Sunteți pe pagina 1din 31

Politici de marketing

True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false. ____ ____ ____ 1. Politica de produs reprezinta conditia care o adopta firma producatoare sau comerciala privitor la

dimensiuniile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei activitati.
2. Instrumentele juridice de protectie sunt marcile de fabrica, de comert si de servicii, brevetele de

inventie, modelele de utilitate, denumire de origine.


3. Componentele corporale cuprind caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau,

determinate de substanta materiala a acestora, precum si utilitatea lor functionala (forma, volum, continut, greutate, colorit).
____ ____ ____ ____ ____ ____ 4. Printre elementele ce fac parte din componentele acorporale se regasesc numele si marca, pretul,

instructiunile de utilizare.
5. In functie de faza ciclului de viata al produsului, produsele se impart in doua categorii: produse

existente si produse noi.


6. Pentru a asigura echilibrul activitatiilor si restabilirea in timp portofoliul de produse trebuie sa fie

variat.
7. Conceptele care alcatuiesc marimea gamei sunt lungimea si latimea gamei. 8. Marimea gamei determina cresterea vanzarilor dar este invers generatoare de costuri. 9. Produsele eliminate din gama sortimentala a firmei sunt fie produse mature, fi produse in faza de

decline.
____ 10. Planificarea produsului reprezinta activitatea de selectare si introducere in programul de fabricatie

si export a produselor noi.


____ 11. Dimensiunile gamei de produse se pot defini prin urmatoarele coordinate : largimea gamei,

profunzimea gamei, latimea gamei.


____ 12. O inovatie este o modificare esentiala adusa unui produs, perceput ca fiind nou de catre eventualul

utilizator.
____ 13. Inainte de lansarea unui produs pe piata externa, acesta este supus unor operatii de testare si

verificare.
____ 14. Din punct de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs utilizate de firmele

producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt : strategia diferentierii produsului si strategiia segmentarii pietei.
____ 15. Testarea de acceptibilitate este o activitate de marketing. ____ 16. Technicile prin care se realizeaza testarea de acceptibilitate sunt doar vanzariile de proba,

demonstratiile de functionare si expunerea in expozitii.


____ 17. Leasingul este o forma de testare tehnica. ____ 18. O politica de prt adecvata determina succesul de piata al marfurilor.

____ 19. Caracteristicile unei strategii de preturi se refera doar la nivelul si accesibilitatea preturilor si la

diversitatea lor.
____ 20. Preturile rezultate din acorduri sunt denumite uneori preturi conjucturale. ____ 21. Preturile de accord sunt practicate de mai multe firme renumite intr-un cartel care urmaresc o

politica de pret comuna.


____ 22. Preturile interne sunt de regula cu 80% mai mari decat preturile de tranzitie, fara a exista criterii fixe

de stabilire a diferentei.
____ 23. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt si ele diferite de cele de tranzitie, fiind

in general mai mari.


____ 24. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la prdusele de lux.. ____ 25. Pretul trebuie sa permitta realizarea unui profit invers proportional cu investitiile facute. ____ 26. In anumite cazuri posibilitate unui prt de reclama este considerat ca un act de concurenta neloiala

fiind restrictionate prin acte normative.


____ 27. Un articol este vandut la doua sau mai multe preturi diferite, in functie de client, versiunea

produsului, loc si timp.


____ 28. Principala conditie care trebuie indeplinita pentru a se aplica un prt discriminatoriu este aceea ca

piata sa fie omogena.


____ 29. Pietele unde se realizeaza tranzactii importante de vanzare cumparare ale anumitor marfuri se

numesc piete caracteristice (reprezentative sau de referinta).


____ 30. Piata produsului reprezinta o sectiune a pietei globala in care se manifesta si se realizeaza oferta si

cererea pentru un anumit produs


____ 31. O linie de produse semnifica un grup eterogen de produse sub aspectul materiei prime sau a

tehnologiei de fabricatie.
____ 32. Promovarea unei game de produse poate fi considerat un obiectiv ce se poate cere la stabilirea

pretului.
____ 33. Strategia de produs, mai mult decat cea de prt , distributie sau promovare, trebuie sa se

caracterizeze prin elasticitate, constituinduse intr-un instrument eficient de adaptare a firmei la exigentele extreme de dinamice ale pietei.
____ 34. Bunurile de noutate nu suporta nici o standardizare. ____ 35. Produsele incluse in categoria materiilor prime se prezinta intr-o mare diversitate, servind mai ales la

producerea de bunuri de consum.


____ 36. Asortimentul este o maniera de a asambla produsele si serviciile de aceeasi natura sau care raspund

aceleiasi nevoi de consum.


____ 37. Prin asortament trebuie sa se intelege de fapt o colectie de produse. ____ 38. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede in totdeauna etapa de maturitate. ____ 39. Ciclul de viata al unui produs are de fiecare data patru etape: introducere, crestere, maturitate, declin.

____ 40. Cea mai importanta etapa a ciclului de viata al unui produs este cresterea. ____ 41. Testele de piata se numesc si vanzari experimentale. ____ 42. Pretul unui produs afecteaza programul de marketing al unei intreprinderi. ____ 43. Preturile de desfacere trebuie stabilite numai in corelatie cu cheltuielile de productie pe o anumita

perioada.
____ 44. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii este cunoscuta in marketing sub numele de

stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor.


____ 45. O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca pot fi gasite solutii de reducere a

cheltuielilor de munca si a materialelor.


____ 46. Adesea difrentierea produselor este absenta si vanzatorul nu are un control efectiv asupra pretului de

vanzare. In aceste situatii precum si atunci cand cumparatorii si vanzatorii sunt perfect informati asupra preturilor si conditiilor pietei, metoda de determinare a preturilor recomandabila este alinierea preturilor la cele stabilite de competitia existenta.
____ 47. Pretul peste nivelul concurentei si al pietei nu este folosit atunci cand produsul are proprietati unice. ____ 48. Politica de pret reprezinta adaptarea sistemului de formare a pretului la difieritele imprejurari impuse

de oferirea produsului pe piata, cerintele clientilor si competitia existenta. In marketing politica de pret face parte din politica preturilor.
____ 49. Pretul traditional este o forma a politicii pretului psihologic. ____ 50. Bunurile si serviciile de productie, sunt denumite gresit si bunuri industriale. ____ 51. Toti membrii societatii sunt cumparatori potentiali ai bunurilor si servicilor de consum. ____ 52. Bunurile si serviciile industriale se clasifica in familii comerciale, tinand cont de aceleasi criterii ca

si la bunurile si serviciile de consum.


____ 53. Conceptul de imagine a produsului, semnifica sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul utilizatorilor. ____ 54. Segmentarea unei piete inseamna decuparea pietei potentiale totale a unui produs sau a unui serviciu, intr-un oarecare numar de subansamble, pe cat posibil de eterogene, cu scopul de a permite unei intreprinderi sa-si adapteze mai bine politica sa de marketing la fiecare din aceste subansamble sau la unele dintre acestea. ____ 55. Pentru ca segmentarea sa fie utila, trebuie ca segmentele carora ea se adreseaza sa se poata preta in practica la tratamente distincte din partea intreprinderii. Aceasta presupune mai intai ca ele sa fie cat mai numeroase si ca fiecare dintre ele sa aiba o marime cat mai mare. ____ 56. Mixul de marketing reprezinta o solutie eficienta pentru atingerea obiectivelor strategice ale unei firme doar in etapa pentru care a fost elaborat, fara a dobandi caracter de permanenta in timp. ____ 57. Strategiile de marketing reprezinta modalitatile concrete de punere in aplicare a unei anumite tactici de marketing. ____ 58. Orice solutie tehnico-productiva de creatie, proiectare si producere a unui produs trebuie sa corespunda solutiilor de marketing care rezulta din analiza si cunoasterea cererii consumatorilor. ____ 59. Produsele incluse in categoria materiilor prime se prezinta intr-o mare diversitate, servind mai ales la

producerea de bunuri de consum.

____ 60. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede in totdeauna etapa de crestere. ____ 61. Ciclul de viata al unui produs are de fiecare data patru etape: introducere, crestere, maturitate, declin. ____ 62. Cea mai importanta etapa a ciclului de viata al unui produs este cresterea. ____ 63. Bunurile si serviciile de productie, sunt denumite gresit si bunuri industriale. ____ 64. Toti membrii societatii sunt cumparatori potentiali ai bunurilor si servicilor de consum. ____ 65. Preturile de desfacere trebuie stabilite numai in corelatie cu cheltuielile de productie pe o anumita

perioada.
Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. ____ 66. Face parte din activitatile complemente ale politicii de produs: a. stabilirea pretului produsului b. asigurarea legala a produsului c. ansamblul proceselor de productie si comercializare de la materia prima la ____ 67.

____ 68.

____ 69.

____ 70.

____ 71.

____ 72.

produsul finit Totalitatea operatinunilor prin care firma producatoare confera identitate bunurilor pe care le creeaza reprezinta: a. activitatea de modelare a produsului b. asigurarea legala a produsului c. activitatea de inovatie Componentele ce definesc un produs in optica marketingului pot fi grupate in : a. componente corporale d. imaginea produsului b. componente acorporale e. toate c. comunicatiile privitoare la produs In ceea ce priveste politica diversificarii gamei de produse prin exemplul, o fabrica ce produce penicilina va trece la fabricarea si a altor antibiotice, se intelege o modalitate de diversificare: a. verticala b. orizontala c. laterala In ce faza a ciclului de viata al produsului se recomandata a fi aplicata politica innoirii gamei de produse: a. in faza de maturitate b. in faza de decline c. in faza de crestere Procesul elaborarii unei noi idei (produs, servicii) ,nu cuprinde una din urmatoarele secvente: a. determinarea corecta a problemei b. culegerea de informatii si documentare c. stabilirea ipotezelor si obiectivelor Din punct de vedere al scopului urmarit, strategiile de produs se impart in 3 categorii.Strategiile care urmaresc in primul rand scoaterea din fabricatie a produselor invechite si inlocuirea acestora cu altele noi se numesc:

a. strategii de crestere b. strategii de reflectie c. strategii de mentinere ____ 73. Procesul de creativitate poate fi imaginat ca o succesiune de 4 etape principale, care este ordinea lor

____ 74.

____ 75.

____ 76.

____ 77.

____ 78.

____ 79.

____ 80.

____ 81.

corecta: a. intuire, pregatire, incubare, evaluare b. pregatire, incubare, intuire, evaluare c. evaluare, intuire, pregatire, incubare Largimea gamei de produs este data de: a. numarul de linii de produse ce o compun b. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse c. numarul produselor tuturor liniilor Daca se stie ca o firma are 3 linii de produse care alcatuiesc gama sa de produse se stie: a. lungimea gamei de produse b. profunzimea gamei de produse c. largimea gamei de produse Activitatile componente ale politicii de produs pot fi grupate in urmatoarele ansambluri: a. activitatea de cercetare, activitatea de inovatie, activitatea de realizare, activitatea de promovare b. activitatea de inovatie, activitatea de modelare a produsului, asigurarea legala a produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse c. activitatea de inovatie, activitatea de creare a produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse Cea mai utilizata modalitate de asigurare legala a unei marfi este: a. brevetarea inventiei b. desenele industriale c. inregistrarea marcii Politica de produs se imparte in functie de scopul urmarit in 3 categorii: a. strategii de crestere, strategii de reinoire a produsului, strategii de planificare a produsului b. strategii de crestere, strategii ale productivitatii, strategii de selectie c. strategii de selectie, strategii de segmentare a pietei, strategii ale diferentierii produsului Politica diversificarii gamei de productie poate fi efectuata pe: a. verticala, orizontala, laterala b. orizontala, diagonala, laterala c. latime, lungime, adancime S.C. FARMEC CLUJ fabrica 20 de sortimente de parfumuri.Aceasta varietate sortimentala a gamei de parfumuri este data de: a. largimea gamei b. profunzimea gamei c. lungimea gamei Idea realizarii unui nou produs se poate ivi din directiile urmatoare: a. intreprindere, concurenta, consumatori b. consumatori, creatori de noutati, presa

c. presa, intreprindere, consumatori, concurenta, creatori de noutati ____ 82. Care sunt cele 3 tipuri de inovatii: a. variante ale produselor existente, inovatii creatore, inovatii dinamice b. inovatii constructive, inovatii tehnice, inovatii revolutionare c. variante ale produselor existente , inovatii dinamice, inovatii revolutionare ____ 83. In elaborarea unei iedi noi sunt regasite secvente.Care este secventa cu

____ 84.

____ 85.

____ 86.

____ 87.

____ 88.

____ 89.

____ 90.

____ 91.

numarul 3? a. prelucrarea informatiilor b. alegerea de informatii si documentare c. sintetizarea concluziilor si generarea de idei Testarea tehnica se realizeaza in: a. targuri si expozitii b. laboratoare de cercetare c. demonstratii de functionare Pentru lansarea pe piata a unui nou produs sunt necesare rezolvarea urmatoarelor probleme: a. stabilirea perioadei de lansare pe piata, fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor de distributie, pregatirea pietei pentru primirea noului produs, alegerea modalitatilor de comercializare si pregatirea fortelor de vanzare b. tabilirea perioadei de lansare pe piata, alegerea canalelor de distributie, alegerea modalitatilor de comercializare c. stabilirea perioadei de lansare pe piata , fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor de distributie Nu face parte din activitatile componente ale politicii de produs: a. activitatea de inovatie c. atitudinea fata de produsele vechi b. activitatea de modelare a produsului d. stabilirea pretului de pornire Profunzimea gamei de produse este data de: a. numarul de produse distincte pe care le c. numarul produselor tuturor liniilor contine o linie de produse b. numarul de linii de produse ce compun d. numarul toatal de produse din firma o gama de produse Despre gama de produse a firmei S.C. GEROM S.A.-Buzau, care are 7 linii de fabricatie fata de cea a firmei S.C.ROTI AUTO Dragasani ce dispune de 2 linii de fabricatie se poate afirma ca: a. este mai larga c. este mai adanca b. este mai profunda d. este mai lunga Numarul produselor tuturor liniilor reprezinta: a. largimea gamei c. lungimea gamei b. profunzimea gamei d. latimea gamei Faptul ca o fabric ace produce azotat de amoniu va produce si ingrasaminte complexe reprezinta: a. o diversificare orizontala a gamei sale c. o diversificare laterala a gamei sale de de produse produse b. o diversificare verticala a gamei sale d. o diversificare in profunzime a gamei de produse sale de produse Exista 3 tipuri de inovatii.Una din variantele de mai jos nu este tip de inovatie: a. variante ale produselor existente c. inovatii revolutionare b. inovatii dinamice d. inovatii excentrice

____ 92. Inovatii care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt a. variante ale produselor existente c. inovatii revolutionare b. inovatii dinamice d. inovatii rapide ____ 93. Ce inovatii conduc la produse cu totul noi, inexistente mai inainte: a. inovatii dinamice c. inovatii excentrice b. inovatii revolutionare d. nici un raspus corect ____ 94. Privite din punctul de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs utilizate de firmele

____ 95.

____ 96.

____ 97.

____ 98.

____ 99.

____ 100.

____ 101.

producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt: c. strategia diferentierii produsului si strategia segmentarii pietei strategia alinierii produsului la cerintele pietei b. strategia adaptarii produsului si d. nici un raspuns corect strategia segmentarii pietei Volumul vanzarilor exprima cel mai exact: a. piata potentiala c. potentialul pietei b. piata efectiva d. toate varinatele Cota de piata nu reprezinta: a. marimea relative a capacitatii pietei c. ponderea ce revine firmei din piata unei firme globala b. capacitatea potentiala a pietei d. o cuantificare fie sub forma de coefficient, fie in procente Marimea cotei de piata a unei firme depinde: a. de potentialul uman, material si c. volumul total al vanzarilor firmei din financiar al acesteia volumul total al vanzarilor pietei de referinta b. de intensitatea concurentei ce se d. toate la un loc manifesta pe piata globala Pentru marfurile de prima necesitate pe masura cresterii veniturilor cererea pentru aceste produse: a. scade c. se mentine la acelasi nivel b. creste d. creste cu mult mai mult decat la marfurile de lux Pentru marfurile de lux pe masura cresterii venituilor ponderea lor in cheltuieli: a. scade nelimitat c. se mentine la acelasi nivel indiferent de venituri b. creste nelimitat d. scade cu mult mai mult decat la marfurile de prima necesitate Ciclului de viata al unei marfi ii corespund mai multe etape.Etapa a 3-a o reprezinta: a. cresterea sau dezvoltarea c. maturitatea b. declinul d. lansarea pe piata Implicatiile studierii ciclului de viata al produselor prezinta importanta majora: a. pentru firmele producatoare b. pentru firmele distribuitoare c. atat pentru firmele producatoare cat si pentru cele distribuitoare
a. strategia diferentierii produsului si d. doar pentru firmele producatoare de produse de prima necesitate

____ 102. Politica de pret in marketing urmareste:

a. consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, realizarea de

profit
b. realizarea unei competitivitati ridicate , acoperirea cheltuielilor de

productie,recuperarea investitiilor, realizarea de profit


c. realizarea unei competitivitati ridicate, consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea ____ 103.

____ 104.

____ 105.

____ 106.

____ 107.

____ 108.

____ 109.

____ 110.

____ 111.

cheltuielilor de productie, recuperarea investitiiilor, realizarea de profit Printre obiectivele politicii de pret se numara si: a. patrunderea extensive pe piata b. politica de dumping c. patrunderea intr-o retea de distributie prin acordarea acestor internediari a unor conditii de plata dezavantajoase Cele mai cunoscute tipuri de preturi negociate sunt: a. preturi de bursa, preturi de cartel, preturi de licitatie b. preturi de licitatie, preturi de tranzactie, preturi de bursa c. preturi de tranzactie, preturi de bursa, preturi de acord La articolele de prima necesitate se constata o cerere de tip: a. rigida b. elastica c. foarte elastica Bursa de marfuri este o piata de tip: a. oligopol b. monopol c. piata perfecta Pretul ce are ca scop maximizarea profitului pe piata unde cumparatorul controleaza toate sursele ofertei sau unde cumparatorul nu este informat (sau produsele oferite sunt rare) este un pret de tip: a. monopol b. optim c. oligopol Preturile utilizate in cazul produselor unice, adica pentru care nu exista criterii de comparare se numesc: a. preturi psihologice b. preturi obisnuite c. preturi de sondare Pretul obisnuit se intalneste la: a. tigari b. calculatoare c. autoturisme Strategiile de fixare a pretului in momentul lansarii unor noi produse sunt: a. strategia pretului inalt, strategia pretului coborat b. strategia pretului aliniat la lider, strategia pretului coborat c. strategia pretului inalt, strategia pretului obisnuit Printre criteriile de evaluare a unei politici de pret se enumera si: a. reducerea pretului b. realizarea beneficiului propus c. analiza strategiei de piata

____ 112. Preturile care sunt practicate de mai multe firme reunite ce urmaresc o politica de pret comuna se

____ 113.

____ 114.

____ 115.

____ 116.

____ 117.

____ 118.

____ 119.

____ 120.

____ 121.

____ 122.

____ 123.

numesc: a. preturi de acord c. preturi de lista b. preturi de cartel d. preturi de licitatie Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la: a. bunurile de prima necesitate c. bunurile de lux b. bunurile de necesitate medie d. bunurile de unica folosinta Pretul cel mai reprezentativ pentru orientarea firmei in stabilirea propriului pret este: a. pretul de tranzactie c. pretul de bursa b. pretul de licitatie d. preturi de cartel Sunt denumite si cotatii: a. preturile negociate c. preturile de bursa b. preturile de licitatie d. preturile de tranzactie In cazul in care o intreprindere vinde marfurile sale la preturi sub nivelul costurilor reprezinta: a. politica pretului coborat c. politica de dumping b. pret psihologic d. pret de cartel In cazul produselor unice sunt utilizate de obicei: a. pretul psihologic c. pretul magic b. pretul de sondare d. pretul rotund Preturile care se intalnesc in general la unele produse in baza acordurilor intervenite intre tarile exportatoare si importatoare de materii prime (exemplu: graul, zaharul, cafeaua si cositorul) se numesc: a. preturi de cartel c. preturi de acord b. preturi de intelegere d. preturi de lista Nu este obiectiv al politicii de pret: a. apararea in fata ofensivei concurentei c. patrunderea cu produsele sale intr-o anumita retea de distributie b. patrunderea extensiva pe piata d. cresterea nivelului calitativ al produselor Fixarea pretului in momentul lansarii se refera de fapt la situatia existenta in cazul produselor noi. In aceasta situatie ce strategii poate utiliza o firma: a. strategia pretului inalt b. strategia pretului psihologic c. strategia pretului mediu Un pret care se termina cu unul sau mai multe zerouri se numeste: a. pret magic c. pret obisnuit b. pret rotund d. pret de sondare In exemplul expunerii pe o toneta alaturat portocale in 2 lazi cu preturi diferite, dar de aceeasi calitate constatandu-se ca primele care se vand sunt portocalele cu prt mai mare, deoarece la un prt mai ridicat este asociata de catre cumparatori ideea unei calitati superioare este folosit: a. pretul magic b. pretul psihologic c. pretul rotund Cererea slab elastica sau rigida se constata: a. la articolele de prima necesitate

b. la bunurile de mare lux c. la produsele neesentiale existentei ____ 124. La care din produsele urmatoare cererea este mai elastica: c. ziare a. paine b. cafea d. autoturism ____ 125. Pe piata mondiala pretul optim se situeaza teoretic: a. la intersectia curbelor cererii si ofertei b. la intersectia curbelor cererii si venitului c. la intersectia curbelor venitului si ofertei ____ 126. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt: a. diferite de cele de tranzactie c. diferite de cele de tranzactie, fiind in

general mai mari


b. aceleasi cu preturile de tranzactie ____ 127. Pretul: a. poate suplini unele eforturi d. diferite de cele de tranzactie, fiind in

general mai mici


c. realizeaza legaturi stranse cu produsul d. toate raspunsurile corecte

promotionale
b. este element al mixului de marketing ____ 128. Rezultatul unei activitati de tip design, respectiv acea combinatie armonioasa de culoare, desene, si

____ 129.

____ 130.

____ 131.

____ 132.

simboluri utilizate pentru a distinge o marca dintre diferitele marci aplicate produselor similare se numeste: a. marcare c. ambalaj fizic b. ambalaj d. container Ambalajul fizic inseamna: a. forma containerului in care este pus c. mijlocul de transport al produsului produsul si materialul din care este catre punctele de vanzare realizat b. cutia de cadou d. desenul de pe cutie Care din urmatoarele enumerari nu reprezinta restrictii in problema realizarii ambalajului fizic? a. natura chimica si structurala a produsului concret care trebuie trimis pe piata, conditiile climatice ale principalelor zone de desfacere, mijlocul de transport si cheltuielile de manipulare din locul de realizare a produslui pana in aceste zone b. implicatiile privind marimea spatiilor necesare si chetuielile de expunere si stocare in unitatile de desfacere c. deosebirile pe care le prezinta utilizarea dverselor materiale de ambalare d. criteriile comerciale de clasificare a produselor Ambalajul a devenit obiectul unor activitati cu deosebita creativitate si competitivitate din mai multe motive, exclusiv: a. noile tehnologii c. noile materiale b. capriciile conducerii intreprinderii care d. diferitele inovatii realizeaza produsul Cand se ajunge la stadiul de a proiecta ambalajul unui produs nu trebuie sa se tina seama de: a. solutiile utilizate de firmele concurente c. conditiile de depozitare b. cerintele concrete de transport d. conditiile climei la locul de productie

____ 133. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Conceptia si succesul final al proiectarii

____ 134.

____ 135.

____ 136.

____ 137.

____ 138.

____ 139.

____ 140.

problemelor de fond ale plasarii pe piata a produsului b. nu depind de echipa care realizeaza d. depind de pozitionarea corecta a ambalajul produsului Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta? a. pentru solutionarea cat mai avantajoasa a problemelor de ambalare si marcare este necesara imbinarea eforturilor unor specialisti de inalta calificare din mai multe domenii b. nu este necesar un efort creator pentru realizarea ambalajelor c. nu se tine cont de conditiile de transport in realizarea ambalajului d. ambalajul fizic nu are importanta din punct de vedere comercial Care din urmatoarele categorii de specialisti nu este necesar sa fie implicati in proiectarea ambalajelor? a. economisti c. medici b. sociologi psihologi d. experti in domeniul comunicatiilor de masa Proiectarea ambalajul si a modului de marcare a unui produs: a. trebuie sa fie considerate un proces neintrerupt, si sa fie examinate si dupa lansarea pe piata b. nu ridica probleme deosebite c. nu necesita implicarea unei echipe formate din specialisti din mai multe domenii d. nu trebuie sa aiba in vedere succesul comercial al produsului Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?Ambalajul si marcarea ... a. trebuie corectate periodic b. trebuie examinate periodic din punct de vedere al eficientei c. trebuie examinate periodic din punct de vedere al atractivitatii d. se realizeaza intuitiv Problemele pe care le pune o proiectare si o marcare eficienta a produsului: a. sunt rezolvate de matematicieni b. nu sunt numai de natura grafica, ci implica solutionari legate riguros de cerintele comercializarii c. trebuie solutionate prin metode corecte de stabilire a pretului produselor d. trebuie solutionate tinandu-se cont de criteriile de clasificare a produselor Pentru a obtine solutii cat mai satisfacatoare in ceea ce priveste ambalarea si marcarea, orice responsabil cu astfel de probleme trebuie sa aiba in vedere 3 aspecte, intre care nu se include: a. modul de folosire a proiectului de c. calitatea produselor ambalaj b. momentul cand se recurge la d. modalitatile de marcare posibile proiectarea ambalajului Care dintre urmatorele afirmatii nu este corecta? a. evaluarea rezultatelor proiectarii se face de obicei prin analize periodice ale volumului desfacerilor

ambalajului unui produs.... a. constituie un efort creator de inalta complexitate

c. depind de solutionarea anterioara a

b. proiectarea ambalajului se realizeaza de catre o singura persoana c. evaluarea rezultatelor proiectarii se face prin cercetari ale pietei d. cercetarile de piata trebuie sa aiba in vedere modificarile manifestate de diferite

segmente in motivatia de cumparare ____ 141. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Responsabilul cu problemele proiectarii ambalajului.... a. trebuie sa apeleze la un grup de c. trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura intreg specialisti programul de proiectare a ambalajului depinde de diversele aspecte concrete pe care le implica b. controleaza direct in foarte mica d. nu trebuie sa cunoasca pe ce criterii se masura mprocesul concret de va orienta programul de proiectare sau caror situatii concrete de pe piata proiectare trebuie sa le gaseasca rezolvare proiectul ____ 142. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? a. responsabilul trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura intreg programul de proiectare ca ambalajului depinde de diversele aspecte concrete pe care le implica b. proiectarea ambalajului nu depinde de particularitatile tipului de produs ce urmeaza sa fie ambalat c. in procesul de proiectare a ambalajului trebuie sa se analizeze minutios tipul de consumatori caruia i se adreseaza in general produsul d. proiectarea ambalajului depinde de specificul canalelor de distributie si chiar de relatiile cu furnizorii ____ 143. Cate etape de baza sunt in procesul de proiectare a ambalajului? a. 5 c. 10
b. 7 d. 15 ____ 144. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului? a. orientarea si evaluarea c. directiile de proiectare b. platforma de marketing d. stabilirea cotei de piata ____ 145. Ce este platforma de marketing? a. o situatie b. un proces c. un document d. nici una din cele de mai sus

____ 146. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Colectivul de proiectanti... a. trebuie sa cunoasca cerintele c. trebuie sa aiba in vedere reclama

produsului
b. trebuie sa inteleaga cerintele

facuta produsului
d. nu trebuie sa tina cont de concluziile

eventualelor evaluari si critici facute ambalajelor folosite in prezent ____ 147. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? a. cercetarile in vederea anteproeictului depind de cantitatea si calitatea datelor de care dispune intreprinderea b. chiar si fara o deplina cunoasterea a posibilitatilor si probabilitatilor specifice

produsului

pietei se poate realiza o proiectare corecta a ambalajului


c. cercetarea in realizarea anteproiectului prezinta o importanta hotaratoare mai ales

in cazul unei marci ce se aplica unei categorii de produse, care sunt in esenta foarte asemanatoare in ceea ce priveste compozitia si aspectul, cum ar fi cafeaua, tigarile, berea, etc. d. cercetarea in realizarea anteproiectului poate delimita tipul de personalitate caruia i se adreseaza principalii concurenti, aspect care contribuie substantial la orientarea elaborarii planului pentru proiectarea ambalajului ____ 148. In etapa definirii platformei de marketing: a. se realizeaza un document care rezuma c. se stabilesc directiile de proiectare directia in care trebuie orientate eforturile de proiectare a ambalajului pentru a obtine pe piata efectele scontate b. se fac cercetari in vederea d. se valideaza proiectul anteproiectului ____ 149. In etapa stabilirii platformei de marketing nu: a. se defineste sfera de cuprindere a c. se stabilesc criteriile functie de care va publicului caruia se va adresa fi apreciat proiectul ambalajului ambalajul b. se stabilesc obiectivele programului d. se fac cercetari in vedere anteproiectului ____ 150. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? a. pe baza sferei de cuprindere a obiectivelor si criteriilor stabilite in platforma de marketing se traseaza de catre seful proiectului obiectivele de baza carora se va orienta colectivul de proiectare b. pentru fiecare desen sau insemn de pe ambalaj seful de proiect trebuie sa ia mici dar importante decizii creatoare c. diversele forme si culori alese sunt de fapt simboluri, fie ca sunt reprezentari geometrice fie ca ilustratiile ambalajului sunt fotografii
d. chiar daca nu sunt prezentate sugestiv si intr-o imbinare graitoare simbolurile,

indiferent de forma lor, reusesc sa transmita mesajul dorit, si sa influenteze pozitiv consumatorul ____ 151. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? a. dintr-o nenumarata gama de posibilitati privind diversitatea elementelor ambalajului, proiectantii trebuie sa aleaga solutionari concrete si sa le imbine coerent intr-un intreg armonios b. alegerea simbolurilor corecte constituie procesul mistic al proiectarii deoarece proiectantii ambalajului nu lucreaza cu altceva decat cu aspecte care trebuie sa aiba anumite semnificatii c. nu se tine cont de mobilurile emotionale de cumparare in proiectarea ambalajului d. ambalajele vorbesc un limbaj foarte semnificativ si emotional fata de care consumatorul reactioneaza mult mai puternic puternic desi mult mai putin constient decat s-ar putea crede

____ 152. Aprobarea interna si prezentarea in fata consiliului presupune: a. cercetari in vederea anteproiectului c. supunerea lucrarii unor aprecieri

____ 153.

____ 154.

____ 155.

____ 156.

____ 157.

critice si aprobarii unei comisii speciale b. activitate de creatie d. validarea proiectului Mentionati afirmatia incorecta: Consiliul menit sa aprobe proiectul de ambalaj.... a. este compus din specialisti in proiectarea comercializarii, cercetarii pietei, reclama, estetica industriala si productie si medici b. se reuneste pentru a examina stadiul lucrarilor si pentru a face schimburi de idei c. se formeaza pentru a asigura diverse imbunatatiri sau schimbari in accentele puse pe unele solutii ale proiectului sau ale comercializarii produsului d. in final decide aprobarea platformei de marketing si directivele de proiectare, pentru a clarifica inca de la inceputul lucrarilor aceste aspecte deosebite pentru calitatea proiectului In etapa activitatii de creatie: a. nu se traduce in practica platforma de c. se lucreaza nenumarate schite si marketing in schite si machete combinatii intre acestea, aceste incercari ducand chiar pana la sute de variante b. se stabilesc directiile de proiectare d. se pastreaza absolut toate variantele aparute, pentru a fi folosite in proiectarea ambalajului In etapa examinarii de catre consiliu: a. schitele alese se prezinta in fata c. intodeauna se gaseste un singur proiect consiliului, care le analizeaza pe baza care sa fie evident superior, si alegerea si criteriilor stabilite in platforma de recomandarile finale pot fi facute marketing imediat b. nu se reduce numarul de variante de d. se stabileste platforma de marketing proiecte de ambalaj Care dintre urmatoarele afirmatii este incorecta? a. in etapa validarii proiectului etapa cercetarea poate oferi o omologare a perspectivelor desfaceriilor evaluate anterior b. ultimele variante nu sunt niciodata supuse unor investigatii de natura cercetarii de marketing c. practic orice ambalaj proiectat cu grija pare bun pe biroul conducatorului intreprinderii d. problema apare in a produce ambalajul care va avea efectele favorabile cele mai puternice in comparatie cu cele realizate de firmele concurente si alaturi de care va fi expus in rafturile si vitrinele unitatii de desfacere O parte a procesului de validare a proiectului nu o constituie: a. conturarea profilului personalitatii c. verificarea proiectelor in ceea ce fiecarui proiect priveste vizibilitatea pe care o ofera b. modul in care proiectul de ambalaj d. stabilirea directiilor de proiectare pledeaza pentru calitate

____ 158. In etapa definitivarii proiectului: a. se fac modificari succesive pentru a elimina toate elementele negative si pentru a le

valorifica mai bine pe cele pozitive


b. proiectul nu trece din nou prin consiliu si nu este apoi prezentat spre aprobare

clientului
c. proiectul de ambalaj nu trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a permite

utilizarea a diferite materiale de de ambalare


d. proiectul de ambalaj nu trebuie sa poata fi adaptat pentru toate formele si

dimensiunile de ambalaje necesare practic pentru familia produselor respective


____ 159. Grupele principale de materiale si forme de ambalaje sunt: a. lazile si cutiile de carton, bidoanele din metal si plastic, containerele din sticla si

cele tipizate ale societatilor de transport


b. cutiile de carton si pungile de hartie c. lazile de metal si sticlele d. sacii de plastic si lazile de carton ____ 160. Cele mai frecvent utilizate si mai bine acceptate ambalaje sunt: a. ambalajele de metal c. ambalajele din materialele transparente

si cele plastice cu pulverizatoare


b. ambalajele de sticla d. ambalajele de hartie ____ 161. Una din afirmatiile urmatoare este incorecta. Care? : In etapa controlului productiei.... a. seful de proiect trebue sa verifice o serie de caracteristici tehice pentru a se asigura

ca ambalajul care va fi lansat pe piata corespunde intocmai celui validat de consiliu


b. proiectantii nu trebuie sa intocmeasca nici o normativa privind culorile,

cernelurile, si metodele de tiparire


c. modulele dimensionale si geometrice care se vor realiza precum si modul in

care vor fi imprimate in functie de diversele marimi si destinatii ale ambalajelor trebuie, de asemenea, sa fie proiectate si exemplificate amanuntit d. seful de proiect trebuie sa supravegheze folosirea proiectului in stadiul efectiv de productie ____ 162. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? a. in comparartie cu toate celelalte cai utilizate pentru lansarea unei noi marci functiunile ce revin ambalajului ca purtator al unui astfel de mesaj sunt din ce in ce mai complexe si mai variate b. in mare parte prin intermediul ambalajului trebuie sa se actioneze pentru a atrage atentia asupra noii marci si a mentine un anumit nivel al vanzarilor c. in contextul utilizarii diverselor mijloace de promovare al vanzarii, de reclama, de publicitate si vanzari efective nu trebuie sa se mai tina cont si de faptul ca tocmai ambalajul indeplineste rolul de a pregati intreaga campanie, de a acredita produsul si de a atrage publicul cumparator in favoarea lui d. marca se foloseste in primul rand ca instrument al intensificarii comercializarii produsului respectiv ____ 163. Care dintre urmatoarele propozitii este corecta? a. ambalajul nu aduce marca sub ochii intermediarilor si a cumparatorilor b. la introducerea unei noi marci ambalajul nu trebuie sa serveasca drept pivot al tuturor celorlalte comunicatii legate de promovarea desfacerilor

c. ambalajul implica o perioada scurta de timp de contact cu consumatorul d. promovarea desfacerilor trebuie sa se construiasca pe baza marcii si nu viceversa ____ 164. Alegeti afirmatia corecta: a. ambalajul trebuie sa fie astfel conceput incat consumatorul sa fie suficient de tentat

sa cumpere marfa respectiva dupa 1 luna, 6 luni sau 1 an, cand nici ambalajul si nici marca nu mai sunt o noutate pe piata b. in cadrul rolului sau de asigurare a unei eficiente a unei marci noi , ambalajul nu poate servi ca o punte de legatura intre produsele noi si cele vechi lansate sub aceeasi marca c. nu este necesar ca ambalajul sa fie proiectat astfel incat sa fie atragator in rafturile magazinelor, si daca este zarit in treacat si daca este studiat cu curiozitate d. daca poseda o atractie spontana si da imediat impresia unui produs placut la utilizare inseamna ca ambalajul nu poate contribui la o campanie promotionala eficienta ____ 165. Realizarea ambalajului cu scopul cresterii eficientei marcii: a. nu necesita in nici un caz o reproiectare totala b. se alcatuieste unui proiect din diverse elemente componente ale ambalajului vechi c. nu se implica aceleasi eforturi creatoare, aceeasi conceptie unitara si aceleasi subtilitati ca orice nou proiect de ambalaj d. presupune si stuatii in care este necesara schimbarea radicala a unei anumite portiuni a ambalajului vechi ____ 166. Cate tipuri de situatii in care reproiectarea ambalajului constituie o solutie a problemei in cresterea eficientei marcii?
a. 3 b. 7 c. 6 d. 8

____ 167. In care din urmatoarele situatii nu constituie o solutie a cresterii eficientei marcii reproiectarea

ambalajului? a. penetrarea pe noi piete

c. cand s-au adus schimbari in conceptia

constructiva sau tehnologica a produsului conferindu-i noi caracteristici sau revizuindu-le dupa o noua reteta care prezinta o importanta deosebita pentru consumatori b. cand ambalajul unor produse realizate d. cand cercetarile asupra pietei stabilesc de concurenta este foarte diferit ca forma concreta a ambalajului influenteaza defavorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv ____ 168. Firmele folosesc marcarea unui produs pentru: a. a stimula vanzarea acestuia c. a determina corect preturile b. a crea canalele de distributie optime d. a clasifica corect produsele oferite ____ 169. Care din urmatoarele nu este varianta de utilizare a marcilor? a. marca exclusiva pentru produse c. marca fabricii b. marca prin care se simbolizeaza d. marca canalului de distributie deopotriva produsul si fabrica

____ 170. Ce nu este marca? a. o forma grafica

c. compusa de obicei din cuvantul sau

b. un simbol proiectat cu mare grija

cuvintele ce vor fi folosite pentru marcare d. codul de bare al produsului

____ 171. Care din urmatoarele afirmatii este corecta? a. marca nu trebuie proiectat astfel incat c. marca

nu trebuie sa comunice caracteristicile si calitatile produsului, sa impresioneze, deoarece a-ti aminti precum si numele organizatiei de marca nu inseamna de fapt si a-ti aminti deprodusl repsectiv economice care il produce sau il pune in vanzare b. marca nu trebuie proiectata cu grija d. marca familiei de produse si a fabricii se foloseste ani la randul indiferent de modificarile in modelul si in conceptia produselor, de asimilarea unor noi forme ale produselor, de reproiectarea ilustratiilor pe ambalaje sau de modificarile in culorile folosite la realizarea ambalajului ____ 172. Alegeti afirmatia incorecta: a. marca este un simbol si se proiecteaza cu mare grija deoarece ea constituie combinatia grafica prin care va fi identificat si recunoscut produsul sau fabrica respectiva in diverse magazine sau pe strada b. forme grafice care constituie interpretari ale strategiei de marcare poarta denumirea de marca c. odata adoptata, marca nu devine un simbol permanent de recunoastere a produselor sau a producatorului d. rolul marcii este de a permite identificarea produsului sau a fabricii respective ____ 173. In cazul marcii exclusive pentru produse, a. nu trebuie sa se tina seama de durata c. daca este vorba de marci lansate de timp in care o astfel de marca ar anterior care insa nu ajuta la realizarea putea fi unei valorificari corespunzatoare potentialului produsului, nu trebuie pastrata studiata imaginea pe care o sugereaza pentru a stabili slabiciunile ei si etapele prin care trebuie sa se treaca pentru a o imbunatatii, sau o aduce la nivel satisfacator b. trebuie sa se verifice daca produsul d. daca este vorba de o marca recenta nu poate fi marcat numai prin propriul sau trebuie sa se tina seama si de nume pe baza personalitatii cheltuielile pe care le implica lansarea alteia in locul functionalitatii si a reputatiei lui ei ____ 174. In situatia utilizarii marcii exclusive pentru produs, este mult mai avantajos sa: a. se lanseze pe piata produse care nu au c. se extinda familia produselor existente

adoptand un proiect de ambalaj care intrun fel oarecare sa semene cu cele ale produselor anterior lansate si prin care sa se foloseasca o marca cunoscuta mai mult b. se suplimenteze substantial cheltuielile d. se angajeze personal suplimentar cu promovarea ____ 175. In situatia utilizarii marcii pentru produs si pentru fabrica, a. nu trebuie sa se studieze daca alaturarea simbolului corporatiei la marca produsului va crea un efect mai avantajos b. nu trebuie sa se tina seama ca desi consumatorul in general este atras de tot ceea ce I se pare nou vrea in acelasi timp sa se asigure pe deplin ca produsul pe care-l cumpara are o calitate satisfacatoare c. daca consumatorul are simtamantul ca intreprinderea producatoare care lanseaza pe piata noua marca este mare, stabila si are reputatia ca realizeaza produse de inalta calitate, perspectivele desfacerii vor fi ceva mai bune deoarece vazand noua marca el va considera ca produsul respectiv se situeaza la nivelul de calitate pentru care este recunoscuta fabrica sau firma respectiva si va avea certitudinea ca ceea ce cumpara este satisfacator d. trebuie sa se verifice daca produsul poate fi marcat numai prin propriul sau nume pe baza personalitatii functionalitatii si a reputatiei lui care I se poate crea ____ 176. In situatia utlizarii marcii exclusive de fabrica: a. trebuie sa se analizeze minutios cat de larga poate fi gama produselor pe care organizatia economica respectiva le poate marca astfel b. nu trebuie sa se tina seama de faptul ca principalul mijloc prin care se realizeaza o crestere substantiala a productiei intreprinderii si o diversificare a acesteia, inclusiv asimilarea de noi produse , consta din achizitia unor fabrici sau fuziunea cu alte firme c. ca urmare a achizitiei unei fabrici sau sucursale a altei firme, sau fuziunii cu alte intreprinderi , in fabricile fiecareia dintre firmele implicate nu se pot produce modificari structurale radicale, in sensul ca fiecare vine cu propriile sale marci, adeseori conducand la combinatii destul de neobisnuite sau chiar neadecvate pentru gamele respective de produse d. in cazul unei achizitii, fuziuni sau al acumularii unor noi produse aplicarea automata a marcii firmei se poate dovedi eficienta daca nu chiar binefactoare mai ales daca intreprinderea respectiva nu are reputatia de producatoare a unei largi diversitati de produse ____ 177. Metoda de stabilire a pretului cost total + adaos: a. efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei in determinarea preturilor b. se bazeaza pe conceptele de venit mediu si marginal si cost mediu si marginal c. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor d. reprezinta ideea ca pretul de vanzare pentru o unitate dintr-un produs este egal cu costul total al aceleasi unitati la care se adauga o cota procentuala exprimand beneficiul anticipat, repartizat pe unitatea de produs

nici un fel de inrudire cu cele realizate in trecut

____ 178. Analiza pragului de rentabilitate: a. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii

cumparatorilor
b. presupune determinarea preturilor prin adaugarea unui adaos la costul de productie c. se bazeaza pe conceptul de venit marginal d. poate determina cantitatea care trebuie vanduta la un pret stabilit in vederea

____ 179.

____ 180.

____ 181.

____ 182.

____ 183.

____ 184.

____ 185.

acoperirii costurilor dar nu se poate preciza daca efectiv cantitatea aceasta poate fi vanduta Formula folosita pentru determinarea pragului de rentabilitate este: a. Pr = costuri fixe totale/pret unitar de c. Pr = costuri fixe totale/(pret unitar de vanzare vanzare - cost variabil unitar) b. Pr = costuri variabile/pret mediu de d. Pr = pret unitar de vanzare/costuri vanzare totale Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Analiza pragului de rentabilitate... a. este efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei b. precizeaza daca o anumite cantitate ce trebuie vanduta, se poate vinde efectiv c. este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs d. nu este recomandabila in cazul fluctuatiei de costuri si al schimbarilor in gama sortimentala Analiza pragului de rentabilitate nu se foloeseste pentru: a. stabilirea alternativelor de preturi c. pentru a determina cantitatea dintr-un produs care se va vinde efectiv la un anumit pret b. analiza riscului d. proiectarea beneficiilor Analiza pragului de rentabilitate este recomandata in: a. cazul fluctuatiei de costuri c. cazul schimbarilor in gama sortimentala b. domeniul proiectarii gamei de preturi d. determinarea cantitatii efective care va posibile pentru un produs nou fi vanduta realmente, fara a fi nevoie sa se estimeze cererea Analiza marginala este folosita: a. in situatia monopolista la care poate ajunge un producator care reuseste sa isi diferentieze produsul si sa se detaseze de concurentii sai pe aceasta cale b. pentru a determina cantitatea dintr-un produs ce va fi vanduta efectiv la un anumit pret c. pentru a proiecta gama de preturi posibile pentru un produs nou d. pentru a prognoza riscul Pentru un vanzator in conditii de concurenta monopolista, curba cererii: a. stagneaza c. este indreptata in sus b. este indreptata in jos d. stagneaza si apoi este indreptata in sus Analiza marginala se bazeaza pe conceptele: a. venit mediu si marginal si cost mediu c. pret mediu si cost mediu si marginal b. venit mediu si cost mediu d. pret mediu si marginal si cost mediu si marginal

____ 186. Venitul marginal este: a. pretul mediu raportat la venitul mediu

c. incasarea obtinuta din vanzarea unei

b. venitul mediu raportat la costul mediu

unitati aditionale sau marginale de produs d. incasarea obtinuta din vanzarea produselor

____ 187. Venitul marginal: a. este incasarea obtinuta din cumpararea unei unitati aditionale de produs b. este venitul mediu plus o unitate c. este obtinut ca raport intre venitul total si numarul de unitati vandute d. arata schimbarea venitului total care rezulta din vanzarile unor unitati aditionale ____ 188. Productia unei firme va continua atata timp cat: a. venitul marginal este mai mic decat costul marginal b. costul marginal este mai mare decat venitul marginal c. venitul marginal este egal cu costul marginal d. venitul marginal este mai mare decat costul marginal ____ 189. Atunci cand numarul de unitati vandut creste, venitul marginal generat de unitatile aditionale

____ 190.

____ 191.

____ 192.

____ 193.

____ 194.

vandute: a. scade progresiv c. stagneaza b. creste progresiv d. intai creste si apoi scade progresiv Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii: a. presupune adaugarea unui adaos la costul total de productie b. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmenbtarii cumparatorilor c. presupune orientarea preturilor in functie de concurenta d. necesita op analiza a pragului de rentabilitate O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca poti gasite solutii de: a. crestere a cheltuielilor de munca c. reducere a cheltuielilor de munca si cu materialele b. crestere a cheltuielilor cu materialele d. crestere a cheltuielilor de munca si cu materialele Strategia pretului inalt este recomandabila: a. daca exista necesitatea elaborarii unui nou produs b. pentru a orienta preturile in functie de concurenta c. in situatia determinarii adaosului necesar a fi adaugat la costul total de productie d. daca se doreste determinarea venitului marginal In cazul orientarii preturilor dupa competitie, se pot folosi mai multe variante de actiune. Intre acesta nu se include: a. alinierea la preturile concurentei c. stabilirea pretului peste nivelul concurentei b. determinarea preturilor in legatura cu d. stabilirea preturilor sub nivelul segmentele cererii concurentei Alinierea la preturile concurentei este practicata: a. pe piata pe care nu exista o c. atunci cand se urmareste determinarea competitivitate ridicata preturilor in legatura cu segmentele

cererii
b. pentru a stabili venitul marginal ____ 195. d. in cadrul stabilirii preturilor in functie

____ 196.

____ 197.

____ 198.

____ 199.

____ 200.

____ 201.

____ 202.

____ 203.

____ 204.

necesar de concurenta Alinierea preturilor la concurenta nu se foloseste atunci cand: a. cumparatorii sunt perfect informati c. vanzatorul are un control efectiv asupra preturilor asupra pretului de vanzare b. cumparatorii au informatii precise si d. se doreste stabilirea pretului in functie corecte asupra conditiilor pietei de concurenta Alinierea la preturile concurentei nu se foloseste pentru determinarea pretului: a. produselor agricole c. produselor necolorate si nevopsite din industria textila b. pieselor de schimb pentru autovehicule d. produselor colorate si vopsite din industria textila Metoda determinarii pretului cu cateva puncte sub nivelul concurentei nu se aplica: a. in comertul cu amanuntul c. in comertul de gros b. in cazul general al marilor magazine d. in cazul general al magazinelor cu care opereaza cu un rabat mai scazut preturi reduse Metoda determinarii pretului sub nivelul concurentei cu cateva puncte nu se foloseste atunci cand: a. este necesara eliminarea unor servicii, c. producatorii trebuie sa se lupte cu cum ar fi vanzarea cu plata in rate concurenta sau pentru a patrunde pe noi piete b. produsele au cerere elastica, foarte d. cererea este inelastica si insensibila la sensibila la pret mdoficarile pretului Pretul peste nivelul pietei si al concurentei nu se foloseste atunci cand: a. produsul are proprietati unice c. vanzarea se bucura de o inalta reputatie b. produsul are proprietati distincte d. produsul nu se diferentiaza Alternativele preturilor de baza: a. numarul lor depinde de amploarea c. contribuie la determinarea cantitatii de gamei de produse in care produse anticipata a fi vaduta pe piata intreprinderea poate fi competitiva b. nu se poate efectua cu ajutorul schemei d. numarul lor depinde de gradul existent de determinare a diferitelor preturi de de elasticitate in functie de pret baza In determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine, una din urmatoarele estimari ale acestei cereri nu poate fi facuta: a. optimista c. reala b. plauzibila d. pesimista Nu este categorie a bunurilor si serviciilor industriale: a. bunuri de echipament principal c. bunuri de folosinta indelungata b. furnituri de consum si intretinere d. materii prime Asortimentul de marfuri nu se clasifica in: a. colectia senzitiva c. colectia sezoniera b. colectia selectiva d. colectia de baza Un asortiment se caracterizeaza in general, prin trei dimensiuni. Nu constituie o dimensiune

de caracterizare a asortamentului: a. largimea b. profunzimea


____ 205.

c. coerenta d. orientarea

Distributie prin A) Sistem propriu B) Sistem propriu + intermediari C) Intermediari

Pretul obtinut de producator 42 40 35

Cheltuieli suportate de producator De distributie De promovare 4.500.000 720.000 2.900.000 570.000 600.000 390.000

Cunoscand ca firma urmeaza sa comercializeze 800.000 de bucati din produs si ca pretul unitar de productie al acesteia este de 32 de lei ,sa se determine cea mai buna varianta de distributie.
a. sistem propriu b. sistem propriu + intermediari c. intermediari ____ 206. Se dau urmatoarele date:

- 100.000 cheltuieli fixe - 50.000 cheltuieli variate - Pret unitar 5000 - Profit 100.000 Se se determine cantitatea ce trebuie comercializata pentru a obtine acest profit. a. 45 bucati b. 50 bucati c. 55 bucati ____ 207. In cazul in care coeficientul elasticitatii cererii in raport de pret este egal cu 1,determinati cu cat ar fi necesar sa se modifice pretul (%) pentru o crestere a cererii cu 20 %. a. scad cu 15 % b. cresc cu 5 % c. scad cu 20 % ____ 208. In cazul in care pretul unui bun creste de la 125 u.m. la 375 u.m. ,iar oferta sporeste de la 250 de buc. la 500 buc. sa se determine valoarea coeficientului elasticitatii ofertei. a. 0.5 b. 1 c. 0.8 ____ 209. Cand pretul unui bun scade cu 10 % ,iar cererea creste cu 25 % sa se calculeze coeficientul de elasticitate a cererii.
a. 1 b. 2.5 c. 2 ____ 210. Dependenta cererii si ofertei din bunul A in raport cu pretul unitar al acestuia se exprima prin

functiile CA=50-2pA si 0A=20+pA .Sa se stabileasca pretul pA.


a. 10 b. 15 c. 8

____ 211. Costul reprezinta in To ,80 % din incasari.In T1 , acestea cresc cu 10 % iar profitul se

dubleaza.Care este evolutia costului total ? a. scade cu 10 % in perioada a 2-a. b. scade cu 12.5 % in perioada a 2-a. c. creste cu 5 % in perioada a 2-a ____ 212. Care va fi cota de piata a firmei A ,producatoare si distribuitoare de camioane ,stiind ca ea a vandut in anul 2004 pe piata tarii Z 2455 buc. ,iar in aceeasi perioada volumul total al vanzarilor de camioane in tara Z a fost de 24000 buc. a. 12 % b. 10 % c. 10.23 % ____ 213. Care va fi cota relativa de piata a intreprinderii A ,stiind ca vanzarile acesteia in 2004 au fost de 50 miliarde lei ,in timp ce vanzarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 35 miliarde lei ? a. 1.43 b. 1.50 c. 1.20 ____ 214. La un pret unitar de 10.000 u.m., un cost fix total de 1 milion u.m. si un cost variabil mediu de 5000 u.m., volumul productiei la care profitul total al firmei este egal cu zero este: a. 300 u.m. b. 200 u.m. c. 150 u.m.
____ 215. De ce aspecte nu trebuie sa se tina cont cand se doreste obtinerea de solutii cat mai satisfacatoare in ceea ce priveste ambalarea si marcarea: a. cum trebuie folosit proiectul de ambalaj c. cat va costa proiectarea produsului nou b. cand se recurge la proiectarea ambalajului d. care pot fi modalitatile de marcare ____ 216. Programul de proiectare a ambalajului depinde de: a. particularitatile tipului de produs ce c. relatiile firmei cu furnizori sai urmeaza sa fie ambalat b. caracterul intreprinderii producatoare si d. toate caracteristicile enuntate resursele sale ____ 217. In proiectarea ambalajului trebuie sa se tina seama de: a. aspectele caracteristice produselor c. specificul canalelor de distributie similare realizate de firmele concurente b. tipul de produs ce urmeaza a fi ambalat d. toate aceste caracteristici ____ 218. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului: a. platforma de marketing c. testele de piata b. activitatea de creatie d. validarea proiectului ____ 219. Pe baza caror criterii Consiliul examineaza proiectele ambalajului alese: a. criterii subiective c. criterii obiective b. criteri stabilite in platforma de marketing d. criterii estetice ____ 220. In etapa a 7-a privind examinarea de catre Consiliu a variantelor de proiectare ale ambalajului alese, numarul de variante se reduce de obicei la: a. 3 sau 4 c. 4 b. 2 d. 2 sau 3 ____ 221. Etapa imediat premergatoare celei de validare a proiectului de ambalaj este: a. examinarea de catre Consiliu c. definitivarea proiectului

____ 222.

____ 223.

____ 224.

____ 225.

____ 226.

____ 227.

____ 228.

____ 229.

____ 230.

____ 231.

____ 232.

____ 233.

b. controlul productiei d. activitatea de creatie Cate grupe principale de materiale si forme de ambalaje continua sa fie utilizate: a. 3 c. 5 b. 4 d. 6 Care din urmatoarele tipuri de ambalaje se folosesc din ce in ce mai putin pe piata: a. ambalajele din carton c. ambalajele din lemn b. ambalajele transparente din plastic d. ambalajele de metal Care este ultima etapa in proiectarea ambalajului: a. controlul productiei c. definitivarea proiectului b. platforma de marketing d. validarea proiectului Ce caracteristici tehnice trebuie sa verifice seful de proiect: a. rezistenta culorilor c. fidelitatea reprezentarii grafice b. tipurile de cerneluri folosite d. rezistenta culorilor si fidelitatea reprezentarii grafice Cand este necesara proiectarea ambalajului: a. in vederea asigurarii unei anumite c. a si b eficiente a marcii b. cand se doreste cresterea eficientei marcii d. nici a, nici b Cine aduce marca sub ochii intermediarilor si cumparatorilor: a. pretul c. continutul b. ambalajul d. distributia Care din urmatoarele constituie o situatie a cresterii efcientei marcii prin reproiectarea ambalajului: a. cand ambalajul unor produse realizate de c. penetrarea pe noi piete concurenta este foarte diferit b. cand firma are fonduri pentru d. cand ambalajul da rezultate bune pe piata reproiectarea ambalajului Care din urmatoarele situatii nu reprezinta o solutie in cresterea eficientei marcii legat de reproiectarea ambalajului: a. cand sunt revolutionate materialele din c. cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca care se executa ambalajul forma concreta a ambalajului influenteaza favorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv b. cand se doreste penetrarea pe noi piete d. cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte asemanator In care din urmatoarele situatii reproiectarea ambalajului nu reprezinta o solutie in cresterea eficientei marcii: a. cand ambalajul unor produse realizate de c. cand ambalajul da rezultate bune pe piata concurenta este foarte asemanator b. cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca d. cand sunt revolutionate materialele din care se executa ambalajul forma concreta a ambalajului influenteaza defavorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv Marca reprezinta: a. o componenta acorporala a produsului c. o componenta corporala a produsului b. o componenta a mediului cultural d. o componenta a micromediului Cine are rolul de a permite identificarea produsului sau a fabricii: a. ambalajul c. produsul b. marca d. service-ul post-vanzare Marca familiei de produse si a fabricii se foloseste: a. de obicei un an c. ani la rand, indiferent de modificarile in modelul si in conceptia produselor

____ 234.

____ 235.

____ 236.

____ 237.

____ 238.

____ 239.

____ 240.

____ 241.

modelul si in conceptia produselor d. de obicei mai putin de 5 ani, dupa care trebuie schimbata Corelarea pretului cu elementele marketingului mix reprezinta: a. o faza de analiza in determinarea c. o forma de promovare preturilor b. o strategie de pret d. nici un raspuns nu este corect In ceea ce priveste metoda cost total +adaos, acest adaos variaza: a. de la produs la produs c. la comerciantul cu amanuntul, cat si la cel cu ridicata b. la sortimentele de produse care se vand d. toate variantele sunt corecte mai lent, fata de cele care se vand imediat Poate fi considerata o perfectionare a metodei cost total+ adaos: c. urmarirea costului total repartizat pe a. urmarirea costului total repartizat pe unitatile de productie cu ajutorul unitatile de productie cu ajutorul costurilor marginale veniturilor medii b. urmarirea costului total repartizat pe d. metoda cost toal +adaos nu a fost unitatile de productie cu ajutorul perfectionata veniturilor marginale Costul marginal este: a. costul aditional rezultat din producerea c. costul rezultat din vanzarea unui produs unei unitati aditionale b. costul mediu raportat la venitul mediu d. costul mediu rezultat din cumpararea unei unitati aditionale de produs Ce metoda de stabilire a preturilor specifice este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs si in general, pentru stabilirea alternativelor de preturi pentru investitii, prognoza productiei, analiza riscului: a. analiza marginala c. preturile orientate dupa competitie b. analiza pragului de rentabilitate d. nici o metoda din cele enuntate Cand vanzarea produselor are loc in magazinele de specialitate pentru articolele de specialitate, la moda se foloseste de obicei urmatoarea strategie: a. strategia preturilor de penetrare c. strategia pretului sub nivelul concurentei b. strategia pretului peste nivelul concurentei d. alinierea la preturile concurentei Determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine se poate face dupa formula preluata din: a. analiza PERT c. analiza BCG b. analiza SWOT d. analiza bayesiana Considerand (cauza optimista), (cauza plauzibila), (cauza pesimista), volumul vanzarilor b. cat mai putin timp posibil calculat dupa formula preluata din analiza PERT este egal cu: c. a. b. d.

____ 242. Care din urmatoarele afrimatii este adevarata: a. rabaturile fac parte din politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

c. rabaturile pot fi incadrate in politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile, daca sunt oferite in conditii egale tuturor clientilor asemanatori

____

____

____

____

____

b. rabaturile nu fac niciodata parte din d. doar rabaturile pentru cantitatile politica pretului unic fata de aceea a cumparate fac parte din politica pretului preturilor variabile unic fata de aceea a preturilor variabile 243. In ce tip de politica a preturilor, in cazul produselor supuse fluctuatiilor cererii se practica, uneori, o intelegere intre producatori si comercianti, prin care primii se obliga sa asigure o compensatie daca vor reduce pretul intr-o perioada de timp stabilit: a. rabaturile pentru activitatile promotionale c. politica garantiilor fata de declinul pretului b. politica pretului unic fata de aceea a d. politica reducerii temporare a pretului la preturilor variabile unele articole pentru atragerea clientelei 244. Nu este element al mixului de marketing: a. produsul c. pretul b. plasamentul d. piata 245. Inovatiile care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt: a. variante ale produselor existente c. inovatiile revolutionare b. inovatiile dinamice d. inovatiile rapide 246. Pentru ca, o segmentare a unei piete sa fie utila, trebuie ca ea sa satisfaca doua conditii de baza acestea sunt: a. pertinenta si eterogenitatea c. eterogenitatea si operationalitatea b. pertinenta si operationalitatea d. maturitatea si pertinenta 247. .. urmareste verificarea produselor sub raportul componentelor sale calitative, al

destinatiilor pentru care este realizat si apreciera conditiilor cele mai favorabile necesare introducerii lui pe piata.
a. testarea b. validarea c. conceperea d. trierea

____ 248. Reproiectarea ambalajului nu constituie o solutie in cresterea eficientei marcii in urmatoarea situatie: a. cand ambalajul unor produse realizate c. cand se distribuie produsul pe aceleasi piete de concurenta este foarte asemanator b. cand se doreste integrarea produsului d. cand sunt revolutionate materialele din

caruia ii este destinat ambalajul intr-o anumita familie de ambalaje, respectiv de produse

care se executa ambalajul

____ 249. Marca familiei de produse si a fabricii se foloseste: a. de obicei un an c. ani la rand, indiferent de modificarile in modelul si in conceptia produselor b. de obicei mai putin de 5 ani, majoritatea d. de-a lungul intregului ciclu de viata al firmei produselor au o vechime de sub 5 ani ____ 250. Pretul la locul de productie reprezinta: a. o decizie referitoare la politica preturilor c. o etapa in determinarea preturilor de baza b. o strategie de pret in etapa introducerii pe d. o forma a pretului in functie de concurenta piata

Politici de marketing continuare


True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false. ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ 1. Corelarea pretului cu elementele marketingului mix reprezinta o faza importanta in procesul formarii pretului. 2. Strategia pretului de penetrare nu este utilizata in fazele finale ale ciclului de viata a produsului. 3. Elementele intangibile care definesc produsul sunt de natura subiectiva. 4. Fiecare produs ocupa, la un moment dat, un anumit loc pe curba ciclului sau de viata, care incepe cu faza de crestere, apoi cu maturitatea si sfarseste prin declin. 5. Perioada de crestere a ciclului de viata al produselor este la toate produsele lunga. 6. Marketingul utilizeaza tot mai mult competitia in afara pretului. 7. In mediul concurential actual firmele trebuie sa aleaga segmentele pentru care au avantajul

concurential cel mai mare.


Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. ____ 8. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la: a. bunurile de prima necesitate c. bunurile de lux b. bunurile de necesitate medie d. bunurile de unica folosinta 9. Sunt denumite si cotatii: a. preturile negociate c. preturile de bursa b. preturile de licitatie d. preturile de tranzactie 10. Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumparatorului: a. cost c. comunicare b. cumparare d. comoditate 11. Strategia de marketing si tacticile de marketing formeaza: a. conducerea strategica c. mixul de marketing b. politica de marketing d. pozitionarea 12. Liniile definitorii ale atitudinii si conduitei intreprinderii in vederea atingerii anumitor obiective reprezinta: a. politica de marketing c. strategia de marketing b. tactica de marketing d. programul de marketing 13. Actiunile practice prin care intreprinderea isi pune in valoare potentialul in concordanta cu cerintale pietei pentru atingerea obiectivelor strategice reprezinta: a. strategia de marketing c. tactica de marketing b. politica de marketing d. strategia de piata 14. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului de marketing: a. politica de investitii c. politica de pret b. politica de personal d. politica de dezvoltare 15. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului de marketing: a. politica de control c. politica de promovare b. politica de personal d. politica de marketing

____

____

____

____

____

____

____

____ 16. Care este cea mai importanta familie din categoria bunurilor de productie si care poate servi atat la producerea bunurilor de consum, cat si la bunurile industriale: a. bunurile de echipament secundar c. semifabricate si subansamble b. furniturile de consum si intretinere d. materii prime ____ 17. Din ce familie de bunuri industriale fac parte suruburile: a. bunuri de echipament principal c. furnituri de consum si intretinere b. materii prime d. semifabricate si subansamble ____ 18. Care sunt caracteristicile bunurilor si serviciilor de productie: a. mobilurile de cumparare pot fi rationale c. bunurile de productie se cumpara prin sau emotionale intermediari specializati si de la unitatile comerciale cu amanuntul b. bunurile de productie se cumpara cel mai d. evaluarea pietei care ofera bunuri de adesea in cantitati mici productie se poate face mai usor decat cea a pietei care ofera bunuri de consum ____ 19. Ce faza nu face parte din ciclul de viata al unui produs: a. faza introducerii pe piata c. faza dezvoltarii b. faza maturitatii d. faza declinului ____ 20. Care din urmatoarele nu este o faza in dezvoltarea noilor produse: a. concretizarea produsului nou sub forma c. bugetul de marketing unui prototip b. selectarea si trierea ideilor de produse noi d. lansarea in productie si pe piata a produsului ____ 21. In ce faza din dezvoltarea noilor produse se stabilesc proprietatile fundamentale ale noului produs. Anumite trasaturi ale noului produs pot fi revazute in fazele ulterioare, nu insa si natura lui fundamentala, care se stabileste in faza: a. selectarea si trierea ideilor c. verificarea produsului prin testarea utilizarii lui in consum b. concretizarea produsului nou sub forma d. perfectionari constructive-tehnice si unui prototip punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie ____ 22. In ce faza a dezvoltarii noilor produse sunt realizate studii tehnice care stabilesc caracteristicile unui produs sub forma de desene, formule, modele si instructiuni scrise, la un grad de detaliere si precizie eficient: a. selectarea si trierea ideilor c. verificarea produsului prin testarea utilizarii lui in consum b. concretizarea produsului nou sub forma d. perfectionari constructive-tehnice si unui prototip punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie ____ 23. In cadrul criteriilor dupa care sunt evaluate ideile de produse noi nu intra : a. beneficiile anticipate posibile de realizat c. integrarea generala a noului produs in pentru noul produs profilul de specialitate al intreprinderii b. situatia produselor din alta gama pe piata d. amploarea investitiilor necesare pentru introducerea noului produs ____ 24. Politica de produs se fundamenteaza pe: a. obiectivele pe care intreprinderea si le propune b. tendintele generale care se manifesta in evolutia ofertei pe piata c. capacitatile tehnice, financiare si umane de care dispune intreprinderea d. toate raspunsurile de mai sus corecte e. nici un raspuns corect ____ 25. Aranjati in ordinea corecta etapele privind dezvoltarea noilor produse:

____ 26.

____ 27.

____ 28.

____ 29.

____ 30.

____ 31.

____ 32.

____ 33.

____ 34.

____ 35.

____ 36.

1. lansarea in productie si pe piata 2. selectarea si trierea ideilor de produse noi 3. identificare si colectarea ideilor de produse noi 4. concretizarea produsului nou sub forma unui prototip 5. verificarea acestuia prin testarea utilizarii lui in consum 6. perfectionarea constructiva-tehnica 7. testele de piata a. 3, 2, 7, 4, 5, 6, 1 c. 7, 3, 2, 4, 5, 6, 1 b. 3, 2, 4, 5, 6, 7, 1 d. 3, 2, 4, 7, 6, 5, 1, In ce etapa a dezvoltarii noilor produse apar tehnicile si metodele intuitive precum brainstormingul, Delphi: a. selectarea si trierea ideilor c. concretizarea produsului nou sub forma unui prototip d. identificarea si colectarea ideilor de b. perfectionarea constructiva-tehnica si produse noi punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie Idei de produse noi nu pot proveni din: a. analiza colectiilor de brevete c. cercetari in laboratoare b. cercetari de marketing d. nici un raspuns nu este corect Care din urmatoarele afirmatii este corecta: c. bunurile de productie sunt cumparate de a. bunurile si serviciile de productie sunt toti membri societatii destinate sa fie consumate sau folosite de individ sau de colectivitate b. bunurile de productie sunt denumite si d. nici o afirmatie nu este corecta bunuri industriale Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al produsului este: a. analiza ideilor c. dezvoltarea b. maturitatea d. cresterea Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou nu face parte: a. brainstormingul c. analiza sintactica b. Delphi d. sinectica Determinare preturilor nu include faza: a. anticiparea reactiei competitiei c. testele de piata b. stabilirea cotei de piata d. stabilirea preturilor specifice Stabilirea preturilor specifice se poate face pe mai multe cai. Care dintre urmatoarele nu este adevarata: a. cost total c. in legatura cu segmentele cererii b. analiza marginala d. analiza pragului de rentabilitate Nu reprezinta forma de rabat: a. rabaturile oferite intermediarilor c. rabaturile pentru clietii care isi achita factura la termen b. rabaturile pentru cantitatile cumparate d. rabaturile pentru activitatile promotionale Privind rabaturile oferite intermediarilor este adevarat ca: a. cea mai mare reducere ii revine c. se fac reduceri egale angrosistului si angrosistului detailistului b. cea mai mare reducere ii revine d. nu la angrosist si detailist se refera aceste detailistului reduceri Politica preturilor fata de pozitia geografica a clientului include: a. preturile variabile c. preturile de livrare uniforme b. preturile traditionale d. nici un raspuns nu este corect Toate costurile de transport sunt platite de cumparator in cazul:

a. preturilor de livrare uniforme c. preturilor zonale de livrare b. pretului la locul de productie d. preturilor variabile ____ 37. Unele firme practica vanzarea sub pretul de cost a unor articole bine cunoscute si frecvent cumparate, pentru a atrage clientii in speranta ca vor cumpara celelalte produse cu preturi normale prin: a. politica preturilor in functie de gama de c. politica reducerii temporare a pretului produse b. politica determinarii revanzarilor d. dumping ____ 38. In cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret: a. aliniat la concurenta c. psihologic b. in functie de cerere d. sub nivelul concurentei ____ 39. Modalitatea concreta de punere in aplicare a unei anumite strategii de marketing reprezinta: a. planul strategic c. viziunea organizatiei b. tactica de marketing d. politica de marketing ____ 40. Segmentul de piata reprezinta: a. categoria de consumatori care c. categoria de consumatori care

reactioneaza in mod asemanator la reactioneaza in mod diferit la anumiti anumiti stimuli de marketing stimuli de marketing b. categoria de concurenti care d. categoria de concurenti care reactioneaza in mod asemanator la reactioneaza in mod diferit la anumiti anumiti stimuli de marketing stimuli de marketing ____ 41. Divizarea pietei in grupuri mai mici de cumparatori, cu nevoi, un comportament si caracteristici distincte, care vor necesita produse sau mixuri de marketing diferite reprezinta: a. segmentarea pietei c. tintirea pietei b. pozitionare pe piata d. mix de marketing ____ 42. Instrumentele tactice de marketing, referitoare la produs, pret, distributie (plasament) si promovare, pe care firma le combina ca sa produca o anumita reactie din partea pietei vizate constituie:
a. marketingul b. demarketingul c. mixul de marketing d. managementul marketingului

____ 43. Evaluarea de catre o organizatie a nivelului de atractivitate al fiecarui segment de piata si selectarea

unuia sau mai multor segmente pe care doreste sa le abordeze reprezinta: a. segmentarea pietei c. tintirea pietei b. pozitionare pe piata d. mix de marketing ____ 44. Aparitia notiuni de segment de piata (masa de cumparatori ce prezinta caracteristici comune) a atras dupa sine elaborarea a trei strategi de marketing. Nu este o astfel de strategie: a. Marketing nediferentiat c. Marketing strategic b. Marketing concentrat d. Marketing diferentiat ____ 45. Tintirea pietei are loc: a. dupa pozitionarea pe piata b. dupa segmentarea pietei c. dupa realizarea mixului de marketing d. dupa ce firma are un grup de clienti fideli ____ 46. Este conditie ca segmentarea pietei de catre firma sa fie eficienta: a. numarul cat mai mare de segmente c. in cadrul segmentelor populatia sa fie descoperite cat mai eterogena b. pertinenta segmentarii d. este eficienta oricum numai ca firmele nu cunosc importanta ei

____ 47. O strategie de marketing este logica de marketing prin care o companie spera sa isi indeplineasca: a. obiectivele de marketing b. tacticile de marketing c. mixul de marketing d. a + b e. a + b + c ____ 48. Din punctul de vedere al cumparatorului, intr-o lume a conexiunilor, cei 4 P (mixul de marketing) ar

putea fi descrisi ca 4 C: Produs - solutia clientului (customer solution) Pret - ......................... Plasament (distributie) - convenienta (comoditatea) Promovare - ......................... a. - costul clientului c. - cheltuiala - convingere - comunicarea
b. - costul pretului produsului d. - cost - feed-back-ul clientului - cumparare ____ 49. Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumparatorului: a. cost c. comunicare b. cumparare d. comoditate ____ 50. Mixul de marketing reprezinta: a. tot ceea ce firma poate sa faca pentru a c. ansamblul instrumentelor de marketing

ale companiei pentru stabilirea unor pozitii puternice pe pietele tinta b. totalitatea instrumentelor de marketing d. toate enunturile de mai sus sunt cu care se poate influenta piata grupate corecte in jurul celor 4P

influenta cererea pentru produsul sau