Sunteți pe pagina 1din 17

MUNCA LA DOMICILIU

Nu de puine ori la rubrica de mica publicitate a ziarelor apar anunuri prin care mai multe csue potale ofer locuri de munc la domiciliu. Reglementarea acestor modaliti de desfurare a relaiilor de munc reprezint o premier pentru legislaia romn. Iar n literatura de specialitate anterioar adoptrii noului Cod al Muncii s-a artat c, dei nu exist reglementare expres, n temeiul prevederilor constituionale privind libertatea muncii, munca la domiciliu era posibil. De altfel, n practic erau ncheiate astfel de contracte, fr ca acestea s aib o pondere nsemnat. Anterior Codului muncii din 1972 , munca la domiciliu fusese reglementata prin Hotarrea Consiliului de Ministri nr. 1956/1970 privind folosirea muncii la domiciliu pentru executarea unor articole de artizanat si a altor produse si lucrari . Pe lnga posibilitatea de prestare a muncii pe baza unui contract civil pentru executare de produse si lucrari, hotarrea permitea ncheierea unui contract individual de munca pe durata determinata, daca activitatea dura ntre 3 si 12 luni, sau pe durata nedeterminata, n cazul n care activitatea nentrerupta era mai mare. nsa persoanele care si desfasurau activitatea pe baza unui contract individual de munca la domiciliu beneficiau de drepturile pe care le conferea calitatea de salariat numai daca realizau un volum de productie egal cu cel stabilit pentru salariatii care si desfasurau activitatea la sediul unitatii . Munca la domiciliu este o metod nou neconvenional, ns uor adaptabil la nevoile angajatorului, ct i la cele ale salariatului. Legiuitorul a ncercat s dinamizeze i s flexibilizeze relaiile de munc prin noi construcii juridice, dintre care trebuie amintite aici munca la domiciliu i programele individualizate de munc. Tocmai de aceea caracteristicile muncii la domiciliu sunt formulate de legiuitor n termeni extrem de generali, lsnd practic prilor deplina libertate n determinarea coninutului unui astfel de contract de munc, cu respectarea dispoziiilor legii i dac este cazul, ale contractelor colective de munc. Contractele de munca ale salariatilor cu munca la domiciliu se inregistreaza de catre angajator la Inspectoratele Teritoriale de Munca in aceleasi conditii ca si celelalte contracte, fiind obligatorie incheierea lor in forma scrisa (ad validitatem). Pentru incheierea valabila a acestor contracte, in cuprinsul lor trebuie sa se regaseasca urmatoarele mentiuni : 1. precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu; 2. programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului; 3. obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului a materiei prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite realizate.1 Legea nu permite nici o difereniere ntre cele doua categorii de angajati. Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor ale caror loc de munca este la sediul angajatorului.2 Definiie Salariaii cu munca la domiciliu sunt acei salariai care ndeplinesc, la domiciliul lor, atribuiile specifice funciei pe care o dein. n vederea ndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariaii cu munca la domiciliu i stabilesc singuri programul de lucru.
1 2

Vasile Val Popa, Dreptul Muncii, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p.84 Constantin Sava, Stelian Ivan, Dreptul Muncii, Editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 2004, p.43

Consideram insa ca domiciliul in sensul dreptului muncii are o sfera mai larga, cuprinzand si resedinta ori alt loc.3 Tendine n Occident Conventia OIM nr. 177/1996 privind munca la domiciliu , care se constituie n prima norma internationala n materie (neratificata de Romnia) defineste munca la domiciliu, n art. 1 lit. a) ca fiind acea munca pe care o persoana o efectueaza la domiciliul sau ori ntr-un alt local la alegerea sa, altul dect locurile de munca ale angajatorului, cu conditia remuneratiei, n vederea realizarii unui produs ori a unui serviciu raspunznd cerintelor angajatorului, oricare ar fi provenienta echipamentelor, materialelor utilizate n acest scop, cu conditia ca aceasta persoana sa nu dispuna de un grad de autonomie si de independenta economica necesara pentru a putea fi considerata ca lucrator independent n virtutea legislatiei nationale sau a hotarrilor judecatoresti. Din definitie ntelegem ca este vorba de o munca prestata n baza unui contract de munca si nu n mod independent. Organizatia Internationala a Muncii a dezvoltat dispozitiile conventiei de mai sus n Recomandarea nr. 184/1996 privind munca la domiciliu . Aceasta a intrat , n sfera comunitara prin Recomandarea Comisiei din 27 mai 1998 privind ratificarea Conventiei nr. 177/1996; n motivarea recomandarii, Comisia a retinut ca obiectivul Conventiei este promovarea echilibrului ntre flexibilitatea pietei muncii si securitatea muncitorilor, iar art. 137 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene stabileste pentru Comisie misiunea de a promova colaborarea strnsa ntre statele membre n domeniul social, ndeosebi n materiile referitoare la dreptul la munca si la conditiile de munca . nsa, rezultatele nregistrate au fost deceptionante att pentru Organizatia Internationala a Muncii (conventia a nregistrat doar patru ratificari la 31 decembrie 2003), ct si pentru Uniunea Europeana (doar Finlanda si Irlanda o ratificasera la aceeasi data) . n acest moment in Ungaria se presteaz la domiciliu numai acele activiti ce pot fi normate i desfurate n mod independent, deoarece salariatul la domiciliu este pltit n raport cu rezultatul muncii, materializat ntr-un produs, i nu n raport cu timpul lucrat. Se interzice angajatorului s stabileasc lucrtorului la domiciliu norme de munc mai dezavantajoase dect cele stabilite pentru salariaii care i desfoar activitatea n intreprindere. Similar, n Italia, pentru c angajatorul nu organizeaz munca i nici nu stabilete un program de lucru, salariul se stabilete n raport cu rezultatele obinute, conform tarifelor prevzute de contractele colective. Programul normal/ntreg de munc are n aceast ar i o alt semnificaie aceea c dac angajatorul ncredineaz lucrtorului la domiciliu o munc cu caracter de continuitate ce corespunde unui astfel de program, el este obligat s nu desfoare activiti concurente n dauna celui care l-a angajat. Desigur c n acord cu pct. 15 din Recomandarea nr. 184/1996 a Organizaiei Internaionale a Muncii, la stabilirea normei de munc i a salariului trebuie s se aib n vedere salariatul comparabil al aceluiai angajator cel ncadrat cu norm ntreag la sediul/domiciliul angajatorului, care presteaz aceeai activitate sau una similar, avndu-se n vedere i alte considerente, cum ar fi vechimea n munca i calificarea/aptitudinile profesionale. Dup o asemenea determinare a muncii se va proceda la echivalarea n timp pentru salariatul de la domiciliu, inclusiv n ceea ce privete munca suplimentar, prin adaptarea regulilor comune. n acest sens, se subliniaz c n Spania, salariul muncitorului la domiciliu, oricare ar fi forma sa stabilit, va fi cel puin egal cu al unui muncitor de categorie profesional echivalent sectorului economic din care face parte. Trebuie s avem n vedere i obligaia stabilit n sarcina angajatorului de a ine evidena orelor de munc, care trebuie s poat fi supus i controlului inspeciei muncii conform art. 116 din Codul muncii autohton. Legat de munca suplimentar, art. L 72116 din Codul muncii din Fran a dispune c se majoreaza tariful de execuie, atunci cnd un atribuitor de lucrri impune anumite termene de livrare a produselor finite, nct munca se desfoar duminic sau n timpul srbtorilor legale.
3

Constantin Sava, Stelian Ivan, Dreptul Muncii, Editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 2004, p.43 Pag. 2

Dreptul celor vizai de aceste majorri este apreciat n raport cu termenele de execuie stabilite pentru situaii obinuite i innd cont de faptul c muncitorul la domiciliu poate recurge la ajutorul membrilor lui de familie. Tendine din Est La fel, n legislaia Uzbekistanului se stipuleaz c lucrtorul la domiciliu i stabilete singur programul de munc, n sensul c acesta, ca i norm de munc reiese din volumul sarcinii de producie i altor condiii, specificate n contractul de munc. De aceea, angajatorul trebuie s in cont la stabilirea normei de producie pentru lucrtorul la domiciliu de normativele de timp pentru execuia anumitor tipuri de lucrri, n aa fel nct durata total a timpului de munc pentru execuia ntregului complex de lucrri s nu depeasc durat normal sau redus a timpului de munc stabilit potrivit legii, att pentru lucrtorii obinuii ct i pentru persoanele care nu au mplinit 18 ani sau care sunt ncadrate n grade de handicap. n msura n care lucrtorul la domiciliu este ajutat de membrii familiei, acetia particip la realizarea normei de munc i la respectarea programului de lucru. ns, numai lucrtorul menionat n contract poarta rspunderea n faa angajatorului pentru calitatea lucrrilor, executate mpreun cu membrii lui de familie. Legislaia fostelor republici sovietice reglementeaz n acest sens, chiar un DREPT PRIMORDIAL pentru ncheierea contractelor cu munc la domiciliu unor categorii considerate defavorizate n viaa economic i social. Din aceast categorie fac parte, n Rusia, Ucraina, Belarus, Kargstan: femeile care au copii cu vrsta de pn la 15 ani, respectiv 16 ani ori 18 ani; invalizii [persoanele cu handicap]; pensionarii (indiferent de tipul pensiei acordate); persoanele care au atins vrsta de pensionare dar care nu iau pensie; persoanele cu capacitate redus de munc, crora le este recomandat munca n condiii de domiciliu; persoanele care ngrijesc invalizii sau membrii de familie cu boli cronice ndelungate care datorit strii de sntate necesit ngrijire la domiciliu; persoanele care, de regul, presteaz munci sezoniere de producie (n perioada dintre sezoane); persoanele care nva la zi n instituiile de nvmnt; persoanele care datorit unor cauze obiective nu pot munci n localitatea unde i are sediul angajatorul (de exemplu, cele alergice la diferite substane i aerosoluri industriale); persoanele care poseda iscusinei confecionrii diferitelor obiecte de art i artizanat, a suvenirurilor i ambalajului original pentru ele, indiferent de tipul activitii lor i prestarea muncii la alte ntreprinderi. n Uzbekistan DREPTUL PRIMORDIAL al muncii la domiciliu este recunoscut: persoanelor care au nevoie de protecie social, care ntlnesc greuti n cutarea unui loc de munc i care nu au posibilitatea de a concura n condiii egale pe piaa muncii, inclusiv mamelor singure i cu muli copii, sau mamelor care au copii de pn la 14 ani i copii cu handicap; tinerilor absolveni ai unei instituii de nvmnt; celor eliberai din armata naional, ministerul de interne, serviciile secrete, poliia de frontier i alte uniti asemntoare; invalizilor i persoanelor cu vrsta apropiat de pensionare; persoanelor eliberate din penitenciare sau celor supuse unui tratament medical, n baza hotrrii instanei judectoreti. Cu caracter de excepie, deosebit de interesant ca form de mbinare ntre protecia social i eficien economic, faa de legislaia altor ri din lume, menionm dreptul muncii la domiciliu n perioada concediului de ngrijire a copilului de pn la 3 ani, care se ofer n Rusia, potrivit art. 256 i art. 257 din Codul muncii, mamei, tatlui, bunicilor, tutorelui sau altei rude care ngrijete efectiv copilul, cu pstrarea dreptului la ndemnizaia prevzut de lege. Acest cumul - al ndemnizaiei de acelai tip i a salariului obinut n baza contractului de munc la domiciliu - mai este permis n Tadjikistan potrivit art. 165 din Codul muncii, dar pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 1 an i 6 luni, urmnd ca pn la vrsta de 3 ani a copilului, munca la domiciliu s fie o facilitate acordat mamei aflat n concediu fr plat, la cere. Situaia din Romnia

Pag. 3

Legislaie Reglementrile n vigoare din Romnia privind munca la domiciliu sunt: - Codul Muncii (art. 105 - art. 107) ART. 105: (1) Sunt considerai salariai cu munca la domiciliu acei salariai care ndeplinesc, la domiciliul lor, atribuiile specifice funciei pe care o dein. (2) n vederea ndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariaii cu munca la domiciliu i stabilesc singuri programul de lucru. (3) Angajatorul este n drept s verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, n condiiile stabilite prin contractul individual de munc. ART. 106. Contractul individual de munc la domiciliu se ncheie numai n form scris i conine, n afara elementelor prevzute la art. 17 alin. (2), urmtoarele: a) precizarea expres c salariatul lucreaz la domiciliu; b) programul n cadrul cruia angajatorul este n drept s controleze activitatea salariatului su i modalitatea concret de realizare a controlului; c) obligaia angajatorului de a asigura transportul la i de la domiciliul salariatului, dup caz, al materiilor prime i materialelor pe care le utilizeaz n activitate, precum i al produselor finite pe care le realizeaz. ART. 107; (1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucur de toate drepturile recunoscute prin lege i prin contractele colective de munc aplicabile salariailor al cror loc de munc este la sediul angajatorului. (2) Prin contractele colective de munc se pot stabili i alte condiii specifice privind munca la domiciliu. - Hotrrea Guvernului nr. 679/2003 privind condiiile de deinere a atestatului, procedurile de atestare i statutul asistentulul maternal profesionist - Legea nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (art. 5 pct.7, art. 45, 50 i art. 79 alin. (1) lit. b), art. 78 alin. (1) i art. 77 alin. (2)). Caracteristici Dac prestarea muncii la domiciliu potrivit Codului muncii are la baz acordul prilor4, n celelalte cazuri aceast modalitate rezult din prevederi legale speciale exprese5 , n temeiul crora se pot ncheia contracte individuale de munc cu: asistentul maternal profesionist, asistentul personal profesionist, persoan cu handicap, pensionarul pentru invaliditate de gradul III. Primele dou contracte se ncheie tot pentru protecia unor categorii de persoane vulnerabile social i economic - copii pentru care s-a luat msura plasamentului sau plasamentului n regim de urgenta 6, respectiv adulii cu handicap grav i accentuat care nu dispun de spaiu de locuit, nu realizeaz venituri ori realizeaz venituri de pna la nivelul salariului mediu pe economie. Ca expresie a libertatii contractuale, vointa partilor n vederea prestarii muncii la domiciliu poateinterveni nainte de nceperea raportului de munca ori n timpul executarii acestuia si se materializeaza prin ncheierea unui contract individual de munca (respectiv a unui act aditional) cu acest obiect, reglementat de art. 105-107 din Codul Muncii, fie ca este vorba de un contract de munca pe durata determinata sau nedeterminata, cu timp integral sau partial, respectiv cu norma ntreaga sau redusa de munca (dupa cum activitatea poate fi normata sau nu sub forma de norme de timp), cu program inegal sau individualizat de munca, care stipuleaza sau nu o perioada de proba, ori grefat pe un contract de munca temporara sau pe unul ce si are izvorul n raporturi juridice cooperatiste, avnd ca particularitate esentiala executarea atributiilor de serviciu la domiciliu/resedinta salariatului.

4 5

I.T. Stefanescu, Tratat de Dreptul Muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p.264 A. Ticlea, Tratat de Dreptul Muncii, Editia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p.628 6 Art.1 din Hotararea Guvernului nr. 679/2003, privind conditiile de detinere a atestatului, procedurile de atestare

si statutul asistentului maternal profesionist


Pag. 4

S-a apreciat ca, n principiu, aceasta forma de munca nu poate fi prestata n cadrul unui contract de ucenicie la locul de munca datorita specificului sau. Varietatile de forme de mai sus adecvate contractului de munca la domiciliu se pot cumula la acelasi sau la un alt angajator - prin distribuirea corespunzatoare a normelor de lucru aferente unei zile, saptamni, luni, respectiv unui an, n functie de necesitatile concrete ale partilor. Ele pot viza activitati manuale (artizanale, mestesugaresti si din categoria industriei usoare), dupa cum nu exclud suprapunerea notiunilor de munca la domiciliu si de telemunca la domiciliu, cea din urma nfatisndu-se ca o forma de evolutie a primei. Nimic nu se opune coexistentei contractului de telemunca la domiciliu si celui de telemunca mobila ori desfasurata n telecentre . Cum n legislatia romna a muncii nu exista nici o reglementare referitoare la telemunca, rezulta ca singurele reglementari - reper - referitoare la acest fel de munca sunt cele cuprinse n Acordul-cadru asupra telemuncii din 2002. Delimitarea ntre toate contractele mentionate, respectiv ntre acestea si cel tipic, o dau anumite conditii esentiale speciale, separarea nefiind imperativa, ntruct avem de-a face cu o relatie gen-specie. De aceea, n contractul de munca la domiciliu obisnuit sau grefat pe alte contracte speciale, pe lnga clauzele esentiale speciale, trebuie cuprinse si clauzele obligatorii, comune pentru orice contract individual de munca . ntruct nu sunt reglementate reguli speciale cu privire la capacitatea partilor, obiectul, cauza si manifestarea valabila a consimtamntului, se aplica regulile generale n materie . Pentru a ne afla n prezenta unui astfel de contract, n oricare dintre formele posibile, esential este ca prestarea activitatii sa aiba loc preponderent n acest loc si nu ocazional. Dar acest aspect nu interzice ca salariatul sa se prezinte, din cnd n cnd la sediul angajatorului pentru a stabili o legatura directa cu cei cu care colaboreaza n exercitarea atributiilor; mai mult, angajatorului i revine obligatia de a lua masurile ce se impun pentru a preveni izolarea telesalariatului. Caracterul conventional al contractului analizat face posibila trecerea unui salariat la un contract individual de munca tipic, n cazul n care apare aceasta oportunitate, ca expresie a faptului ca munca la domiciliu reprezinta o alegere voluntara n primul rnd pentru cel ce o presteaza. n acest sens, se arata cu privire la tele-munca, n Acordul-cadru S/2002/206.01.02 ncheiat la Bruxelles, ca refuzul lucratorului de a presta [deci si de a continua] o asemenea munca nu poate constitui motiv de modificare a contractului de munca sau de concediere. Oricare dintre parti este n masura sa solicite revocarea conventiei cu privire la telemunca, modul concret n care se realizeaza si se produc efectele revocarii stabilindu-se obligatoriu prin contractul colectiv aplicabil sau prin cel individual . De asemenea, trecerea unui salariat de la un contract de munca la domiciliu la unul tipic si invers poate avea loc si cu schimbarea definitiva a angajatorului, deci n cazul transferului. Acelasi caracter face posibila introducerea chiar a unei clauze ntr-un contract tipic, prin care partile convin ca partea preponderenta din norma sa se desfasoare la domiciliul salariatului si cealalta la sediul angajatorului, dupa cum, s-ar putea pune problema ca din dispozitia angajatorului sediul sau, n aceleasi conditii, sa fie nlocuit temporar cu sediul unui alt angajator, pentru efectuarea muncii n interesul primului sau celui de-al doilea, n cadrul institutiei delegarii si detasarii . Aspectul introducerii unei asemenea clauze poate fi retinut pentru aceeasi norma de munca, pentru ca daca aceasta se depaseste peste limitele legale n materie, vorbim de un cumul de functii . Situatia pune n discutie exprimarea normei de munca fie numai sub forma normelor de timp de exemplu n cazul telemuncitorului on line - , fie sub aceasta forma combinata cu alte forme permise de lege norme de productie, norme de personal, sfera de atributii etc. adecvate partii de norma de munca desfasurata la domiciliul salariatului. Diferitele forme de prestare a muncii la domiciliu nu exclud posibilitatea participarii familiei salariatului sau unui auxiliar la realizarea muncii; aspect nespecificat dar nici interzis n Romnia, reglementat expres n alte tari. Astfel, de exemplu n Franta munca la domiciliu bazata pe acordul partilor si gaseste sediul materiei n art. L. 7412-1 - L7424-4 din Codul muncii , dispozitiile preciznd ca salariatul presteaza munca fie singur, fie ajutat de sot sau de copiii pe care-i are n ntretinere ori de un auxiliar. Reglementarea posibilitatii participarii membrilor de familie la activitatea prestata de salariatul cu munca la domiciliu o mai ntlnim expres reglementata n alte tari cum ar Belgia, Elvetia, Franta, Germania, Italia , Spania .
Pag. 5

n spiritul legilor speciale din Romnia, enumerate mai sus, care aparin dreptului securitii sociale, majoritatea rilor dezvoltate din Europa i Statele Unite ale Americii recunosc lucrtorilor care prezint dizabiliti sau au n ngrijire copii cu handicap ori se confrunt cu alte probleme de familie dreptul de a cere un program flexibil de munc ori de a munci la domiciliu, fie tradiional, fie utiliznd tehnologia informaiei. Nu ar fi ru dac cteva din exemplele de mai sus (prezentate n cadrul situaiei internaionale), mai ales din ultimul, ar fi asimilate i de legislaia din Romnia. Bugetul statului nu ar fi afectat, ci din contra i ar fi scoi onorabil din zona muncii fr forme legale cei care cumuleaz la negru indemnizaia pentru ngrijire a copilului cu alte veniturii, desigur pentru ca prima este nendestulatoare n condiiile preurilor actuale. Desigur i ideea ca bunicii s poat beneficia de concediul pentru ngrijirea copiilor ar fi bun, dac ne gndim ca tinerii sunt mai interesai uneori de o carier sau chiar nevoii pentru bunstarea lor i a copiilor. Munca la domiciliu n cazul activitatilor mestesugaresti Prestarea muncii la domiciliu n cadrul societatilor cooperative mestesugaresti, de consum, etc. se bazeaza pe libera vointa a partilor, temeiul legal constituindu-l dreptul comun n materie, anume art. 105 - art. 107 din Codul Muncii. Vorbim de o alternativa a prestarii muncii. n acest sens, art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei stipuleaza ca ntre societatea cooperativa si membrul cooperator pot exista urmatoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligatia membrului cooperator de a depune partile sociale si/sau aporturi n natura; b) de munca, n cazul membrilor cooperatori asociati la munca si capital, n temeiul contractului individual de munca sau al conventiei individuale de munca, dupa caz, ncheiat/ncheiata cu societatea cooperativa al carei membru este; c) comerciale cooperatiste pentru livrarile de produse si prestarile de servicii efectuate de membrul cooperator pentru societatea cooperativa n calitate de agent economic independent. Se arata n literatura juridica ca deosebirea esentiala ntre raportul juridic de munca cooperatist si raportul juridic fundamentat pe contractul individual de munca, consta n faptul ca primul are drept temei o conventie de asociere (cooperare), care genereaza un raport juridic complex. Astfel, prin dobndirea calitatii de membru al unei cooperative se creeaza ntre parti o pluralitate de raporturi juridice, indisolubil legate ntre ele: raporturi patrimoniale, concretizate prin obligatia membrului cooperator de a depune aportul; raporturi nepatrimoniale ce presupun participarea acestuia la viata sociala; raporturi de munca n cazul cooperatorilor care ncheie contract, respectiv conventie de munca. ntelegem ca n acest din urma caz, cooperatorii se afla n raporturi tipice de munca, suprapuse pe raporturile juridice cooperatiste. Art. 33 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 stabileste ca pentru societatile cooperative, raporturile de munca ale membrilor acestora se pot reglementa prin lege speciala. O astfel de reglementare, pna n prezent, nu a fost adoptata. Ca urmare, este aplicabil art. 104 alin. (2) din acelasi act normativ potrivit caruia asociatiile de societati cooperative, uniunile judetene si nationale de societati cooperative pot conveni reguli si norme de reglementare interna, n temeiul si n limitele dispozitiilor legale, prevazute n statute, decizii, hotarri, precum si n alte acte cu caracter normativ emise de autoritatile competente". nsa, din moment ce legiuitorul nu a nteles sa faca uz de prerogativa sa de legiferare, raporturile de munca se reglementeaza prin norme interne ale cooperatiei, emise n limitele dispozitiilor legale. Astfel ca, n prezent, Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti din Romnia a ntocmit un model de regulament intern care a fost aprobat prin Anexa la Hotarrea Consiliului National nr. 12/15.XII.2006. n art. 1 alin. (1) din aceasta se precizeaza ca regulamentul este ntocmit cu respectarea prevederilor statutare si cu respectarea corespunzatoare a Codului muncii. Alin. (3) al aceluiasi articol dispune ca prevederile sunt aplicabile si obligatorii pentru toti membrii cooperatori
Pag. 6

ai societatii cooperative aflati n raporturi de munca cu aceasta. Societatea si desfasoara activitatea potrivit obiectului de activitate cu membrii sai cooperatori, precum si cu persoanele ncadrate cu contract individual de munca, - pentru ultimii existnd o limita sau un procent ce trebuie aprobat de adunarea generala [art. 22 alin. (1) si alin. (2)]. n Capitolul VII din Anexa, intitulat Reguli privind organizarea activitatii, a muncii si a procesului de productie, munca la domiciliu pe baza de contract individual de munca apare n primul rnd ca una dintre formele de munca eficiente din punct de vedere economic; astfel art. 20 stipuleaza ca n vederea bunei functionari a societatii cooperative, activitatea acesteia se organizeaza pe structuri de productie potrivit specificului, respectiv unitati sau sectii de productie, unitati de prestari servicii, unitati de desfacere, etc., puncte de primire predare pentru activitati cu munca la domiciliu, precum si pe compartimente functionale. Modificarea locului muncii n speta la domiciliu pe lnga faptul ca se bazeaza pe necesitatea unei mai bune organizari a activitatii ori pe eficienta economica, poate mbraca si forma unor masuri de protectie sociala a membrilor cooperatori. Acestea pot privi n afara de categoriile protejate prin vointa legii care au prioritate (persoanele cu handicap ori pensionarii pentru invaliditate de gradul III) si alte persoane cum ar fi: mamele care au n crestere si ngrijire copii, n special dintre cei cu probleme medicale, ori salariati care ngrijesc adulti cu probleme similare, precum si tineri ori adulti care si continua studiile. ntelegem ca prerogativa stabilirii ponderii categoriilor de personal dupa criteriul protectiei sociale revine angajatorului, dar un rol determinant l poate avea si sindicatul, din moment ce acesta apara inclusiv interesele sociale, respectiv profesionale ale membrilor. Conform art. 22 alin. (5) din Anexa, societatea cooperativa poate organiza activitatea de productie cu munca la domiciliu, desigur cu ncadrarea n limita sau procentul mentionate, potrivit reglementarilor n vigoare si cu respectarea acestora, deci si n baza Codului muncii daca se are n vedere libera vointa a partilor. ntelegem ca aceasta forma de munca poate fi desfasurata, n temeiul dreptului comun, n toate formele prezentate mai sus care sunt compatibile cu specificul activitatii. n ceea ce priveste prestarea muncii la domiciliu cu timp partial exista o limitare; astfel art. 22 alin. (4) din Anexa dispune ca societatea cooperativa poate utiliza membrii cooperatori cu program de lucru partial, atunci cnd situatia o impune, respectiv cnd munca prestata nu nsumeaza un volum egal cu cel stabilit pentru o norma ntreaga sau membrul cooperator este o persoana cu dizabilitati. n acord cu art. 7 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 177/1996 si pct. 20 lit. b) si c) din Recomandarea Organizatiei Internationale a Muncii nr. 184/1996, locului muncii trebuie sa i se acorde o atentie deosebita n cazul desfasurarilor activitatilor mestesugaresti, att din punctul de vedere al securitatii si sanatatii muncii ct si din punct de vedere social si ergonomic . Formele de munca la domiciliu desfasurate pentru realizarea activitatilor mestesugaresti se bucura n Elvetia de reglementari speciale - att n ceea ce priveste aspectele fiscale ct si securitatea si sanatatea n munca. Astfel a fost data chiar o Ordonanta privind stimularea muncii la domiciliu din 28 iunie 1949. Art. 1 din aceasta dispune ca se considera munci la domiciliu muncile artizanale si industriale ndeplinite manual sau la masina, pe care un muncitor la domiciliu le executa singur, cu ajutorul membrilor familiei sale sau n colaborare cu ceilalti muncitori la domiciliu, supusi acelorasi conditii, n propria locuinta sau ntr-un alt local la alegerea sa, n schimbul platii unui salariu. Pot beneficia de masuri luate de catre Confederatie pentru stimularea muncii la domiciliu, activitatile de fabricare a obiectelor uzuale destinate nevoilor producatorului sau familiei sale, ct si orice activitate industriala sau artizanala exercitata ntr-un local pus la dispozitie de catre angajator, n special atunci cnd este legata de o activitate proprie pentru mbunatatirea conditiilor de existenta a populatiei rurale si n special ale celei de la munte. n aceasta categorie intra si activitatile care servesc la producerea, transformarea, ambalarea, umplerea sau trierea bunurilor. Angajatorii pot fi de drept public sau privat. Conform art. 1 din Ordonanta cu privire la munca la domiciliu din 20 decembrie 1982, sunt considerati angajatori de drept public, n special administratiile publice ale Confederatiei, cantoanele si comunele ct si colectivitatile de drept public. Consiliul federal determina muncile care pot fi executate la domiciliu numai daca fac obiectul unor masuri speciale de siguranta , angajatorii si muncitorii fiind obligati sa ofere organelor de executie si de control informatiile necesare pentru aplicarea reglementarilor privind protectia vietii
Pag. 7

si a sanatatii si sa le permita accesul n locatiile lor, n acord cu pct. 8 si 9 din Recomandarea Organizatiei Internationale a Muncii nr. 184/1996. n ceea ce priveste sanctiunile pentru nerespectarea legii, art. 12 din Legea federala cu privire la munca la domiciliu prevede amenda si chiar nchisoarea pentru cazurile grave de infractiune intentionata. Controlul revine, potrivit art. 1518 din aceeasi lege, inspectoratelor federale de munca, Biroul federal al industriei, artelor si meseriilor si al muncii si Comisiei federale de munca la domiciliu. Acelasi Biroul federal are rolul de a decide asupra cererilor de subventii publice n limitele creditelor disponibile si tinnd cont de importanta activitatii care face obiectul subventiei, pe baza ndrumarilor Biroului elvetian de munca la domiciliu sau al expertilor n domeniu. Subventiile sunt conditionate de respectarea instructiunilor date de catre Biroul federal cu privire la activitatea aprobata. Beneficiarii trebuie sa prezinte periodic sau, daca este vorba despre o activitate ocazionala, imediat dupa ce aceasta are loc, rapoarte si deconturi catre Biroul federal conformnduse regulilor instituite. Daca sunt justificate de circumstante speciale, se aproba avansuri n mod exceptional n baza bugetului stabilit. Subventiile se platesc, ca si regula generala, autoritatii cantonale, la cererea solicitantului. Ele se platesc direct institutiilor cu arie nationala sau internationala. Daca autoritatile competente au fost induse n eroare de catre beneficiari prin falsificarea anumitor fapte sau daca au fost ncalcate regulile stabilite, vor putea revoca alocarea subventiei sau urmari sumele deja acordate. Aceeasi masura poate fi luata daca beneficiarii subventiilor ce ofera munca la domiciliu fixeaza salarii contrare legii sau contractelor colective de munca. Munca la domiciliu n aceasta tara poate fi ocazionala, ndeosebi cnd se manifesta o crestere temporara a activitatii. De fiecare data cnd persoana n cauza este solicitata sa presteze munca la domiciliu se ncheie un contract de munca pe durata determinata. Art. 354 alin. (2) din Codul obligatiilor prevede nsa ca atunci cnd munca la domiciliu se repeta periodic, contractul de munca se considera ncheiat pe durata nedeterminata. Nu are importanta volumul fluctuant al activitatii, adica continuitatea prestarii muncii, ci relatia contractuala. Determinant este faptul ca angajatorul conteaza pe prestarea muncii la domiciliu furnizata cu regularitate si ca lucratorul este disponibil sa presteze munca convenita cu angajatorul. n situatia n care lucratorului i se ncredinteaza o munca de proba, contractul de munca la domiciliu este considerat ca a fost ncheiat, pe perioada probei, pe o perioada determinata, conform art. 354 alin. (1). Similar legislatiei Elvetiei, n Uzbechistan ncepnd cu 1 februarie 2006, statul acorda ntreprinderilor, pe un termen de 5 ani, scutiri de la plata taxei unice sociale din fondul de salarii, n valoarea mijloacelor platite lucratorilor la domiciliu, potrivit contractului de munca, fiind stimulate n principal localitatile rurale . n aceasta tara prestarea muncilor industriale usoare la domiciliu are n vedere acele ramuri a industriei si sferei de servicii n care procesul tehnologic si alte conditii permit executarea anumitor tipuri de piese si marfuri (servicii), semifabricate, n conditiile specifice, ca de exemplu industriile de confectii, mercerie, matasuri, prelucrari mobilier mic, electronica. Formele de prestare a muncii n temeiul legilor speciale 1. Preliminarii n temeiul legilor speciale din Romnia - Hotarrea Guvernului nr. 679/2003 privind conditiile de detinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist si Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - prestarea muncii la domiciliu se manifesta ca urmare a vointei legiuitorului exprimata n prevederi legale exprese. Astfel, se pot ncheia contracte individuale de munca cu: asistentul maternal profesionist, asistentul personal profesionist, persoana cu handicap, pensionarul pentru invaliditate de gradul III. Daca primele doua contracte nu vizeaza acordarea unui sprijin salariatului, n celelalte cazuri se are n vedere chiar protectia si reintegrarea n viata sociala, economica si profesionala prin dobndirea calitatii de salariat de catre persoanele carora le este afectata capacitatea de munca.

Pag. 8

Desigur, asa cum am vazut, potrivit dreptului comun n materie, care are la baza vointa partilor se pot acorda privilegii categoriilor defavorizate n sansa lor de a ocupa un loc de munca, cum am aratat ca se ntmpla cu titlu de exemplu n Italia si n Romnia fie pentru societatile cooperative, fie pentru tinerii cu vrstele ntre 18 si 35 de ani prin proiectul Noi oportunitati de angajare n mediul rural prin telemunca. Dar privilegiile nu sunt obligatorii, acestea pot fi sau nu incluse n regulamentele interne sau n contractele colective ori pot sau nu face obiectul unor proiecte finantate de Uniunea Europeana. 2. Prestarea muncii la domiciliu de catre asistentului maternal profesionist si asistentului personal profesionist Contractele de munca la domiciliu ale asistentului maternal profesionist si asistentului personal profesionist au la baza vointa legiuitorului n sensul ca partile pot doar accepta conditiile impuse. De aceea, n reglementarea acestora, exista diferente semnificative fata de contractul de munca la domiciliu reglementat de Codul muncii. n timp ce pentru cel din urma angajatorul este orice persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca, angajatorul asistentilor de mai sus este strict determinat prin lege, anume directorul directie generale judetene (sau a sectoarelor municipiului Bucuresti) de asistenta sociala si protectie a copilului sau conducatorul organismului privat autorizat, potrivit legii. n cazul acestor doua contracte sunt reglementate conditiile de natura profesionala si economica asigurate de catre angajator n vederea realizarii activitatii specifice . ntruct cei doi asistenti asigura la propriul domiciliu ngrijirea si educarea copiilor pentru care s-a luat masura plasamentului sau celui n regim de urgenta , respectiv ngrijirea si protectia adultilor cu handicap grav si accentuat care nu dispun de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri ori realizeaza venituri de pna la nivelul salariului mediu pe economie , legea cere ad validitatem acestor salariati conditii speciale privind capacitatea juridica, n vederea ncheierii contractului individual de munca. Aceasta capacitate este periodic evaluata printr-o procedura complexa n urma cererilor depuse de solicitanti si confirmata prin atestate a caror valabilitate determina si durata contractelor de munca. De exemplu, durata contractului de munca al asistentului maternal profesionist este de 3 ani deoarece si atestatul se elibereaza pentru aceasta perioada . n vederea eliberarii atestatului de asistent maternal profesionist sunt cerute imperativ alte conditii speciale care vor trebui mentinute si dupa ncredintarea muncii, sub sanctiunea suspendarii ori ncetari contractului pentru necorespundere profesionala. Specific este ca manifestarea de vointa, n cazul angajatorului depinde de manifestarea de vointa a comisiei pentru protectia copilului ori a instantei, exteriorizata prin hotarrea de plasament, respectiv de plasament n regim de urgenta a copilului, dupa cum cea a asistentului maternal depinde de acordul scris al sotului sau, dupa caz, al sotiei asistentului maternal profesionist cu privire la elementele esentiale cuprinse n conventia ncheiata pentru fiecare copil primit n plasament, anexa la contractul de munca. Conduita tuturor celor implicati n cresterea si ngrijirea copilului este n detaliu reglementata n Anexa nr. 1 a Ordinului Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 35/2003 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde . Mentionam ca se are n vederea asigurarea propriei identitati, valorizarii si promovarii respectului de sine al fiecarui copil, asistentul maternal si asistentul social al copilului conlucrnd la cresterea respectului de sine al copilului si la dezvoltarea sentimentului ca este util. Copilul este sprijinit si ncurajat sa-si dezvolte abilitati de depasire a situatiilor discriminatorii; cei apartinnd minoritatilor sunt sprijiniti si ncurajati sa-si dezvolte abilitati de raspuns la atitudinile discriminatorii. Daca Hotarrea Guvernului nr. 679/2003 reglementeaza conditiile de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist, pentru celalalt atestat regulile urmeaza a fi reglementate tot printr-o hotarre a Guvernului, similar, daca avem n vedere art. 45 alin. (6) din Legea nr. 448/2006, potrivit caruia asistentul maternal care ngrijeste copilul cu handicap grav sau accentuat pna la vrsta majoratului poate opta sa devina asistent personal

Pag. 9

profesionist. Deocamdata nefiind date norme de aplicare ale legii ori un alt act normativ similar hotarrii de mai sus, practic, contractul reglementat de legea mentionata nu se poate ncheia. 3. Prestarea muncii la domiciliu de catre persoana cu handicap ori pensionarul pentru invaliditate de gradul III n ceea ce priveste contractului de munca la domiciliu al persoanei cu handicap ori al pensionarului pentru invaliditate de gradul III, subliniem ca alegerea locului de munca la domiciliu nu mai este o optiune voluntara, decurgnd eventual din acordarea unui atare privilegiu (fie numai de catre angajator, fie de acesta la propunerea organelor sindicale), ci decurge expres din lege, dintro anumita stare de fapt recunoscuta si protejata handicapul ori invaliditatea de gradul III. De aceea, desi dispozitiile art. 79 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 au caracter permisiv, n sensul ca pentru salariatii de mai sus, domiciliul este un loc al munci alternativ fata de locul obisnuit, totusi daca comisiile de evaluare recomanda munca la domiciliu, aceasta devine o obligatie pentru cei care, n conformitate cu art. 77 alin. (2) din lege trebuie sa angajeze persoane cu handicap ori pensionari de invaliditate de gradul III ntr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati anume, autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, cu exceptia institutiilor publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala. Pentru salariatii de mai sus care beneficiaza de munca la domiciliu n baza vointei legiuitorului, art. 78 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 prevede ca se va ncheia contractul n conformitate cu pregatirea profesionala si capacitatea de munca atestata prin certificatul de ncadrare n grad de handicap emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv prin decizia de pensionare. Iata deci ca se recunoaste acestei categorii de pensionari, pe lnga posibilitatea de a cumula pensia cu veniturile salariale, aceea de a munci la domiciliu, ca o masura de protectie sociala; desigur ca, avnd cel mult jumatate din capacitatea de munca normala, asa cum dispune art. 54 lit. c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, este posibila ncadrarea doar cu jumatate de norma, deci cu timp partial. Cum capacitatea de munca a persoanelor cu handicap ori pensionate pentru invaliditate de gradul III poate fi redusa dar nu e limitata n timp, contractele lor individuale de munca se pot ncheia att pe durata determinata, sau nedeterminata, cu timp partial sau norma ntreaga de munca, respectiv numai cu timp partial. Desigur, n masura n care acestia utilizeaza tehnologia informatiei, pot avea calitatea de telemuncitori. Din coroborarea art. 79 alin. (1) lit. b) cu art. 84 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, ntelegem ca statul chiar ncurajeaza angajatorii sa apeleze la serviciile acestor salariati cu munca la domiciliu prin diverse facilitati fiscale sau subventii de la stat , n conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Mentionam ca si Codul muncii francez instituie obligatia de angajare a muncitorilor handicapati si a celor asimilati acestora n art. L 5212- L5213-3, cu includerea posibilitatii muncii la domiciliu. Astfel, potrivit art. L 5212-1 din actul normativ mentionat, orice angajator care are cel putin 20 de salariati este obligat sa angajeze, cu norma ntreaga sau partiala, persoanele mentionate mai sus. Pentru ntreprinderile cu mai multe puncte de lucru, obligatia vizeaza fiecare dintre acestea. ntreprinderile de munca temporara se supun obligatiei numai n ceea ce priveste salariatii lor permanenti. Similar legislatiei romne n care munca la domiciliu este o alternativa pentru cei ce au obligatia ncadrarii persoanelor cu handicap sau pensionarilor pentru invaliditate de gradul III, art. L5212-6 din Codul francez dispune ca angajatorii se pot achita partial de aceasta ncheind contracte de furnizare de prestari servicii cu ateliere protejate, ori cu centre de distribuire de munca la domiciliu. Acestea din urma, conform art. L5213-20 din acelasi act normativ pot procura persoanelor cu handicap munci manuale sau intelectuale pentru a le efectua la domiciliu. n conformitate cu art. L5213-13, centrele de distributie de munca la domiciliu pot fi nfiintate de colectivitatile sau organismele publice/private si, n special, de ntreprinderi. Ele trebuie sa fie

Pag. 10

agreate de catre autoritatile publice din regiunea respectiva si pot beneficia de subventii n baza unor conventii ncheiate cu asemenea autoritati. Telemunca Globalizarea, tendinta tot mai accentuata a dezvoltarii informationale si tehnico-stiintifice, a condus la aparitia unei modalitati moderne si flexibile de prestare a muncii cunoscuta sub denumirea de telemunca. Interesul general n ceea ce priveste conceptul de telemunca a aparut pentru prima data n timpul crizei petroliere de la nceputul anilor 70. Atunci a fost sugerat n mod remarcabil de Jack Nilles de la Universitatea din Carolina de Sud faptul ca tehnologia informatiei are capacitatea de a substitui deplasarea fizica prin comunicatiile electronice. Oamenii se puteau teleconecta la locul de munca, utiliznd comunicatiile la distanta. Economiile realizate de cei care foloseau telemunca au contribuit de asemenea la cresterea interesului general fata de acest nou mod de a lucra. Privita din punct de vedere etimologic, telemunca poate avea doua radacini: telecommuting, care este termenul preferat de Comunitatea Europeana pentru a descrie lucrul la distanta utiliznd tehnologia telecomunicatiilor si teleworking, termen preferat de Statele Unite ale Americii. Aceasta nu nseamna ca cei doi termeni nu se regasesc utilizati att n Europa ct si n Statele Unite ale Americii si ca au acceptiuni identice. n Statele Unite ale Americii, Guvernul Federal si statele California, Hawaii, Washington, Arizona, Florida, Minnesota si Connecticut se afla n diferite stadii de institutionalizare, implementare, planificare sau cercetare a programelor de telemunca. Numeroase alte programe sunt n curs de dezvoltare, implicnd guvernele locale si/sau sectorul privat. Eforturi semnificative pentru implementarea telemuncii se fac, de asemenea, n Marea Britanie, Olanda, Finlanda, Germania, Franta si alte state europene, precum si n Japonia si Australia. Data fiind raspndirea rapida a teleworking-ului n tarile occidentale, anul 1998 este considerat ca marcant n dezvoltarea noilor practici de lucru mai ales n Europa, unde dezvoltarea acestui mod de lucru considerat deja normal este sprijinit nu numai de fonduri de cercetare ale Uniunii, ci si de o contributie tot mai mare din cadrul Fondurilor Structurale. Fiscalitatea combustibililor si a transportului n general, precum si facilitatile oferite n unele tari pentru a stimula acest mod de lucru fac de asemenea parte din cadrul general de referinta n domeniul teleworking-ului. Pe lnga astfel de beneficii legate de eficienta economica, avute n vedere de organizatii, motivatia mai consta si n aspecte de interes social cum ar fi regenerarea economica a regiunilor mai putin favorizate, posibilitatile de angajare crescute sau facilitarea angajarii persoanelor cu handicap. Nu toate atributiile specifice din fisa postului pot avea loc la domiciliu, deoarece, pe de o parte, se necesita ca acesta, fiind strict determinat - apartament sau casa - sa aiba sau sa permita o amenajare si dotare corespunzatoare iar pe de alta parte, din natura meseriei, trebuie sa reiasa un anumit grad de autonomie sau independenta profesionala (nu si economica). n acest sens, trebuie sa existe o relatie angajator - salariat bazata tot mai mult pe cooperare si mai putin pe subordonare. Functiile care permit ca atributiile sa se desfasoare cu usurinta nu numai la domiciliu dar si n alte locuri alese de salariat, preponderent cu ajutorul tehnologiei telecomunicatiilor, sunt cele care se preteaza la procesarea, transformarea, manipularea si difuzarea informatiei, cum este cazul activitatii desfasurate de analisti, programatori, webdesigneri, de persoanele a caror activitate presupune introducerea de date aferente contabilitatii primare ori comertul electronic, de manageri, traducatori, consultanti, consilieri, redactori, meditatori, designeri. n afara de grefarea contractului de telemunca pe oricare dintre contractele individuale speciale enumerate mai sus, o alta abordare presupune mpartirea n tele-munci off-line si on-line. Telelucratorii on-line sunt conectati permanent la reteaua de lucru; de exemplu, raspund la apelurile telefonice redirectionate, munca lor este controlata mai mult de tehnologie si implica flexibilitate redusa n organizarea programului de lucru. Telelucratorii off-line si organizeaza munca mult mai simplu, lucreaza pe calculatorul personal si se conecteaza la reteaua angajatorului numai daca trebuie sa transfere si sa ncarce fisiere sau sa-si verifice posta electronica etc. Vorbim, practic, de activitati desfasurate ntr-un loc denumit birou virtual. Caracteristica permite amplasarea lui de regula la domiciliu, fiind absurd
Pag. 11

nsa sa consideram salariatul ca tintuit de acesta . Ideile ne amintesc de previziunile legate de casa electronica sau familia electronica acestea avnd cele mai multe sanse de supravietuire n sistemul capitalist pe care ni-l ofera viitorul. Telemunca este reglementata att pentru sectorul privat ct si cel public. Semnificative sunt n Italia acordurile sindicale pentru adoptarea acestei forme de lucru, ncheiate ncepnd cu anul 1994 . Astfel, consideram important de mentionat Acordul interconfederal pentru implementarea Acordului - cadru european privind telemunca, ncheiat n 9 iunie 2004 ntre Uniunea confederatiilor industriale europene si a angajatorilor, Uniunea europeana a artizanilor si a societatilor mici si mijlocii, Centrul ecumenic european pentru pace si Confederatia europeana a sindicatelor. Acesta are la baza conceptual de flexecuritate. Obiectivul Acordului interconfederal, realizat pe baze voluntare, l constituie stabilirea unui cadru general la nivel national pe care organizatiile aderente la partile semnatare sa l puna n aplicare n conformitate cu practicile si procedurile uzuale proprii. Cele situate la niveluri inferioare pot ncheia acorduri adoptate propriilor nevoi, asa cum stipuleaza art. 11 alin. (1) din acesta. Telemunca are la baza libera vointa a partilor, care pot conveni asupra acestei forme de lucru initial sau n timpul executarii contractului de munca; nsa, conform art. 2 alin. (6) din Acordul interconfederal, doar n cazul n care aceasta forma de munca nu a fost stabilita de la nceput, salariatul se poate ntoarce n spatiile angajatorului la cererea acestuia din urma sau a sa. Pentru sectorul privat romnesc telemunca nca nu este foarte raspndita. nsa anumite surse media sunt optimiste. De exemplu, furnizorul de echipamente si solutii audio-video Avitech estimeaza o crestere a vnzarilor proprii de sisteme de videoconferinta cu 50% n 2008 ca urmare a lansarii n Romnia a conceptului de "teleprezenta. Oficialii companiei au precizat ca videoconferintele sunt folosite n special n mediul corporate, nct sunt sanse ca utilizarea telemuncii la domiciliu cu ajutorul acestor echipamente sa se dezvolte si n Romnia. Salutar este si Acordul de cooperare n domeniul tehnologiilor de informatii si de comunicatii pentru intensificarea dezvoltarii economice si sociale n Romnia ncheiat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei cu Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor semnat la Geneva n 2006. Lundu-se n considerare faptul ca tara noastra este hotarta sa utilizeze asemenea tehnologii n vederea construirii unei economii bazate pe cunoastere, s-a hotart reducerea decalajului digital pentru populatia defavorizata din zonele rurale si a fost stabilit ca obiectiv strategic extinderea gamei de servicii folosite n aplicatiile publice printre care si telemunca. Demn de mentionat este si Sistemul Electronic de Informare si Mediere pentru Munca la Domiciliu, Valorificarea Produselor si Serviciilor din Gospodarie si Gasirea de Oportunitati de Afaceri n Zone Slab Dezvoltate Economic - un proiect de cercetare-dezvoltare nceput la 1 august 2006 si care se va finaliza la 1 septembrie 2008, cu finantare de la bugetul de stat. Proiectul urmareste crearea unui sistem informatic accesibil prin reteaua Internet, sistem care sa preia si sa publice att oferta ct si cererea de produse si servicii disponibile n mica gospodarie, sa medieze ntre cererea si oferta pe piata muncii la domiciliu, sa stimuleze initiativa prin prezentarea detaliata, on-line, a oportunitatilor de afaceri si a cailor de a ajunge la acestea, contribuind astfel la dezvoltarea regionala. Legat de aspectul dezvoltarii telemuncii, inclusiv la domiciliu, pentru populatia rurala n Romnia, deosebit de semnificativ este recentul Acord de Asociere romno italian pentru realizarea Proiectului Noi oportunitati de angajare n mediul rural prin telemunca. n expunerea de motive a Hotarrii nr. 33/19.03.2008 prin care acesta s-a aprobat , se precizeaza ca proiectul se ncadreaza n Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013. Beneficiarul este Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Harghita. Obiectivul general l constituie realizarea unui model de dezvoltare si de utilizare a noilor tehnologii a informatiei si a comunicarii, pentru crearea de noi locuri de munca. Grupul tinta este format din tinerii din mediul rural cu vrsta cuprinsa ntre 18-35 ani. n cadrul proiectului se va proiecta si realiza o cercetare de piata, pentru a identifica nevoile concrete ale tinerilor someri, precum si nevoile de forta de munca. Persoanele selectate vor fi cuprinse n cursuri de calificare sau de perfectionare (asistent gestiune, operator calculatoare electronice si retele, web-designer, operator call-center etc.). n momentul angajarii, se va stabili modalitatea de lucru: la domiciliu, n telecentru, pe teren sau mixt (acasa-birou, teren-birou, telecentru-birou), potrivit specificului firmei.
Pag. 12

De asemenea, beneficiarul proiectului propune ca pe perioada cursurilor, tinerii someri sa beneficieze de o subventie egala cu aproximativ salariul minim garantat n plata, pentru a evita abandonarea cursurilor. Desi foarte utila si n administratia publica romneasca, telemunca este nca frnata de teama, de retineri sau lipsa de experienta. Totusi, anumite categorii de activitati specifice sistemului functiei publice care, n ceea ce ne priveste, n mod artificial potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici implica exercitarea prerogativelor de putere publica, credem ca ar putea fi realizate cu succes prin telemunca la domiciliu. Dintre acestea mentionam: elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora; elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publice, precum si a documentatiei necesare executarii legilor, n vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice; anumite activitati de gestionare a resurselor umane si financiare si de reprezentare a intereselor autoritatii sau institutiei publice n raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara si strainatate, n limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice; colectarea creantelor bugetare; realizarea de activitati n conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice. Ilustrative pentru considerentul de mai sus, pot fi si alte activitati care, desi similare celor enumerate mai sus, nu implica, prin lege, prerogative de putere publica. Spre exemplificare, redam cteva activitati specifice Consiliului Economic si Social, a carui organizare si functionare sunt reglementate prin Legea nr. 109/1997 : analizarea si avizarea proiectelor de hotarri si de ordonante ale Guvernului si proiectelor de lege ce urmeaza a fi prezentate spre adoptare Parlamentului; analizarea si avizarea proiectelor de programe si strategii nematerializate n proiecte de acte normative, nainte de adoptarea lor; elaborarea, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie initiativa, a unor analize si studii privind realitatile economice si sociale. Atunci cnd activitatile enumerate mai sus ar presupune ocazional lucrul n echipa ori participarea la sedinte, diverse consultari etc., s-ar putea utiliza aparatura specifica teleprezentei. n sustinerea acestor propuneri ne bazam si pe exemplele altor tari. Spre ilustrare, mentionam Italia, tara pentru care n domeniul public telemunca s-a introdus, initial n forma experimentala prin asa-zisa lege Bassanini - Legea nr. 191/16.06.1998. n concretizarea dispozitiilor acesteia, n 1999 Guvernul a aprobat Regulamentul de punere n practica a telemuncii n administratia publica si Acordul privind telemunca n administratia publica. Scopul legii este reorganizarea muncii si realizarea unor economii n gestiunea resurselor umane, precum si flexibilizarea angajarilor. Este admis pentru prima data ca administratia publica poate avea o forma de lucru la distanta n art. 4 al acestei legi. Din coroborarea acestuia cu art. 1 alin. (2) din Decretul-Lege nr. 29/03.02.1993 reiese ca administratia publica, n sensul de mai sus cuprinde toate autoritatile administratiei statului, inclusiv institutele si scolile de orice ordin si grad si institutiile de nvatamnt, societatile si administratiile statului cu organizare autonoma, regiunile, provinciile, primariile, comunitatile montane si consortiile, precum si asociatiile acestora, institutiile universitare, institutele autonome, casele populare, camerele de comert, de industrie, artizanat si agricultura si asociatiile acestora, toate organismele publice non profit, regionale si locale, autoritatile, societatile si organismele Serviciului sanitar national. Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 191/16.06.1998 dispune ca persoanele juridice de mai sus pot instala, cu ncadrarea n bugetele proprii, aparatura informatica si legaturi telefonice si telematice si pot autoriza proprii angajati sa efectueze, n aceleasi conditii retributive, prestatii lucrative n locuri diferite de sediul de munca, cu determinarea n prealabil a modalitatilor de verificare a ndeplinirii acestora. Angajatii pot fi reintegrati, la cerere, n sediul de munca initial, asa cum dispune alin. (2) al aceluiasi articol, nefacndu-se distinctie ntre faptul ca telemunca a fost convenita initial sau n timpul executarii contractului, ca n Acordul interconfederal. Conform art. 4 din Regulament autoritatea administrativa repartizeaza angajatul pentru efectuarea telemuncii n baza criteriilor prevazute de contractul colectiv, care, printre altele, permit valorizarea beneficiilor sociale si personale. Prestarea acestei munci se poate realiza de la domiciliul angajatului cu conditia sa existe un mediu de lucru disponibil pentru care administratia sa fi verificat n prealabil respectarea normele generale de sanatate si securitate n munca.
Pag. 13

a) b)

n urma unei analize specifice de riscuri, autoritatea administrativa garanteaza nivele adecvate de siguranta a comunicatiilor ntre suportul pentru telemunca si propriul sistem. Autoritatea pentru informatica n administratia publica poate stabili anumite reguli tehnice pentru telemunca, cu luarea n considerare a retelei unitare din administratia publica, tinnd cont si de tehnologiile de identificare, de exigentele de adaptare la evolutia stiintifica si tehnologica, precum si de tutela confidentialitatii datelor personale, n conformitate cu art. 6 din Regulament. Din continutul acestuia reiese ca telemunca n administratia publica este o disciplina experimentala care impune autoritatilor ce intentioneaza sa recurga la aceasta realizarea de proiecte generale de telemunca n care sunt specificate: obiectivele realizabile, activitatile de interes, tehnologiile utilizate si sistemele de suport, modalitatile de realizare n functie de principiile de economie cognitiva, categoriile profesionale si numarul de angajati a caror implicare este prevazuta, criteriile de verificare si actualizare, modificarile organizatorice acolo unde sunt necesare, precum si costurile sau beneficiile directe si indirecte. n cadrul proiectului mentionat se definesc: modalitatea de rationalizare si simplificare a activitatii, procedeele administrative si procedurile informatice, avndu-se n vedere mbunatatirea organizarii muncii, economia si calitatea serviciului. Proiectul se aproba de conducator sau de responsabilul biroului/serviciului competent, stabilindu-se demararea formei de telemunca, mpreuna cu responsabilul de sisteme informatice (acolo unde acesta exista). Atunci cnd sunt implicate mai multe structuri, proiectul este aprobat de responsabilul biroului de conducere general sau echivalent. Prin proiect se determina criteriile orientate spre rezultate pentru individualizarea standardelor calitative si cantitative a prestatiilor ce trebuie realizate prin intermediul telemuncii, verificarea ndeplinirii prestatiei fiind realizata de catre conducator, n conformitate cu acele standarde. Telemuncitorul poate solicita n scris sa fie reintegrat n sediul de lucru initial dupa cel putin o perioada minima prestabilita. Art. 2 din Acordul privind telemunca n administratia publica arata ca potentialul pozitiv al telemuncii, pe plan social si economic, necesita reguli apropriate si instrumente adecvate pentru: a asigura administratiei publice posibilitatea concreta de a se folosi n mod functional de o astfel de forma de flexibilitate a muncii; a asigura angajatului posibilitatea alegerii unei modalitati diferite de prestare a muncii, care sa mentina n mod eficient sistemul de relatii personale si colective. Art. 4 din Regulament stabileste regulile de repartizare pe proiectele de telemunca la care neam referit mai sus. Se arata ca alegerea salariatilor declarati disponibili, se face cu acordarea prioritatii celor care au experienta profesionala n functii similare. n cazul n care cererile acestora sunt superioare numarului de posturi, se vor folosi urmatoarele criterii de selectie: situatii de deficiente psihofizice care sa nu permita deplasarea la locul de munca; necesitatea de ntretinere a unui copil cu vrsta de pna la 8 ani, ori a rudelor sau persoanelor cu care convietuiesc, certificata potrivit legii; timp mai mare de deplasare de la domiciliul lucratorului la sediul angajatorului. Tinndu-se cont de obiectivele proiectului si de modalitatile de punere n practica ale acestuia, de scopul si autonomia gestionarii timpului, se prevede ca telemunca este orientata catre modele inovative de distribuire a programului de munca, ramnnd valabil acelasi numar de ore globale, prevazut pentru personalul care si desfasoara activitatea n sediu angajatorului. Eventualele scurte perioade de ntrerupere a circuitului telematic sau timpii morti ai aparaturii, datorati unor defectiuni neimputabile lucratorului, vor fi considerate utile n scopul completarii programului de lucru. n cazul de opriri prelungite din motive structurale, administratia are dreptul, cu consultarea prealabila a sindicatului, sa solicite transferarea temporara a lucratorului n sediul sau de lucru. n temeiul art. 4 alin. (5) din Legea nr. 191/16.06.1998 care prevede ca autoritatile administrative interesate pot initia forme experimentale de telemunca, cu consultarea organizatiilor sindicale si a Autoritatii pentru informatica n administratia publica, s-au ncheiat contracte colective. Unul din exemple l constituie si Contractul colectiv integrativ/acordul nr. 4/2007 privind criteriile generale si modalitati pentru realizarea proiectelor de telemunca, ncheiat ntre Comisia de Parte Publica si Reprezentanta Sindicala Unitara . Specific acestuia este ca telemunca se desfasoara n baza proiectelor propuse de angajati si aprobate de angajator pentru un numar de posturi definite n mod periodic prin anunturi specifice. n prezenta unui numar de cereri superior numarului de posturi prevazute, se vor aplic a criteriile de selectie prevazute mai sus. Proiectele trebuie sa indice:
Pag. 14

motivele pentru care angajatul prezinta un proiect de telemunca; obiectivele realizabile prin activitatea de telemunca; capacitatea de realizare prin telemunca a activitatilor de interes; tehnologiile necesare. Programul de lucru integral sau partial se poate distribui n perioada unei zile dupa dorinta telelucratorului n raport cu activitatea pe care o desfasoara. nsa universitatea poate fixa spatii temporale n cadrul unei zile n care lucratorul trebuie sa fie oricum disponibil pentru stabilirea de legaturi directe prin intermediul tehnologiei informatiei. n general asemenea ore sunt ntre 9,00 si 12,00. Exceptiile se aproba n raport cu obiectivul fixat pentru activitatea desfasurata prin telemunca. n cazul n care este imposibil pentru telelucrator sa fie disponibil n respectiva perioada de timp, acesta este obligat sa anunte universitatea imediat, chiar si prin cale telematica. Sunt prevazute reveniri n structura universitara planificabile n baza tipului de serviciu desfasurat si cu o frecventa programata n prealabil pentru maxim 2 zile lucratoare pe saptamna (de 6 ore) si nu mai putin de o data la fiecare 10 zile lucratoare. n ceea ce privete Romania, raportul anual al organizaiei European Teleworking Online (www.eto.org.uk) nu ofer informaii detaliate, ns estimeaz la 3% din fora de munc potenialul lucrtorilor ca lucrnd n acest mod. Recomandri n organizarea programului propriu de munc, specialitii (psihologii, astrologii etc.) recomand efectuarea unui studiu personal, pentru a constata bioritmul. Pe lng bioritmurile cunoscute: zi/noapte, odihn/oboseal, somn/veghe etc. exist i alte bioritmuri care ne regleaz capacitile fizice i mentale, precum i sntatea ntregului organism. Unele persoane au o productivitate mare n prima jumtate a zilei iar altele n a doua. Nu ntotdeauna, mai bine spus, niciodat, intervalele optime de lucru nu pot fi incluse n banalul program de la 9.00 pana la 18.00. Desigur c pentru telelucrtorii on-line, conectai permanent la reeaua angajatorului, aceast flexibilitate a programului de lucru este redus, mai ales dac deservirea unor clieni implic respectarea programului lor. Totui, n funcie de cerinele subiective i obiective ale muncii, chiar i pentru acetia se pot stabili programe flexibile de munc importana fiind realizarea normei de munc i mulumirea clienilor. Dac muncind la birou salariatul poate fi linitit c i va lua salariul aproape n orice situaie, chiar dac prezentarea bilanului s-a amnat pe alt zi, chiar dac contractul a fost reziliat etc., acas va ti ns c timpul nseamn bani i orice convorbire particular prea lung la telefon sau orice vizit a unui prieten va servi ca motiv de nvinuire proprie. De asemenea, faptul c salariatul nu mai este ndrumat i controlat, de regul, n timpul ndeplinirii muncii ci la finalizarea ei, va face mai dificil observarea greelilor. Salariaii la domiciliu trebuie s-i impun un program riguros i eficient de lucru, astfel nct s nu diminueze timpul liber la care au dreptul la fel ca lucrtorii din sistemul obisnuit. Distincia clar ntre munca i viaa privat este i unul dintre principiile care se respect cel mai greu, fcnd selecia ntre telelucrtorii buni i ceilali. Avnd n vedere aceste aspecte legate de organizarea liber a muncii i a programului, specialitii recomand persoane echilibrate psihologic i sociologic, cu o bun autodisciplin i motivaie, precum i care tiu s compenseze comunicarea obinuit de la serviciu prin alte metode - proprii sau oferite de angajator, colegi. Acest aspect se impune, deoarece izolarea complet de colectiv pe termen lung poate deveni o problem pentru anumite persoane, care pierd din educaia i ndrumarea ce o primesc colegii din colectivul obinuit prin nvarea informal. Programul de lucru al lucrtorului la domiciliu este strns legat de norma de munc care, n ceea ce ne privete, datorit specificului situaiei, va putea fi exprimat sub form de norme de producie, norme de personal, sfera de atribuii sau sub alte forme corespunztoare specificului fiecrei activiti i mai puin n norme de timp, aceasta fiind posibil numai n cazul telelucrtorilor on-line. Ca o consecin a celor de mai sus, salarizarea va fi stabilit de regul n

Pag. 15

acord i prin excepie n regie, datorit faptului c munca se bazeaz n esen pe rezultat.

BIBLIOGRAFIE

Pag. 16

- Constantin Sava, Stelian Ivan, Dreptul Muncii, Editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 2004

- Vasile Val Popa, Dreptul Muncii, Editura All Beck, Bucuresti, 2004

- I. T. Stefanescu, Tratat de Dreptul Muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007

- A. Ticlea, Tratat de Dreptul Muncii, Editia a II-a, Editura, Universul Juridic, Bucuresti, 2007

- Hotararea Guvernului nr.679/2003 privind conditiile de detinere a atestatului , procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist

- Legea nr.448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

- www.romanialibera.ro

Pag. 17