de asemenea un fel de karma comun. Teosofii ncearc s resping acuzaia potrivit creia aceast: lege a cauzalitii l-ar conduce pe om la fatalism, la pasivitate i resemnare. Ei afirm c cel fatalist se pred n minile propriului destin, pe cnd cel nelept i folosete toate forele pe care i le transfer acest destin. Dac cineva este bolnav datorit unor acte svrite ntr-o existent anterioar i gsete mij loacele pentru a-i recpta sntatea, atunci este tot rezultatul propriilor sale fapte s foloseasc aceleai mijloace, pentru c altfel nu le-ar fi descoperit.[11] In concepia teosofic, detaarea de materie i spiritualizarea fiinelor presupune un drum lung, un parcurs care vizeaz uneori milioane de rencarnri. Totui, omul se afl, pe aceast scar ntr-o situaie cu totul special. Calea propus de ctre teosofie pentru om este o cale a evoluiei. In primul rnd, este vorba de o cale a cunoaterii, o cale n apte trepte sau etape. Intr-o prim etap, omul apare ca o fiin asemntoare animalelor, dominat de instincte i pofte animalice; pe o a doua treapt, el ncepe s presimt i s intuiasc o existen superioar. Acest sentiment se va ntri in el, pe o a treia treapt; el nzuiete dup aceast existen superioar, dar este mpiedicat de instinctele care l domin n continuare. ntr-o a patra etap, el este martorul unei lupte interioare ntre nzuinele sale i instinctele care nc l mai stpnesc; n aceast stare, el manifest o atitudine de ezitare, cutnd zadarnic s gseasc cunoaterea Absolutului n lucruri exterioare; n urma multor dezamgiri, pe treapta a cincea, el se interiorizeaz profund, pentru ca pe e treapta a asea s redescopere n sine nsui slaul forei divine i s perceap c sufletul su -ncepe s fie iluminat. In fine, pe treapta a aptea, spun teosofii, apare "soarele nelepciunii, la lumina cruia dispar toate iluziile.[12] Aceast transformare a unui animal n om i a unui om in Dumnezeu", pe calea renaterii spirituale, nu este altceva dect un fel de magie alb, dovada fiind faptul c, n acest demers, sunt folosite tot felul de tehnici Yoga i exerciii de meditaie, care faciliteaz stpnirea gndurilor.

1.3. Cretinism teosofic o interpretare bizar a nvturii cretine


Teosofii susin c, in orice mare religie, exist un dram de adevr, adepii acesteia avnd obligaia de a cunoate acest adevr i de a ignora tot ceea ce este inutil Din aceast perspectiv, inclusiv n cretinism, exist anumite elemente demne de reinut i respectat, dar care trebuie interpretate ntr-o manier teosofic. Astfel, Dumnezeu nu este altceva dect un spaiu indefinit, nelimitat, o Fiin etern, o ,,unitate fr referin". Dei iniial nu are o contiin de ,,sine", totui din momentul apariiei primelor emanaii se nate n el sentimentul propriei sineiti, care conduce automat la detaarea de tot ceea ce exist separat de el i are drept consecin multitudinea fenomenelor prezente. Ca atare, tot ceea ce exist se mprtete din ceea ce se cheam ,,fundamentul implacabil al tuturor lucrurilor", Dumnezeu (cf. F.A. 17,28). In consecin, nu este nevoie de existenta unui Dumnezeu personal, fiindc Dumnezeu trebuie cutat i se regsete exclusiv in esena oricrei fiine vii. Doctrina teosofic nu-l exclude nici pe Iisus Hristos, dar l interpreteaz ntr-o manier cu totul bizar. Astfel, prima emanaie a lui Dumnezeu este Atma, Logos-ul, Fiul 32

lui Dumnezeu ntrupat", care este de aceeai fiin cu Dumnezeu i, totui, obiect. In ipoteza n care a avut o existen istoric, susin teosofii, el a fost cu siguran un adept, un Buddha, un om, a crui contiin personal a fost ptruns de contiina Logos-ului i s-a contopit cu aceasta.[13] n urma detarii de principiile inferioare, s-a nscut n Iisus cunoaterea i contiina divin, care l-au ajutat s-i aminteasc de existentele anterioare, ntre altele din Egipt (cf. Ioan 8,58; 10,30). Incapacitatea iudeilor de a distinge ntre contiina divin i cea personal, afirm teosofii, avea s-l conduc pe Iisus la crucificare. Naterea, patimile i nvierea sunt simple alegorii pentru renaterea spiritual a omului i nu au nici o putere justificativ i mntuitoare, ntruct pentru om nu exist nici o alt mntuire dect propria cunoatere". [14] Dup aceea Biserica a fcut din Iisus Hristos un fel de ,,mijlocitor", de ap ispitor", asupra cruia pctoii i-au transferat toate pcatele.[15] Oricum n accepiunea teosofic, credina n Iisus Hristos, Mntuitor istoric nu este inutil daca persoana sa este privit ca ideal, pentru c dragostea fa de ideal conduce la realizarea lui n noi nine.[16] In acest sens, nvtura lui Iisus poate fi un ajutor pentru om, ntruct tot ceea ce a propovduit el a fost dominat de o singur idee: omule, cunoate-te pe tine nsui".[17] Tainele sau sacramentele Bisericii fac i ele obiectul hermeneuticii teosofice, dei nu sunt oficiale. Astfel, apa folosit la svrirea botezului reprezint un simbol al gndirii, iar mprtania simbolizeaz slluirea lui Dumnezeu n om, prin care omul se contopete cu Dumnezeu i devine una cu fiina divin.[18] Dogmele i mrturisirile de credin nu-i au nici un rost pe calea care conduce spre cunoaterea lui Dumnezeu. Adevrul nu este nici pe departe un concept obiectiv, o doctrin sau o mrturisire, ci fundamentul indiscutabil al tuturor lucrurilor, prin urmare Dumnezeu, care poate fi cunoscut i neles doar n interior, subiectiv. Tocmai de aceea, orice comunitate religioas cu predilecie spre dogme care prefer forma coninutului, risc s devin fanatic. Din aceast cauz, credina este independent de orice opinii, dogme, ipoteze sau decizii n fapt, credina este presentimentul contiinei crescnde de sine a adevrului n inima omului.[19] nainte de toate ns, omul trebuie s cread n propriul su sine, pentru c altfel i lipsete fora divin necesar spre a face ca adevratul sine s evolueze n el i s se reveleze.[20] Legat de aceasta, ,rugciunea teosofic" nu este dect un dialog al omului cu sinele superior", cu adevratul su eu. O asemenea rugciune nu nseamn nicidecum o revrsare undeva spre exterior, ci dimpotriv o interiorizare, o ancorare n propriul sine. Biblia nu este dect un manual de tiin ocult, fr nici o legtur cu vreo revelaie divin, dar care conine adevrurile supreme n materie de filosofie a religiilor. Biserica este acuzat c ar fi falsificat Biblia. In aceeai-opinie a teosofilor, Bisericile i confesiunile, datorit credinei i clericalismului lor, se afl foarte apropiate de magia neagr. Ele sunt acceptate de teosofie doar n msura in care se dovedesc a fi un fel de crj pentru subdezvoltai", ,,cluz" spre o religie universal.

1.4 Evaluare
Dup, cum am observat, adepii teosofiei susin c aceast concepie despre lume ar urma s devin i s fie esena, rezultatul i finalitatea oricrei religii. Pentru a justifica aceast pretenie, E F Blavatskaia s-a strduit s descopere sau s nscoceasc tot felul de convergene n materie de doctrin i cult din toate sistemele mistico-esotericognostice, teoriile i religiile. In acest fel, n-au putut fi evitate, nici pe departe, o multitudine de noi interpretri, generalizri etc. n viziunea teosofic, ara de origine a oricrei religii nu poate fi alta dect India; hinduismul i budismul, n formele i coninuturile lor primordiale, au influenat i i-au lsat amprenta asupra tuturor celorlalte religii i culte, prin faptul c le-au comunicat tema central: ndumnezeirea omului prin ilumi-narea eului 33

su divin, realizat n urma transformrii sau purificrii principiilor sale grosiere, respectiv n urma detarii de natura sa uman inferioar, de eul su empiric. Desigur, n calitate de religie universal, cretinismul este inclus i el n sincretismul teosofic. Dar, din pcate, n teosofie nu regsim nici concepia despre existena unui Dumnezeu personal, nici despre Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu ntrupat, nici despre istoria mntuirii omului de ctre Dumnezeu, nici despre iertarea i rscumprarea noastr prin Iisus Hristos. Pentru teosofie, Iisus Hristos nu este nimic altceva dect un ,,iniiat" care tocmai s-a detaat de sinele su inferior, empiric. n accepiunea teosofic, ntreaga nvtur a lui Hristos s-ar putea rezuma la sintagma: Omule, cunoate-te pe tine nsui!" Dup , cum se poate constata, legea karmic teoria rencarnrilor nu sunt dect o expresie sau o form mascat a evoluionismului naturalist. Contemporanul nostru european sau de aiurea, raionalist sau materialist n convingerile sale interioare, nu face dect s ncerce s mpace teoria evoluionist cu teosofia evoluionist.[21] Ocultismul teosofic se adreseaz totdeauna lumii creaturale, creaturii n sine, ci nu lui Dumnezeu Creatorul, lumii lui Dumnezeu. Mai precis, teosofia se plaseaz n afara experienei religioase i n afara lui Dumnezeu.
Bibliografie 1] Vezi D.S, Sarma, Hinduism,through theAges, Bombay, 1956, p. 114. 2] J. Frohnmeyer, Die theosophische Bewegung, ihre Geschichte, Darstellung und Beurteilung, Stuttgart, 1923, p. 7 sq. 3] J.N. Fahrquhar, Modern Religious Movements in India, New York 1915, p. 220, 227: 4] C.S. Braden, These AJso Believe: A Study of Modern American Cults and MinorityReligiousMovements,, New York, 1949, p. 235 sq. 5] Cf. J.N. Fahrquhar, op.cit., p. 233 sq. 6] Vezi M. Lutyens, Krishnamurti. The Years ofA wakening, London, 1975, p. 12 sq., 140. 7] J,N. Fahrquhar, op.cit., p. 267. 8] J. Frohnmeyer, op.cit., p. 18. 9] Uezi D.S. Sarma, op.cit., p. 115 sq.; J. Frohnmeyer, op.cit., p..17 sq. 10] J.W. Hauer, Werden und Wesen derAnthroposophie. Eine Wertung und eine Kritik, Stuttgart, 1922, p. 116 sq. 11] F. Hartmann, Die weisse undschwarzeMagie, 1894, p. 82. 12] Ibidem, p..'32.. 13] F. Hartmann, Mysterien, Symbole und magisch wirkende Kr fte, 1902, p. 113. 14] Idem, Jehoshua, derProphet von Nazareth, 1897, p. 14 sq. 15] Idem, Mysterien..., p. 59.16] Idem, Die weisse..., p. 180. 17]-Idem, Jehoshua..., p. 110. 18] F. Hartmann, Die Symbole der Bibel und der Kirche, 1921, p. 65. 19] Idem, Die weisse..., p. 98 sq. ao 20] Idem, Mysterien..., p. 167 21] Vezi N. Berdjaev, Der Sinn des Schaffens. Versuch einer Rechtfertigung des Menschen, Tiibingen, 1927, p. 330 sq.

2. Antroposofia
2.1. Istoric

,,Societatea antroposofic", ntemeiat n anul 1913, este foarte strns legat, n apariia i evoluia ei de viata i opera lui Rudolf Steiner. R. Steiner s-a nscut la 27 februarie 1861 n orelul Kraljevec de la grania Imperiului austro-ungar din vremea aceea. Trei sunt trsturile principale care 1-au 34

marcat pe tnrul Steiner nc din anii copilriei sale. In primul rnd, acesta manifesta multe triri cu un caracter ocult, ca i relaii cu spirite ale celor decedai i ale naturii. In al doilea rnd, se remarc atracia sa foarte puternic fat de catolicism, dar mai ales fa de limba latin cultic i cult n general.[22] O a treia trstur esenial a constituit-o interesul su mare fa de tiinele naturii i tehnic. Astfel, el considera c geometria reprezint argumentul i justificarea acelor lucruri invizibile", ntruct cu ajutorul geometriei se poate cunoate tot ceea ce doar sufletul experiaz, prin propriile sale fore i capaciti. Prin intermediul ei, spune el mai departe, se simte ndrepttit s vorbeasc n aceeai msur despre lumea spirituala trit de el nsui i de lumea material, simual.[23] De altfel, nc din perioada anilor de coal, R. Steiner s-a strduit s demonstreze unitatea acestor dou lumi. In acest sens el pretinde c i-au fost de mare ajutor mai ales operele lui Kant, Hegel, Fichte i scrierile morfologice ale lui Goethe. Pentru a putea edita ntreaga oper a lui Goethe n domeniul tiinelor naturii, n anul 1890, R. Steiner se mut de la Viena la Weimar, unde va ncepe un nou capitol n viaa sa. Aici are posibilitatea de a cunoate o serie de personaliti foarte influente din sfera vieii sociale i tiinifice. In acelai an, la Facultatea de filosofie a Universitii din Rostock, i depune teza de doctorat i devine doctor n filosofie cu o lucrare avnd ca tem teoria cunoaterii. Lucrarea a fost dup aceea publicat sub titlul Adevr i tiin (1892). Pe lng editarea acelor lucrri ale lui Goethe, R. Steiner coordoneaz i editarea lucrrilor unor clasici (Schopenhauer, Jean Paul, Wieland, Uhland). De asemenea, el nsui scrie cteva lucrri, . dintre care cea mai important este Filosofia libertii (1894). De fapt, aceast ultim lucrare este naintat de ctre Steiner Facultii de filosofie a Universitii din Jena ca lucrare de abilitare pentru o carier universitar. Ea a fost ns respins de ctre Universitate, aa nct intenia sa de a deveni profesor universitar a fost compromis pentru totdeauna. Dup ce eueaz i n ncercarea de a ocupa un post in redacia-feuilleton a unui cotidian vienez, R.Steiner preia n anul 1897, mpreun cu O.E. Hartleben, editarea unei reviste de literatur. Revista aceasta, pe care o va conduce pn n 1900, se intituleaz Magazin pentru literatur". Pentru a o conduce, n anul 1897, se mut de la Weimar la Berlin, unde n 1898 cunoate o vduv foarte bogat, Anna Eunike, eu care se cstorete.[24] Urmeaz n continuare primele sale contacte cu teosofia, cnd o cunoate pe Marie von Sivers cstoria sa trecnd ntr-un plan secundar. Marie devine cea mai apropiat colaboratoare i confident a sa, iar, dup ce Anna Eunike (Steiner) moare n anul 1911, n 1914 se va cstori cu aceasta. nc nainte de aceast a doua cstorie, are loc convertirea sa la teosofie, fapt absolut surprinztor pentru toi prietenii i colaboratorii si. n urma ctorva prelegeri inute n casa contelui Brockdorf i a altor cteva contacte ulterioare, R. Steiner accept funcia de secretar general al nou-nfiinatei secii germane a Societii teosofice. Aceast misiune o preia mpreun cu Marie von Sivers. Totui, nu dup mult vreme datorit ncercrilor sale de a transfera accentul de pe motenirea hinduisto-budist, agreat de A. Bessant, pe o hristosofie sui generis, despre care vom vorbi puin mai ncolo, este exclus din Societatea teosofic n anul 1913. In acelai an ntemeiaz Societatea antroposofic, fiind urmat de cei mai muli dintre teosofii germani. Chiar n anul fondrii noii societi, R. Steiner ncepe construirea cldirii centrului mondial al antroposofiei, cunoscut sub numele de Goetheanum, la Dornach - Elveia. In mare, cldirea a fost terminat nainte de izbucnirea primului rzboi mondial Amenajarea interioar s-a fcut n timpul anilor de rzboi, n chip ciudat, cu participarea inclusiv a colaboratorilor din acele ri aflate n conflict. Inaugurarea oficial a centrului a fost fcut n anul 1920. Aici i va ncepe activitatea Universitatea Liber pentru tiina Spiritual." Ins, chiar n noaptea de Revelion (1922-1923), aceast construcie artistic din lemn cade prad unui incendiu, fiind distrus n totalitate. Comunitatea antroposofic este marcat profund de acest eveniment, fapt ce l determin pe discipolul i biograful lui R. Steiner, Rudolf Meyer, s scrie despre o aa-numit prob de foc" a Societii 35

antroposofice similar cumva probei de foc pe care trebuie s o treac orice novice pe parcursul iniierii sale oculte.[25] R. Steiner nu va mai putea asista la reconstrucia celui de-al doilea Goetheanum. Reuete doar s ntocmeasc proiectul cldirii din beton n locul celei iniiale din lemn dup care moare. In paralel cu ridicarea noii cldiri a centrului mondial al an-troposofiei, se constat o, anumit sectarizare a Societii antro-posofice, evident pn astzi. Sub impactul prbuirii societii secolului al XIX-lea ntr-un rzboi cu urmri imprevizibile mai nainte, R. Steiner dezvolt sau schieaz conceptul unui nou tip de societate. In viziunea sa, contradiciile de genul capitalism-socialism trebuie depite. Astfel, el pledeaz pentru instituirea unei structuri tridimensionale, aa nct cele trei domenii, politica economia i cultura s devin independente. Dei fondeaz o Micare pentru structura tridimensional", aceasta nu gsete totui suficient rezonant, datorit hiurilor revoluionare de dup 1919. Mai trziu, anumite fundaii antroposofice, cum ar fi colile Waldorf, cmine etc. vor ncerca s pun n practic acest tip de structur. Imediat dup sfritul primului rzboi mondial in 1919, R. Steiner fondeaz prima coal Waldorf, finanat de ctre adeptul su Emil Molt, proprietarul fabricii de tutun Waldorf din Stuttgart. Iniial, aceasta a fost ntemeiat pentru copiii angajailor fabricii.Asemenea tuturor colilor Waldorf pn astzi, aceast coal aplic pedagogie dezvoltat de nsui R. Steiner, structurat pe conceptul acestuia despre evoluia omului. Datorit conflictelor interne aprute ntre membrii comunitii antroposofice, R. Steiner, se vede obligat s desfiineze Societatea antroposofic i, n- anul 1923, s ntemeieze o nou societate, i anume Societatea general antroposofic, pe care o va conduce el nsui. In pofida acestui fapt, dup moartea sa survenit la 30 martie 1925 la Dornach, vor continua toate aceste dispute interne n interiorul comunitii. Nu se cunoate nici astzi cauza morii sale, dei anumii adepi susin c ar fi fost otrvit.[26] Succesorul lui R. Steiner la conducerea Societii antroposofice a fost numit Albert Steffen. In Germania, ntre anii 1935-1945, antroposofia a fost interzis. In prezent, alturi de Dornach, centrul antroposofiei este considerat oraul Stuttgart. De prin anul 1970, mai ales n rndul tinerilor antroposofi, a aprut un fel de antroposofie alternativ". Pornind de la premisa acelei structuri tridimensionale sociale" a lui Steiner, aceste cercuri juvenile, aflate parial n competiie, i desfoar activitatea n special n domeniul politico-social-ecologic.[27]

2.2. Doctrin 2.2.1. Antropologia


Antropologia i cosmologia antroposofic se afl ntr-o relaie de interdependen, dat fiind convergena existent a macrocosmosului i microcosmosului. Sferelor cosmice le corespund diferitele nveliuri corporale care, la fel ca n antropologia indian, nfoar nucleul sau esena personal (atma). Terminologia antroposofic este similar celei teosofice, care i-a nsuit o parte dintre denumirile indiene, n vreme ce alte noiuni au primit o semnificaie proprie. Totui, R. Steiner nu vorbete despre atma. Rmnnd consecvent conceptului apusean de supraevaluare a individualitii omului, el se contrapune conceptului budist de dezindividualizare. In concepia sa despre o via pmnteasc ciclic", trei sunt nveliurile corporale care nfoar eul spre exterior. Este vorba, mai nti, de trupul astral, aa-numitul sediu al poftelor i patimilor, deasupra cruia se plaseaz trupul eteric, care cuprinde. n sine temperamentele i trsturile de caracter, i in cele din urm trupul fizic. Aceast concepie i las amprenta asupra modului n care trebuie educat copilul i asupra pedagogiei n general: n primii apte ani de via, se configureaz trupul fizic, de la 7 pn la 14 ani temperamentul i caracterul (trupul eteric), iar ntre 14-21 ani poftele i 36

patimile (trupul astral). Finalitatea vieii omului nu se reduce, ns, la aceasta, ci const n evoluia eului i a dimensiunilor spirituale superioare.[25] In viziunea lui Steiner, trupul fizic face legtura dintre om i domeniul mineralic; el este tot ceea ce apare ca vizibil, perceptibil i cuantificabil n om. El nu se poate, conserva, nu poate supravieui fr o legtur cu alte domenii sau structuri fiiniale superioare. Tocmai de aceea, cnd acestea l prsesc, la moarte, el se dezintegreaz. Trupul eteric ar putea fi definit i ca trup al vieii, ntruct aici i au sediul funciile vitale, cum ar fi metabolismul, respiraia etc. Acesta l leag pe om de domeniul vegetal. Urmtoarea structur superioar a fiinei umane o reprezint, dup cum am spus, trupul astral sau trupul sufletesc, care-l pune pe om n legtur cu domeniul animal. Aici, contiina este asemntoare unui somn plin de vise, o stare n care apar imagini, dar nu imagini ale unor obiecte, ci simboluri. Foarte prezente n aceast structur sunt diferitele afecte, precum iubirea i ura, mnia, teama i groaza, ca i instincte i impulsuri interioare. Totui, structura suprem a fiinei, pe care doar omul o primete pe pmnt, o reprezint eul, contiina. Aceasta l face practic, pe om s fie om i s se simt om, fcndu-i legtura cu domeniul spiritual i divin. Eul acesta coboar de undeva din sferele spirituale, se ncarneaz'', i nu face acest lucru doar o singur dat, ci de mai multe ori pe parcursul evoluiei sale. Domiciliul su- este n lumea spiritelor, de fiecare dat se ntoarce acolo - un intervalul dintre rencarnri, aici ocup locul cel mai de jos n rndul ierarhiilor fiinelor spirituale. Steiner prezint, n acest sens, chiar o succesiune ierarhic detaliat a fiinelor spirituale, pornind de la ngeri i arhangheli pn la heruvimi i serafimi. Dac cele trei structuri fiiniale inferioare (trupul fizic eteric i astral) sunt motenite de ctre copii, de la prini, eul n schimb coboar de fiecare dat, la o nou natere, pe pmnt din sferele spirituale, respectiv ptrunde n planul fizic, unde va fi nvluit ntr-un nou corp. Doar omul nzestrat cu un eu, cu o contiin i individualitate este responsabil pentru faptele i aciunile sale, pentru c eu1 este cel care produce i acumuleaz karrna. Impovrat de aceast karma, de bilanul plus-minus al ntregii viei, eul actual va fi obligat s se rencarneze mai trziu, primind o nou existen. In fapt, bilanul existenei anterioare configureaz existena actual.[29] Karma prestabilete, n mod evident, condiiile cadru pentru existena viitoare, aptitudinile, capacitile i predispoziiile, dar i anumite nenorociri, cum ar fi boala, handicapul sau chiar moartea prematur. Prin urmare, destinul omului nu este nici opera hazardului i nici lucrarea unui Dumnezeu, ci consecina unei rationaliti stricte, a unui condiionism absolut, a unei relaii implacabile ntre cauza i efect. Potrivit concepiei antroposofice, totui aceast realitate nu poate fi perceput dect prin intermediul ,,tiinei spirituale", prin mijloace suprasenzoriale. Pentru cei din afara , sferei antroposofice, n schimb, karma nu este altceva dect o ficiune, o ,,evoluie fictiv de ordin cosmic".[30] n accepiunea lui Steiner, tot rul asumat i acumulat de cineva pe parcursul unei existente sau alteia trebuie ispit, consumat pe parcursul existentelor ulterioare. Nu exist nici un Dumnezeu ispitor sau ierttor, de unde rezult c antroposofia se nscrie pe linia acelor micri religioase care propun un eliberarea sau mntuirea omului prin sine nsui.[31]
Bibliografie 22] R. Steiner, Mein Lebensgang,-, mit einem Nachwort hrsg. von Marie Steiner, Dornach, 1983, pp. 21-22. 23] lbidem, p. 17. 24] Ibidem, pp. 277-278. 25] R. Meyer, Rudolf Steiner. Anthroposophie: Herausforderung im 20 Jahrhundert, Stuttgart, 1978, p. 188. 26] Vezi J. Badewien, Anthroposophie. Eine kritische Darstellung, Konstanz, 1988, pp. 30-31. 27] H. Reller, M. Kiessig (Hrsg.), Handbuch. Religiose Gemeinschaften, Freikirchen, Sondexgemeinschaften, Sekten, Weltanschauungen, Nlissionnierende Religionen des Ostens, Neurelibbionen, Giitersloh, 1985, p. 390. 28] Cf. R. Steiner, Die Theosophie des Rasenkreuzers, Dornach, 1962, p. 30.

37

29] Cf. R. Hummel, Reinkarnation. Weltbilder des Reinkarnationsglaubens und das Christentum, MainzStuttgart, 1988, p. 91. 30] Vezi K. Prange, Erziehung zur Anthroposophie. Darstellung und Kritik der Waldorfpadagogik, Bad Heilbrunn, 1985, p. 21. 31] J. Badewien, Anthroposiphie..., p. 68sq.; 116 sq.

1. Pedagogia ,,terapeutic": coala Waldorf


de Preot Prof.dr. Nicolae Achimescu ,,coala liber Waldorf a fost inaugurat la 7 septembrie 1919, fiind construit n urma colaborrii dintre R. Steiner i directorul general al Fabricii de igri Waldorf-Astoria din Stuttgart, Emil Molt (1876-1936), care a suportat toate cheltuielile pentru aceast investiie. La deschidere, coala avea 252 de elevi, dintre care 191 erau copii ai angajailor fabricii. Steiner a ocupat funcia de director al acestor coli pn la moartea sa, in anul 1925. In acel an existau deja n Germania dou asemenea coli, iar n Olanda i Anglia cte una. In anul 1938, cele opt coli Waldorf din Germania au fost interzise. n acelai an, n alte ri mai funcionau nc paisprezece asemenea coli. In opinia lui Steiner, menirea acestor coli este de a educa i forma oameni liberi, independeni de ordinea politic i social existent, ntruct doar un om liber are capacitatea de a conferi n permanen noi fore ordinii sociale prezente. [67] Pedagogia Waldorf i are rdcinile n pretinsa tiin spiritual antroposofic, dei R. Steiner susinea c coala Waldorf n-ar urma linia unei anumite concepii religioase sau filosofice.[68] Pedagogia propus de Steiner corespunde perfect concepiei sale despre evoluia n trei etape a omului. Fiecare dintre aceste etape se deruleaz pe parcursul a cte apte ani. In perioada dintre 1-7 ani se formeaz trupul fizic. Educaia primit n familie i grdini n acest interval nu este altceva dect un ajutor pentru ntruparea acestui element fizic al omului. In acest capitol al vieii, organele senzoriale devin funcionale. De asemenea, tot n aceti ani, ntre forele spirituale se dezvolt voina, cu ajutorul creia copilul i formeaz trupul fizic n aa fel nct acesta s devin utilizabil pentru restul vieii. Desigur, pentru cei din afara antroposofiei, acest lucru sun bizar. Steiner i argumenteaz aceast tez astfel: n primii ani de viat, copilul nu face altceva dect s imite. Imitarea unei atitudini, limbi i gndiri corecte este, la rndul ei, un rezultat al voinei. Realizarea acestui lucru l elibereaz pe copil respectiv trupul su, din acel ciclu determinist ereditar. Copilul vrea s mearg i s stea n picioare, motiv pentru care, cu ajutorul voinei sale, se remodeleaz scheletul, musculatura i sistemul su nervos, n aa fel nct aceast voin se materializeaz n actul respectiv. n acest mod pe parcursul primilor apte ani de via, toate organele vitale se transform, se remodeleaz. Ultimul organ care trebuie remodelat este dentiia, dar ntruct dinii sunt mineralizai, aceasta trebuie refcut, reconstruit. Dup toate aceste mutaii n plan fizic, urmeaz o nou etap, intre 7-14 ani, cnd copilul acioneaz mai mult n planul sufletesc, cnd devine apt pentru educaie, pentru coal.[69] Odat cu naterea trupului eteric vor trebui cultivate i dezvoltate sentimentele copilului. In aceast faz, copilul intr sub tutela unei autoriti, reprezentat de profesor, care l va conduce pn la urmtoarea etap a vieii. Profesorul i exercit autoritatea prin predarea cunotinelor pe care tnrul le va asimila. n aceti ani, elevii nu utilizeaz nici un fel de manuale, ci nva doar n funcie de ceea ce li se pred i dicteaz. Dac este cazul, profesorul i poate impune autoritatea, inclusiv prin pedepse corporale.[70] 38

R. Steiner atrage, de asemenea, atenia c n perioada cuprins ntre 7-14 ani, copiii nu dispun de capacitatea de evaluare, motiv pentru care recomand s nu fie expui unor asemenea situaii.[71] Aceast capacitate de evaluare a copilului apare, n concepia lui Steiner, progresiv, abia dup nceputul pubertii, ntre 14-21 ani, adic dup naterea trupului astral. Ctre sfritul perioadei de colarizare se dezvolt eul sau individualitatea omului, care marcheaz i sfritul vrstei juvenile. Pe la 19 ani, tnrul triete o experien interioar profund, el ncepe s neleag ceea ce i dorete de la via, are o imagine clar despre destinul su profesional i ncepe s cultive relaii de prietenie cu cei din jurul su.[72] n cadrul colilor Waldorf, totul se fundamenteaz i orienteaz n funcie de antropologia lui Steiner: materiile care se predau la nivelul unei clase, metoda pedagogic utilizat, ba chiar n ornamentaia slilor de clas i coridoarelor. Este limpede c, n aceste condiii coala Waldorf, care se autointituleaz liber, nu este nici pe departe liber. Ea prescrie exact ceea ce este bine i ceea ce este ru pentru copii: nici un fel de pinue-nutella pentru copil, ... absolut nici un fel de produse artificiale... nici un fel de carne... nici conserve... nici cartofi... nici mbrcminte artificialnici jucrii din plastic... nici creioane colorate, carioca sau pixuri cu past nici fotbal, nici radio-casetofoane... nici ketchup... nici coca cola... nimic!.... nimic!.... nimic! i, desigur, lista ar putea continua: nici un fel de televizor, nici un fel de filme n cadrul programului de educaie, nici un fel de jocuri pe calculator n timpul liber etc.[74] Tot la fel, vacanele de var, n timpul crora elevii scap pentru cteva sptmni de sub influena colii i a profesorilor, sunt privite de ctre pedagogii colilor Waldorf ca un real pericol.[75] Dup cum se poate observa, n acest mod, copiii sunt crescui, stigmatizai i dirijai pe baza unei cunoateri i experiene cu un caracter ocult, pe baza unei structuri de evaluare, de multe ori, necunoscut prinilor i autoritilor statului. ntreaga perioad de colarizare i viata particular a copiilor sunt inute sub un control strict. Fundamentele unei asemenea pedagogii stranii exclud dialogul cu oameni de tiin care mprtesc alte principii, ele nu in seama de cunotinele pedagogice i psihologice din afara sceptrului antroposofic. De aproape un secol, ele nu sunt aduse n mod clar i fr echivoc la cunotina publicului larg.

2. Evaluare
n pofida numrului relativ mic de adepi, Societatea antroposofic" exercit asupra multora o mare for de atracie. Reprezentanii antroposofiei susin c aceast concepie despre via ar putea fi de mare ajutor, n multe privine, omului, modern prin exerciiile de meditaie pe care le propune. Oferta ei ncearc s depeasc gndirea mecanicist contemporan, acordnd o mai mare atenie spiritualului n fata materialului. In acelai timp, antroposofia se strduiete s contrapun diversificrii tiinelor contemporane un sistem de gndire global, un sistem universal bine structurat, n cadrul cruia tiinele naturale i spirituale, omul i ntreaga planet, trecutul, prezentul i viitorul se constituie ntr-un ntreg perfect. In plus, susin mentorii acestei societi oculte, antroposofia este singura cale care ar permite omului accesul spre sferele suprasenzoriale.[76] Dup cum am vzut, antroposofia include i anumite elemente biblice in structura ei. Detandu-se de teosofie, R. Steiner pretinde ca, n centrul concepiei sale despre lume se afl Hristos. [77] n baza impulsului hristic pe care l primesc, umanitatea i cosmosul i pot atinge scopul. Desigur, ntr-un fel acest lucru sun pozitiv, ca i aprecierea c vechile religii nu sunt dect o preistorie a lui Hristos, o pregtire sau pedagogie pentru venirea lui Hristos. Exist, ns, multe puncte divergente ntre credina cretin i gndirea antroposofic. Astfel, pentru cretini, Dumnezeu este creatorul tuturor celor vzute i nevzute, care poate fi experimentat de ctre creatur, prin credin, ca un Tu personal. n schimb, n concepia antroposofic, nu exist nici o relaie de tipul Creator-creatur, ci o 39

relaie n genul spiritual-material. Dup cum s-a putut observa, accesul omului spre spiritual trebuie realizat de el nsui, etapizat, prin aa-numita cunoatere a lumilor superioare. Istoria relaiei lui Dumnezeu cu omul, reprezint n concepia biblic, un dialog permanent ntre Creator i creatur. Aceast relaie i atinge apogeul i finalitatea n ntruparea Cuvntului lui Dumnezeu, n Iisus Hristos. Reprezentanii antroposofiei privesc, dimpotriv, istoria omului ca o materializare progresiv, dup care, odat cu venirea lui Hristos, urmeaz spiritualizarea acestuia. Noul Testament reprezint mrturia principal n ce-L privete pe Iisus Hristos, omul din Nazaret i Fiul lui Dumnezeu, Care a fcut cunoscut iubirea chemtoare i plin de iertare a lui Dumnezeu, ajuns la plintate prin moartea i nvierea lui Hristos nsui. In viziunea lui R Steiner, ns, Iisus era doar o ,,entitate" bizar i complex constituit, n care s-a ncarnat o scurt perioad de timp, pe pmnt, acel spirit solar superior" numit Hristos". In acelai plan, ntruparea, viata i moartea lui Hristos se constituie n punctul central al istoriei umanitii i cosmosului, ca i n cotitura evoluional spre lumea spiritual. Aparent, semnificaia unic a lui Hristos n istoria omenirii capt un accent deosebit. i, la fel de aparent, antroposofia ncearc s accepte domnia lui Hristos cel nviat asupra ntregii creaii.[78] Totui, conceptele antroposofice au mai de grab, un caracter ontolog dect unul soteriologic, mntuirea nu se realizeaz prin intermediul vreunui Dumnezeu ci prin forele proprii, prin sine nsui. Antroposofia elimin doctrina biblic despre pcat i harul divin, aducnd n prim plan noiunile de karma i rencarnare. Omul urmeaz s ajung la desvrire, pe parcursul unui ciclu nedefinit de rencarnri, fr intervenia vreunui ajutor divin. Este vorba de o autoeliberare.[79] Pe de alt parte, autoritatea Bibliei, n calitatea sa de Cuvntul lui Dumnezeu, nu este perceput ca o mrturie inegalabil despre Persoana i lucrarea lui Iisus Hristos, ci este pus, prin semnificaia ei, n ceea ce privete cunoaterea ,spiritualului", ntr-o relaie paralel cu autoritatea pe care a avut-o la nceputul epocii moderne vechea carte", a lui Aristotel, pentru cercetarea naturii. Dup cum concluziile lui Aristotel n aceast privin au fost depite n urma unei cercetri directe a fenomenelor naturale, tot la fel acum, in concepia lui R. Steiner, cele afirmate n Biblie sunt depite i trebuie reinterpretate n contextul cercetrii" tiinifico-spirituale a spaiului suprasenzorial, a domeniului divinospiritual.[80] Dac avem n vedere faptul c noua revelaie" propus de ctre Steiner este fcut accesibil prin pretinsa cercetare a spiritului i prin decriptarea ,,Croniciiakasha, nu trebuie s ne surprind deloc faptul c vechea revelaie, Biblia, este neleas ca o scriere secret, consacrat n sensul ei cel mai profund doar celor iniiai.[81] n aceeai msur, nu trebuie s fim surprini de faptul c R. Steiner nu recunoate lucrrile de exegez ale teologilor Bisericii, ci le respinge ca pe unele lipsite de importan, cu o tent materialist i prea puin utile.[82] Dup cum am amintit, colile de tip Waldorf i pedagogia acestora nu sunt altceva dect opera lui R. Steiner. Totui, mentorii actuali ai acestor coli susin c relaia dintre aceste coli i antroposofie este una pur formal, ea privete doar metoda pedago-gic utilizat, nu i coninutul. De asemenea, se argumenteaz c materialul de predare, ca i programul zilnic, n-ar avea nici o legtur cu antroposofia. Este adevrat, nu exist nici o disciplin predat n aceste coli, care s se intituleze ,,Antroposofia". Dar, nsui R. Steiner afirm tranant: Chiar dac nu se pred n mod teoretic antroposofie, trebuie s ne strduim n aa fel ca aceasta s fie prezent, pe ct posibil, n planul de nvmnt, s se regseasc n acesta".[83] ntr-un alt loc, Steiner devine chiar mai explicit: Prin urmare, nu ne-am propus s crem n mod cert o coal absolut antroposofic... ci s includem antroposofia in practica pedagogic. [84] Aadar, n colile Waldorf nu se face referin direct la antroposofie, dar aceast ideologie este prezent implicit, i ntr-o form masiv n cadrul acestora. [85]

40

3. Bibliografie [67] R. Steiner, Aufsatze uber die Dreigliederung des sozialen Organismus und zur Zeitlage, Dornach, 1961, p. 37. [68] Idem, Gegenwartiges Geistesleben und Erziehung, Dornach, 1973, p. 203. [69] Cf. Stefan Leber (Hrsg.), Die Pedagogik der Waldorfschule und ihre Grundlagen, Darmstadt, 1983, pp. 7 sq., 53-72. [70] Vezi R. Steiner, Anthroposophie und Padagogik, in: Anthroposophische Menschenkunde und Padagogik, Dornach, 1979, p. 118. [71] Cf. E.A. Karl Stockmeyer, op.cit., pp. 56, 130. [72] Stefan Leber (Hrsg.), op.cit., p. 113. [73] Fritz Beckmannshagen, Rudolf Steiner und die Waldorfschule. Eine psychologisch-kritische Studie, Wuppertal, 1984, p. 39 sq. [74] Ibidem, p. 25. [75] E. Worel, Jugendanthroposophie? - Ein Versuch.. Bericht von einer Sommerwoche, Erziehungskunst, 1984, p. 49. [76] H. Reller, M. Kiessig (Hrsg.), Handbuch..., p. 418. [77] Cf. J. Badewien, Reinkarnation, p. 98 sq. [78] Cf. Efeseni 1,20 sq.; Filipeni 2,9-11; Coloseni 1,15 sq. [79] Vezi H. Reller, M. Kiessig (Hrsg.), Handbuch..., p. 419. [80] R. Steiner, Bibel und Weisheit, Dornach, 1943, p. 11. [81] Ibidem, p. 20. [82] R. Steiner, Das Lukas-Evangelium, p. 178. [83] E.A. Karl Stockmeyer, op.cit., p. 335. [84] Ibidem, p. 343. [85] Vezi J.Badewien, Waldorfpadagogik-eine christliche Eryiehung? Zur Rolle der Antroposophie an den Waldorfschulen, Konstanz, 1987, p.36.

41