Sunteți pe pagina 1din 3

Amilaza serica

Informatii generale Amilaza serica face parte din categoria hidrolazelor, subgrupa de enzime care catalizeaza degradarea hidrolitica a amidonului, a glicogenului, a poli- si oligozaharidelor. Amilaza este o enzima de secretie exocrina, care este prezenta in ser sub doua forme izoenzimatice principale: pancreatica (40% din amilaza serica totala) si salivara (60% din amilaza serica totala). Enzima mai este prezenta in cantitati mult mai mici in ficat, sucul duodenal, intestinul subtire, trompele uterine, muschii scheletici. O forma moleculara rara este macroamilaza, izoenzima care, datorita dimensiunii sale mari, nu se elimina la nivel renal. Aproximativ 80 % din pacientii cu pancreatita acuta prezinta valori crescute ale amilazei serice in decurs de 24 ore de la debutul simptomatologiei. Recomandari pentru determinarea amilazei serice - diagnosticul si monitorizarea tratamentului in pancreatita acuta, evaluarea in urgenta a cazurilor de abdomen acut. Pregatire pacient - jeun (pe nemancate). Specimen recoltat - sange venos. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare. NOTA: Se dilueaza serul lipemic inainte de lucru. Volum proba - minim 0.5 mL ser. Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la temperatura camerei; 1 luna la 4C sau la -18C. Metoda - spectrofotometrica (enzimatica colorimetrica). Valori de referinta - <100 U/L. Factor de conversie: U/L x 0.0167 = kat/lL. Limita de detectie - 3U/L (0.05 kat/L).

Amilaza urinara

Informatii generale Amilaza urinara creste intotdeauna in paralel cu valoarea amilazemiei. In pancreatita acuta amilaza urinara creste dupa 6-10 ore de la cresterea amilazei serice si se mentine crescuta mai mult timp decat aceasta. In plus, amilaza urinara poate fi crescuta cand amilaza serica este in limite normale si invers, amilaza serica poate fi crescuta cu amilaza urinara normala. Cresterea amilazei serice asociata cu niveluri scazute ale amilazei urinare se intalneste in insuficienta renala si in macroamilazemie. Pentru screening-ul macroamilazemiei poate fi utilizat raportul clearance amilaza/clearance creatinina (amilaza urinara/amilaza serica) x (creatinina serica/creatinina urinara) x 100. In mod normal acest raport este 1-4%. In macroamilazemie raportul este <1%, in timp ce in insuficienta renala se inregistreaza o valoare usor crescuta (pana la 5.7%). Raportul poate atinge valori >10% in pancreatita acuta, dar utilitatea sa in diagnosticul acesteia este controversat. Recomandari pentru determinarea amilazei urinare diferentierea pancreatitei acute de alte cauze de abdomen acut; diagnosticul pseudochistului de pancreas (amilaza urinara persista mai multe saptamani dupa normalizarea amilazei serice). Pregatire pacient - nu este necesara o pregatire speciala. Specimen recoltat - proba recomandata este urina de 2 ore: pacientul urineaza la ora 8 si nu retine aceasta urina; apoi colecteaza intr-un vas curat toate emisiunile de urina de pana la ora 10 (inclusiv emisiunea finala de la ora 10); vasul de recoltare se tine la 2-8C pana in momentul lucrului; pH-ul trebuie ajustat >7.0; nu se folosesc conservanti; pentru raportul clearance amilaza/clearance creatinina se obtine o proba de urina spontana in acelasi timp cu o proba de sange venos. Recipient de recoltare - recipient de plastic pentru urina. Cantitate recoltata - toata urina din 2 ore. Prelucrare necesara dupa recoltare - se omogenizeaza urina prin agitare, apoi se centrifugheaza o parte din aceasta; se utilizeaza in lucru supernatantul clar; se pastreaza supernatantul la 2-8C pana in momentul lucrului, care trebuie obligatoriu sa fie in ziua respectiva; in nici un caz nu se congeleaza supernatantul pentru stocare. Metoda - spectrofotometrica (enzimatica colorimetrica). Valori de referinta - <460 U/L.

Factor de conversie: U/L x 0.0167 = kat/L. Limita de detectie 3U/L (0.05 kat/L). Limite si interferente Interferente analitice: pH-ul acid scade amilaza urinara.