Sunteți pe pagina 1din 16

INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI AI FIRMEI SCCERAMICA IASISA

Date generale
SCCERAMICA IASISA
Ceramica Iasi este unul dintre cei mai importanti producatori romani de caramida si blocuri ceramice. Istoricul neromantat al companiei este cel care apare in Rapoartele Anuale ale Consiliului de Administratie, infatisandu-ne o evolutie tipica unei fabrici infiintate in anii saizeci ai secolului trecut, care a supravietuit evenimentelor din 1989 si continua sa functioneze si astazi. In anul 1967 se infiinteaza Fabrica de produse ceramice Iasi, avand ca obiect de activitate productia de caramizi. In anul 1972 are loc punerea in functiune a sectiei de tigla, iar in anul 1973, prin unificare cu Fabrica de betoane armate, se infiinteaza Intreprinderea de materiale de constructii lasi, in care Fabrica de produse ceramice era inclusa fara personalitate juridica. In anul 1978, aceasta devine sectie de materiale de constructii. In baza legii nr. 15/1990 privind reorganizarea societatilor de stat ca regii autonome si societati comerciale si a H.G. nr. 1176/02.11 .1990, intreprinderea se transforma, incepand cu 01.03.1991, in sucursala cu personalitate juridica a S.C. Somaco SA Bucuresti. Din 18.07.1994, prin divizare si desprindere din cadrul S.C. Somaco SA Bucuresti, se infiinteaza societatea comerciala Ceramica S.A. lasi. Dincolo de enumerarea seaca a etapelor se afla zeci de mii de locuinte construite cu caramizile sau acoperite cu tiglele produse aici, cladiri infrumusetate de placajele ceramice fabricate la Iasi, mai mult de 40 ani de munca, de experienta transmisa din generatie in generatie, precum si satisfactia data de recunoasterea companiei pentru calitatea superioara a produselor sale, si in special pentru deosebita rezistenta la compresiune a caramizilor si blocurilor ceramice. Incepand cu iulie 2007, fondul de investitii Advent International (cel mai mare investitor la nivel global care opereaza pe piata romaneasca) devine actionar majoritar in cadrul Ceramica, cu peste 65% din actiuni. Schimbarea produsa a determinat restructurarea managementului si consiliului de administratie; experti veniti din alte companii de top si-au alaturat eforturile specialistilor caramidari, aducand o noua viziune manageriala, noi abordari ale relatiilor cu piata, dinamism si incredere in succesul companiei. Obiectivul comun: satisfacerea celor mai exigente asteptari ale acelora ce vor sa construiasca locuinte sigure si sanatoase, prin realizarea unei game cat mai largi de produse de calitate exceptionala. In acelasi an are loc majorarea capitalului social de peste 7 ori, pana la circa 17 milioane euro, prin aport in numerar, si se decide inceperea unui amplu program de investitii, avand ca scop cresterea capacitatii de productie, prin achizitia unei linii de preparare a materiei prime si a unei linii de producere a blocurilor ceramice, ambele utilizand tehnologii de cea mai noua generatie. In toamna anului 2008 se lanseaza un nou brand de produs, Brikston. Asa cum sugereaza si numele, Brikston este tare ca piatra, diferentiindu-se de celelalte caramizi si blocuri ceramice existente pe piata prin rezistenta la compresiune, a carei valoare depaseste cu mult cerintele codului de proiectare seismica. Normele de proiectare seismica romanesti cer ca rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie sa fie cel putin egala cu 7,5 N/mm, iar rezultatele testelor de laborator pe blocurile ceramice cu goluri verticale Brikston se situeaza la o medie de 20 N/mm. De aici si sloganul asociat marcii: Mai rezistenta decat prevede legea. Rezistenta
2

mare la compresiune scade consumul de materiale specifice (blocuri ceramice, beton, fier-beton), reducand astfel costurile de constructie si durata de executie a lucrarii. Brikston inseamna in aceeasi masura structura compacta si omogena, grad redus de absorbtie a apei si precizie geometrica deosebita.

Bilanul contabil
Bilanul constituie un calcul de sintez care prezint situaia patrimonial a ntreprinderii la un moment dat.Patrimoniul reprezint totalitatea dreptirilor i obligaiunilor cu valoare economic-aparinnd unei personae fizice sau juridice-precum i bunurile la care se refer. Bilanul contabil, evideniaz, sub raport valoric, echilibru existent ntre bunurile economice i sursele lor de finanare, respective este o list a tuturor activelor controlate de ntreprindere i a tuturor activelor controlate de ntreprindere i a tuturor datoriilor ntreprinderii. Termenii prin care bilanul contabil realizeaz modelarea patrimoniului, sunt cei de active, capitaluri proprii i datorii.n principiu, activul evideniaz bunurile economice, iar capitalul propriu i datoriile arat ssursele de finanare ale bunurilor economice (proprii i strine). Bilanul propriu-zis pate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de gruparea ntreprinderilor n ntreprinderii mici,mijlocii i ntreprinderi mari, gruparea ce se face n funcie de praguri fiscal ( care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i numrul mediu de salariai ). a. Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii, care presupune o schem de bilan mai redus. b. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de ntreprinderi mari, acestea cuprinznd posture i indicatori complete privind activitatea de ntreprinderi mari, acestea cuprinznd posture i indicatori complete privind activitatea i rezultatele ntreprinderii. O scem de reprezentare a bilanului este sub forma listei sau diferena, care se bazeaz pe ecuaia:

ACTIV DATORII = CAPITALURI PROPRII Formatul simplificat al aculuiai timp de bilan este: A) ACTIVE IMOBILIZATE B) ACTIVE CIRCULANTE
3

C) CHELTUIELE N AVANS D) DATORII CURENTE (CE TREBUIE PLTITE NTR-UN AN)

E) ACTIVE CIRCULANTE/DATORII CURENTE NETE (B+C-D-I) F) TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE NETE (A+E) G) DATORII PE TERMEN LUNG (CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI MARE DE UN AN) H) PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI I) VENITURI N AVANS J) CAPITAL I REZERVE

A) ACTIVE IMOBILIZATE Sunt denumite active fixe, bunuri de investiii, active pe termen lung sau bunuri imobile.Ele se caracterizeaz prin faptul c perioada lor de utilizare i lichiditatea este mai mare de un an, particip la desfurarea mai multor circuite economice, ele i menin forma initial, nu se consum i nu se nlocuiesc dup prima ntrebuinare. Sunt fixate n activitatea unitilor patrimoniale nefiind destinate direct comercializrii. La rndul lor activele imobilizate se difereniaz n trei grupe: imobilizri necorporale, imobilizri corporale i imobilizri financiare. I. IMOBILIZRI NECORPORALE intangibile sau nemateriale sunt destinate s serveasc activitatea ntreprinderii pentru o duraat mai mare de un an fr a mbrca forma de bunuri material fizice (concrete). n structura lor sunt incluse: cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare aplicat n dezvoltare, concesiunile, brevetele, licenele, mrcile de fabric i alte drepturi similare, fondul comercial i alte imobilizri necorporale. II. IMOBILIZRILE CORPORALE, denumite active fixe, tangibile, cuprind bunurile material de folosin ndelungat n activitatea unei ntreprinderi. n categoria imobilizrilor corporale intr terenurile i mijloacele fixe. III. IMOBILIZRILE FINANCIARE, denumite i investiii financiare sau de portofoliu, reprezint unele titluri (nscris constatator al unei valori negociabile la bursa) a cror posesie
4

durabil asigur realizarea unor venituri financiare sub forma dividentelor i a dobnzilor sau care permit exercitarea unui control asupra societii emitente. B) ACTIVE CIRCULANTE ACTIVELE CIRCULANTE denumite i active curente cuprind valorile economice deinute de ctre o unitate patrimonial sub forma stocurilor i produciei n curs de execuie, creanelor, valorilor mobiliare de plasament i disponibilitilor bneti. Sub aspectul lichiditii, activele circulante nu rmn durabil ntr-o unitate patrimonial, perioada de rotaie o lor este de regul mai mare de un an. Ele se afl ntr-o continua micare schimbndu-i forma material i utilitatea n cadrul circuitului economic al patrimoniului (materii prime, producia n curs, produse finite, bani). n funcie de forma concret pe careo mbrac i destinaia pe care o capt n cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante se impart n: stocuri i producie n curs de execuie, creane, plasamente (investiii financiare pe termen scurt) i disponibiliti baneti ( casa i conturi la bnci). C) CHELTUIRLI N AVANS Cheltuieli nregistrate n avans sunt sume de bani pltite n exerciiul curent, dar care se refer la servicii care vor fi primate n exerciiul urmtor: chirii pltite n avans, prime de asigurare pltite n avans, abonamente n avans, etc. D) DATORII CURENTE (CE TREBUIE PLTITE NTR-UN AN) Datoriile pe termen scurt cuprind urmtoarele elemente: Sumele datorate instituiilor de credit; Furnizorii (datoriile comerciale); Avansuri ncasate n contul comenzilor; Efecte de comert de pltit; Alte datorii pe termen scurt, inclusive datori fiscal i datorii pentru asigurrile sociale G) DATORII PE TERMEN LUNG ( CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI MARE DE UN AN) Datoriile pe termen lung cuprind urmtoarele elemente: Sumele datorate instituiilor de credit;

Furnizorii (datoriile comerciale); Avansuri ncasate n contul comenzilor; Efecte de comert de pltit; Alte datorii pe termen scurt, inclusive datori fiscal i datorii pentru asigurrile sociale. H) PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI Provizioanele sunt datorii probabile ale ntreprinderii care se constituie, de regul la sfritul exerciiului financiar, i care se caracterizeaz prin exigibilitate (scaden) i valoare incert. Aceste provizioane se constituie, ca de exemplu, pentru: -litigii, amenzi, penaliti, despgubiri, daune i alte datorii incerte - cheltuieli de service n perioada de garanie; - restructurarea ntreprinderii; -dezafectarea imobilizrilor corporale; -pensii i obligaii similare; -impozite.

INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI

a) INDICATORII DE LICHIDITATE Lichiditate reprezint capacitatea entitii de a face fa oblibaiilor sale bneti, respective de a-i onora plile la termenele scadente. Altfel zis, lichiditatea exprim de cte ori se cuprind datoriile curente n activele curente, respective n activele curente mai puin stocuri. Analiza lichiditii unei ntreprinderi presupune calculul i interpretarea unor indicatori, cum ar fi: Lichiditatea general (curent); Lichiditatea imediat; Rata solvabilitii generale etc.

- Lichiditatea general (curent) scoate in eviden posibilitatea activelor curente de a se transforma n lichiditti, pentru a onora datoriile curente scadente. Lichiditatea generala este considerate a fi favorabil atunci cnd acest indicator are o valoare supraunitar cuprins ntre 22.5. Cu ct valoarea acestui indicator este mai mare cu att situaia ntreprinderii este nai bun.

Lichiditatea general (rata lichiditii generale) =

Indicatorul lichiditii generale Active circulante (A) Datori pe termen scurt (B) A/B n numr de ori

31.12.2008 27.447.793 27.151.427 1.01

31.12.2009 12.712.807 26.307.083 0,48

Avnd n vedere c acest indicator este considerat a fi favorabil atunci cand are o valoare supraunitar (2 2.5) societatea are posibilitti reduse de aface fa obligaiilor de plat.

Se constat o scdere a gradului de lichiditate de la 1.01 n 2008 la 0.48 n 2009 ceea ce denot o situaie nu tocmai favorabil a societii. - Lichiditate imediat msoar gradul n care ntreprinderea are o capacitate de a-si achita datoriile curente (pe termen scurt). Acest indicator mai este cunoscut i sub denumirea de testul acid i este considerat favorabil atunci cnd are o valoare apropiat de 0.8. Cu ct valoarea acestui indicator este mai mare cu att situaia ntreprinderii este mai bun.

Lichiditatea imediat (rata lichiditii imediate) =

Indicatorul lichiditii immediate (test acid) Active circulante (A) Stocuri (B) Datorii pe termen scurt (C) (A B) / C n numr de ori

31.12.2008 27.447.793 9856556 27151427 0.64

31.12.2009 12.712.807 11.593.250 26.307.083 0.04

In perioada analizata, acest indicator, nu se incadreaza in nici un an in valuarea optima, avand valori mai mici decat limita recomandata, ceea ce indica o lichiditate imediata scazuta. Astfel putem observa ca societatea nu dispune de lichiditati sub forma trezoreriei pentru a face fata datoriilor pe termen scurt. - Solvabilitatea reprezint capacitatea agentului economic de aface fa obligaiilor scadente. Nivelul optim pentru acest indicator este considerat a fi 3, iar limita limit este de 1,66 sub acest nivel ntreprinderea putndu-se confrunta cu dificulti de plat.

Rata solvabilitii generale =

Rata solvabilitii generale Active totale (A) Datorii curente (B) A/B n numr de ori

31.12.2008 162923098 63391547 2.57

31.12.2009 170660513 67529417 2.52

ntreprinderea are un nivel optim al ratei solvabilitii n anul 2008 de 2.57 dar ca i pn acum se observ o scdere n anul 2009 ajungnd la 2.52. De aici rezul o situaie destul de bun a societii privind rata solvabilitii.

b) INDICATORII DE RISC n categoria indicatorilor de risc intr: - gradul de ndatorare; - indicatorul privind acoperirea dobnzilor etc. - Gradul de ndatorare reflect structura de finanare a ntreprinderii prin raportarea capitalului mprumutat la capitalul propriu sau la cel angajat. Capitalul mprumutat se refer la creditele contractate pe o perioad mai mare de un an. Capitalul angajat se calculeaz ca sum ntre capitalul mprumutat i cel propriu. Cu ct aceti indicatori au o valoare mai mic, cu att poziia intreprinderii este mai stabil i riscul financiar este mai redus.

Gradul de ndatorare al capitalului propriu =

Gradul de ndatorare a capitalului propriu Capitalul mprumutat (A) Capitalul propriu (B) (A/B)*100(dac este negative nu se calculeaz)

31.12.2008 57241940 97684078 58

31.12.2009 53303952 102163670 52

Conform tabelului de mai sus in anul 2009 s-a inregistrat un grad de indatorare mai mic fata de 2008 dar aceasta valuare nu este una tocmai ideala pentru satisfacerea cerintelor financiare pentru investitiile investitionala stabilite.Este de preferat ca aceasta valuare sa isi pastreze o valuare cat mai scazuta. Gradul de ndatorare a capitalului angajat =

Gradul de ndatorare al capitalului angajat Capitalul mprumutat (A) Capitalul angajat (B) (A/B)*100 (dac este negativ nu se calculeaz)

31.12.2008

31.12.2009

- Indicatorul privind acoperire dobnzilor msoar gradul n care pot fi acoperite cheltuielile privind dobnzile pe baza profitului naintea plii dobnziilor i a impozitului pe profit. Cu ct indicatorul are o valoare mai mare, cu ct riscul privind neacoperirea dobnzilor este mai mic.

Acoperirea dobnzilor =

Acoperirea dobnzilor Profit naintea dobnzii i impozit (A) Cheltuieli privind dobnzile (B)
10

31.12.2008 10801959 699735

31.12.2009 6839089 1703311

(A/B) n numr de ori

15

In anul 2008 intreprinderea putea sa suporte 15 ori plata dobanzii din rezultatul economic in 2009 acest indicator a scazut pana la 4 ori.

c) INDICATORII DE ACTIVITATE (de gestiune) Indicatorii de activitate ofer mai multe informaii n legtur cu viteza de rotaie a stocurilor, creditelor, debitelor i activelor ntreprinderii. Aceast rotaie poate fi msurat n numr de rotaii sau n zile. - Rotaia stocurilor, se calculeaz n numrde rotaii, se determin ca raport ntre vnzri i stocul mediu i indic de cte ori este rulat de-a lungul unui exerciiu financiar.

Rotaia stocurilor (vitaza de rotaie a stocurilor) =

Cu ct acest numr de rotaii este mai mare cu att suma de bani imobilizat n stocuri este recuperate mai repede, oferind posibilitate reintroducerii ei mai rapide n circuitul financiar al ntreprinderii. Exprimat n numrul de zile, acest indicator se definete astfel: Rotaia stocurilor =

n acest caz, situaia ntreprinderii e considerate cu att mai bun cu ct acest indicator are o valoare cart mai mica.

Numr zile de stocare Stocuri (A) Costul vnzrilor (B)


11

31.12.2008 9856556 6096276

31.12.2009 11593250 9053152

(A/B)*365 n numr de zile

587

462

Numarul de zile de stocare a scazut in anul 2009 fata de anul 2008 de la 587 de zile la 462.Scaderea acesteia din urma fiind pusa in special pe seama micsorarii stocurilui de marfuri si maririi costului vanzarilor.In acest caz situatia intreprinderii este considerate a fi buna deoarece indicatorul se afla in scadere.Viteza de rotatie a stocurilor este recomandabil sa fie cat mai mare, adica stocirile sa parcurga ciclul cumparare introducere in productie- vanzare de cat mai multe ori posibil intr-un an. - Viteza de rotaie a creditelor acordate de ctre furnizori (viteza de rotaie a creditelorfurnizori) se determin fie ca raport ntre cumprri i soldul furnizorilor, cnd indicatorul este exprimat n numr de rotaii, fie ca produs sold furnizor/cumprri i 365, cnd acesta este calculate n numr de zile. Din punct de vedere financiar, pentru o ntreprindere este de preferat ca numrul de zile de credit acordate de ctre furnizori n favoarea acesteia s fie ct mai mare.

Viteza de rotaie a creditelor furnizori =

Viteza de rotaie a creditelor furnizori =

Viteza de rotaie a creditelor - furnizori Datorii comerciale (A) Cifra de afaceri net (B) (A/B)*365 n numr de zile

31.12.2008 2214906 58037147 13

31.12.2009 1768697 53078010 12

Termenul mediu n care ntreprinderea i poate achita datoriile fa de teri arat un trend descrescator n perioada analizat de la 13 zile n 2008 la 12 zile n 2009, ceea ce arat c societatea i poate achita obligaiile mai repede.

12

- Viteza de rotaie a creditelor acordate clienilor (viteza de rotaie a debitelor clienti) se calculeaz similar ca i n cazul creditelor acordate de ctre furnizori, nlocuind soldul furnizorilor cu cel al clienilor. Tot din considerente financiare, numrul de zile credit pe care le ofer ntreprinderea clienilor si este indicat s fie ct mai mic.

Viteza de rotaie a debitelor clienti =

Viteza de rotaie a debitelor clienti =

Viteza de rotaie a debietelor - clieni Creane comerciale (A) Cifra de afaceri net (B) (A/B)* 365 n numr de zile

31.12.2008 394244 58037147 2

31.12.2009 439162 53078010 3

Mrimea acestui indicator a crescut in 2009 fa de 2008 ceea ce nseamn c societatea i nu poate ncasa creanele mai rapid. Ritmul ncasrii confrutndu-se cu probleme. nu este tocmai bun ntreprinderea

- Viteza de rotaie a activelor imobilizate se determin ca raport ntre cifra de afaceri i activul imobilizat. Cu ct acest indicator are o valoare mai mare cu att activele imobilizate sunt folosite mai eficient.

Viteza de rotaie a activelor imobilizate =

Viteza de rotaie a activelor imobilizate Cifra de afaceri net (A) Active imobilizate (B)

31.12.2008 58037147 135328168

31.12.2009 53078010 157555382

13

(A/B) n numr de ori

0.42

0.33

Se observ c indicatorul scade in 2009 fata de 2008 - Viteza de rotaie a activelor totale se calculeaz ca raport ntre cifra de afaceri i activul total. i n acest caz, cu ct valoarea indicatorului este mai mare cu att activele totale sunt mai eficient utilizate.

Viteza de rotaie a activului total =

Viteza de rotaie a activelor totale Cifra de afaceri net (A) Active totale (B) (A/B) n numr de ori

31.12.2008 55037147 162923098 0.35

31.12.2009 53078010 170660513 0.31

i de aceast dat valoarea indicatorului scade in 2009 fata de 2008 d) INDICATORII DE PROFITABILITATE Indicatorii de profitabilitate reflect eficiena utilizrii resurselor ntreprinderii n scopul obinerii de profit. n rndul acestor indicatori se afl: - rentabilitatea capitalului angajat; - marja brut din vnzri. -Rentabilitatea capitalului angajat reflect profitul generat de capitalul bnesc investit n ntreprindere. Capitalul angajat reprezint banii adui ca raport de ctre proprietary, la care se adaug sumele rezultatele din contractile de mprumuturi pe termen lung.

14

Rentabilitatea capitalului angajat =

Rentabilitatea capitalului angajat Profit naintea plii dobnzii i impozit (A) Total active minus datorii curente (B) (A/B) dac este negative nu se calculeaz Societatea a nregistrat profit att n 2009 ct i n 2010.

31.12.2008 10801959 9953155 1.08

31.12.2090 6839089 103131096 0.66

- Marja brut din vnzri se determin ca raport ntre profitul brut din vnzri i cifra de afaceri realizat. Cu ct marja este mai consistent cu att este mai favorabil situaia pentru ntreprindere.

Marja brut din vnzri =

x 100

Marja brut din vnzri Profit brut din vnzri (A) Cifra de afaceri (B) (A/B)

31.12.2008 10102224 58037147 0.17

31.12.2009 5135778 53078010 0.09

i de aceast data indicatorul scde in 2009 fata de 2008 firma inregistreaza profit

e) INDICATORII PRIVIND REZULTATUL PE ACTIUNE n aceast categorie se regsete indicatorul care poart denumirea ,,rezultatul pe aciune. Acest indicator se calculeaz ca raport ntre profitul net obinut i numrul de aciuni. O valoare mare aferent acestui indicator reprezint un punct forte pentru ntreprindere.
15

Rezultatul pe aciune =

Rezultatul pe aciune Rezultatul net atribuibil aciunilor comune (A) Numrul de aciuni comune (B) (A/B) n mii lei

31.12.2008

31.12.2090

Concluzii
n perioada analizat respectiv 2008-2009 la SC Cermica Iasi SA, conform bilanului s-au constat urmtoarele : - scderea cifrei de afacere net, activelor imobilizate, veniturilor totale; - creterea datoriilor, datoriilor comerciale, inregistrarea pierderilor etc. n urma rezultatelor obinute prin calcularea indicatorilor economico-financiari, se constat faptul c, n perioada analizat, ntreprinderea a nregistrat o situaie nefavorabil, majoritatea indicatorilor avnd o tendin descresctoare i nu se ncadreaz n limitele normale, avnd chiar i valori negative. Una din cauze ar putea fi criza financiar resimit din ce n ce mai tare de majoritatea societilor, criz ce ar putea fi depit printr-o munc asidu a managerilor de a ine sub control cheltuielile i datoriile.Alte soluii pentru a scoate firma din impas ar fi atragerea de noi client printr-o politic de marcheting intensiv chiar dac costurile o s creasc, optimizarea achiziiilor i a volumului i structurii stocurilor.

16