ELEMENTE CONSTRUCTIVE COMUNE INSTALATII NAVALE Instalatiile navale de bord au mai multe elemente constructive comune, dintre care

: tevi rigide si racorduri flexibile; armaturi de imbinare, care servesc la asamblarea tevilor intre ele, cu organele de inchidere si reglaj sau cu masinile hidraulice si cu tancurile de depozitare a fluidelor de lucru; partile fasonate ale tubulaturii (fitinguri), folosite pentru ramificare, racordare sau schimbari de directie; armaturi pentru reglarea sau intreruperea circulatiei fluidelor; masini hidraulice care servesc la trecerea energiei mecanice in energie hidraulica ; masini mecanice care servesc la transmiterea energiei mecanice in forma si directia ceruta de organul de lucru; transmisii si dispozitive de conducere a functionarii masinilor, mecanismelor, armaturilor de inchidere si a altor elemente ale instalatiilor de bord; aparate pentru masurare, control functional si semnalizare; tancuri de depozitare, butelii tancuri de consum si alte recipiente si rezervoare; suporti pentru fixarea tuburilor si armaturilor pe elementele structurale ale corpului navei; compensatoare de dilatatie si comprimare a conductelor. Ca dimensiune caracteristica a sectiunii interioare de trecere a unei tevi pentru instalatii, a unei armaturi si a altor elemente de trecere a fluidelor, se foloseste diametrul nominal Dn, exprimat in milimetri. Un alt parametru caracteristic al tubulaturilor si armaturilor este presiunea nominala pn, exprimata in bari. Presiunea nominala este presiunea maxima admisibila de functionare a unui element de instalatie. Fluidele de lucru din instalatiile navale pot fi: apa rece sau calda, de mare sau dulce; abur; aer la diverse presiuni; freon; amoniac; solutiile in apa ale unor saruri; substante spumogene; produse petroliere; uleiuri de ungere si de actionare hidrostatica; bioxid de carbo 19219d318t n. Agresivitatea lor fata de tubulaturi si armaturi, viteza de curgere, temperatura si presiunea sunt diferite, deci si materialele utilizate trebuie alese in mod corespunzator. 5.4.1. TEVI Pentru realizarea traseelor de tubulaturi se utilizeaza tevi de diferite tipuri de materiale si sectiuni. 5.4.1.1. Tevi din otel a. La instalatiile de balast - santina, circuitele de racire a agregatelor frigorifice, ambarcare combustibil, ungere, sonde si aerisiri, scurgeri de pe punti, scurgeri generale, alimentare cu apa sanitara si incalzire cu apa (care nu depasesc presiunea de lucru de 5 bari) se utilizeaza tevi din otel, sudate longitudinal, pentru constructii, tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii si tevi din otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii. Pentru Dn 400 . Dn 1000 se utilizeaza tevi din otel, sudate elicoidal, pentru uz general

5.4.1. TEVI Pentru realizarea traseelor de tubulaturi se utilizeaza tevi de diferite tipuri de materiale si sectiuni. 5.4.1.1. Tevi din otel a. La instalatiile de balast - santina, circuitele de racire a agregatelor frigorifice, ambarcare combustibil, ungere, sonde si aerisiri, scurgeri de pe punti, scurgeri generale, alimentare cu apa sanitara si incalzire cu apa (care nu depasesc presiunea de lucru de 5 bari) se utilizeaza tevi din otel, sudate longitudinal, pentru constructii, tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii si tevi din otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii. Pentru Dn 400 . Dn 1000 se utilizeaza tevi din otel, sudate elicoidal, pentru uz general. b. La instalatiile care depasesc presiunea de lucru de 5 bari (aer comprimat, frigorifice, abur, actionari hidraulice, stingere incendii cu apa, abur, bioxid de carbon, spuma etc.) se utilizeaza tevi din otel, fara sudura,

trase din aliaj de Cu . 2. 5. combustibil cu p>16 bari sau t > 150C si instalatiile aer. Tevi rotunde. stingere cu apa). combustibil cu 7<p<16 bari si 60<t150C si instalatiile aer.Zn La instalatiile de incalzire din tancurile de marfa ale navelor petroliere si pentru tevile schimbatoarelor de caldura se utilizeaza tevi din Cu Zn 28 Sn 1 cu rezistenta la coroziune mult mai buna decat a tevilor din alama obisnuita. gaz.alama. ulei hidraulic cu 16<p<40 bari si 200<t300C. lipite sau incleiate.4.1. teuri.4. Tevi rotunde.1. si tevi din otel fara sudura. In functie de clasa instalatiei cele mai uzuale sunt: flansele cu gat pentru sudare in capul tevii clasa. 5.1. trase sau laminate la rece. racire.3. cu fitingurile sau pentru racordarea la peretii tancurilor si la invelisurile corpului navei. flanse plate pentru sudare si flanse libere pe teava.4.). conditionare). abur (incalzire).4. se folosesc elemente de imbinare demontabile si nedemontabile. Imbinarile cu mufe.cositor etc. Imbinari de colt cu racorduri neintarite pentru clasa 3. . intarite pentru clasele 1 si 2 si folosind teuri forjate pentru clasa 1.laminate la cald. Suprafetele de etansare cele mai uzuale sunt: plane si cu pana si canal. Dintre cele demontabile cea mai mare raspandire au capatat imbinarile cu flanse aplicabile la conductele metalice si nemetalice. iar in cazul incleierilor se foloseste un adeziv nemetalic si diferit de materialul de baza. in cazul lipiturilor el este un metal cu temperatura de topire mai scazuta decat a celui de baza (otel . ulei hidraulic cu p>40 bari sau t>300C. Tevi din mase plastice Se folosesc pentru tubulaturi de apa dulce (instalatii sanitare) sau de aer (ventilatie. Imbinarile nedemontabile pot fi sudate. uleiuri (instalatii de combustibil si ungere). 5. 5. In cazul sudurilor acesta este identic cu materialul de baza. freon si amoniac (instalatii frigorifice) si produse petroliere. trase din cupru Se folosesc pentru tubulaturi cu: apa de mare si apa dulce (instalatii de balast . gaz. 3 la Dn 32 mm si pentru toate diametrele nominale la instalatiile care nu sunt de clasa 1 si 2. aer comprimat (actionari pneumatice). otel .4. In functie de clasa tubulaturii se utilizeaza urmatoarele imbinari nedemontabile: imbinari sudate cap la cap clasa 1 cu patrundere completa pe adancime cu masuri speciale pentru asigurarea calitatii radacinii (inel metalic sau fuzibil) pentru instalatiile de abur.2. imbinari cu mansoane sudate pentru clasele 1. Pentru instalatiile de marfa ale petrolierelor se utilizeaza tevi din otel slab aliat cu o rezistenta la coroziune superioara. imbinari sudate cap la cap clasa 2 cu patrundere completa pe adancime. bioxid de carbon (stingere volumica). fara masuri speciale pentru asigurarea calitatii radacinii pentru instalatiile de abur. coturi si reductii filetate se utilizeaza pentru instalatiile de clasa 3 cu diametrul exterior  57 mm cu exceptia tubulaturii pentru medii fierbinti.2. cu armaturile. pentru constructii. in functie de materialul de adaos folosit. ELEMENTE DE IMBINARE Pentru imbinarea tevilor intre ele.santina. Pentru instalatiile fara solicitari mecanice se folosesc tevi din aliaj CuZn obisnuit.

vor fi rezistente la foc. bioxid de carbon (200 bari. pentru apa de mare si apa tehnica. cu suprafata neteda sau striata. Carton de azbest: gaze arse evacuate pana la 25 bari si 600C. In functie de presiunea si temperatura de functionare. sa fie elasto-plastice pentru a etansa si sa fie ieftine. apa de mare si apa tehnica. apa de mare si apa tehnica (pn 50 si +50C). Dupa forma pot fi plane sau spatiale. Carton simplu : combustibili si lubrifianti (pn 10 si +90C). 60C). supraincalzita (pn 50 si +250C). 70% azbest. Policlorura de vinil: produse petroliere negre si albe. Pe traseele de tevi se monteaza compensatoare curbe. ca si cele ale tubulaturilor legate cu dispozitivele de actionare a usilor etanse la apa si cu deschiderile din invelisul exterior al corpului a caror distrugere in caz de incendiu ar crea pericolul inundarii navei. garniturile pot fi nemetalice. metalice sau in structura combinata. Compensatoarele elastice ale tubulaturilor de combustibil sau de ulei de ungere. lenticulare. aer cald (+60C) si agenti frigorifici (-30C). lubrifianti. Fibra : bioxid de carbon (80 bari).Imbinarile cu stuturi filetate se utilizeaza pentru toate clasele cu diametrul interior  32mm si cele mai uzuale sunt cu insurubari olandeze sau cu imbinare Ermeto. Ele trebuie sa aiba proprietati fizice stabile in timp. . in instalatiile navale. Pentru destinatii speciale cele mai uzuale sunt: racordurile cu teava bordurata pentru instalatii frigorifice. agenti frigorifici. combustibili si lubrifianti (pn150 si 150C). abur (200 bari. 35C). Fata de garniturile plane. Tubulaturile instalatiilor navale nu trebuie sa fie tensionate datorita incovoierii corpului navei sau datorita dilatarilor termice. garniturilor spatiale. li se mai cere coeficient de frecare redus si uzura mica. folosite la presetupe. aer comprimat si apa potabila pana la 20 bari. aer (pn 50 si +250C). Marsit unit (60 . uleiuri (200 bari. produse petroliere negre si albe. Cauciuc alimentar: pentru apa potabila si instalatii tehnologice alimentare: pana la pn 10 pentru instalatii cu apa calda si supraincalzita (+150C). Cauciuc stabil la agenti chimici : produse chimice. 12. 18% componenti minerali): abur supraincalzit (pn 50 si 400 C). Aluminiu: combustibili si lubrifianti (60 bari). Se executa din snur impletit. racordurile olandeze oscilante pentru legatura cu malul la instalatiile de transfer marfa nave petroliere etc.3. trecere cu flansa sudata sau demontabila. 80C). Carton impregnat produse petroliere albe si lubrifianti pentru pn 6. telescopice cu presetupa de etansare sau cu inel de cauciuc. 400C). pana la pn 6 si +50C. Trecerile tubulaturilor prin peretii etansi ai corpului navei se realizeaza cu: flanse sudate cu doua fete. gaze arse (400C). cu sectiune transversala circulara sau de preferinta patrata. sa reziste la demontari si montari repetate. vapori de produse petroliere. apa tehnica. GARNITURI DE ETANSARE Se aleg corespunzator naturii si parametrilor functionali ai fluidului. amoniac gazos (35 bari. calda. aer si gaze de ventilatie. abur (20 bari.15% cauciuc si 15 . In continuare sunt indicate domeniile de aplicare.4. Cupru : aer. chimicale. amoniac gazos la 35 bari. +300C). sunt uscate sau impregnate cu diverse materiale lubrifiante. cu furtun de cauciuc. a diferitelor materiale de garnituri de etansare: Cauciuc de orice fel : pana la pn 6. 68C). freon (25 bari. 5. gaze de ventilatie (pn 6 si +90C).

In Romania sunt omologate electromecanismele de actionare a armaturilor REGMO (fig. 5.4.cofret electric. 4. sa permita controlarea permanenta a pozitiei organului obturator. ele trebuie sa asigure rapiditatea necesara de manevrare.4.roata de manevra pentru actionare manuala.1. care impiedica cresterea excesiva a presiunii.3. dispozitivele de control etc. temperatura.. ARMATURI NAVALE Sunt elemente constitutive ale instalatiilor navale. Sistemul este relativ simplu.5. . armaturi de serviciu.4. 2. Rezistenta lor hidraulica trebuie sa fie minima. aparate de masura si control.reductor. care opresc circulatia fluidelor.4. armaturi de siguranta.4. neavand posibilitate de reglaj intermediar. nivel) de functionare a instalatiei. debit. Constructia armaturii trebuie sa excluda posibilitatea patrunderii agentului de lucru din tubulatura in mediul inconjurator prin locurile de contact ale pieselor. care deservesc consumatori de capat. Sistemele de actionare ale armaturilor trebuie sa asigure viteza necesara de manevrare. evitand posibilitatea aparitiei loviturilor de berbec in tubulatura. armaturi de retinere sau de sens unic. este recomandat in instalatii cu armaturi putine si de diametre nominale mari.2. manevrarea manuala trebuie inlocuita cu o alta forma de actionare.1 : 1electromotor de actionare. De asemenea. filtrare. cum sunt obiectele sanitare. armaturi de separare. sa nu provoace scantei si sa nu depaseasca nivelele admisibile de zgomote si vibratii. vizualizare. Cele noua marimi de baza au momente de actionare (8 .4. sa excluda variatia arbitrara a pozitiei organului de inchidere. Materialul lor trebuie sa fie rezistent la coroziune si eroziune. sticlele de nivel. Actionarea armaturilor de inchidere si reglaj Cand diametrele nominale sau distanta dintre locul de comanda si armaturi este mare sau cand ele fac parte din sisteme cu functionare automata. 22) KW. 10000)Nm si puteri de actionare (0. garniturilor si suprafetelor de etansare. armaturi de reglaj (comandate manual sau de un traductor).4. care impiedica circulatia fluidelor in sens invers celui normal. 5. care regleaza parametrii (presiune. armaturi de semnalizare (optica sau acustica) la atingerea unor parametri prescrisi. de gabarit redus si de rezistenta mecanica. 3. 5armatura de inchidere si reglaj). Armaturile navale trebuie sa fie: sigure in functionare. montate pe tubulaturi pentru a dirija circulatia fluidelor sau reglarea parametrilor de functionare.3 . 5.4. care pot fi cu sertar sau cu ventil. Dupa destinatie se deosebesc: armaturi de inchidere. pentru ca realizeaza curse complete. la nevoie sa permita utilizarea mijloacelor mecanice sau manuale de rezerva. rigiditate si etanseitate corespunzatoare. dar pentru ca cere cate un electromotor si un reductor pentru fiecare armatura. Actionarea electromagnetica Aceasta este aplicabila doar armaturilor de inchidere. Actionarea electromecanica Poate realiza functiile de inchidere si reglaj fiind aplicabila tuturor tipurilor de armaturi. Nu se recomanda utilizarea sa in instalatiile de marfa ale petrolierelor. in functionare sa nu dea semnale false.

8.cuplaj mobil dintat).microintrerupatori limitare cursa.angrenajul mecanismului de actionare manuala. z6/z7.pinion.tija cu cremaliera.potentiometru. 9.4.corpul hidromotorului.angrenaj melcat principal.capat patrat de . z3. z10/z11.angrenajele mecanismului de limitare a momentului. 4.4. 6.roata mecanism limitare moment. 5.indicator local de pozitie. In fig. z2.microintrerupator actionare electrica.electromotor. z1. 7.z3. z1. 6.z2. Actionarea hidrostatica Este aplicabila instalatiilor cu multe armaturi.arcul cuplajului de limitare a momentului maxim.2 este reprezentata schema cinematica a mecanismului de actionare ( 1.4.3 ( 1. de diverse diametre nominale. z4. Este silentioasa in functionare si poate antrena orice fel de armatura de inchidere si reglaj. 7. 3.roti de schimb.tija armaturii de inchidere si reglaj. cu momentul mecanic reglat.In fig. 11.cilindru.pinion fixat pe arborele mecanismului de limitare a momentului. z5. 2.roata de mana. 5.roata centrala fixata.cuplaj cu bile pentru limitarea momentului maxim. z8/z9.H mecanism planetar.piston. 10.z16/z17. z18/z19. 5. z12/z13.came actionare microintrerupatori.roata motoare centrala.balanta dinamometrica pentru reglarea momentelor mecanice de inchidere si deschidere a armaturii. z14/z15 .arcurile balantei dinamometrice. 4. 3.satelit. 2.

actionare manuala ) este reprezentat hidromotorul liniar si mecanismul de rotire a tijei unei valvule fluture Dn 125. balast. ambarcat si transfer combustibil. 1450 rot/min. alimentare in c. 50 Hz. folosite in instalatiile de santina. presiunea de probare a circuitelor hidrostatice 90 bari. debitul pompei 15 l/min. Generatorul hidrostatic este proiectat sa deserveasca 15 armaturi de inchidere si reglaj Dn 125. puterea si turatia motorului electric 3 kW si. trifazat 3 x 380 V. diametrul cilindrului hidraulic 63 mm. deplasare unghiulara 90 . Caracteristicile tehnice ale actionarii sunt: presiunea maxima de lucru 60 bari. de fabricatie romaneasca.a. lichid de lucru: ulei hidraulic H30. . respectiv.