P. 1
ciocane pneumatice

ciocane pneumatice

|Views: 371|Likes:

More info:

Published by: Tudor Alexandra Ioana on May 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2014

pdf

text

original

CIOCANE PNEUMATICE

Dupa destinatie, utilajele sectiilor de forja si extruziune se clasifica in utilaje de baza si auxiliare.Prin utilaje de baza, se inteleg utilajele care concura direct la efectuarea deformarii plastice in vederea forjarii, matritarii sau extruziunii, iar prin auxiliare, se inteleg utilajele folosite la efectuarea unor operatii ajutatoare ca debitare, transport, incalzire, manipulare etc. In cele ce urmeaza vor fi tratate numai utilajele de baza. Pentru sectiile de forja, ciocanele reprezinta utilajele cu cea mai larga raspandire si aplicabilitate, in schimb mecanizarea si automatizarea operatiilor de forjare sau matritare la ciocane este foarte dificila. Din aceasta cauza ciocanele se recomanda pentru sectiile de forja cu productie de serie mica sau mijlocie. Din punct de vedere constructiv si functional ciocanele sunt foarte diferite, spre exemplu: ciocane vapopneumatice, ciocane pneumatice, ciocane mecanice,etc. De asemenea, ciocanele se mai clasifica in ciocane de forjare si ciocane de matritare, precum si in ciocane cu sabota fixa si ciocane cu sabota mobila.

Ciocanele pneumatice lucreaza numai cu aer comprimat si pot fi cu unul sau doi
robineti de distributie. In tara noastra, la Oradea se executau ciocane pneumatice cu dubla actiune si doi robineti de distributie. Caracteristicile principale ale ciocanelor pneumatice cu doi cilindri si doi robineti de distributie sunt redate in tabelul de mai jos, (tab1): Tab1:Caracateristicile principale ale ciocanelor pneumatice: G, in daN 75 150 250 400 560 750 1000 E, in daJ 100 250 530 950 1370 1900 2700 N, in 210 190 150 130 105 105 95 l, in mm 300 350 420 520 750 750 800 h, in mm 265 370 450 530 670 670 770 a, in mm 145 200 225 265 345 345 390 b, in mm 65 85 90 100 130 130 150

In tabelul de mai sus, tab1, G – greutatea partii cazatoare a ciocanului, adica greutatea subansamblului berbec - glisor - tije – piston; E – energia de lovire dezvoltata in momentul de impact; N – numarul de lovituri ; H – cursa maxima a pistonului, respectiv a berbecului ; l – reprezinta distant de la axa tijei la batiu; h – distanta de la oglinda nicovalei la ghidaj; iar a si b – lungimea si latimea nicovalei. 1. Schema cinematica: si modul de functionare al ciocanelor pneumatice rezulta din fig.1. In pozitia initiala, cand unghiul α de rotire a manivelei este egal cu 0, pistonul 12 se gaseste in punctul mort superior, iar pistonul principal 5 in punctul mort inferior.
1

In aceasta pozitie.1: Schema unui ciocan pneumatic: 1 – suportul nicovalei. legatura cu atmosfera se inchide si in timp ce aerul din partea de jos a celor doi cilindri se comprima cel din partea de sus se rarefiaza. iar in partea superioara prin orificiile a si 11. La deplasarea pistonului compresor in jos. 9 – cilindrul principal. Diferenta de presiune creata de coborarea pistonului compresor creste continuu si cand manivela 16(vezi fig. 7 – orificiul robinetului central. care este antrenat de motorul propriu al ciocanului.1) ajunge in punctul α1 (fig. aerul de presiune atmosferica patrunde in partea inferioara a celor doi cilindri prin orificiile b si robinetul 6. 5 – pistonul ciocanului.Fig. 16 – manivela. 14 – tija cilindrului compresor. 2 .2) sub influenta diferentei de presiune pistonul principal 5 incepe sa se ridice. 8 – camera de evacuare. 13 – cilindru compresor. 11 si 11’ – orificiiile de alimentare. 12 – piston compresor. 15 – biela. 4 – tija ciocanului. inclusiv robinetul 6’. Fig. 6 si 6’ – orificiile robinetilor de distributie a aerului comprimat. 10 – supapa de echilibrare.2: Diagrama ciclica a ciocanelor pneumatice. 3 –berbec. 2 – nicovala. 17 – arbore motor.

De la α1 la α2 ‘ pistonul compresor coboara si cel principal se ridica.4. iar pistonul compresor continua sa se ridice.a) si o parte din aerul comprimat ce se gaseste dedesubtul celor doua pistoane iese in atmosfera. reducandu-se in aceeasi masura si viteza de riicare a pistonului principal. se reprezinta variatia vitezei pistonului principal. La α = 360° are loc din nou admisia sus si jos.3: Pozitia pistonului compresor in timpul evacuarii si admisiei.3.intors) a pistonului compresor. se obtine graficul din fig. pistonul principal si partea cazatoare raman in repaus. iar presiunea in partea de jos a celor doi cilindri creste in continuare. Cand α = 180°. x – y.2b) si partea supoerioara a celor doi cilindri se realimenteaza partial cu aer din atmosfera. pe masura rotirii manivelei de la α= 180° la α”2 ambele pistoane se ridica. iar in continuare ciclul se repeta. dintre berbec si semifabricat. orificiul a ajunge in partea inferioara a orificiul 11’ (fig. viteza de coborare a partii cazatoare scade de la maxim la zero. De la α3 la α = 360°. si de la α3’ la α3 are loc deformarea plastica. precum si cursa efectuata de aceasta in functie de unghiul cu care se roteste arborele motor. (fig. Daca inr-un sistem de coordonate. adica unei curse complete (dus . diferenta de presiune intre cele doua parti ale cilindrilor 9 si 13 scade sensibil. La α3 se produce impactul. In continuare. Fig. ii corespunde un ciclu de lucru. si ca numarul de lovituri ale ciocanelor pneumatice este invariabil si egal cu numarul de rotatii ale arborelui motor. La α2 ‘ orificiul a ajunge in partea superioara a orificiului 11’. In timpul deformarii plastice. 3 . Datorita acestui fapt. Rezulta deci ca unei rotatii a arborelui motor.

Insemnand cu α0 . rezulta ca pentru a mari lucrul mecanic trebuie redus timpul de coborare al berbecului. ca pozitie initiala pentru pistonul compresor si pistonul principal. la valoarea zero. viteza si spatiul parcurs de pistonul compresor variaza dupa o curba sinusoidala. Spre deosebire de curbele de variatie a vitezei si spatiului parcurs de pistonul principal.Fig. Dupa ce arborele motor s-a rotit cu unghiul α1 pistonul principal incepe cursa de urcare. pistonul principal coboara spre punctul mort inferior.2). de la unghiul α2 la unghiul de rotatie α3’ . 4 punctul de origine O este considerat. Tinand seama ca energia de lovire a ciocanelor pneumatice. iar unghiul de rotatie al arborelui motor are valoarea zero. anulandu-se in momentul in care arborele motor s-a rotit cu unghiul α2 . manivela se roteste cu unghiul cuprins intre si α3’ si α3 . pe casre si-o mentine pana la sfarsitul ciclului. La randul sau reducerea timpului de stationare sau ridicare a acestuia. si tinand seama ca unghiul α0 are in general o valoare relativ mica. In fig.4 ( curba 2). αr s si αc unghiurile necesare timpului de stationare. din fig. iar viteza de coborare a acestuia. iar berbecul isi reduce viteza de la valoarea maxima. 2 – cursa. creste de la zero la valoarea maxima. realizata in momentul de impact. inclusiv a berbecului. In aceasta pozitie pistonul principal se gaseste in punctul mort inferior. Viteza de urcare a pistonului principal (curba 1) creste din ce in ce mai mult. iar in intervalul α3’ . pistonul principal ramane nemiscat in punctual mort inferior. In continuare. In continuare. deformarii plastic. berbecul ciocanului vine in contact cu semifabricatul si incepe deformarea plastic. atinge valoarea maxima si apoi incepe sa scada. rezulta ca lucrul mecanic al ciocanelor 4 .α3 este franata si oprita de semifabricatul care se opune deformarii plastic. In momentul rotirii manivelei cu unghiul cuprins intre α3’ . In timpul rotirii arborelui motor pana la valoarea unghiului de rotatie α1. Din acest moment si pana la sfarsitul. se observa ca acesta incepe sa se ridice din momentul in care manivela s-a rotit cu unghiul α1 in punctual mort superior cand manivela s-a rotit cu unghiul α2 . ridicare si coborare (vezi fig.viteza. este cu atat mai mare cu cat viteza de impact este mai mare. de la α3 la α1. dupa care ciclul se repeta. berbecul ramane nemiscat deasupra semifabricatului.4: Variatia vitezei si a cursei pistonului principal in functie de unghiul de rotire a manicelei ciocanelor pneumatice: 1 . Coborarea pistonului principal se produce liber pana la unghiul α3’ . In ceea ce priveste cursa efectuata de pistonul principal. la aceeasi inaltime de cadere si aceeasi greutate a partii cazatoare. pistonul compresor in punctul mort superior.

avand avantajul unei constructii mai simple si mai robuste. 2: Sistemul de distributie: la ciocanele pneumatice cu dubla actiune si doi cilindri. in portiunea in care sunt amplasate principalele elemente ale sistemului de distributie. fig. mers automat.5. sunt mai mult utilizate. Pentru realizarea acestui ciclu maneta de comanda 2 (fig. mentinerea berbecului in pozitie ridicata. acesta corespunde mentinerii berbecului in contact cu piesa si in consecinta cu cat acesta va fi mai mare cu atat mai aderente vor fi loviturile si invers. presarea piesei si lovituri unitare. Dintre acestea. sau intr-o pozitie intermediara intre II si I. Mers automat. 5 . In fig. ciocanul pneumatic nu poate efectua lovituri aderente. sistemul de distributie poate fi cu unul sau cu doi robineti de distributie.pneumatice pentru aceeasi greutate a partii cazatoare. In timpul lucrului la ciocanele cu un asemenea sistem de distributie.5) se roteste in sens contrar mersului acelor de ceasornic pana in pozitia I. sistem care era folosit si de uzinele noastre constructoare de ciocane pneumatice. In ceea ce priveste unghiul de rotatie α0 . sistemele cu doi robineti de distributie. mers in gol. este cu atat mai mare cu cat este mai mic raportul αr / αc . pot fi realizate urmatoarele cicluri sau regimuri de functionare.5 este aratat o sectiune partial prin peretele dintre cilindrul principal si cilindrul compresor. In cazul cand α0 = 0.

atat in partea superioara cat si in partea inferioara (fig. In acest fel.5.5: Sectiune partiala prin peretele dintre cilindru principal si cilindru compresor al ciocanelor pneumatice: 1 – parghie de siguranta. OP – canal de legatura cu cilindrul principal. la coborarea pistonului compresor din pozitia initiala cu un unghi corespunzator unghiului de rotatie α1 (vezi fig. rezulta ca intensitatea loviturilor de ciocan se regleaza numai prin gradul de apasare asupra pedalei sau manivelei de comanda. robinetele 3 si 3’ se rotesc in acelasi sens si ocupa o pozitie intermediara intre pozitiile I si II( vezi fig. Daca robinetul central 4 este deschis (poz a. A – orificiul de legatura cu atmosfera. pistonul principal. 6 – canal vertical(CV) intre robinetii de comunicatie. iar canalul OP. sect. Intrucat cantitatea de aer ce trece dintr-un cilindru in altul depinde in mod direct de gradul de deschidere al robinetelor 3 si 3’. din partea superioara a cilindrului principal si restul iese in atmosfera . CL – canal ce conduce spre camera 8. 3 si 3 ‘ – robineti de comunicatie intre cilindrul compresor si cilindrul principal. pana ce arborele motor a efectuat o rotatie de 360°. OC . sect. care trece prin orificiul CL in camera 8. Cu cat aceasta cantitate este mai mare.5). 8 – camera de legatura intre cilindrul compresor si atmosfera sau cilindrul principal.canal de legatura cu cilindrul compresor. in timpul functionarii ciocanului cu mers automat. aerul comprimatdin partea inferioara a cilindrului compresor. aceasta este apasata in jos. din fig 5 se vede ca. La eliberarea partiala a pedalei sau rotirea incomplete a manivelei de comanda in sensul acelor de ceasornic. pistonul principal incepe sa se ridice pana cand arborele motor se roteste cu unghiul α2 . care conduce spre camera 8. In partea inferioara a cilindrilor. 5 – parghie de legatura intre robinetii de comunicatie. M – N). canalul de legatura OP se inchide deschizandu-se in acelasi timp canalul CL. robinetii 3 si 3’ se rotesc in sens contrar acelor de ceasornic si pun in legatura directa cilindrul compresor cu cilindrul principal. 4 – robinet central. respectiv berbecul ciocanului. In aceasta pozitie a manivelei sau a pedalei. In acest caz.4). ramane partial deschis. 9 – supapa ireversibila. care se deschid cu atat mai mult cu cat se apasa mai mult asupra manivelei sau pedalei de comanda. va iesi in atmosfera. sectiunea C – D si G – H ( poz I ). pozitia I). Dupa ce unghiul de rotatie al arborelui motor a atins valoarea unghiului α1 . pistonul principal coboara si ramane in punctul mort inferior. In aceasta pozitie se intredeschide canalul CA. Din acest moment. care face legatura intre partea superioara a cilindrului compresor si atmosfera. dupa care ciclul se repeta.M – N). In cazul in cand robinetul central este inchis ( poz. 2 – manivela de comanda. legatura intre cilindrul principal si cel compresor se realizeaza direct prin intermediul robinetelor de comunicatie .b.Fig. restul orificiilor si canalelor fiind inchise. In cazul actionarii cu pedala. cu atat inaltimea de ridicare si viteza de coborare a pistonului principal vor fi mai mari si deci cu atat mai mare va fi energia de lovire in momentul de impact. 7 – canal de legatura intre robinetii de comunicatie si atmosfera. sta pe loc in pozitia punctului mort inferior. pe masura rotirii in sensul acelor de ceasornic a robinetului inferior 3. surplusul de aer comprimat din partea 6 . Inaltimea de ridicare a pistonului principal si viteza de coborare a acestuia depind de cantitatea de aer ce trece din cilindrul compresor in cilindrul principal. raportul intre cele doua parti fiind determinat de gradul de deschidere al orificiilor CA si OP. care face legatura intre cilindrul compresor si cilindrul principal .

Datorita acestui fapt.0 – 1.II (vezi fig.inferioara a cilindrului compresor intra in camera 8.5. datorita supapei ireversibile 9. la ridicarea si coborarea pistonului compresor aerul nu poate fi comprimat in partea de sus a cilindrilor. inaltimea de ridicare a berbecului este foarte scurta in cazul cand robinetul central este deschis si normal cand acesta este inchis.II. In schimb.5).M – N). Din aceasta cauza. cilindrul compressor si cilindrul principal in partea superioara comunica diret cu atmosfera ( poz. In consecinta. si partea inferioara a cilindrului compresor comunica cu atmosfera. presiunea este egala cu cea atmosferica. datorita faptului ca robinetul central 4 este deschis. la forjarea cu lovituri usoare. 7 . deschide supapa ireversibila 9 si prin canalul 6 intra in partea de jos a cilindrului principal(poz. Rezulta ca atata timp cat ciocanul functioneaza cu manivela de comanda in pozitie verticala sau cu pedala ridicata. iar pistonul principal ramane pe loc in punctul mort inferior. In acest caz. intrucat acestia sunt pusi in legatura cu atmosfera. legatura intre cei doi cilindri se face in felul urmator. In aceasta pozitie. In acest fel. surplusul de aer comprimat este fortat sa se strecoare prin neetanseitatile dintre cilindru si pistonul compresor. poz. Mers in gol: pentru efectuarea ciclului mers in gol se deschide robinetul central (poz. pistonul principal se ridica. Datorita acestui fapt. deschide supapa ireversibila 9 si. trece in partea de jos a cilindrului principal. In cazul cand necesita a efectua pause mari. aerul comprimat iese direct in atmosfera. De aceea pentru realizarea ciclului de mers automat se prefera a se lucra cu robinetul central inchis. prin caanalul 6 si orificiul OP. sect. robinetii de comunicatie se gasesc in poz. adica cu robinetii de comunicatie in pozitia II deasupra pistonului principal.II. respectiv in pozitie verticala. a. in partea superioara ambii cilindri sunt pusi in legatura directa cu atmosfera. adica nu comprima aer nici la urcare nici la coborare. aerul ce se comprima in timpul coborarii pistonului este introdus in partea de jos a cilindrului principal. robinetele 3 si 3’ se rotesc in sensul acelor de ceasornic si raman in pozitia indicata in fig. In acest fel. Intrucat aerul comprimat in partea inferioara a cilindrului compresor nu se consuma in intregime prin pierderile provocate de mentinerea in pozitie ridicata a elementelor partii cazatoare. La ciocanele cu pedala. In partea inferioara. Dupa ce pistonul compresor incepe sa se ridice se formeaza o depresiune in spatele sau si. in timp ce pistonul compresor se coboara. atunci aceasta trebuie sa fie eliberata. in timpul mentinerii berbecului in pozitie ridicata motorul lucreza mai greu. pistonul compresor lucreaza in gol. avand desigur aproximativ acelasi decalaj ca si in cazul ciclului mers automat. aceasta trebuie eliberata. Din aceasta cauza ciocanele pneumatice nu trebuie sa functioneze cu berbecul in pozitie ridicata perioade mai mari de 1. fie ca se opreste motorul. iar manivela de comanda sa fie adusa in pozitia initiala. sect. aerul comprimat ce se gaseste in partea de jos a cilindrului principal nu mai poate comnuica cu cilindrul compresor. In acest caz. Aerul comprimat din partea de jos a cilindrului compressor trece in camera 8.sect.in partea inferioara a cilindrlui compresor. iar in manivela de comanda se aducee in pozitie verticala. In partea inferioara.E – F si G – H).C – D).II. ca si in cazul mentinerii berbecului in pozitie ridicata. iar dedesubt valoarea presiunii oscileaza in jurul valorii maxime pe care o poate realiza compresorul ciocanului. iar cilindrul compressor incepe sa se incalzeasca.5 minute. Daca ciocanul este comandat cu ajutorul pedalei. fie ca se trece ciocanul pe ciclul “ mers in gol ”. Mentinerea berbecului in pozitie ridicata: pentru efectuarea acestui ciclu este necesar ca robinetul central 4 sa fie inchis.

deoarece in partea superioara a cilindrului principal nu poate sa se reintoarca in partea de jos a cilindrului compressor. Aerul ce se comprima in partea inferioara a pistonului compresor trece in camera 8. Pentru realizarea acestui ciclu se inchide robinetul central 4. In cazul in care manivela de comanda este lasata in pozitia III. se inchide robinetul central 4. deshide supapa 9 si.Presarea piesei: acest ciclu se utilizeaza in cazul cand piesele necesita a fi stranse intre berbec si nicovala. In timpul ridicarii pistonului compressor. cilindrul compresor in partea superioara si cilindrul principal in partea inferioara comunica cu atmosfera (sect. iar robinetul superior 3’. adica ciclul se transforma din lovituri unitare in presarea piesei. iar manivela de comanda 2 se aduce din pozitia I in pozitia II. Aderenta loviturii depinde de timpul de mentinere a manivelei de comanda in pozitia III si este cu atat mai mare cu cat timpul de mentinere este mai lung. 8 . ca si in cazul presarii piesei. aerul de deasupra lui nu poate fi comprimat. in pozitia III . Prin sectiunile C – d si I – J. trece in partea superioara a cilindrului principal. In aceasta pozitie. robinetul inferior 3 inchide canalul de legatura intre cilindrul compresor si cilindrul principal in partea inferioara.C – D si I – J). inclusiv berbecul. cilindrul compresor in partea superioara si cel principal. iar aerul comprimat alimenteaza pierderile ce au loc prin neetanseitatile din partea superioara a cilindrului principal. pentru a fi indoite sau pentru a putea fi mentinute in vederea efectuarii altor operatii. intra in camera 8. sectiunea E – F. iar manivela de comanda 2. se roteste in sensul acelor de ceasornic din pozitia verticala in pozitia III. mentinand in acest fel berbecul apasat pe piesa sau nicovala. si nu cu numarul de rotatii ale arborelui motor. prin sectiunea G – H. coboara la rotirea manivelei de comanda 2 din pozitia II in pozitia III . Din aceasta cauza pistonul compressor lucreaza numai in timpul coborarii. In aceasta pozitie. unde are loc o rarefiere. prin canalul 6. Lovituri unitare: pentru efectuarea loviturilor ubitare si aderente. prin sectiunea A – B. berbecul va ramane apasat pe piesa. patrunde in partea superioara a cilindrului principal. deshide supapa 9 si.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->