bucataria englezeasca

Bucătăria englezească înseamnă în primul rând carne. Mai înseamnă porridge, pătrunjel verde tocat, pudding și plăcinte tot cu carne. Mai înseamnă un dejun copios dar și cina ca cea mai bogată și mai consistentă masă a zilei. Cina poate fi înlocuită cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Băuturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezească. Deși în trecut bucătăria englezească consta doar în carne și legume fierte, în prezent aceasta sa diversificat foarte mult datorită faptului că societatea engleză a devenit cosmopolită. Astfel comunitățile evreiești, arabe, chinezești, indiene și-au adus contribuția pe plan culinar. Mâncărurile englezesti sunt foarte uşor de preparat. Englezilor le place carnea de orice fel, peştele, mâncărurile de legume, budincile, dar nu trăiesc pentru a mânca , ci mănâncă pentru a trăi. Englezii consideră că bucătăria lor este specială în felul ei. Pentru bucătăria englezeasca a avut un mare efect cea frantuzeasca, şi pe vremea în care o parte din India a fost a englezilor, ei au adus de acolo tot felul de condimente pe care le folosesc şi în ziua de azi. Europa poate mulţumi Angliei pentru multe feluri gastronomice, între acestea putem număra şi sandwichurile. Tot de la englezi a început şi obiceiul ceaiului. Ceaiul a început să se extindă în Europa în secolul XVII, dar de aici au pornit şi budincile şi plăcintele. Englezii au o tradiţie gastronomică bine cunoscută , care începe cu deja apreciatul mic dejun englezesc. Ei îsi încep ziua cu un pahar de suc de fructe proaspăt şi cu aşa numitul porridge(fulgi de ovaz, stafide, miere , lapte). Dar în zilele noastre este mai la modă să se consume musli. Apoi urmează pâinea prăjită, care se consumă cu unt, miere, gem. Cel mai folosit gem este marmelada de portocale, dar pe masă se mai poate găsi şi gemul de căpşuni sau piersici. La micul dejun cel mai cunoscut fel de mâncare este Ham and Eggs, adică baconul prăjit cu ouă. După micul dejun nu poate lipsi ceaiul negru pe care îl consumă cu lapte sau frişcă dar nu adaugă în el zahăr. Este interesant că în Anglia există cafenele din anul 1652 dar nimeni nu începe ziua cu cafea. Englezi îşi consumă prânzul la locul de muncă sau la şcoală, care este format de obicei din sandwich, supe uşoare sau salate cu puţine calorii. Supele sunt făcute din carne de pui sau vită, dar cea mai cunoscută supă este totuşi gulaşul de porc. Prânzul este urmat de ceaiul de la ora 5 care este obligatoriu. La acest ceai se mai consumă prăjiturele sau grătare. În bucataria englezeasca cea mai importantă este cina. În multe case se mai consumă la cină pasăre la cuptor, care este aşezata întreaga pe masă şi capul familiei împarte la toată lumea cate o bucata din ea. Din această tradiţie este cunoscută servirea englezească, care este şi foarte elegantă.

o tocana de vita. prin . englezii consumă la cină şi peşti. Belgienilor le place sa manance si datorita istoriei lor tumultoase. deci si de carne. painea si berea de multe ori alcatuiesc o masa. ca belgienii mananca mult si e adevarat ca ei iau mancarea foarte serios. de mere. aceasta fiind produsa in micile si vechile berarii familiale. de agrişe. au luat partea cea mai buna din gastronomia europeana. În Anglia nu sunt vii aşa că vinul îl importă din alte ţării.Gatitul este distractia nationala. australieni. Dintre băuturile cele mai importante trebuie să amintim whisky. curcanul cu castane sau carnea de vânat care se serveşte cu tot felul de sosuri. de la fermier. gin. iar multe si faimoase batalii s-au purtat pe taramul Belgiei. Astazi. belgienii pot spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu generozitatea nemteasca. Carnea de vită în Anglia este considerată simbolul bogăţiei. De la cel mai modern han pana la cel mai elegant restaurant. Pestele si hrana marina sunt importante. fructe de mare. Bucataria Belgiana Tara este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti. Vafele (waffles) si cicoarea (chicory) sa. care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie proprie. Consomme-urile joaca un rol de baza. Belgienii consuma mai multa bere decat vin. spanioli. Ciocolata fina este o pasiune.Pe lângă păsări. Locuitorilor le plac cartofii si sunt indragostiti de vanatoare . Englezii sunt mari consumatori de bere. muştar. Belgia are o mare reputatie gastronomica si e imposibil sa gasesti un restaurant care sa-ti serveasca o masa saraca. oţet. ). francezi. iar magazinele care o vand sunt in fiecare piata. portocale. prepararea mancarii este aproape o religie. sare. devenind o traditie a familiei. vikingi. Cele mai des mâncate alimente în Anglia sunt şunca de york. lămîie. Restaurantele fast food în Anglia se numesc Fish and Chips. Ea este cea mai populară în gastronomia engelzeasca şi are o sumedenie de moduri de preparare. Acest fel de mâncare a apărut în Anglia în secolul XIX şi este foarte căutat şi în zilele noastre. Le plac cel mai mult vinurile franceze şi germane şi dintre care cele roşii. dar si o arta in acelasi timp. oaie. Tara a fost invadata si condusa de multe popoare (romani. Tehnicile de preparare si ingredientele au fost asimilate de bastinasi. O friptura. Din cateva tablouri ale lui Brueghels si Teniers ai putea presupune. vin alb. dar le place să bea berea din import şi nu cea engleză. Belgia a devenit un punct de intalnire intre cultura germanica din partea nordica a Europei si cea latina din sud. olandezi. miner si otelar pana la baron si duce. englezi si nemti). Berea se serveste cu preparatul national Carbonara flamande. iar asa numitele Waterzooi (tocana din cartofi morcovi ceapa telina si sos vegetal) sunt cele mai apreciate. porc şi vită. sosul de mentă. vodka. Gastronomia medievala inca mai influenteaza bucataria. Sosurile folosite sunt Cumberland (marmeladă de coacăze. ceea ce a influentat bucataria. probabil.

iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu bere. Belgia este paradisul bautorilor de bere. fiind chiar cateva retete pentru supe care includ bere. carne si chiar pentru deserturi. in 99 de cazuri din 100.Vizitand Belgia vei fi imediat cucerit de cicoare. putine retete find complete fara gustul delicios de bere. Pranzul este consistent.predominanta condimentelor. ca nunta si botezul. I-a placut aroma distincta. . midii si ciocolata. care dau preparatelor o aroma dulce-acrisoara si dulce-sarata. In 1872 a fost introdusa la Paris si a fost denumita aurul alb. ea se serveste fierbinte. iar verdeturile pentru aperitive. Belgienii prefera vin sau bere la masa. gratinate cu rosii si branza.O alta gustare populara sunt vafele belgiene. In Belgia. Ea este frumos impachetata si se vinde decorata cu aur. Sunt 12 retete diferite pentru pregatirea lor. Cicoarea belgiana are un loc de onoare in meniuri si un stil unic de cultivare. marinate. prin continutul sau de minerale. Cea mai buna este facuta din crema proaspata si nu are termen de garantie decat cateva zile. Pe strada poti servi Frites sau cartofi prajiti.Micul dejun consta in general in paine. Ele se ofera persoanelor aflate in convalescenta pentru a le reda apetitul si puterea. Intotdeauna se foloseste unt pentru prepararea cicorii. branza. etc. in 1830. Se servesc in portii mari si mici. Se poate servi in salate sau cu creveti si alte legume. O alta specialitate a casei sunt midiile. Ei au o aversiune pentru a bea apa. salate. Una dintre cele mai tipice este cea pentru tocanita cu bere (carbonara flamande). cu atat este mai dulce si mai putin amaruie. Migdalele si condimentele se folosesc din abundenta. un preparat traditional pentru dimineata de Craciun. cristal si oglinzi. bors sau apa este ceva obisnuit. mustarului. unt. servite cu cafea sau ceai. otetului si a fructelor uscate. Ei consuma intr-un an 200 de litri de bere pe cap de locuitor. in cornete sau farfurii de hartie. Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de un fermier belgian Jan Lammers. dar de obicei mai usor decat cina. cateodata oua fierte usor sau omlete. acesti cartofi prajiti au un continut mult mai mic de grasime si sunt mult mai gustosi. Retetele cu bere nu se limiteaza doar la aperitive. Berea lor le umbreste pe cele din Germania. Olanda si Danemarca.In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. acrisoara. fierte in bors. avand 350 de berarii si 500 de sortimente. Ciocolata belgiana nu contine conservanti sau arome si coloranti artificiali. in timp ce in Statele Unite se prefera cruda. gem. in aspic. si ingredientelor folosite. Cu cat este mai proaspata. Pralinele belgiene sunt un termen generic pentru orice ciocolata cu crema.A mai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata in hambar) cu muguri si frunze albe. Insa 90 % din meniuri nu fac o distinctie intre dejun si cina. O frunza are o singura calorie si are o valoare nutritiva considerabila. cu maioneza. Belgienii sunt inventatorii acestui delicios preparat. mustar si ketchup. Pralinele sunt un amestec de ciocolata cu lapte si nuci sau caramele. Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii importante. Datorita metodei de prajire cu untura. Gatitul cu bere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful