bucataria englezeasca

Bucătăria englezească înseamnă în primul rând carne. Mai înseamnă porridge, pătrunjel verde tocat, pudding și plăcinte tot cu carne. Mai înseamnă un dejun copios dar și cina ca cea mai bogată și mai consistentă masă a zilei. Cina poate fi înlocuită cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Băuturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezească. Deși în trecut bucătăria englezească consta doar în carne și legume fierte, în prezent aceasta sa diversificat foarte mult datorită faptului că societatea engleză a devenit cosmopolită. Astfel comunitățile evreiești, arabe, chinezești, indiene și-au adus contribuția pe plan culinar. Mâncărurile englezesti sunt foarte uşor de preparat. Englezilor le place carnea de orice fel, peştele, mâncărurile de legume, budincile, dar nu trăiesc pentru a mânca , ci mănâncă pentru a trăi. Englezii consideră că bucătăria lor este specială în felul ei. Pentru bucătăria englezeasca a avut un mare efect cea frantuzeasca, şi pe vremea în care o parte din India a fost a englezilor, ei au adus de acolo tot felul de condimente pe care le folosesc şi în ziua de azi. Europa poate mulţumi Angliei pentru multe feluri gastronomice, între acestea putem număra şi sandwichurile. Tot de la englezi a început şi obiceiul ceaiului. Ceaiul a început să se extindă în Europa în secolul XVII, dar de aici au pornit şi budincile şi plăcintele. Englezii au o tradiţie gastronomică bine cunoscută , care începe cu deja apreciatul mic dejun englezesc. Ei îsi încep ziua cu un pahar de suc de fructe proaspăt şi cu aşa numitul porridge(fulgi de ovaz, stafide, miere , lapte). Dar în zilele noastre este mai la modă să se consume musli. Apoi urmează pâinea prăjită, care se consumă cu unt, miere, gem. Cel mai folosit gem este marmelada de portocale, dar pe masă se mai poate găsi şi gemul de căpşuni sau piersici. La micul dejun cel mai cunoscut fel de mâncare este Ham and Eggs, adică baconul prăjit cu ouă. După micul dejun nu poate lipsi ceaiul negru pe care îl consumă cu lapte sau frişcă dar nu adaugă în el zahăr. Este interesant că în Anglia există cafenele din anul 1652 dar nimeni nu începe ziua cu cafea. Englezi îşi consumă prânzul la locul de muncă sau la şcoală, care este format de obicei din sandwich, supe uşoare sau salate cu puţine calorii. Supele sunt făcute din carne de pui sau vită, dar cea mai cunoscută supă este totuşi gulaşul de porc. Prânzul este urmat de ceaiul de la ora 5 care este obligatoriu. La acest ceai se mai consumă prăjiturele sau grătare. În bucataria englezeasca cea mai importantă este cina. În multe case se mai consumă la cină pasăre la cuptor, care este aşezata întreaga pe masă şi capul familiei împarte la toată lumea cate o bucata din ea. Din această tradiţie este cunoscută servirea englezească, care este şi foarte elegantă.

Pe lângă păsări. Belgia a devenit un punct de intalnire intre cultura germanica din partea nordica a Europei si cea latina din sud. Vafele (waffles) si cicoarea (chicory) sa. Cele mai des mâncate alimente în Anglia sunt şunca de york. Carnea de vită în Anglia este considerată simbolul bogăţiei. prin . Dintre băuturile cele mai importante trebuie să amintim whisky. Din cateva tablouri ale lui Brueghels si Teniers ai putea presupune. prepararea mancarii este aproape o religie. deci si de carne.Gatitul este distractia nationala. Belgienii consuma mai multa bere decat vin. ). Locuitorilor le plac cartofii si sunt indragostiti de vanatoare . ca belgienii mananca mult si e adevarat ca ei iau mancarea foarte serios. spanioli. Belgia are o mare reputatie gastronomica si e imposibil sa gasesti un restaurant care sa-ti serveasca o masa saraca. probabil. aceasta fiind produsa in micile si vechile berarii familiale. de mere. porc şi vită. iar asa numitele Waterzooi (tocana din cartofi morcovi ceapa telina si sos vegetal) sunt cele mai apreciate. portocale. Tara a fost invadata si condusa de multe popoare (romani. Restaurantele fast food în Anglia se numesc Fish and Chips. sosul de mentă. miner si otelar pana la baron si duce. iar magazinele care o vand sunt in fiecare piata. Ciocolata fina este o pasiune. belgienii pot spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu generozitatea nemteasca. francezi. olandezi. vodka. Consomme-urile joaca un rol de baza. Le plac cel mai mult vinurile franceze şi germane şi dintre care cele roşii. Ea este cea mai populară în gastronomia engelzeasca şi are o sumedenie de moduri de preparare. Belgienilor le place sa manance si datorita istoriei lor tumultoase. au luat partea cea mai buna din gastronomia europeana. dar le place să bea berea din import şi nu cea engleză. De la cel mai modern han pana la cel mai elegant restaurant. Pestele si hrana marina sunt importante. Gastronomia medievala inca mai influenteaza bucataria. gin. devenind o traditie a familiei. muştar. englezi si nemti). vikingi. vin alb. O friptura. lămîie. iar multe si faimoase batalii s-au purtat pe taramul Belgiei. oaie. Bucataria Belgiana Tara este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti. englezii consumă la cină şi peşti. sare. de la fermier. Sosurile folosite sunt Cumberland (marmeladă de coacăze. painea si berea de multe ori alcatuiesc o masa. de agrişe. Englezii sunt mari consumatori de bere. Tehnicile de preparare si ingredientele au fost asimilate de bastinasi. curcanul cu castane sau carnea de vânat care se serveşte cu tot felul de sosuri. Berea se serveste cu preparatul national Carbonara flamande. fructe de mare. care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie proprie. o tocana de vita. australieni. În Anglia nu sunt vii aşa că vinul îl importă din alte ţării. ceea ce a influentat bucataria. oţet. Astazi. dar si o arta in acelasi timp. Acest fel de mâncare a apărut în Anglia în secolul XIX şi este foarte căutat şi în zilele noastre.

avand 350 de berarii si 500 de sortimente. dar de obicei mai usor decat cina. unt.Micul dejun consta in general in paine. salate. Gatitul cu bere. in aspic. Belgienii prefera vin sau bere la masa. iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu bere. bors sau apa este ceva obisnuit. cateodata oua fierte usor sau omlete. otetului si a fructelor uscate. Olanda si Danemarca. Se servesc in portii mari si mici. putine retete find complete fara gustul delicios de bere. In 1872 a fost introdusa la Paris si a fost denumita aurul alb. in timp ce in Statele Unite se prefera cruda. cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata in hambar) cu muguri si frunze albe. Pe strada poti servi Frites sau cartofi prajiti. Cea mai buna este facuta din crema proaspata si nu are termen de garantie decat cateva zile. Berea lor le umbreste pe cele din Germania. servite cu cafea sau ceai. cu atat este mai dulce si mai putin amaruie. Belgia este paradisul bautorilor de bere. Belgienii sunt inventatorii acestui delicios preparat. Datorita metodei de prajire cu untura. Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de un fermier belgian Jan Lammers. In Belgia. Pralinele belgiene sunt un termen generic pentru orice ciocolata cu crema. in 99 de cazuri din 100.O alta gustare populara sunt vafele belgiene. care dau preparatelor o aroma dulce-acrisoara si dulce-sarata. midii si ciocolata. O frunza are o singura calorie si are o valoare nutritiva considerabila. Retetele cu bere nu se limiteaza doar la aperitive. etc. mustarului. mustar si ketchup. cu maioneza. gem. cristal si oglinzi. Insa 90 % din meniuri nu fac o distinctie intre dejun si cina. si ingredientelor folosite. . acesti cartofi prajiti au un continut mult mai mic de grasime si sunt mult mai gustosi. branza. Cicoarea belgiana are un loc de onoare in meniuri si un stil unic de cultivare. Sunt 12 retete diferite pentru pregatirea lor. I-a placut aroma distincta. un preparat traditional pentru dimineata de Craciun. fiind chiar cateva retete pentru supe care includ bere. Ele se ofera persoanelor aflate in convalescenta pentru a le reda apetitul si puterea. acrisoara. iar verdeturile pentru aperitive. fierte in bors. Pranzul este consistent. ca nunta si botezul. Cu cat este mai proaspata. Pralinele sunt un amestec de ciocolata cu lapte si nuci sau caramele. gratinate cu rosii si branza. carne si chiar pentru deserturi. O alta specialitate a casei sunt midiile. Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii importante. Una dintre cele mai tipice este cea pentru tocanita cu bere (carbonara flamande).Vizitand Belgia vei fi imediat cucerit de cicoare. Ciocolata belgiana nu contine conservanti sau arome si coloranti artificiali. Se poate servi in salate sau cu creveti si alte legume.predominanta condimentelor. Ea este frumos impachetata si se vinde decorata cu aur. Ei consuma intr-un an 200 de litri de bere pe cap de locuitor. prin continutul sau de minerale.In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. marinate. Ei au o aversiune pentru a bea apa. Migdalele si condimentele se folosesc din abundenta.A mai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. in 1830. Intotdeauna se foloseste unt pentru prepararea cicorii. in cornete sau farfurii de hartie. ea se serveste fierbinte.