bucataria englezeasca

Bucătăria englezească înseamnă în primul rând carne. Mai înseamnă porridge, pătrunjel verde tocat, pudding și plăcinte tot cu carne. Mai înseamnă un dejun copios dar și cina ca cea mai bogată și mai consistentă masă a zilei. Cina poate fi înlocuită cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Băuturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezească. Deși în trecut bucătăria englezească consta doar în carne și legume fierte, în prezent aceasta sa diversificat foarte mult datorită faptului că societatea engleză a devenit cosmopolită. Astfel comunitățile evreiești, arabe, chinezești, indiene și-au adus contribuția pe plan culinar. Mâncărurile englezesti sunt foarte uşor de preparat. Englezilor le place carnea de orice fel, peştele, mâncărurile de legume, budincile, dar nu trăiesc pentru a mânca , ci mănâncă pentru a trăi. Englezii consideră că bucătăria lor este specială în felul ei. Pentru bucătăria englezeasca a avut un mare efect cea frantuzeasca, şi pe vremea în care o parte din India a fost a englezilor, ei au adus de acolo tot felul de condimente pe care le folosesc şi în ziua de azi. Europa poate mulţumi Angliei pentru multe feluri gastronomice, între acestea putem număra şi sandwichurile. Tot de la englezi a început şi obiceiul ceaiului. Ceaiul a început să se extindă în Europa în secolul XVII, dar de aici au pornit şi budincile şi plăcintele. Englezii au o tradiţie gastronomică bine cunoscută , care începe cu deja apreciatul mic dejun englezesc. Ei îsi încep ziua cu un pahar de suc de fructe proaspăt şi cu aşa numitul porridge(fulgi de ovaz, stafide, miere , lapte). Dar în zilele noastre este mai la modă să se consume musli. Apoi urmează pâinea prăjită, care se consumă cu unt, miere, gem. Cel mai folosit gem este marmelada de portocale, dar pe masă se mai poate găsi şi gemul de căpşuni sau piersici. La micul dejun cel mai cunoscut fel de mâncare este Ham and Eggs, adică baconul prăjit cu ouă. După micul dejun nu poate lipsi ceaiul negru pe care îl consumă cu lapte sau frişcă dar nu adaugă în el zahăr. Este interesant că în Anglia există cafenele din anul 1652 dar nimeni nu începe ziua cu cafea. Englezi îşi consumă prânzul la locul de muncă sau la şcoală, care este format de obicei din sandwich, supe uşoare sau salate cu puţine calorii. Supele sunt făcute din carne de pui sau vită, dar cea mai cunoscută supă este totuşi gulaşul de porc. Prânzul este urmat de ceaiul de la ora 5 care este obligatoriu. La acest ceai se mai consumă prăjiturele sau grătare. În bucataria englezeasca cea mai importantă este cina. În multe case se mai consumă la cină pasăre la cuptor, care este aşezata întreaga pe masă şi capul familiei împarte la toată lumea cate o bucata din ea. Din această tradiţie este cunoscută servirea englezească, care este şi foarte elegantă.

aceasta fiind produsa in micile si vechile berarii familiale. Berea se serveste cu preparatul national Carbonara flamande. curcanul cu castane sau carnea de vânat care se serveşte cu tot felul de sosuri. Locuitorilor le plac cartofii si sunt indragostiti de vanatoare . Carnea de vită în Anglia este considerată simbolul bogăţiei. belgienii pot spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu generozitatea nemteasca. Acest fel de mâncare a apărut în Anglia în secolul XIX şi este foarte căutat şi în zilele noastre.Gatitul este distractia nationala. lămîie. Din cateva tablouri ale lui Brueghels si Teniers ai putea presupune. ceea ce a influentat bucataria. miner si otelar pana la baron si duce.Pe lângă păsări. ). Bucataria Belgiana Tara este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti. oţet. iar multe si faimoase batalii s-au purtat pe taramul Belgiei. Le plac cel mai mult vinurile franceze şi germane şi dintre care cele roşii. sare. portocale. Astazi. Restaurantele fast food în Anglia se numesc Fish and Chips. prin . probabil. painea si berea de multe ori alcatuiesc o masa. de agrişe. Ea este cea mai populară în gastronomia engelzeasca şi are o sumedenie de moduri de preparare. deci si de carne. muştar. Tara a fost invadata si condusa de multe popoare (romani. de la fermier. australieni. fructe de mare. ca belgienii mananca mult si e adevarat ca ei iau mancarea foarte serios. dar le place să bea berea din import şi nu cea engleză. De la cel mai modern han pana la cel mai elegant restaurant. Belgienii consuma mai multa bere decat vin. englezii consumă la cină şi peşti. Pestele si hrana marina sunt importante. francezi. vikingi. englezi si nemti). dar si o arta in acelasi timp. Gastronomia medievala inca mai influenteaza bucataria. gin. iar asa numitele Waterzooi (tocana din cartofi morcovi ceapa telina si sos vegetal) sunt cele mai apreciate. O friptura. Englezii sunt mari consumatori de bere. de mere. porc şi vită. iar magazinele care o vand sunt in fiecare piata. o tocana de vita. oaie. În Anglia nu sunt vii aşa că vinul îl importă din alte ţării. Ciocolata fina este o pasiune. Vafele (waffles) si cicoarea (chicory) sa. spanioli. Belgienilor le place sa manance si datorita istoriei lor tumultoase. olandezi. care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie proprie. au luat partea cea mai buna din gastronomia europeana. Consomme-urile joaca un rol de baza. Belgia a devenit un punct de intalnire intre cultura germanica din partea nordica a Europei si cea latina din sud. Cele mai des mâncate alimente în Anglia sunt şunca de york. Tehnicile de preparare si ingredientele au fost asimilate de bastinasi. vin alb. prepararea mancarii este aproape o religie. devenind o traditie a familiei. Dintre băuturile cele mai importante trebuie să amintim whisky. sosul de mentă. Belgia are o mare reputatie gastronomica si e imposibil sa gasesti un restaurant care sa-ti serveasca o masa saraca. vodka. Sosurile folosite sunt Cumberland (marmeladă de coacăze.

un preparat traditional pentru dimineata de Craciun. Pe strada poti servi Frites sau cartofi prajiti. Intotdeauna se foloseste unt pentru prepararea cicorii.O alta gustare populara sunt vafele belgiene. in cornete sau farfurii de hartie. Belgienii sunt inventatorii acestui delicios preparat. Se poate servi in salate sau cu creveti si alte legume. midii si ciocolata. mustar si ketchup.Micul dejun consta in general in paine. avand 350 de berarii si 500 de sortimente. Una dintre cele mai tipice este cea pentru tocanita cu bere (carbonara flamande). Cu cat este mai proaspata. gratinate cu rosii si branza. ea se serveste fierbinte. Migdalele si condimentele se folosesc din abundenta. mustarului. iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu bere. Pralinele sunt un amestec de ciocolata cu lapte si nuci sau caramele. unt. Cicoarea belgiana are un loc de onoare in meniuri si un stil unic de cultivare. Insa 90 % din meniuri nu fac o distinctie intre dejun si cina. O frunza are o singura calorie si are o valoare nutritiva considerabila. cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata in hambar) cu muguri si frunze albe. fiind chiar cateva retete pentru supe care includ bere. cu atat este mai dulce si mai putin amaruie.Vizitand Belgia vei fi imediat cucerit de cicoare. acesti cartofi prajiti au un continut mult mai mic de grasime si sunt mult mai gustosi. cu maioneza. otetului si a fructelor uscate. . Ciocolata belgiana nu contine conservanti sau arome si coloranti artificiali. in timp ce in Statele Unite se prefera cruda. Ei consuma intr-un an 200 de litri de bere pe cap de locuitor. In Belgia. in aspic. Gatitul cu bere. Ele se ofera persoanelor aflate in convalescenta pentru a le reda apetitul si puterea. in 99 de cazuri din 100. Ea este frumos impachetata si se vinde decorata cu aur. etc. acrisoara.predominanta condimentelor. ca nunta si botezul. Datorita metodei de prajire cu untura. carne si chiar pentru deserturi. cristal si oglinzi.In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. O alta specialitate a casei sunt midiile. Sunt 12 retete diferite pentru pregatirea lor. Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de un fermier belgian Jan Lammers. in 1830. In 1872 a fost introdusa la Paris si a fost denumita aurul alb. bors sau apa este ceva obisnuit. servite cu cafea sau ceai. salate. Cea mai buna este facuta din crema proaspata si nu are termen de garantie decat cateva zile. Pranzul este consistent. I-a placut aroma distincta. branza. fierte in bors. Belgienii prefera vin sau bere la masa. marinate. Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii importante.A mai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. putine retete find complete fara gustul delicios de bere. Ei au o aversiune pentru a bea apa. prin continutul sau de minerale. Olanda si Danemarca. si ingredientelor folosite. care dau preparatelor o aroma dulce-acrisoara si dulce-sarata. Se servesc in portii mari si mici. cateodata oua fierte usor sau omlete. Pralinele belgiene sunt un termen generic pentru orice ciocolata cu crema. Berea lor le umbreste pe cele din Germania. Belgia este paradisul bautorilor de bere. Retetele cu bere nu se limiteaza doar la aperitive. dar de obicei mai usor decat cina. gem. iar verdeturile pentru aperitive.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful