P. 1
bucataria englezeasca

bucataria englezeasca

|Views: 708|Likes:
Published by Catalin George

More info:

Published by: Catalin George on May 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/02/2014

pdf

text

original

bucataria englezeasca

Bucătăria englezească înseamnă în primul rând carne. Mai înseamnă porridge, pătrunjel verde tocat, pudding și plăcinte tot cu carne. Mai înseamnă un dejun copios dar și cina ca cea mai bogată și mai consistentă masă a zilei. Cina poate fi înlocuită cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Băuturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezească. Deși în trecut bucătăria englezească consta doar în carne și legume fierte, în prezent aceasta sa diversificat foarte mult datorită faptului că societatea engleză a devenit cosmopolită. Astfel comunitățile evreiești, arabe, chinezești, indiene și-au adus contribuția pe plan culinar. Mâncărurile englezesti sunt foarte uşor de preparat. Englezilor le place carnea de orice fel, peştele, mâncărurile de legume, budincile, dar nu trăiesc pentru a mânca , ci mănâncă pentru a trăi. Englezii consideră că bucătăria lor este specială în felul ei. Pentru bucătăria englezeasca a avut un mare efect cea frantuzeasca, şi pe vremea în care o parte din India a fost a englezilor, ei au adus de acolo tot felul de condimente pe care le folosesc şi în ziua de azi. Europa poate mulţumi Angliei pentru multe feluri gastronomice, între acestea putem număra şi sandwichurile. Tot de la englezi a început şi obiceiul ceaiului. Ceaiul a început să se extindă în Europa în secolul XVII, dar de aici au pornit şi budincile şi plăcintele. Englezii au o tradiţie gastronomică bine cunoscută , care începe cu deja apreciatul mic dejun englezesc. Ei îsi încep ziua cu un pahar de suc de fructe proaspăt şi cu aşa numitul porridge(fulgi de ovaz, stafide, miere , lapte). Dar în zilele noastre este mai la modă să se consume musli. Apoi urmează pâinea prăjită, care se consumă cu unt, miere, gem. Cel mai folosit gem este marmelada de portocale, dar pe masă se mai poate găsi şi gemul de căpşuni sau piersici. La micul dejun cel mai cunoscut fel de mâncare este Ham and Eggs, adică baconul prăjit cu ouă. După micul dejun nu poate lipsi ceaiul negru pe care îl consumă cu lapte sau frişcă dar nu adaugă în el zahăr. Este interesant că în Anglia există cafenele din anul 1652 dar nimeni nu începe ziua cu cafea. Englezi îşi consumă prânzul la locul de muncă sau la şcoală, care este format de obicei din sandwich, supe uşoare sau salate cu puţine calorii. Supele sunt făcute din carne de pui sau vită, dar cea mai cunoscută supă este totuşi gulaşul de porc. Prânzul este urmat de ceaiul de la ora 5 care este obligatoriu. La acest ceai se mai consumă prăjiturele sau grătare. În bucataria englezeasca cea mai importantă este cina. În multe case se mai consumă la cină pasăre la cuptor, care este aşezata întreaga pe masă şi capul familiei împarte la toată lumea cate o bucata din ea. Din această tradiţie este cunoscută servirea englezească, care este şi foarte elegantă.

care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie proprie. oaie. Din cateva tablouri ale lui Brueghels si Teniers ai putea presupune. de la fermier. Acest fel de mâncare a apărut în Anglia în secolul XIX şi este foarte căutat şi în zilele noastre. Englezii sunt mari consumatori de bere. probabil. francezi. prin . Belgia a devenit un punct de intalnire intre cultura germanica din partea nordica a Europei si cea latina din sud. australieni. vikingi. englezii consumă la cină şi peşti. Tara a fost invadata si condusa de multe popoare (romani. Ciocolata fina este o pasiune. Belgia are o mare reputatie gastronomica si e imposibil sa gasesti un restaurant care sa-ti serveasca o masa saraca. De la cel mai modern han pana la cel mai elegant restaurant. Sosurile folosite sunt Cumberland (marmeladă de coacăze. dar le place să bea berea din import şi nu cea engleză. porc şi vită. lămîie. sosul de mentă. englezi si nemti). vodka. Carnea de vită în Anglia este considerată simbolul bogăţiei. Vafele (waffles) si cicoarea (chicory) sa. fructe de mare. deci si de carne. dar si o arta in acelasi timp. ). Dintre băuturile cele mai importante trebuie să amintim whisky. Le plac cel mai mult vinurile franceze şi germane şi dintre care cele roşii. muştar. sare. iar magazinele care o vand sunt in fiecare piata.Gatitul este distractia nationala. O friptura. devenind o traditie a familiei. prepararea mancarii este aproape o religie. oţet. olandezi. curcanul cu castane sau carnea de vânat care se serveşte cu tot felul de sosuri. Pestele si hrana marina sunt importante. Berea se serveste cu preparatul national Carbonara flamande. gin. Consomme-urile joaca un rol de baza. Belgienii consuma mai multa bere decat vin. de agrişe. Astazi. Belgienilor le place sa manance si datorita istoriei lor tumultoase. Locuitorilor le plac cartofii si sunt indragostiti de vanatoare . au luat partea cea mai buna din gastronomia europeana. Restaurantele fast food în Anglia se numesc Fish and Chips. ceea ce a influentat bucataria. portocale. iar asa numitele Waterzooi (tocana din cartofi morcovi ceapa telina si sos vegetal) sunt cele mai apreciate. Bucataria Belgiana Tara este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti. belgienii pot spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu generozitatea nemteasca. spanioli. aceasta fiind produsa in micile si vechile berarii familiale. vin alb. Tehnicile de preparare si ingredientele au fost asimilate de bastinasi. de mere. În Anglia nu sunt vii aşa că vinul îl importă din alte ţării. iar multe si faimoase batalii s-au purtat pe taramul Belgiei.Pe lângă păsări. miner si otelar pana la baron si duce. Cele mai des mâncate alimente în Anglia sunt şunca de york. o tocana de vita. Gastronomia medievala inca mai influenteaza bucataria. painea si berea de multe ori alcatuiesc o masa. Ea este cea mai populară în gastronomia engelzeasca şi are o sumedenie de moduri de preparare. ca belgienii mananca mult si e adevarat ca ei iau mancarea foarte serios.

Belgienii prefera vin sau bere la masa. cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata in hambar) cu muguri si frunze albe. O alta specialitate a casei sunt midiile. mustar si ketchup. gem.O alta gustare populara sunt vafele belgiene. Olanda si Danemarca. cu maioneza. in aspic. cateodata oua fierte usor sau omlete. Berea lor le umbreste pe cele din Germania. In Belgia. Ea este frumos impachetata si se vinde decorata cu aur. cristal si oglinzi. unt. Intotdeauna se foloseste unt pentru prepararea cicorii. Retetele cu bere nu se limiteaza doar la aperitive. dar de obicei mai usor decat cina. Belgienii sunt inventatorii acestui delicios preparat. Belgia este paradisul bautorilor de bere. Se servesc in portii mari si mici.Micul dejun consta in general in paine. in timp ce in Statele Unite se prefera cruda. iar verdeturile pentru aperitive. acesti cartofi prajiti au un continut mult mai mic de grasime si sunt mult mai gustosi. ca nunta si botezul. . acrisoara. Pralinele sunt un amestec de ciocolata cu lapte si nuci sau caramele. un preparat traditional pentru dimineata de Craciun. Gatitul cu bere. salate. Una dintre cele mai tipice este cea pentru tocanita cu bere (carbonara flamande). carne si chiar pentru deserturi. branza. midii si ciocolata. putine retete find complete fara gustul delicios de bere. O frunza are o singura calorie si are o valoare nutritiva considerabila. Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de un fermier belgian Jan Lammers. avand 350 de berarii si 500 de sortimente. in 99 de cazuri din 100. Ei consuma intr-un an 200 de litri de bere pe cap de locuitor. Migdalele si condimentele se folosesc din abundenta. Pralinele belgiene sunt un termen generic pentru orice ciocolata cu crema. gratinate cu rosii si branza.Vizitand Belgia vei fi imediat cucerit de cicoare. Ciocolata belgiana nu contine conservanti sau arome si coloranti artificiali. in 1830. cu atat este mai dulce si mai putin amaruie. Pe strada poti servi Frites sau cartofi prajiti. si ingredientelor folosite. care dau preparatelor o aroma dulce-acrisoara si dulce-sarata. Pranzul este consistent. In 1872 a fost introdusa la Paris si a fost denumita aurul alb. fierte in bors. Datorita metodei de prajire cu untura.A mai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. Ele se ofera persoanelor aflate in convalescenta pentru a le reda apetitul si puterea. mustarului.In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. servite cu cafea sau ceai. etc. Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii importante. marinate. Insa 90 % din meniuri nu fac o distinctie intre dejun si cina. fiind chiar cateva retete pentru supe care includ bere. Sunt 12 retete diferite pentru pregatirea lor. bors sau apa este ceva obisnuit.predominanta condimentelor. iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu bere. Cea mai buna este facuta din crema proaspata si nu are termen de garantie decat cateva zile. in cornete sau farfurii de hartie. Se poate servi in salate sau cu creveti si alte legume. Cicoarea belgiana are un loc de onoare in meniuri si un stil unic de cultivare. prin continutul sau de minerale. otetului si a fructelor uscate. Ei au o aversiune pentru a bea apa. Cu cat este mai proaspata. ea se serveste fierbinte. I-a placut aroma distincta.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->