bucataria englezeasca

Bucătăria englezească înseamnă în primul rând carne. Mai înseamnă porridge, pătrunjel verde tocat, pudding și plăcinte tot cu carne. Mai înseamnă un dejun copios dar și cina ca cea mai bogată și mai consistentă masă a zilei. Cina poate fi înlocuită cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Băuturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezească. Deși în trecut bucătăria englezească consta doar în carne și legume fierte, în prezent aceasta sa diversificat foarte mult datorită faptului că societatea engleză a devenit cosmopolită. Astfel comunitățile evreiești, arabe, chinezești, indiene și-au adus contribuția pe plan culinar. Mâncărurile englezesti sunt foarte uşor de preparat. Englezilor le place carnea de orice fel, peştele, mâncărurile de legume, budincile, dar nu trăiesc pentru a mânca , ci mănâncă pentru a trăi. Englezii consideră că bucătăria lor este specială în felul ei. Pentru bucătăria englezeasca a avut un mare efect cea frantuzeasca, şi pe vremea în care o parte din India a fost a englezilor, ei au adus de acolo tot felul de condimente pe care le folosesc şi în ziua de azi. Europa poate mulţumi Angliei pentru multe feluri gastronomice, între acestea putem număra şi sandwichurile. Tot de la englezi a început şi obiceiul ceaiului. Ceaiul a început să se extindă în Europa în secolul XVII, dar de aici au pornit şi budincile şi plăcintele. Englezii au o tradiţie gastronomică bine cunoscută , care începe cu deja apreciatul mic dejun englezesc. Ei îsi încep ziua cu un pahar de suc de fructe proaspăt şi cu aşa numitul porridge(fulgi de ovaz, stafide, miere , lapte). Dar în zilele noastre este mai la modă să se consume musli. Apoi urmează pâinea prăjită, care se consumă cu unt, miere, gem. Cel mai folosit gem este marmelada de portocale, dar pe masă se mai poate găsi şi gemul de căpşuni sau piersici. La micul dejun cel mai cunoscut fel de mâncare este Ham and Eggs, adică baconul prăjit cu ouă. După micul dejun nu poate lipsi ceaiul negru pe care îl consumă cu lapte sau frişcă dar nu adaugă în el zahăr. Este interesant că în Anglia există cafenele din anul 1652 dar nimeni nu începe ziua cu cafea. Englezi îşi consumă prânzul la locul de muncă sau la şcoală, care este format de obicei din sandwich, supe uşoare sau salate cu puţine calorii. Supele sunt făcute din carne de pui sau vită, dar cea mai cunoscută supă este totuşi gulaşul de porc. Prânzul este urmat de ceaiul de la ora 5 care este obligatoriu. La acest ceai se mai consumă prăjiturele sau grătare. În bucataria englezeasca cea mai importantă este cina. În multe case se mai consumă la cină pasăre la cuptor, care este aşezata întreaga pe masă şi capul familiei împarte la toată lumea cate o bucata din ea. Din această tradiţie este cunoscută servirea englezească, care este şi foarte elegantă.

fructe de mare. iar multe si faimoase batalii s-au purtat pe taramul Belgiei. Gastronomia medievala inca mai influenteaza bucataria.Gatitul este distractia nationala. Ea este cea mai populară în gastronomia engelzeasca şi are o sumedenie de moduri de preparare. ca belgienii mananca mult si e adevarat ca ei iau mancarea foarte serios. ). Belgienii consuma mai multa bere decat vin. ceea ce a influentat bucataria. Dintre băuturile cele mai importante trebuie să amintim whisky. Acest fel de mâncare a apărut în Anglia în secolul XIX şi este foarte căutat şi în zilele noastre. englezii consumă la cină şi peşti.Pe lângă păsări. Cele mai des mâncate alimente în Anglia sunt şunca de york. painea si berea de multe ori alcatuiesc o masa. olandezi. O friptura. iar asa numitele Waterzooi (tocana din cartofi morcovi ceapa telina si sos vegetal) sunt cele mai apreciate. Vafele (waffles) si cicoarea (chicory) sa. Belgia are o mare reputatie gastronomica si e imposibil sa gasesti un restaurant care sa-ti serveasca o masa saraca. porc şi vită. Locuitorilor le plac cartofii si sunt indragostiti de vanatoare . gin. devenind o traditie a familiei. vikingi. oţet. portocale. au luat partea cea mai buna din gastronomia europeana. australieni. sare. Berea se serveste cu preparatul national Carbonara flamande. Belgia a devenit un punct de intalnire intre cultura germanica din partea nordica a Europei si cea latina din sud. Tehnicile de preparare si ingredientele au fost asimilate de bastinasi. prin . aceasta fiind produsa in micile si vechile berarii familiale. o tocana de vita. Tara a fost invadata si condusa de multe popoare (romani. de agrişe. Le plac cel mai mult vinurile franceze şi germane şi dintre care cele roşii. miner si otelar pana la baron si duce. Belgienilor le place sa manance si datorita istoriei lor tumultoase. Ciocolata fina este o pasiune. Pestele si hrana marina sunt importante. Bucataria Belgiana Tara este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti. de mere. Sosurile folosite sunt Cumberland (marmeladă de coacăze. de la fermier. iar magazinele care o vand sunt in fiecare piata. Carnea de vită în Anglia este considerată simbolul bogăţiei. oaie. vin alb. sosul de mentă. Din cateva tablouri ale lui Brueghels si Teniers ai putea presupune. prepararea mancarii este aproape o religie. Astazi. dar le place să bea berea din import şi nu cea engleză. De la cel mai modern han pana la cel mai elegant restaurant. vodka. curcanul cu castane sau carnea de vânat care se serveşte cu tot felul de sosuri. francezi. belgienii pot spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu generozitatea nemteasca. probabil. Consomme-urile joaca un rol de baza. dar si o arta in acelasi timp. englezi si nemti). spanioli. Restaurantele fast food în Anglia se numesc Fish and Chips. deci si de carne. care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie proprie. În Anglia nu sunt vii aşa că vinul îl importă din alte ţării. lămîie. Englezii sunt mari consumatori de bere. muştar.

prin continutul sau de minerale. care dau preparatelor o aroma dulce-acrisoara si dulce-sarata. Cea mai buna este facuta din crema proaspata si nu are termen de garantie decat cateva zile. ea se serveste fierbinte. iar verdeturile pentru aperitive. Pe strada poti servi Frites sau cartofi prajiti. Se servesc in portii mari si mici. gem. fiind chiar cateva retete pentru supe care includ bere. Ele se ofera persoanelor aflate in convalescenta pentru a le reda apetitul si puterea. dar de obicei mai usor decat cina.Vizitand Belgia vei fi imediat cucerit de cicoare. acesti cartofi prajiti au un continut mult mai mic de grasime si sunt mult mai gustosi. iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu bere.Micul dejun consta in general in paine. Gatitul cu bere. In Belgia. Belgienii prefera vin sau bere la masa. Olanda si Danemarca. Pralinele sunt un amestec de ciocolata cu lapte si nuci sau caramele.predominanta condimentelor. mustar si ketchup. cu maioneza. cateodata oua fierte usor sau omlete. branza. Cu cat este mai proaspata. . Belgia este paradisul bautorilor de bere. Ciocolata belgiana nu contine conservanti sau arome si coloranti artificiali. Pralinele belgiene sunt un termen generic pentru orice ciocolata cu crema. midii si ciocolata. marinate. in cornete sau farfurii de hartie.In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. in 1830. putine retete find complete fara gustul delicios de bere. Ei consuma intr-un an 200 de litri de bere pe cap de locuitor. O frunza are o singura calorie si are o valoare nutritiva considerabila. Insa 90 % din meniuri nu fac o distinctie intre dejun si cina. Ei au o aversiune pentru a bea apa. unt. Berea lor le umbreste pe cele din Germania. Datorita metodei de prajire cu untura.A mai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. Belgienii sunt inventatorii acestui delicios preparat. salate. mustarului. Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de un fermier belgian Jan Lammers. cristal si oglinzi. avand 350 de berarii si 500 de sortimente. Retetele cu bere nu se limiteaza doar la aperitive. Pranzul este consistent. acrisoara. Intotdeauna se foloseste unt pentru prepararea cicorii. cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata in hambar) cu muguri si frunze albe. In 1872 a fost introdusa la Paris si a fost denumita aurul alb. bors sau apa este ceva obisnuit. fierte in bors. servite cu cafea sau ceai. in timp ce in Statele Unite se prefera cruda. Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii importante. Sunt 12 retete diferite pentru pregatirea lor. otetului si a fructelor uscate.O alta gustare populara sunt vafele belgiene. O alta specialitate a casei sunt midiile. un preparat traditional pentru dimineata de Craciun. Una dintre cele mai tipice este cea pentru tocanita cu bere (carbonara flamande). Cicoarea belgiana are un loc de onoare in meniuri si un stil unic de cultivare. I-a placut aroma distincta. ca nunta si botezul. Ea este frumos impachetata si se vinde decorata cu aur. si ingredientelor folosite. in aspic. gratinate cu rosii si branza. etc. carne si chiar pentru deserturi. Se poate servi in salate sau cu creveti si alte legume. in 99 de cazuri din 100. cu atat este mai dulce si mai putin amaruie. Migdalele si condimentele se folosesc din abundenta.