ELEMENTE CONSTRUCTIVE COMUNE INSTALATII NAVALE Instalatiile navale de bord au mai multe elemente constructive comune, dintre care

: tevi rigide si racorduri flexibile; armaturi de imbinare, care servesc la asamblarea tevilor intre ele, cu organele de inchidere si reglaj sau cu masinile hidraulice si cu tancurile de depozitare a fluidelor de lucru; partile fasonate ale tubulaturii (fitinguri), folosite pentru ramificare, racordare sau schimbari de directie; armaturi pentru reglarea sau intreruperea circulatiei fluidelor; masini hidraulice care servesc la trecerea energiei mecanice in energie hidraulica ; masini mecanice care servesc la transmiterea energiei mecanice in forma si directia ceruta de organul de lucru; transmisii si dispozitive de conducere a functionarii masinilor, mecanismelor, armaturilor de inchidere si a altor elemente ale instalatiilor de bord; aparate pentru masurare, control functional si semnalizare; tancuri de depozitare, butelii tancuri de consum si alte recipiente si rezervoare; suporti pentru fixarea tuburilor si armaturilor pe elementele structurale ale corpului navei; compensatoare de dilatatie si comprimare a conductelor. Ca dimensiune caracteristica a sectiunii interioare de trecere a unei tevi pentru instalatii, a unei armaturi si a altor elemente de trecere a fluidelor, se foloseste diametrul nominal Dn, exprimat in milimetri. Un alt parametru caracteristic al tubulaturilor si armaturilor este presiunea nominala pn, exprimata in bari. Presiunea nominala este presiunea maxima admisibila de functionare a unui element de instalatie. Fluidele de lucru din instalatiile navale pot fi: apa rece sau calda, de mare sau dulce; abur; aer la diverse presiuni; freon; amoniac; solutiile in apa ale unor saruri; substante spumogene; produse petroliere; uleiuri de ungere si de actionare hidrostatica; bioxid de carbo 19219d318t n. Agresivitatea lor fata de tubulaturi si armaturi, viteza de curgere, temperatura si presiunea sunt diferite, deci si materialele utilizate trebuie alese in mod corespunzator. 5.4.1. TEVI Pentru realizarea traseelor de tubulaturi se utilizeaza tevi de diferite tipuri de materiale si sectiuni. 5.4.1.1. Tevi din otel a. La instalatiile de balast - santina, circuitele de racire a agregatelor frigorifice, ambarcare combustibil, ungere, sonde si aerisiri, scurgeri de pe punti, scurgeri generale, alimentare cu apa sanitara si incalzire cu apa (care nu depasesc presiunea de lucru de 5 bari) se utilizeaza tevi din otel, sudate longitudinal, pentru constructii, tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii si tevi din otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii. Pentru Dn 400 . Dn 1000 se utilizeaza tevi din otel, sudate elicoidal, pentru uz general

5.4.1. TEVI Pentru realizarea traseelor de tubulaturi se utilizeaza tevi de diferite tipuri de materiale si sectiuni. 5.4.1.1. Tevi din otel a. La instalatiile de balast - santina, circuitele de racire a agregatelor frigorifice, ambarcare combustibil, ungere, sonde si aerisiri, scurgeri de pe punti, scurgeri generale, alimentare cu apa sanitara si incalzire cu apa (care nu depasesc presiunea de lucru de 5 bari) se utilizeaza tevi din otel, sudate longitudinal, pentru constructii, tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii si tevi din otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii. Pentru Dn 400 . Dn 1000 se utilizeaza tevi din otel, sudate elicoidal, pentru uz general. b. La instalatiile care depasesc presiunea de lucru de 5 bari (aer comprimat, frigorifice, abur, actionari hidraulice, stingere incendii cu apa, abur, bioxid de carbon, spuma etc.) se utilizeaza tevi din otel, fara sudura,

2. In functie de clasa tubulaturii se utilizeaza urmatoarele imbinari nedemontabile: imbinari sudate cap la cap clasa 1 cu patrundere completa pe adancime cu masuri speciale pentru asigurarea calitatii radacinii (inel metalic sau fuzibil) pentru instalatiile de abur. 2. . 5. 3 la Dn 32 mm si pentru toate diametrele nominale la instalatiile care nu sunt de clasa 1 si 2. ELEMENTE DE IMBINARE Pentru imbinarea tevilor intre ele.4. fara masuri speciale pentru asigurarea calitatii radacinii pentru instalatiile de abur. teuri.santina.). abur (incalzire). trase din aliaj de Cu . cu fitingurile sau pentru racordarea la peretii tancurilor si la invelisurile corpului navei. freon si amoniac (instalatii frigorifice) si produse petroliere. gaz. imbinari sudate cap la cap clasa 2 cu patrundere completa pe adancime.4. aer comprimat (actionari pneumatice). Suprafetele de etansare cele mai uzuale sunt: plane si cu pana si canal. lipite sau incleiate. coturi si reductii filetate se utilizeaza pentru instalatiile de clasa 3 cu diametrul exterior  57 mm cu exceptia tubulaturii pentru medii fierbinti.1. ulei hidraulic cu p>40 bari sau t>300C. Dintre cele demontabile cea mai mare raspandire au capatat imbinarile cu flanse aplicabile la conductele metalice si nemetalice.1.Zn La instalatiile de incalzire din tancurile de marfa ale navelor petroliere si pentru tevile schimbatoarelor de caldura se utilizeaza tevi din Cu Zn 28 Sn 1 cu rezistenta la coroziune mult mai buna decat a tevilor din alama obisnuita. trase din cupru Se folosesc pentru tubulaturi cu: apa de mare si apa dulce (instalatii de balast .laminate la cald. Pentru instalatiile fara solicitari mecanice se folosesc tevi din aliaj CuZn obisnuit.alama.4. cu armaturile. Imbinarile cu mufe.4. 5.cositor etc. Pentru instalatiile de marfa ale petrolierelor se utilizeaza tevi din otel slab aliat cu o rezistenta la coroziune superioara.2. combustibil cu 7<p<16 bari si 60<t150C si instalatiile aer. stingere cu apa). In cazul sudurilor acesta este identic cu materialul de baza. Tevi rotunde. racire. pentru constructii. imbinari cu mansoane sudate pentru clasele 1.4. In functie de clasa instalatiei cele mai uzuale sunt: flansele cu gat pentru sudare in capul tevii clasa. combustibil cu p>16 bari sau t > 150C si instalatiile aer. 5. gaz. in cazul lipiturilor el este un metal cu temperatura de topire mai scazuta decat a celui de baza (otel . bioxid de carbon (stingere volumica). trase sau laminate la rece. in functie de materialul de adaos folosit. Tevi din mase plastice Se folosesc pentru tubulaturi de apa dulce (instalatii sanitare) sau de aer (ventilatie. Tevi rotunde. uleiuri (instalatii de combustibil si ungere).3. 5. flanse plate pentru sudare si flanse libere pe teava. se folosesc elemente de imbinare demontabile si nedemontabile. ulei hidraulic cu 16<p<40 bari si 200<t300C. iar in cazul incleierilor se foloseste un adeziv nemetalic si diferit de materialul de baza. si tevi din otel fara sudura. intarite pentru clasele 1 si 2 si folosind teuri forjate pentru clasa 1. otel . Imbinari de colt cu racorduri neintarite pentru clasa 3. Imbinarile nedemontabile pot fi sudate.1. conditionare).

Se executa din snur impletit. pentru apa de mare si apa tehnica. calda. apa de mare si apa tehnica (pn 50 si +50C). telescopice cu presetupa de etansare sau cu inel de cauciuc. Cauciuc stabil la agenti chimici : produse chimice. Policlorura de vinil: produse petroliere negre si albe. folosite la presetupe. apa tehnica. supraincalzita (pn 50 si +250C). sunt uscate sau impregnate cu diverse materiale lubrifiante. cu furtun de cauciuc. 35C). abur (200 bari. produse petroliere negre si albe. a diferitelor materiale de garnituri de etansare: Cauciuc de orice fel : pana la pn 6. gaze de ventilatie (pn 6 si +90C). 12. ca si cele ale tubulaturilor legate cu dispozitivele de actionare a usilor etanse la apa si cu deschiderile din invelisul exterior al corpului a caror distrugere in caz de incendiu ar crea pericolul inundarii navei. Carton de azbest: gaze arse evacuate pana la 25 bari si 600C. 60C). apa de mare si apa tehnica.3. garniturile pot fi nemetalice. combustibili si lubrifianti (pn150 si 150C). amoniac gazos la 35 bari. sa fie elasto-plastice pentru a etansa si sa fie ieftine. Carton simplu : combustibili si lubrifianti (pn 10 si +90C).Imbinarile cu stuturi filetate se utilizeaza pentru toate clasele cu diametrul interior  32mm si cele mai uzuale sunt cu insurubari olandeze sau cu imbinare Ermeto. 5. Aluminiu: combustibili si lubrifianti (60 bari). abur (20 bari. pana la pn 6 si +50C. sa reziste la demontari si montari repetate. In continuare sunt indicate domeniile de aplicare. aer cald (+60C) si agenti frigorifici (-30C). Cauciuc alimentar: pentru apa potabila si instalatii tehnologice alimentare: pana la pn 10 pentru instalatii cu apa calda si supraincalzita (+150C). vor fi rezistente la foc. GARNITURI DE ETANSARE Se aleg corespunzator naturii si parametrilor functionali ai fluidului. 68C). aer si gaze de ventilatie. chimicale. 18% componenti minerali): abur supraincalzit (pn 50 si 400 C). Dupa forma pot fi plane sau spatiale. Fibra : bioxid de carbon (80 bari).15% cauciuc si 15 . metalice sau in structura combinata. Fata de garniturile plane. In functie de presiunea si temperatura de functionare. Ele trebuie sa aiba proprietati fizice stabile in timp. Pentru destinatii speciale cele mai uzuale sunt: racordurile cu teava bordurata pentru instalatii frigorifice. cu sectiune transversala circulara sau de preferinta patrata. vapori de produse petroliere. 400C). aer comprimat si apa potabila pana la 20 bari. lubrifianti. . Carton impregnat produse petroliere albe si lubrifianti pentru pn 6. freon (25 bari.4. lenticulare. amoniac gazos (35 bari. cu suprafata neteda sau striata. Marsit unit (60 . gaze arse (400C). racordurile olandeze oscilante pentru legatura cu malul la instalatiile de transfer marfa nave petroliere etc. li se mai cere coeficient de frecare redus si uzura mica. 80C). trecere cu flansa sudata sau demontabila. aer (pn 50 si +250C). bioxid de carbon (200 bari. agenti frigorifici. +300C). uleiuri (200 bari. Cupru : aer. Compensatoarele elastice ale tubulaturilor de combustibil sau de ulei de ungere. Pe traseele de tevi se monteaza compensatoare curbe. in instalatiile navale. Tubulaturile instalatiilor navale nu trebuie sa fie tensionate datorita incovoierii corpului navei sau datorita dilatarilor termice. 70% azbest. Trecerile tubulaturilor prin peretii etansi ai corpului navei se realizeaza cu: flanse sudate cu doua fete. garniturilor spatiale.

3.4. 5. 5.4.3. Nu se recomanda utilizarea sa in instalatiile de marfa ale petrolierelor. sa permita controlarea permanenta a pozitiei organului obturator. armaturi de semnalizare (optica sau acustica) la atingerea unor parametri prescrisi. Cele noua marimi de baza au momente de actionare (8 . Actionarea electromecanica Poate realiza functiile de inchidere si reglaj fiind aplicabila tuturor tipurilor de armaturi. Sistemele de actionare ale armaturilor trebuie sa asigure viteza necesara de manevrare. Armaturile navale trebuie sa fie: sigure in functionare. ele trebuie sa asigure rapiditatea necesara de manevrare. armaturi de serviciu. la nevoie sa permita utilizarea mijloacelor mecanice sau manuale de rezerva.. Actionarea armaturilor de inchidere si reglaj Cand diametrele nominale sau distanta dintre locul de comanda si armaturi este mare sau cand ele fac parte din sisteme cu functionare automata. armaturi de separare.4. . armaturi de retinere sau de sens unic. este recomandat in instalatii cu armaturi putine si de diametre nominale mari. care pot fi cu sertar sau cu ventil. montate pe tubulaturi pentru a dirija circulatia fluidelor sau reglarea parametrilor de functionare. dar pentru ca cere cate un electromotor si un reductor pentru fiecare armatura. in functionare sa nu dea semnale false. rigiditate si etanseitate corespunzatoare. neavand posibilitate de reglaj intermediar. Rezistenta lor hidraulica trebuie sa fie minima. ARMATURI NAVALE Sunt elemente constitutive ale instalatiilor navale. dispozitivele de control etc.1 : 1electromotor de actionare. 4. Materialul lor trebuie sa fie rezistent la coroziune si eroziune. evitand posibilitatea aparitiei loviturilor de berbec in tubulatura. de gabarit redus si de rezistenta mecanica. aparate de masura si control. care regleaza parametrii (presiune.2.4. De asemenea. Sistemul este relativ simplu. armaturi de reglaj (comandate manual sau de un traductor). nivel) de functionare a instalatiei. pentru ca realizeaza curse complete. Actionarea electromagnetica Aceasta este aplicabila doar armaturilor de inchidere. 5.1. sa nu provoace scantei si sa nu depaseasca nivelele admisibile de zgomote si vibratii.cofret electric. Dupa destinatie se deosebesc: armaturi de inchidere. 5armatura de inchidere si reglaj). vizualizare. In Romania sunt omologate electromecanismele de actionare a armaturilor REGMO (fig. debit. care deservesc consumatori de capat. cum sunt obiectele sanitare. 2. care impiedica circulatia fluidelor in sens invers celui normal. Constructia armaturii trebuie sa excluda posibilitatea patrunderii agentului de lucru din tubulatura in mediul inconjurator prin locurile de contact ale pieselor. manevrarea manuala trebuie inlocuita cu o alta forma de actionare. temperatura.4. armaturi de siguranta.3 . care impiedica cresterea excesiva a presiunii.roata de manevra pentru actionare manuala. 10000)Nm si puteri de actionare (0. 22) KW.5.4. care opresc circulatia fluidelor. sticlele de nivel.reductor.4. sa excluda variatia arbitrara a pozitiei organului de inchidere.4. garniturilor si suprafetelor de etansare. filtrare.

4.satelit. In fig. z2. 2.tija cu cremaliera.z16/z17.z3. 11.arcul cuplajului de limitare a momentului maxim. de diverse diametre nominale. 5.electromotor.4.balanta dinamometrica pentru reglarea momentelor mecanice de inchidere si deschidere a armaturii. 4.cuplaj cu bile pentru limitarea momentului maxim.roti de schimb. z1. z10/z11. 2.potentiometru.came actionare microintrerupatori.cilindru.capat patrat de .cuplaj mobil dintat).arcurile balantei dinamometrice.angrenajele mecanismului de limitare a momentului. z1.H mecanism planetar. 6. z5. z4.roata de mana. z18/z19.4. 10.tija armaturii de inchidere si reglaj. 5. z3.angrenaj melcat principal.indicator local de pozitie. z12/z13. 5.angrenajul mecanismului de actionare manuala. 9.roata motoare centrala.pinion fixat pe arborele mecanismului de limitare a momentului. 8. z8/z9. 7.microintrerupator actionare electrica. z6/z7.2 este reprezentata schema cinematica a mecanismului de actionare ( 1. cu momentul mecanic reglat.In fig. 7.roata centrala fixata. 3.microintrerupatori limitare cursa.z2.corpul hidromotorului.roata mecanism limitare moment. z14/z15 .3 ( 1. Este silentioasa in functionare si poate antrena orice fel de armatura de inchidere si reglaj. 3.pinion. Actionarea hidrostatica Este aplicabila instalatiilor cu multe armaturi. 6.piston. 4.

Caracteristicile tehnice ale actionarii sunt: presiunea maxima de lucru 60 bari. respectiv. Generatorul hidrostatic este proiectat sa deserveasca 15 armaturi de inchidere si reglaj Dn 125. deplasare unghiulara 90 . puterea si turatia motorului electric 3 kW si. alimentare in c. . 1450 rot/min. ambarcat si transfer combustibil. de fabricatie romaneasca. trifazat 3 x 380 V.a.actionare manuala ) este reprezentat hidromotorul liniar si mecanismul de rotire a tijei unei valvule fluture Dn 125. lichid de lucru: ulei hidraulic H30. folosite in instalatiile de santina. debitul pompei 15 l/min. diametrul cilindrului hidraulic 63 mm. 50 Hz. balast. presiunea de probare a circuitelor hidrostatice 90 bari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful