Sunteți pe pagina 1din 2

Pe linia...de plutire Pe linia de plutire Acestui univers neinceput, Mi se zaresc pasii... Ce aluneca in abis.

Prin fum albastru, Respiratia se aude Ca lava unui vulcan activ. Uneori, tintesc anii Ce zboara ca un pescarus insingurat Si atinge pielea transparenta _ Al infinitului final. In alte zile, Impusc existenta durerii Ingropata in mormantul de piatra, pacatos Al inimii mele ; Vise zdrobite ca insectele Sub talpa grea, de cruzime A raului. Si ma trezesc din cosmarul realitatii, Si-ncep sa plang, ca un copil Ce sunt In sufletul meu S-a iscat o vijelie atat de mare Atunci ai coborat TU Cu aripi mari puf de lumina Ai venit cu soapte aurii, Presarate cu praf stelar. Mi-ai luat mana pagana Si m-ai invatat sa cant la harpa, Precum ploile la pianul ferestrei Divinede har. Printre corabiile rasturnate, Ale acestei lumi Legata in lanturi Inchise in infern, Ai potolit ura si regretul Din sufletul meu. Ai facut din neant lumina, Din intuneric o inima, Nu de piatra ,ci de carne Fiinta mea ,toata ti -o -nchina Acum, Pot sa mangai ciute cu ochi de roua Sa vad cum curcubeele adorm, In bratele ploilor de vara Apoi M-ai invatat Sa vad soarele Ascuns in gingasia unui suras de copil Disparand printre spicele de soare, Mi-ai cules amintirile Din sertarele sufletului, Le-ai parfumat cu apa de roze, Asezandu-le

In Cartea Ta Alina Malinas, Beclean pe Somes