Sunteți pe pagina 1din 3

bucataria englezeasca

Buctria englezeasc nseamn n primul rnd carne. Mai nseamn porridge, ptrunjel verde tocat, pudding i plcinte tot cu carne. Mai nseamn un dejun copios dar i cina ca cea mai bogat i mai consistent mas a zilei. Cina poate fi nlocuit cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Buturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezeasc. Dei n trecut buctria englezeasc consta doar n carne i legume fierte, n prezent aceasta sa diversificat foarte mult datorit faptului c societatea englez a devenit cosmopolit. Astfel comunitile evreieti, arabe, chinezeti, indiene i-au adus contribuia pe plan culinar. Mncrurile englezesti sunt foarte uor de preparat. Englezilor le place carnea de orice fel, petele, mncrurile de legume, budincile, dar nu triesc pentru a mnca , ci mnnc pentru a tri. Englezii consider c buctria lor este special n felul ei. Pentru buctria englezeasca a avut un mare efect cea frantuzeasca, i pe vremea n care o parte din India a fost a englezilor, ei au adus de acolo tot felul de condimente pe care le folosesc i n ziua de azi. Europa poate mulumi Angliei pentru multe feluri gastronomice, ntre acestea putem numra i sandwichurile. Tot de la englezi a nceput i obiceiul ceaiului. Ceaiul a nceput s se extind n Europa n secolul XVII, dar de aici au pornit i budincile i plcintele. Englezii au o tradiie gastronomic bine cunoscut , care ncepe cu deja apreciatul mic dejun englezesc. Ei si ncep ziua cu un pahar de suc de fructe proaspt i cu aa numitul porridge(fulgi de ovaz, stafide, miere , lapte). Dar n zilele noastre este mai la mod s se consume musli. Apoi urmeaz pinea prjit, care se consum cu unt, miere, gem. Cel mai folosit gem este marmelada de portocale, dar pe mas se mai poate gsi i gemul de cpuni sau piersici. La micul dejun cel mai cunoscut fel de mncare este Ham and Eggs, adic baconul prjit cu ou. Dup micul dejun nu poate lipsi ceaiul negru pe care l consum cu lapte sau fric dar nu adaug n el zahr. Este interesant c n Anglia exist cafenele din anul 1652 dar nimeni nu ncepe ziua cu cafea. Englezi i consum prnzul la locul de munc sau la coal, care este format de obicei din sandwich, supe uoare sau salate cu puine calorii. Supele sunt fcute din carne de pui sau vit, dar cea mai cunoscut sup este totui gulaul de porc. Prnzul este urmat de ceaiul de la ora 5 care este obligatoriu. La acest ceai se mai consum prjiturele sau grtare. n bucataria englezeasca cea mai important este cina. n multe case se mai consum la cin pasre la cuptor, care este aezata ntreaga pe mas i capul familiei mparte la toat lumea cate o bucata din ea. Din aceast tradiie este cunoscut servirea englezeasc, care este i foarte elegant.

Pe lng psri, englezii consum la cin i peti, fructe de mare, oaie, porc i vit. Carnea de vit n Anglia este considerat simbolul bogiei. Ea este cea mai popular n gastronomia engelzeasca i are o sumedenie de moduri de preparare. Cele mai des mncate alimente n Anglia sunt unca de york, curcanul cu castane sau carnea de vnat care se servete cu tot felul de sosuri. Sosurile folosite sunt Cumberland (marmelad de coacze, portocale, lmie, mutar, vin alb, oet, sare. ), sosul de ment, de mere, de agrie. Restaurantele fast food n Anglia se numesc Fish and Chips. Acest fel de mncare a aprut n Anglia n secolul XIX i este foarte cutat i n zilele noastre. Dintre buturile cele mai importante trebuie s amintim whisky, gin, vodka. n Anglia nu sunt vii aa c vinul l import din alte rii. Le plac cel mai mult vinurile franceze i germane i dintre care cele roii. Englezii sunt mari consumatori de bere, dar le place s bea berea din import i nu cea englez.

Bucataria Belgiana
Tara este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti, Vafele (waffles) si cicoarea (chicory) sa. Ciocolata fina este o pasiune, iar magazinele care o vand sunt in fiecare piata. Belgienii consuma mai multa bere decat vin, aceasta fiind produsa in micile si vechile berarii familiale, devenind o traditie a familiei. Berea se serveste cu preparatul national Carbonara flamande, o tocana de vita. Din cateva tablouri ale lui Brueghels si Teniers ai putea presupune, probabil, ca belgienii mananca mult si e adevarat ca ei iau mancarea foarte serios. Belgia are o mare reputatie gastronomica si e imposibil sa gasesti un restaurant care sa-ti serveasca o masa saraca.Gatitul este distractia nationala, dar si o arta in acelasi timp. De la cel mai modern han pana la cel mai elegant restaurant, de la fermier, miner si otelar pana la baron si duce, prepararea mancarii este aproape o religie. Belgienilor le place sa manance si datorita istoriei lor tumultoase, au luat partea cea mai buna din gastronomia europeana. Tara a fost invadata si condusa de multe popoare (romani, vikingi, francezi, spanioli, australieni, olandezi, englezi si nemti), iar multe si faimoase batalii s-au purtat pe taramul Belgiei. Belgia a devenit un punct de intalnire intre cultura germanica din partea nordica a Europei si cea latina din sud, ceea ce a influentat bucataria. Tehnicile de preparare si ingredientele au fost asimilate de bastinasi, care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie proprie. Astazi, belgienii pot spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu generozitatea nemteasca. Locuitorilor le plac cartofii si sunt indragostiti de vanatoare , deci si de carne. O friptura, painea si berea de multe ori alcatuiesc o masa. Pestele si hrana marina sunt importante. Consomme-urile joaca un rol de baza, iar asa numitele Waterzooi (tocana din cartofi morcovi ceapa telina si sos vegetal) sunt cele mai apreciate. Gastronomia medievala inca mai influenteaza bucataria, prin

predominanta condimentelor, mustarului, otetului si a fructelor uscate, care dau preparatelor o aroma dulce-acrisoara si dulce-sarata. Migdalele si condimentele se folosesc din abundenta, iar verdeturile pentru aperitive, salate, carne si chiar pentru deserturi.Vizitand Belgia vei fi imediat cucerit de cicoare, midii si ciocolata. Cicoarea belgiana are un loc de onoare in meniuri si un stil unic de cultivare. Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de un fermier belgian Jan Lammers, in 1830, cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata in hambar) cu muguri si frunze albe. I-a placut aroma distincta, acrisoara.A mai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. In 1872 a fost introdusa la Paris si a fost denumita aurul alb. In Belgia, in 99 de cazuri din 100, ea se serveste fierbinte, in timp ce in Statele Unite se prefera cruda. O frunza are o singura calorie si are o valoare nutritiva considerabila, prin continutul sau de minerale. Cu cat este mai proaspata, cu atat este mai dulce si mai putin amaruie. Se poate servi in salate sau cu creveti si alte legume. Intotdeauna se foloseste unt pentru prepararea cicorii. O alta specialitate a casei sunt midiile. Sunt 12 retete diferite pentru pregatirea lor, fierte in bors, gratinate cu rosii si branza, marinate, in aspic, etc. Pe strada poti servi Frites sau cartofi prajiti. Belgienii sunt inventatorii acestui delicios preparat. Datorita metodei de prajire cu untura, si ingredientelor folosite, acesti cartofi prajiti au un continut mult mai mic de grasime si sunt mult mai gustosi. Se servesc in portii mari si mici, in cornete sau farfurii de hartie, cu maioneza, mustar si ketchup.O alta gustare populara sunt vafele belgiene, un preparat traditional pentru dimineata de Craciun. Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii importante, ca nunta si botezul. Ele se ofera persoanelor aflate in convalescenta pentru a le reda apetitul si puterea.In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. Ciocolata belgiana nu contine conservanti sau arome si coloranti artificiali. Cea mai buna este facuta din crema proaspata si nu are termen de garantie decat cateva zile. Ea este frumos impachetata si se vinde decorata cu aur, cristal si oglinzi. Pralinele belgiene sunt un termen generic pentru orice ciocolata cu crema. Pralinele sunt un amestec de ciocolata cu lapte si nuci sau caramele.Micul dejun consta in general in paine, unt, gem, branza, cateodata oua fierte usor sau omlete, servite cu cafea sau ceai. Pranzul este consistent, dar de obicei mai usor decat cina. Insa 90 % din meniuri nu fac o distinctie intre dejun si cina. Belgienii prefera vin sau bere la masa. Ei au o aversiune pentru a bea apa. Ei consuma intr-un an 200 de litri de bere pe cap de locuitor. Belgia este paradisul bautorilor de bere, avand 350 de berarii si 500 de sortimente. Berea lor le umbreste pe cele din Germania, Olanda si Danemarca. Gatitul cu bere, bors sau apa este ceva obisnuit, putine retete find complete fara gustul delicios de bere. Una dintre cele mai tipice este cea pentru tocanita cu bere (carbonara flamande). Retetele cu bere nu se limiteaza doar la aperitive, fiind chiar cateva retete pentru supe care includ bere, iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu bere.