ELEMENTE CONSTRUCTIVE COMUNE INSTALATII NAVALE Instalatiile navale de bord au mai multe elemente constructive comune, dintre care

: tevi rigide si racorduri flexibile; armaturi de imbinare, care servesc la asamblarea tevilor intre ele, cu organele de inchidere si reglaj sau cu masinile hidraulice si cu tancurile de depozitare a fluidelor de lucru; partile fasonate ale tubulaturii (fitinguri), folosite pentru ramificare, racordare sau schimbari de directie; armaturi pentru reglarea sau intreruperea circulatiei fluidelor; masini hidraulice care servesc la trecerea energiei mecanice in energie hidraulica ; masini mecanice care servesc la transmiterea energiei mecanice in forma si directia ceruta de organul de lucru; transmisii si dispozitive de conducere a functionarii masinilor, mecanismelor, armaturilor de inchidere si a altor elemente ale instalatiilor de bord; aparate pentru masurare, control functional si semnalizare; tancuri de depozitare, butelii tancuri de consum si alte recipiente si rezervoare; suporti pentru fixarea tuburilor si armaturilor pe elementele structurale ale corpului navei; compensatoare de dilatatie si comprimare a conductelor. Ca dimensiune caracteristica a sectiunii interioare de trecere a unei tevi pentru instalatii, a unei armaturi si a altor elemente de trecere a fluidelor, se foloseste diametrul nominal Dn, exprimat in milimetri. Un alt parametru caracteristic al tubulaturilor si armaturilor este presiunea nominala pn, exprimata in bari. Presiunea nominala este presiunea maxima admisibila de functionare a unui element de instalatie. Fluidele de lucru din instalatiile navale pot fi: apa rece sau calda, de mare sau dulce; abur; aer la diverse presiuni; freon; amoniac; solutiile in apa ale unor saruri; substante spumogene; produse petroliere; uleiuri de ungere si de actionare hidrostatica; bioxid de carbo 19219d318t n. Agresivitatea lor fata de tubulaturi si armaturi, viteza de curgere, temperatura si presiunea sunt diferite, deci si materialele utilizate trebuie alese in mod corespunzator. 5.4.1. TEVI Pentru realizarea traseelor de tubulaturi se utilizeaza tevi de diferite tipuri de materiale si sectiuni. 5.4.1.1. Tevi din otel a. La instalatiile de balast - santina, circuitele de racire a agregatelor frigorifice, ambarcare combustibil, ungere, sonde si aerisiri, scurgeri de pe punti, scurgeri generale, alimentare cu apa sanitara si incalzire cu apa (care nu depasesc presiunea de lucru de 5 bari) se utilizeaza tevi din otel, sudate longitudinal, pentru constructii, tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii si tevi din otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii. Pentru Dn 400 . Dn 1000 se utilizeaza tevi din otel, sudate elicoidal, pentru uz general

5.4.1. TEVI Pentru realizarea traseelor de tubulaturi se utilizeaza tevi de diferite tipuri de materiale si sectiuni. 5.4.1.1. Tevi din otel a. La instalatiile de balast - santina, circuitele de racire a agregatelor frigorifice, ambarcare combustibil, ungere, sonde si aerisiri, scurgeri de pe punti, scurgeri generale, alimentare cu apa sanitara si incalzire cu apa (care nu depasesc presiunea de lucru de 5 bari) se utilizeaza tevi din otel, sudate longitudinal, pentru constructii, tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii si tevi din otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii. Pentru Dn 400 . Dn 1000 se utilizeaza tevi din otel, sudate elicoidal, pentru uz general. b. La instalatiile care depasesc presiunea de lucru de 5 bari (aer comprimat, frigorifice, abur, actionari hidraulice, stingere incendii cu apa, abur, bioxid de carbon, spuma etc.) se utilizeaza tevi din otel, fara sudura,

Pentru instalatiile fara solicitari mecanice se folosesc tevi din aliaj CuZn obisnuit. freon si amoniac (instalatii frigorifice) si produse petroliere. In functie de clasa tubulaturii se utilizeaza urmatoarele imbinari nedemontabile: imbinari sudate cap la cap clasa 1 cu patrundere completa pe adancime cu masuri speciale pentru asigurarea calitatii radacinii (inel metalic sau fuzibil) pentru instalatiile de abur.3. Imbinarile nedemontabile pot fi sudate. combustibil cu 7<p<16 bari si 60<t150C si instalatiile aer. racire.alama. fara masuri speciale pentru asigurarea calitatii radacinii pentru instalatiile de abur. cu armaturile. se folosesc elemente de imbinare demontabile si nedemontabile. cu fitingurile sau pentru racordarea la peretii tancurilor si la invelisurile corpului navei. lipite sau incleiate. 5. Tevi rotunde. Tevi din mase plastice Se folosesc pentru tubulaturi de apa dulce (instalatii sanitare) sau de aer (ventilatie. imbinari sudate cap la cap clasa 2 cu patrundere completa pe adancime. . in cazul lipiturilor el este un metal cu temperatura de topire mai scazuta decat a celui de baza (otel . In functie de clasa instalatiei cele mai uzuale sunt: flansele cu gat pentru sudare in capul tevii clasa. stingere cu apa).4.2. Dintre cele demontabile cea mai mare raspandire au capatat imbinarile cu flanse aplicabile la conductele metalice si nemetalice. abur (incalzire). ulei hidraulic cu 16<p<40 bari si 200<t300C. 2.santina. 5. 3 la Dn 32 mm si pentru toate diametrele nominale la instalatiile care nu sunt de clasa 1 si 2.1. Imbinarile cu mufe. 5. intarite pentru clasele 1 si 2 si folosind teuri forjate pentru clasa 1. trase sau laminate la rece. Imbinari de colt cu racorduri neintarite pentru clasa 3. ELEMENTE DE IMBINARE Pentru imbinarea tevilor intre ele. ulei hidraulic cu p>40 bari sau t>300C.1. trase din aliaj de Cu . imbinari cu mansoane sudate pentru clasele 1. coturi si reductii filetate se utilizeaza pentru instalatiile de clasa 3 cu diametrul exterior  57 mm cu exceptia tubulaturii pentru medii fierbinti. Tevi rotunde.cositor etc.Zn La instalatiile de incalzire din tancurile de marfa ale navelor petroliere si pentru tevile schimbatoarelor de caldura se utilizeaza tevi din Cu Zn 28 Sn 1 cu rezistenta la coroziune mult mai buna decat a tevilor din alama obisnuita. in functie de materialul de adaos folosit.4.2. aer comprimat (actionari pneumatice). gaz. trase din cupru Se folosesc pentru tubulaturi cu: apa de mare si apa dulce (instalatii de balast . si tevi din otel fara sudura. combustibil cu p>16 bari sau t > 150C si instalatiile aer. iar in cazul incleierilor se foloseste un adeziv nemetalic si diferit de materialul de baza.4. flanse plate pentru sudare si flanse libere pe teava. 5. Pentru instalatiile de marfa ale petrolierelor se utilizeaza tevi din otel slab aliat cu o rezistenta la coroziune superioara. gaz. In cazul sudurilor acesta este identic cu materialul de baza.).4. pentru constructii. teuri.4. otel . bioxid de carbon (stingere volumica). Suprafetele de etansare cele mai uzuale sunt: plane si cu pana si canal. uleiuri (instalatii de combustibil si ungere).laminate la cald. conditionare).1.

+300C). Marsit unit (60 .4. vapori de produse petroliere. garniturilor spatiale. Se executa din snur impletit. sa fie elasto-plastice pentru a etansa si sa fie ieftine. vor fi rezistente la foc. ca si cele ale tubulaturilor legate cu dispozitivele de actionare a usilor etanse la apa si cu deschiderile din invelisul exterior al corpului a caror distrugere in caz de incendiu ar crea pericolul inundarii navei. amoniac gazos la 35 bari. lubrifianti. trecere cu flansa sudata sau demontabila. pana la pn 6 si +50C. chimicale. aer (pn 50 si +250C). a diferitelor materiale de garnituri de etansare: Cauciuc de orice fel : pana la pn 6. apa de mare si apa tehnica (pn 50 si +50C). cu suprafata neteda sau striata. pentru apa de mare si apa tehnica. apa tehnica. sunt uscate sau impregnate cu diverse materiale lubrifiante. Carton impregnat produse petroliere albe si lubrifianti pentru pn 6. bioxid de carbon (200 bari.Imbinarile cu stuturi filetate se utilizeaza pentru toate clasele cu diametrul interior  32mm si cele mai uzuale sunt cu insurubari olandeze sau cu imbinare Ermeto. 12. apa de mare si apa tehnica. Aluminiu: combustibili si lubrifianti (60 bari). amoniac gazos (35 bari. Dupa forma pot fi plane sau spatiale. Fibra : bioxid de carbon (80 bari). folosite la presetupe. 18% componenti minerali): abur supraincalzit (pn 50 si 400 C). produse petroliere negre si albe. supraincalzita (pn 50 si +250C). Trecerile tubulaturilor prin peretii etansi ai corpului navei se realizeaza cu: flanse sudate cu doua fete. in instalatiile navale. Cupru : aer. Pentru destinatii speciale cele mai uzuale sunt: racordurile cu teava bordurata pentru instalatii frigorifice. aer cald (+60C) si agenti frigorifici (-30C). Tubulaturile instalatiilor navale nu trebuie sa fie tensionate datorita incovoierii corpului navei sau datorita dilatarilor termice. Ele trebuie sa aiba proprietati fizice stabile in timp. combustibili si lubrifianti (pn150 si 150C). cu sectiune transversala circulara sau de preferinta patrata. aer si gaze de ventilatie. garniturile pot fi nemetalice. . racordurile olandeze oscilante pentru legatura cu malul la instalatiile de transfer marfa nave petroliere etc. 35C). telescopice cu presetupa de etansare sau cu inel de cauciuc. freon (25 bari. In functie de presiunea si temperatura de functionare. lenticulare. Pe traseele de tevi se monteaza compensatoare curbe. abur (200 bari. 60C). gaze arse (400C). li se mai cere coeficient de frecare redus si uzura mica. GARNITURI DE ETANSARE Se aleg corespunzator naturii si parametrilor functionali ai fluidului. metalice sau in structura combinata. calda. Cauciuc stabil la agenti chimici : produse chimice. uleiuri (200 bari. gaze de ventilatie (pn 6 si +90C). cu furtun de cauciuc. In continuare sunt indicate domeniile de aplicare. 80C). 68C). agenti frigorifici. Carton de azbest: gaze arse evacuate pana la 25 bari si 600C. 5. Cauciuc alimentar: pentru apa potabila si instalatii tehnologice alimentare: pana la pn 10 pentru instalatii cu apa calda si supraincalzita (+150C). Carton simplu : combustibili si lubrifianti (pn 10 si +90C). Fata de garniturile plane. aer comprimat si apa potabila pana la 20 bari. Compensatoarele elastice ale tubulaturilor de combustibil sau de ulei de ungere. sa reziste la demontari si montari repetate. 400C).15% cauciuc si 15 . 70% azbest. Policlorura de vinil: produse petroliere negre si albe.3. abur (20 bari.

Armaturile navale trebuie sa fie: sigure in functionare. in functionare sa nu dea semnale false. 4. care pot fi cu sertar sau cu ventil. manevrarea manuala trebuie inlocuita cu o alta forma de actionare. sa permita controlarea permanenta a pozitiei organului obturator.4. sa nu provoace scantei si sa nu depaseasca nivelele admisibile de zgomote si vibratii. vizualizare. Constructia armaturii trebuie sa excluda posibilitatea patrunderii agentului de lucru din tubulatura in mediul inconjurator prin locurile de contact ale pieselor. este recomandat in instalatii cu armaturi putine si de diametre nominale mari. 3. montate pe tubulaturi pentru a dirija circulatia fluidelor sau reglarea parametrilor de functionare. armaturi de separare. armaturi de reglaj (comandate manual sau de un traductor).2. evitand posibilitatea aparitiei loviturilor de berbec in tubulatura.3 . ARMATURI NAVALE Sunt elemente constitutive ale instalatiilor navale. Materialul lor trebuie sa fie rezistent la coroziune si eroziune. armaturi de serviciu. 2. 5. pentru ca realizeaza curse complete. De asemenea.4. care deservesc consumatori de capat. temperatura. la nevoie sa permita utilizarea mijloacelor mecanice sau manuale de rezerva.1. aparate de masura si control. filtrare. rigiditate si etanseitate corespunzatoare. care opresc circulatia fluidelor.roata de manevra pentru actionare manuala.4. Actionarea armaturilor de inchidere si reglaj Cand diametrele nominale sau distanta dintre locul de comanda si armaturi este mare sau cand ele fac parte din sisteme cu functionare automata. care impiedica cresterea excesiva a presiunii. Actionarea electromecanica Poate realiza functiile de inchidere si reglaj fiind aplicabila tuturor tipurilor de armaturi. de gabarit redus si de rezistenta mecanica.3. 5armatura de inchidere si reglaj). Rezistenta lor hidraulica trebuie sa fie minima. nivel) de functionare a instalatiei. care impiedica circulatia fluidelor in sens invers celui normal. dispozitivele de control etc. 22) KW.4.1 : 1electromotor de actionare. armaturi de retinere sau de sens unic. . cum sunt obiectele sanitare. 10000)Nm si puteri de actionare (0. armaturi de siguranta. Actionarea electromagnetica Aceasta este aplicabila doar armaturilor de inchidere.4.4. dar pentru ca cere cate un electromotor si un reductor pentru fiecare armatura. 5. garniturilor si suprafetelor de etansare.reductor. sa excluda variatia arbitrara a pozitiei organului de inchidere. In Romania sunt omologate electromecanismele de actionare a armaturilor REGMO (fig. debit. neavand posibilitate de reglaj intermediar. Cele noua marimi de baza au momente de actionare (8 .. Nu se recomanda utilizarea sa in instalatiile de marfa ale petrolierelor. Sistemele de actionare ale armaturilor trebuie sa asigure viteza necesara de manevrare. care regleaza parametrii (presiune.cofret electric. Sistemul este relativ simplu. armaturi de semnalizare (optica sau acustica) la atingerea unor parametri prescrisi.4. ele trebuie sa asigure rapiditatea necesara de manevrare. sticlele de nivel. 5.4. Dupa destinatie se deosebesc: armaturi de inchidere.5.

3.electromotor.z16/z17.cuplaj mobil dintat). 5. 6.In fig. 8.2 este reprezentata schema cinematica a mecanismului de actionare ( 1. 10.4. 5. Este silentioasa in functionare si poate antrena orice fel de armatura de inchidere si reglaj.z2.roata de mana.roata mecanism limitare moment.pinion. 6. z4.H mecanism planetar.capat patrat de .3 ( 1.potentiometru.angrenajele mecanismului de limitare a momentului. z5.pinion fixat pe arborele mecanismului de limitare a momentului. z8/z9.corpul hidromotorului. 3.satelit.4.roti de schimb.4.balanta dinamometrica pentru reglarea momentelor mecanice de inchidere si deschidere a armaturii.indicator local de pozitie.roata centrala fixata. 2.arcurile balantei dinamometrice. 4. z10/z11.roata motoare centrala. z3. 7. z1. 11. 2.microintrerupator actionare electrica. z14/z15 . 7. z2. z12/z13. Actionarea hidrostatica Este aplicabila instalatiilor cu multe armaturi.tija armaturii de inchidere si reglaj.cuplaj cu bile pentru limitarea momentului maxim. 5. 9.angrenaj melcat principal.piston. cu momentul mecanic reglat. In fig.came actionare microintrerupatori. de diverse diametre nominale. 4.cilindru. z18/z19.arcul cuplajului de limitare a momentului maxim. z6/z7.angrenajul mecanismului de actionare manuala.tija cu cremaliera.microintrerupatori limitare cursa.z3. z1.

alimentare in c. lichid de lucru: ulei hidraulic H30. presiunea de probare a circuitelor hidrostatice 90 bari. respectiv.a. 50 Hz. de fabricatie romaneasca. folosite in instalatiile de santina. 1450 rot/min. Caracteristicile tehnice ale actionarii sunt: presiunea maxima de lucru 60 bari.actionare manuala ) este reprezentat hidromotorul liniar si mecanismul de rotire a tijei unei valvule fluture Dn 125. puterea si turatia motorului electric 3 kW si. balast. deplasare unghiulara 90 . trifazat 3 x 380 V. diametrul cilindrului hidraulic 63 mm. . debitul pompei 15 l/min. Generatorul hidrostatic este proiectat sa deserveasca 15 armaturi de inchidere si reglaj Dn 125. ambarcat si transfer combustibil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful