Cuprins Capitolul 1 Prezentarea general a societii ................................................................ 2 1.1. Date de identificare ale agentului economic ................................................................. 2 1.2.

. Scurt istoric al societatii .............................................................................................. 3 1.3. Diagnosticul situaiei juridice ....................................................................................... 3 1.4. Diagnosticul comercial .................................................................................................. 1.4.1. Prezentarea produselor ............................................................................................... 1.4.2. Prezentarea clientilor ................................................................................................ 1.4.3. Prezentarea furnizorilor ............................................................................................ 1.4.4. Prezentarea concurentilor ......................................................................................... 1.5. Diagnosticul resurselor umane .................................................................................... 1.6. Diagnosticul operaional sau tehnologic ...................................................................... 1.7. Diagnosticul de mediu................................................................................................. Capitolul 2. Analiza performanelor intreprinderii ............................................................... 2.1. Analiza performantelor economice pe baza rezultatului global ........................................ 2.2. Analiza structurala a rezultatelor ..................................................................................... 2.3. Analiza factoriala a marjei brute fata de costul bunurilor vandute .................................... 2.4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere ...................................... 2.5. Analiza ratelor de rentabilitate ........................................................................................ 2.5.1. Analiza ratei rentabilitatii comerciale .......................................................................
2.5.2. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate .................................................................... 2.5.3. Analiza ratei rentabilitatii economice .................................................................................... 2.5.4. Analiza ratei rentabilitatii financiare .....................................................................................

Capitolul 3. Particulariti privind analiza performanelor firmelor cotate la burs ......... Capitolul 4. Analiza indicatorilor de creare de valoare ......................................................... Capitolul 5. Analiza pozitiei financiare a intreprinderii ........................................................ 5.1.
Analiza activului net ................................................................................................................... 5.2. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii ............................................................................ 5.2.1. Analiza structurii activului ................................................................................................... 5.2.2. Analiza structurii surselor de finantare.................................................................................. 5.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii .......................................................................... 5.4. Analiza fondului de rulment patrimonial ..................................................................................... 5.5. Analiza gradului de indatorare .................................................................................................... 5.6. Analiza echilibrului financiar funcional prin metoda ratelor ...................................................

Capitolul 6. Analiza fluxurilor de numerar ........................................................................... Bibliografie ..............................................................................................................................

Capitolul 1 Prezentarea general a societii

1.1.Date de identificare ale agentului economic Denumirea firmei: BIOFARM S.A. Numrul i data nregistrrii la Registrul Comerului: J40 /199 /1991 NREGISTRAT din data 10 Decembrie 1992 Cod fiscal / Cod Unic de nregistrare: 341563 Forma juridic de constituire: Societate pe Aciuni Actuala societate Biofarm SA are la origini o firm nfiinat n anul 1924. Biofarm a fost privatizat n 1997, moment din care a cunoscut modificri succesive importante ale structurii de deinere. Aciunile firmei au fost listate la Bursa Electronic Rasdaq ncepnd cu anul 1996. Conducerea societii este asigurat n prezent de Domnul Dnu Vasile n calitate de Preedinte i Director General. Contact Adresa: Str. Logofatul Tautu nr. 99, Sector 3, Bucuresti, Romania, Cod postal: 031212 Telefon: +40 21 301 06 01 Fax: +40 21 301 0605; +40 21 301 0601 Email: office@biofarm.ro Puncte de lucru: str. Ion Minulescu, nr. 60, sector 3, Bucuresti Tipul activitii principale actuale: Fabricarea preparatelor farmaceutice Cod CAEN: 2120 Societatea comercial BIOFARM S.A. este productoare de medicamente pentru uz uman i veterinar. n aceast calitate, societatea se supune legilor speciale privind autorizarea funcionrii unitilor pentru fabricarea medicamentelor. n prezent, compania este certificat n conformitate cu standardul EN ISO 9001:2000 i n conformitate cu Ghidul privind Buna Practic de Fabricaie pentru Medicamente de Uz Uman (GMP - Good Manufacturing Practice) pentru toate liniile de producie.

1.2.Scurt istoric al societatii ntre 1921 1936 se formeaz actuala unitate prin fuzionarea mai multor firme productoare de medicamente (soluii, tablete, fiole, etc.), care utilizau ca materii prime plantele medicinale, diverse glande, organe i subproduse animaliere. n anul 1936, firma GEDEON-RICHTER din Timisoara se unete cu alte laboratoare existente i cu ali acionari n cadrul "Societii Romane pe Aciuni" i ncepe producia pe teritoriul sediului central al societii n strada Logofat Taut nr.99, Bucureti, i pe platforma din Bd. Iancu de Hunedoara. Pe 11 iunie 1948 aceste uniti sunt naionalizate devenind ntreprinderi de stat astfel: Industria Chimico-farmaceutic nr.6 cu sediul n str.Logofat Taut, Industria Chimico-farmaceutic nr.2 cu sediul n Bd.Iancu de Hunedoara. Douzeci i unu de ani mai trziu Fabricile de Medicamente Galenica i Biofarm se unesc nfiinndu-se ntreprinderea de Medicamente Biofarm specializat n produse de origine natural,iar n 1997 aceasta devine o companie cu capital privat 100% sub denumirea S.C.BIOFARM S.A. n prezent, compania Biofarm este unul dintre primii productori romni de medicamente i suplimente alimentare de uz uman i veterinar precum i alte produse chimice. Biofarm este unul dintre primii 10 productori romni existeni pe piaa farmaceutic din Romania, o pia dinamic i foarte competitiv. Compania este certificat n conformitate cu cerinele standardului EN ISO 9001:2000 i ale Ghidului privind buna practica de fabricaie (GMP) pentru toate liniile de producie. De asemenea, aciunile sale sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti - Categoria I. Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include lansarea de noi produse i mbuntirea portofoliului, mbuntirea prezenei companiei pe piata de retail i continuarea dezvoltrii forei de vnzri. Investiiile n cercetare, lansarea i promovarea propriilor produse vor continua pentru a ajuta la mbuntirea poziiei companiei pe pia. 1.3.Diagnosticul situaiei juridice Aciunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzacionate pe Piata RASDAQ, la categoria de baz, din data de 19.11.1996. Conform hotrrii adunrii generale extraordinare a acionarilor nr. 40 din 24.03.2005, s-a aprobat demararea operaiunilor necesare listrii societii la categoria I a Bursei de Valori Bucureti.

Prin Hotrrea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de Valori Bucuresti s-a aprobat nscrierea la Cota Bursei de Valori Bucuresti SA sectorul valorilor mobiliare emise de persoanele juridice romne - Categoria I, a aciunilor emise de S.C. BIOFARM S.A. Aciunile S.C. BIOFARM S.A. sunt aciuni nominative dematerializate, iar valoare nominal este de 0,1 lei/actiune. Simbolul S.C. BIOFARM S.A. la Bursa de Valori Bucuresti este BIO2. Consiliul de Administratie al SC BIOFARM SA n anul 2010 a fost alctuit din:
Dnut VASILE presedinte CA Ion ANDREI membru CA

Ioan CUZMAN membru CA Elena CALITOIU membru CA Dumitru TUDOR membru CA Nu exist acorduri, ntelegeri sau legturi de familie ntre persoanele din Consiliul de Admnistraie al companiei i o alt persoan datorit crora persoana din Consiliul de Administraie a fost numit ca membru al conducerii executive. La data de 31.12.2010, conducerea executiv a companiei era asigurat de urmatoarele persoane:
Dnut Vasile Director General

Dana Talea Director General Adjunct

Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat

Laura Boer - Contabil Sef Mihaela Parvu Manager Marketing- Vanzari

Petrua Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica

Valentina Pasa Manager Asigurarea Calitatii Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare

Nina Badicu Manager Cercetare Dezvoltare

Sorana Marinescu Manager Resurse Umane Dragos Morosanu Manager IT Valerica Niculescu Manager Controlul Calitatii Liviu Visan Referent specialitate inginer Constructii Toate persoanele care fac parte din conducerea executiv a societii sunt angajate cu contract pe perioad nedeterminat, mai puin Directorul General Dnut Vasile care are ncheiat contract de mandat.

Nu exist acorduri, nelegeri sau legturi de familie ntre persoanele din conducerea executiv a companiei i o alt persoan datorit creia persoana din conducerea executiv a fost numit ca membru al conducerii executive. Numrul de aciuni deinute de membrii conducerii executive i a Consiliului de Administraie al SC Biofarm SA la data de 30.10.2010 sunt prezentate n tabelul urmtor: Numrul de aciuni deinute de membrii conducerii executive

Danut VASILE presedinte CA 2,057,361 Dumitru TUDOR membru CA 44,361,125 Ioan CUZMAN membru CA 300,000 Dana Talea Director General Adjunct 66,166 Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat 7,768 Laura Boer - Contabil Sef 396,000

Petruta Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica 5,19 Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare 207,181 Dragos Morosanu Manager IT 40,560 Sursa: Situaiile Financiare Auditate pentru exercitiul incheiat la 31.12.2010. Persoanele care fac parte din conducerea executiv sau din Consiliul de Administraie al companiei nu au fost implicate n litigii sau proceduri administrative n legtur cu activitatea acestora n cadrul emitentului. 1.4. Diagnosticul comercial 1.4.1. Prezentarea produselor S.C. BIOFARM S.A. produce si comercializeaz att medicamente de uz uman si veterinar ct si diferite produse chimice. In cadrul societatii se realizeaz circa 230 de produse, cuprinznd principala gama de substante biologic active, in cele mai diverse forme farmaceutice, cunoscute pe plan mondial: solutii injectabile, pulberi liofilizate, comprimate, drajeuri, solutii oftalmice, solutii otice si nazale, capsule gelatinoase moi, suspensii, siropuri, tablete turnate, spray-uri. Produsele S.C. BIOFARM S.A. acopera principala gama de produse biologic active, pentru 18 grupe terapeutice principale. Dintre acestea se pot mentiona: modificatoare ale secretiei bronsice, preparate cu vitamine, preparate utilizate in medicatia ORL,

 coleretice si colecistokinetice, hepatoprotectoare, hormonale si antihormonale, antialergice, produse pentru tratament dermatologic. S.C. BIOFARM S.A. produce 13 mari grupe de medicamente care includ: enzime, hormoni, anticoagulante, hepatoprotectoare, colecitostochinetice, tonifiante ale sistemului nervos si vascular, energizante, antiinflamatoare si antibacteriene, antianemice, vitamine, tincturi, extracte, cardiotonice, citostatice. 1.4.2. Prezentarea clientilor Compania SC Biofarm SA are incheiate contracte de vnzare anuale cu cei mai puternici distribuitori de pe piaa farmaceutic, care au o bun putere de desfacere a produselor in farmacii. Astfel, in 2009 distribuia s-a desfasurat preponderent cu primii 10 distribuitori (1.Mediplus, 2. Farmexpert, 3. Fildas, 4. Relad, 5. Farmexim, 6. Polisano, 7. ADMFarm, 8. Europharm, 9. Ropharma, 10. PharmaFarm.), conform clasificarii pietei farmaceutice, dintr-un total de aproximativ 150. n funcie de statutul lor, clientii carora le sunt adresate produsele BIOFARM se mpart n firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vnzrilor se ndreapt ctre spitale. Clientii cu care BIOFARM colaboreaz

DITA Import-Export SRL Bucureti Mediplus Bucureti Montero SRL Bucureti Iassyfarm Iai ChPM SRL Bucureti Fildas Bucureti Farmacom S.A. Braov A.D.M. Bucureti Biosfarm SRL Piatra Neam Arochim Ploieti Farmexpert D.C.I. SRL Bucureti DeltafarmSuceava

Geranium SRL Timioara Pharma Distribution Group Cluj Napoca Majoritatea acestor comercianti i-au creat n timp si lanturi proprii de farmacii, ns

numrul acestora deine o pondere de doar circa 25% din numrul total al farmaciilor n care se comercializeaz produsele BIOFARM. Trebuie precizat c, n conformitate cu prevederile legale n domeniu, producatorii de medicamente nu-si pot vinde direct productia ctre farmacii, fiind prevazute condiii severe de desfaurare a contractelor de vnzare-cumparare. Spitalele dein doar 20% din volumul de vnzri, datorit neatractivitaii acestui sector, ameninat permanent de blocajele financiare concretizate n neplata la termen a datoriilor ctre furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizioneaz spitalele (ca unic furnizor), se ncaseaz contravaloarea acestora pe loc. In anul 2009, nu au existat incidente in colaborarea cu aceti distribuitori din punct de vedere al vnzrii. In ceea ce privete ncasarea vanzarilor, au existat depairi ale termenelor scadente ale distribuitorilor din cauza blocajelor din piaa farmaceutic generate de Ministerul Sntii i Casa National de Asigurari de Sntate. Distribuitorii cu care lucreaz compania S.C. Biofarm S.A. dein o cot de piaa de 64%. 1.4.3. Prezentarea furnizorilor Conform datelor din bilant la data de 31.12.2009, stocurile au inregistrat o scdere de (11%) chiar i n condiiile creterii si diversificrii portofoliului de produse finite. Pe lng efortul de a menine stocurile la un nivel optim, compania i-a ndreptat atentia spre mbuntirea condiiilor i modului de lucru cu furnizorii astfel :

Portofoliu furnizori in 2010 : 105 furnizori pentru materii prime si ambalaje (aproximativ. 80 % surse import si 20 % surse indigene) Furnizorii au fost selectai n funcie de calitate, documente transmise, preurile cele mai mici si condiiile de plat optime. BIOFARM colaboreaz cu urmtorii furnizori de ambalaje:

Polirom Co. hrtie i folii adezive, ambalaje din carton simplu si ondulat, funii de legat; Argo-Rom Plastics S.A. flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru soluii injectabile sterilizabile la 120 C, flacoane cu picurator;

Stirom S.A. Bucureti recipiente din sticl de diferite capaciti; Saint-Gobain, Frana gam larg de recipiente din plastic.

Pe fondul diminurii considerabile a activitii industriei chimice din ara noastr, aprovizionarea cu materii prime se realizeaz prin importuri de la firme straine (80%), restul necesarului fiind acoperit prin achiziii de la firmele romneti (18%) incluznd la aceast categorie si reprezentanele firmelor straine, iar circa 2% reprezint materii prime produse chiar n incinta societii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animal). Lista furnizorilor de materii prime grupai dupa produsele oferite se prezinta astfel:

Hoffmann La Roche, Elveia acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten, pantotenat de calciu;

Loba, Spania clorhidrat de naftoz, dimetil sulfoxid; Aarhus Olie, Danemarca cebao; Diosinth, Danemarca efedrina HCI, heparin, oxitocin; Induken, Canada silimarin; Magitech, Romnia CMC 300-600; Medchim, Romnia atropina sulfat.

Colorcon, Anglia vitamine; S&D, Anglia estradiol, hidrocortizon; Dolner, Elveia acetoftalat de celuloz; ICE, Italia bila de bovine;

Pentru a micora impactul expunerii societii la riscul de majorrii preurilor au fost luate msuri de ncheiere pe termen mediu a contractelor de aprovizionare la preuri negociate att n moned naional ct i n valut (in special euro si usd) cu furnizori alternativi de materii prime si materiale de ambalare. Fluctuaiile de pre i/sau de curs valutar la materii prime i ambalaje nu au afectat semnificativ profitabilitatea produselor BIOFARM.

1.4.4. Prezentarea concurentilor Procentul controlat de primele 20 de companii se indreapt ctre 80% n 2010, dup ce n 2009 a fost de circa 70%, potrivit companiei de cercetare a pietei Cegedim. Capacitatea de autofinanare (cash-flow) se constituie n slbiciune pentru majoritatea producatorilor de medicamente, datorit blocajelor de fonduri din sectorul sntii, spitalele nerespectnd termenele de plat pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situaia unor grade de nencasare a cifrei de afaceri de pn la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate companiile ale cror produse sunt destinate n ponderi mici spitalelor cazul BIOFARM.

1.5. Diagnosticul resurselor umane Conducerea (funcia actual, nume i prenume, studii, experiena profesional),Domnul Dnu Vasile este Preedinte al Consiliului de Administraie i Director General al Biofarm SA ncepnd cu 03 octombrie 2005. El a primit o diplom de master n Inginerie de la Universitatea Politehnica din Bucureti n 1981. ntre 1990 i 1993, a activat ca Project Manager al Coca-Cola Romnia. ntre 1993 i 1996, el a lucrat pentru Compania de mbuteliere Nigerian, ca Director de Operaiuni. Personalul (categoria de personal, numr, pondere) Indicatori Numr de salariai Numrul mediu de zile lucrate de un salariat intr-un an Numrul mediu de ore lucrate zilnic de un salariat Numr de utilaje Numr de schimburi 240 1 2008 2009 2010 335 7.8 290 1 343 225 343 220 7.7 350 1 222 8

Numrul mediu de salariati pentru anul 2010 este de 343. Din totalul de angajati 51% fac parte din Sindicatul Independent al Societaii, sindicat inregistrat la Confederaia Sindicatelor Democratice din Romnia. 37% din total sunt angajai cu studii superioare, 32% sunt angajai cu studii medii, iar restul sunt la nivel de coal profesional / gimnaziu.

1.6. Diagnosticul operaional sau tehnologic n condiiile impuse de Ministerul Sntii, de implementare a normelor GMP, s-a impus ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente si nlocuirea acesteia, acolo unde a fost cazul, pentru a fi conform cu cerinele normelor de bun practic de fabricaie. n prezent, BIOFARM deine trei linii de producie operative astfel:
1. linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) singura din Romnia; 2. linia de lichide are cea mai mare capacitate din Romnia, BIOFARM poziionndu-se ca

lider pe piaa siropurilor si soluiilor;

3. o linie de tablete filmate

n anul 2009 au continuat investiiile prin achiziia de echipamente si utilaje aferente activitii de producie astfel :

Piese pentru produse noi ( suspensii n capsule gelatinoase moi, tablete 6 mm, blistere cu 7 alveole) Piese de automatizare : PLC pt CIP, Panel View pt SAI 50 Echipamente noi pentru fluxul de pulberi colorate :
moar de calibrare; usctor electric ; masin de blisterat n hrtie ; masin de ncartonat blistere de hrtie i pliculee.

Echipamente noi pentru fluxul de tablete masticabile : maina de ncartonat un singur blister n cutie; investiia facut n automatizarea complet a liniei de ambalat blister de tablete masticabile n cutie, va duce la creterea volumului de uniti realizate i va putea fi folosit i pentru implementarea unor produse ambalate ntr-o form usor vandabil. Maina de ncartonat blistere de hrtie si pliculee va crete considerabil eficiena ambalrii actuale.

UP-gradarea acionrii electrice pentru AHU, camere curate de pe fluxul Comprimate Procesul de investiie n maini mai performante , care permit realizarea de produse mixate sau alte forme mai atractive de prezentare a ambalajelor, se va continua i n anul 2010. n anul 2009 au continuat lucrrile de construcie a unui spaiu de depozitare avnd o

suprafaa de 1400 mp pe terenul din Gura Badicului. Datorit necesitilor de extindere a capacitilor de producie s-a demarat ncepand cu 2009 un program de investiii ce cuprinde proiectarea fluxurilor tehnologice, a utilitilor pentru relocarea si achiziionarea de linii de producie. De asemenea, s-au demarat procedurile pentru accesarea de cofinanare prin programul operativ sectorial pentru creterea competitivitii economice, n acest sens ncheindu-se o colaborare cu un consultant specializat pe accesarea fondurilor structurale. 1.7. Diagnosticul de mediu n anul 2009 i 2010 au continuat demersurile pentru ncadrarea activitii n cerinele legale de mediu si sntate public, prin: Monitorizarea impactului asupra factorilor de mediu prin analize lunare pe apele uzate si

semestriale pentru emisiile atmosferice, inclusiv zgomot periuzinal;

Eliminarea controlat a deeurilor periculoase; Efectuarea lucrrilor periodice de intreinere a elementelor filtrante; Achiziionarea de consumabile pentru instalaiile de pre-epurare; Achizitionarea consumabilelor pentru apa utilizat la instalaia de tip ciller; Executarea lucrrilor de ntreinere/reparaii la reeaua interna de canalizare; Executarea lucrrilor de ntreinere pentru foraj i reeaua de distribuie de ap. Angajarea de personal pentru ntreinerea i operarea staiei de epurare. Eliminarea unor neconformiti identificate la recepia staiei de epurare. Obtinerea Autorizaiei de Mediu; Obinerea Acceptului de Evacuare a apelor uzate.

Capitolul 2 Analiza performanelor intreprinderii

2.1. Analiza performantelor economice pe baza rezultatului global Rezultatul global arata performanta patrimoniala a unei firme. Rolul acestuia este de a ajuta investitotii, creditorii si alti utilizatori de informatii eocnomico-financiare in evaluarea performantelor totale ale acesteia. Pe baza rezultatului global se pot construi mai multe rate, utile in analiza financiara a firmei. a) Rata rentabilitatii financiare globale

Rfg =

X 100

Rg= Re + Aerg

b) Rata de crestere a capitalului propriu Rckp = x 100

2.2. Analiza structurala a rezultatelor Analiza structurala a rezultatului brut are ca obiectiv stabilirea constributiei diferitelor tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului brut, precum si evidentierea dinamicii lor in cursul perioadei studiate. Aceasta se poate realiza in doua moduri: a) Dupa destinatia cheltuielilor de exploatare

b) Dupa natura veniturilor si cheltuielilor

Rb= Re + Rf + Rext

In analiza structurala a rezultatelor unei intreprinderi pe baza gruparii veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor, se mai pot utiliza Soldurile intermediare de gestiune. Analiza performanelor financiare se realizeaz pe baza Contului de Profit i Pierdere. Acesta evideniaz fluxurile de venituri i cheltuieli de la nceput pna la sfritul exerciiului financiar. n tabelul de mai jos sunt prezentate soldurile intermediare de gestiune calculate pe baza Contului de profit i pierdere, cu ajutorul variantei franceze.

Biofarm SA a nregistrat pentru anul 2007 o marj comercial negativ de 356 Lei; aceast valoare a fost influenat de scderea drastic a veniturilor din vnzarea mrfurilor dar i a cheltuielilor privind mrfurile. Fa de anul precedent, n anul 2008 marja comercial a crescut pan la aproximativ 710.000 lei, nregistrand venituri duble dinvnzarea mrfurilor, fa de cheltuielile de aceeai natur. n anii urmtori, acest indicator nregistreaz un trend ascendent atingnd n 2010 valoareade aproximativ 2.600.000 lei. Aceast cretere exponenial a fost datorat creterii n acelai ritm a veniturilor din vnzarea mrfurilor. Evolutia oscilant a acestui indicator trebuie s constituie un semnal de alarm pentru gestiunea firmei n contextul general al economiei, respectiv al pieei pe care ntreprinderea acioneaz.

Valoarea adaugata inregistreaza in schimb, o evolutie pozititva de-a lungul celor patru ani analizati, valoarea maxima ajungand la 37.538.283 lei. Se creaza astfel premisele remunerarii salariatilor, actionarilor, creditorilor, statului, precum si pentru asigurarea sumelor pentru investitii cunatificand exact plusul de valoare adaugat de firma prin activitatea desfasurata.

Excedentul brut din exploatare inregistreaza valori pozititve pe toata perioada analizata, deci se evidentiaza existent unui excedent din activitatea de exploatare.

Rezultatul de exploatare inregistreaza, de asemenea o crestere pe parcursul anilor analizati. Acest rezultat este pozitiv si de valori mari , punandu- se in evident faptul ca firma a functionat corespunzator la nivelul activitatii sale de baza, aceasta obtinand profit.

Rezultatul net are o evolutie pozitiva pe toata perioada analizata , exceptand anul 2008 cand aceasta inregistreaza o pierdere.. Valoarea negative inregistrata este consecinta pierderii financiare.

Capacitatea de autofinantare a firmei a inregistrat valori positive in anii analizati , exceptand anul 2008 cand rezultatul este negativ. Valorile pozitive inregistrate pentru anii 2009 si 2010 ofera intreprinderii posibilitatea de a-si sustine cresterea economica.

2.3. Analiza factoriala a marjei brute fata de costul bunurilor vandute

Marja bruta fata de costul bunurilor vandute ( rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete) are rolul de a acoperi cheltuielile de distributie, cheltuielile generale de administratie si cheltuielile financiare, astfel incat firma sa obtina un profit suficient de mare pentru a remunera corespunzator actionarii.

Pe baza rezulatelor obtinute, se observa o crestere a marjei brute cu 1.374.043 lei in anul 2008 fata de anul 2007 , cu 984.480 lei in anul 2009 fata de anul 2008 si cu 10.224.003 in anul 2010 fata de anul 2009. Aceasta majorare a marjei brute aferente cifrei de afaceri nete va avea efecte pozitive asupra profitului din exploatare, si implicit asupra profitului curent si profitului net al societatii. Aceasta crestere va spori sursele proprii de finantare a dezvoltarii viitoare a societatii si remunerarii actionarilor prin dividende. Cresterea vanzarilor a contribuit la nivelul favorabil al marjei brute in sensul obtinerii unui profit suplimentar de 37633240 lei. Nivelul superior al marjei brute ca din anul 2010 fata de anul 2009 a fost influentat si de majorarea cantitatii vandute cu 40% . Volumul productiei vandute a crescut, ceea ce a avut un efect asupra modificarii marjei brute de 37633240 lei si totusi, scaderea costurilor de productie cu 15% a condus la cresterea marjei brute cu 134715296 lei. Scaderea preturilor de vanzare cu 14% in anul 2010, a dus la o micsorare a modificarii marjei brute cu 76979353 lei.

2.4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere

In perioada analizata s-a inregistrat o scadere de 5221297 lei a profitului aferent cifrei de afaceri fata de anul precedent. Acesta situatie are o influenta negativa asupra rezultatului brut total si a rezultattului net al exercitiului, precum si a indicatorilor de eficienta calculati pe baza acestora. Studiind influentele factorilor, se constata urmatoarele: creasterea volumului productiei cu 40% a avut ca efect scaderea profitului cu 19636090; modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la crestereaprofitului afferent vanzarilor cu 94591869 lei, situatie explicate prin cresterea ponderii produselor la care in perioada luata ca baza de comparatie s-au inregistrat rate ale rentabilitatii comerciale mai mari decat rata medie a rentabilitatii pe total intreprindere in baza de comparatie si cresterea ponderii produselor la care in baza de comparatie s-au inregistrat rate ale rentabilitatii comerciale mai mari decat media bazei de comparatie. Rata rentabilitatii comerciale medii a bazei de comparatie a fost de 17,00%.

costurile complete au exercitat o influenta pozitiva asupra profitului, determinand cresterea acestuia cu 5188161 lei. Situatia a fost determinata de scaderea costurilor la produsele care

detin ponderea majoritara in totalul vanzarilor. Influenta modificarilor costurilor complete unitare se poate explica in functie de elementele componente (cheltuieli materiale, salariale, indirecte pe unitatea deprodus) si de factorii specifici acestora (consumuri specifice de materiale, productivitatea fizica a muncii, gradul de folosire a capacitatii de productie, preturi de aprovizionare, tarife de salarizare etc.). Scaderea costurilor chiar daca determina cresterea profitului, se apreciaza ca justificata in cazul in care consumul suplimentar de resurse se reflecta in imbunatatirea calitatii produselor si cresterea preturilor de vanzare, efectul obtinut (sporul de venituri) fiind mai mare decat efortul facut (cresterea cheltuielilor).

preturile de vanzare au fost mai mici decat cele din anul precedent la majoritatea produselor, efectul fiind miscorarea profitului cu 17485145 lei.. Aceasta situatie a fost determinata de dorinta firmei de a majora cantitatea vanduta prin scaderea pretului de vanzare , evolutia cursului de schimb, raport cerere-oferta, concurenta externa. 2.5. Analiza ratelor de rentabilitate Rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (profit sau

pierdere) si un indicator care reflexta un flux de activitate. Principalele rate de rentabilitate operationale in analiza financiara a unei firme sunt: rata rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii financiare. Aceste rate de rentabilitate au valente informationale diferite si oglindesc multiple laturi ale activitatii eocnomico-financiare ale firmei. 2.5.1. Analiza ratei rentabilitatii comerciale Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii , asigurand legatura dintre profitul si cifra de afaceri neta.

Concluziile aceastei analize a ratei marjei brute din vanzari sunt asemanatoare celor din

analiza marjei brute fata de costul vanzarilor, singura deosebire fiind ca valorile sunt exprimate procentual, si nu in marime absoluta. Astfel, se constata majorarea ratei marjei brute din vanzari cu aproximativ 1% in anul 2010 comparativ cu anul 2009. Cresterea ratei a fost determinata de influentele pozitive ale costurilor de productiei cu 4.63 %. Contributia favorabila a modificarii structurii cifrei de afaceri nete este efectul majorarii ponderii produselor mai profitabile decat media pe societate in anul anterior, fapt justificat in conditiile modificarii cererii si ofertei pe piata. In conditii normale de inflatie, scaderea preturilor de vanzare constituie efectul scaderii calitatii produselor si serviciilor, politicii comerciale a intreprinderii, dar cresterea cererii si respectiv a cantitatii vandute.

2.5.2. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rata rentabilitatii costurilor, reflecta corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.

Rata rentabilitatii resurselor consumate a inregistrat o crestere fata de perioada precedenta, crestere bazata pe influenta favorabila a structurii productiei vandute si pe scaderea preturilor de vanzare. Modificarile din structura vanzarilor au determinat o crestere de 2767768418 lei, datorita majorarii ponderii produselor vandute cu orientabilitate fata de costuri mai mare decat

rentabilitatea medie fata de costuri inregistrata la nivelul intregii productii vandute in perioada de referinta, situatia este datorata unor schimbari favorabile pe piata de desfacere, dar si eforturilor firmei in scopul obtinerii si vanzarii acestor produse. Scaderea costurilor complete unitare a determinat o crestere a ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 1441480952 lei. 2.5.3. Analiza ratei rentabilitatii economice Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitatii economice, pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obtinerea acestor performante.

In anul 2010 fata de anul 2009, rentabilitatea societatii Biofarm s-a imbunatatit pe seama majorarii cotelor de profit aferente vanzarilor, fiind afectata pozitiv de cresterea cu 0,56% a vitezei de rotatie a activului total (contrar influentei specifice asocietatilor din industrie), datorita utilizarii

mai eficiente aactivelor circulante (viteza crescuta de rotatie a activelor circulante/stocurilor si reducerea perioadei de incasare a clientilor), cat si a activelor imobilizate (cu pondere de aprox. 2/5 din totalul activelor), active care prin natura lor au o viteza de rotatie foarte mica. In cadrul rentabilitatii comerciale, influenta cea mai puternica la imbunatatirea indicatorului analizat a avut-o:-alegerea unei structuri de vanzare de produse cu pret mare, (cu efect pozitiv asupra rentabilitatii economice de 10,91%).-preturile, ca urmare a cresterii costurilor de productie, ce au diminuat rentabilitatea economica cu 7,75%.

2.5.4. Analiza ratei rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii financiare reprezinta unul dintre indicatorii majori urmariti de investitori si de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia in ce masura investitita lor este rentabila sau nu.

Viteza de rotatie a activelor totate a avut o influenta negativa asupra rentabilitatii financiare ceea ce demonstreaza ineficienta utilizarii activelor. Viteza de rotatie a activelor este in crestere, aceasta datorandu-se cresterii veniturilor totale in anul 2010 (150208523 lei) intr-un ritm inferior cresterii activelor totale (168016801 lei ).

In privinta factorului de multiplicare,acesta a avut o influenta pozitiva asupra rentabilitatii financiare (1.53 %), insa cu cat factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atat rata rentabilitatii financiare este mai ridicata, dar trebuie sa tinem cont, totodata, ca acest indicator arata si gradul de indatorare. Aceasta crestere a datoriilor totale este si consecinta contractarii unor credite suplimentare pentru acoperirea nevoilor de finantare. Factorul care a dus la majorarea ratei rentabilitatii financiare cu aproximativ 2 puncte procentuale a fost factorul de multiplicare a capitalului propriu. Cresterea valorii activelor totale a devansat cu putin scaderea capitalului propriu scadere datorata in primul rand diferentei de curs nefavorabile - ceea ce a condus la o usoara crestere a gradului de indatorare,. Profitul net la 1 leu venituri a condus la o scadere a ratei rentabilitatii financiare cu aproximativ 8.6 puncte procentuale. Acesta arata practic, incapacitatea firmei de a practica o politica de preturi eficienta, si, totodata, abilitatea firmei de a controla costurile.

Din analiza datelor calculate in tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii: Rentabilitatea nominala aferenta capitalurilor proprii (ROE) se mentine relativ constanta pe parcursul celor patru ani analizati, indicatorul evoluand fluctuant de la 8,95% in 2007 la 9,89%
in 2010 si inregistrand o valoare negativa in anul 2008 de -16.43%. Acesta scadere se datoreaza in

principal scaderii ratei de marja a profitului net in 2008, datorata la randul ei de un profit net negativ in conditiile unei cifre de afaceri pozitive si chiar crescatoare. O alta cauza a diminuarii rentabilitatii capitalurilor proprii este scaderea vitezei de rotatie a activului de la 0.67 rotatii in 2006 la 0.37 n 2007; acest fapt ne arata o mai proasta utilizare a activelor in 2007 fata de 2006. Intreprinderea Biofarm ar putea sa creasca viteza de rotatie a activelor prin o mai buna utilizare a acestora (retehnologizarea sau vanzarea activelor care nu sunt implicate in productie).

Rentabilitatea aferenta capitalurilor proprii in termeni reali inregistreaza un procent de

4.11% n 2007 i apoi -24.28 % n 2008.Pentru 2009 indicatorul inregistreaza 6.7% iar pentru 2010 - 3.8%. Am considerat rentabilitatea afarenta datoriilor ca fiind rata madie a dobanzi pe piata. Atat in termini nominali cat si in termeni reali rentabilitatea activului economic are un trend relative descendent, factorul determinant fiind rentabilitatea capitalurilor proprii. Desi rentabilitatea datoriilor estepozitiva, rentabilitatea activului economic descreste de la an la an nregistrand n 2008 valori negative (-15.95%). Acest fapt poate fi explicat de trendul descendent al rentabilitatii capitalurilor proprii si de proportia mai mare detinuta de capitalurile proprii in activul economic. Rentabilitatea reala aferenta activului scade pe parcursul celor patru ani analizati de la 3.29% la2,48% . Acesta scadere se datoreaza in principal scaderii ratei de marja a profitului net in 2008la 0,33 fata de anul precedent. In termeni reali efectul de levier este negativ in toti anii analizati crescand cu aproximativ 3 procente in 2008 (-8.09%) fata de 2007 (-4.82%), dupa care se observa o usoara de cateva procente, valoarea inregistrata in 2010 fiind de -6.09%. Efectul de levier negativ se datoreaza unei rentabilitati mai mari a datoriilor financiare decat cea a capitalurilor proprii in aproape toti anii analizati.

Capitolul 3 Particulariti privind analiza performanelor

firmelor cotate la burs

Mai jos am prezentat o analiza a performanelor financiare bursiere ale firmei Biofarm. Indicatori Biofarm

n urma analizei ntreprinderii se constat c numrul aciunilor ntreprinderii sunt aceleai n toi cei 4 ani analizati, evoluia fiind constant.

Profitul net are o evoluie diferit n perioada analizat. n anul 2007 acesta are o valoare de 13514213 lei iar n anul urmtor sufer o scadere dramatic, valoarea fiind negativ. n anul 2009 valoarea profitului crete, depind-o i pe cea din 2007, urmnd ca n anul 2010 s scad cu 5221297, valoarea profitului devenind 14414793 lei. Cifra de afaceri sufer modificri relativ mici n primii 3 ani, comparativ cu ultimul an. n anul 2007 aceasta are valoarea de 62344059 lei urmnd ca n urmtorii 2 ani sa creasc cu aproximativ 2 milioane lei, iar n anul 2010 creterea este mai mare, valoarea devenind 82294885 lei. n concluzie evoluia cifrei de afaceri este una cresctoare. Capitalul propriu al ntreprinderii prezinta o evoluie oscilanta. n primul an acesta are o valoare de 151023695 lei iar n anul 2008 scade, urmnd ca n urmtorii ani sa creasc, ajungand in anul 2010 la valoarea de aproximativ 145 milioane lei. Pn n anul 2009 inclusiv, ntreprinderea nu a distribuit dividende iar n anul 2010 valoarea acestora a fost de aproximativ 6 milioane lei, ce vor fi distribuite actionarilor incepand cu data de 15 iulie 2011. Profitul nerepartizat obtinut in anul 2009 a fost folosit pentru investitii (achizitia de echipamente tehnologice, definitivarea unei constructii). Dividendul pe aciune si randamentul pe aciune au valoarea 0 n toi anii, ca urmare a lipsei dividendelor n ntreprindere. Valoarea PER inregistrata de companie in anii 2009 si 2010 este mai mica decat media sectoriala, ceea ce ar putea insemna faptul ca actiunile companiei sunt subevaluate. Rat pre/ valoarea contabil este aceeai n toi anii, avnd valoarea de 1,88 puncte procentuale. De asemenea evoluia este constant i n cazul ratei pre / venit aciune, avnd valoarea de 0,1863. Lichiditatea aciunii este diferit n anii analizai. n anul 2007 este de 4,80, urmnd s creasc n urmtorul an cu 0,05 puncte procentuale. n anul 2009 a crescut la 6,60 pp, iar n anul 2010 a sczut cu 1,1 pp.

Capitolul 4 Analiza indicatorilor de creare de valoare

Crearea de valoare reprezint unul dintre cele mai importante criterii utilizate n evaluarea performantelor unei ntreprinderi. Desigur, analiza valorii create de ctre o firm trebuie realizat din dou perspective, n funcie de particanii direci, respectiv indireci la activitatea acesteia. Pentru a evalua valoarea creat pentru acionarii firmei Biofarm, se pot utiliza indicatorii de baz bine cunoscui: valoarea economic adugat, valoarea de pia adugat i rentabilitatea total a acionarilor. Datorit limitrii informaionale, am restrns prezenta analiz la intepretarea unuia dintre cei mai importani considerai indicatori care msoar performana financiar a unei firme i anume Valoarea Economic Adugat VEA (n limba englez, Economic Value Added EVA). VEA se calculeaz ca o diferen ntre profitul net i costul capitalului total utilizat, msurnd practic profitul economic real realizat de ntreprindere. Pentru a ntelege mai bine metodolgia de calcul a EVA i sistemul de factori utilizat, am considerat util sintetizarea n urmtorul tabel a principalilor indicatori utilizai, particuliznd studiul pe firma analizat pe parcusul acestei lucrri i evideniind astfel valorile obinute n perioada 2007-2010. Analiza EVA

n continuare, n tabelul 4.2 am prezentat variaiile indicatorilor ntre anii analizai, urmnd ca n tabelul 3.3 s fie sintetizate metodologia i msurarea influenelor factorilor care acioneaz asupra EVA. Variaiile indicatorilor utilizai n calculul EVA

Msurarea factorilor de influen asupra EVA

Analiznd evoluia firmei Biofarm n perioada 2007-2010, se observ faptul c n trei din cei patru ani supui analizei, se constat o valoare economic adugat negativ. Acest fapt s-a datorat valorilor nregistrate de rate de rentabilite a capitalului investit (dup impozitare), care s-a situat, cu excepia anului 2008 sub costul mediu ponderat al capitalurilor folosite de firm. Astfel n 2008, EVA nregistreaz pozitiv, de aproximativ 33,4 mil lei, ca urmare a creterii ratei de rentabilitate a capitalului investit dup impozitare i a diminurii costului mediu

ponderat al capitalurilor, care cunoate o scdere brusc n acest an. Aceast diminuare a costului mediuponderat al capitalurilor nu poate fi considerat ns una sntoas, avnd n vedere c este bazat pe faptul c firma nregistreaz n acest an un cost al capitalurilor proprii negativ, rezultatul net ale exerciiului fiind o pierdere de aproximativ 21 mil lei. Astfel n urmtorul an,compania reuete s recupereze situaia nefast din 2008, raportnd un profit net de aproximativ 20 mil lei. Acest rezultat are o influena direct asupra costului mediu ponderat al capitalurilor i implicit asupra valorii economice adugate care cunoate o diminuare radical, avnd n vedere faptul c suma renumrrii capitalului total crete, n timp ce rezultatul exploatrii dup impozitare scade. Finalul anului 2010, suprinde o valoare economica adugat aflat n cretere, pe fondul unei creteri a rezultatului exploatrii dupa impozitare, concomitent cu o reducere a renumerrii capitalului total. Valoare economic adugat rmne ns negativ, avnd n vedere faptul c rate de rentabilitate a capitalului investit dup impozitare se situeaz n continuare sub costul mediu ponderat al capitalului.

Capitolul 5

Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

5.1. Analiza activului net Elementele legate in mod direct de evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii sunt activele, datoriile si capitalurile proprii. Activul net reflecta activele intreprinderii negrevate de datorii. Activul net exprima averea actionarilor stabilita pe baza bilantului patrimonial. Acest indicator este echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalului propriu corectat. Determinarea Activului Net

Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus activul net este calculat ca diferenta dintre activul total si datoriile totale, deci valoarea rezultata pentru indicator reprezinta o exprimare materiala a activului net. In urma rezultatelor obtinute mai sus, putem preciza faptul ca valoarea activului net ramane relativ constanta pe perioada celor patru ani analizati, variatia acestuia fiind nesemnificativa daca luam in calcul fluctuatiile de maxim 2 milioane lei. Astfel, in 2008 indicatorul inregistreaza o scadere de aproximativ 2 milioane lei fata de 2007 atingand valoarea de circa 131 milioane lei. Scaderea aceasta poate fi pusa pe seama scaderii activului total in 2008 fata de anul precedent prin diminuarea investitiilor detinute ca imobilizari. Desi modificarea negativa a activului net nu este importanta, poate fi un semnal de alarma privind situatia exploatarii si a gestionarii activelor, acestea impunand modificarile observate in structura finantarii activului net. Dupa anul 2008 activul net inregistreaza cresteri pentru urmatorii doi ani analizati, valoarea acestuia ajungand la aproximativ 148 milioane lei in 2010, ceea ce inseamna ca activele au devansat datoriile totale prin intermediul investitiilor financiare realizate de ntreprindere in anii 2009 si 2010. 5.2. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii 5.2.1. Analiza structurii activului Analiza structurii patrimoniale are ca obictiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale de activ si pasiv. Ratele de structura patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente si permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilantului oferind de asemenea posibilitatea realizarii de analize comparative in timp si spatiu. Rate de structura ale elementelor de active

Pe parcursul perioadei analizate, ponderea activelor imobilizate a scazut cu aproximativ zece procente, de la circa 66% la aproape 40%, iar activele circulante au crescut in aceeasi proporie. Desi valoarea activelor imobilizate cat si a celor circulante creste in perioada 2007 2008, aceste rate de structura sunt explicate de o variatie mai accentuata a celor din urma. Se observa faptul ca imobilizarile corporale detin cea mai mare pondere in activele imobilizate, cu tendinte de scadere a influentei pe parcursul perioadei analizate de la 42% in anul 2007 la 32% in 2010. In ceea ce priveste activele circulante, procentul acestora in total activ creste in perioada de timp analizata cu pana la 27 de procente. Acest lucru se datoreaza in principal cresterii mai mari a activelor circulante in detrimentul celor imobilizate. 5.2.2. Analiza structurii surselor de finantare Ratele de structur ale surselor de finanare ale ntreprinderii analizeaz importana relativ i evoluia n timp a diferitelor surse de finanare utilizate de ctre firm.

Ponderea capitalului permanent in total pasiv (rata stabilitatii financiare) prezinta o evolutie descrescatoare pe perioada analizata, aproximativ 4 puncte procentuale despart valoarea inregistrata in 2007 de valoarea inregistrata in anul 2010. Deoarece acest indicator prezinta valori mari, putem considera ca intreprinderea prezinta o stabilitate financiara ridicata, sursele de finantare pe termen lung avand o importanta relativa in stabilitatea firmei. Ponderea capitalurilor proprii in total pasiv este de 90.82% in anul 2007; aceasta rata de structura scade pana in 2010 cu aproximativ 3 puncte procentuale, scadere ce se datoreaza diminuarii rezervelor din reevaluare. Ponderea considerabila a capitalurilor proprii in total pasiv pe toata perioada analizata, ne indica faptul ca activitatea companiei este finantata in cea mai mare parte din resurse proprii. Acest fapt denota o stare de echilibru financiar al companiei. Datoriile pe termen lung detin o pondere foarte mica in pasivul total, acestea pornind de la 0.91% n 2007 i ajungnd la 0,5% n 2010. Evolutia acestor rate de structura poate fi explicata prin datorii financiare foarte mici, chiar inexistente n ultimii doi ani analizati. Ponderea datorilor pe termen scurt inregistreaza o crestere de la 7.01% n 2007 la 10.85% in anul 2010. Se observa faptul ca datoriile pe termen scurt detin ponderi modeste in total pasiv, insa cresterea lor se poate explica prin contractarea de credite pentru investitii in toti anii analizati, ce au scadenta sub un an. 5.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor de activ de a se transforma in bani. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt rata lichiditatii generale, rata lichiditatii curente si cea a lichiditatii imediate. Solvabilitatea este capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta. Aceasta se poate exprima cu ajutorul ratei solvabilitatii patrimoniale si ratei solvabilitatii generale. Indicatori de lichiditate i solvabilitate

Lichiditatea generala reflecta posibilitatea acoperirii obligatiilor curente din active curente. Dup cum se poate observa in toti anii analizati aceasta rata depaseste pragul de 2,5 ceea ce sugereaza c firma este caracerizata printr-o lichiditata generala foarte buna. In perioada analizata aceast rata de lichiditate creste de la 4.80 n 2007 la 6.6 n 2009, apoi scade la 5,5 n 2010. O rata de lichiditate atat de ridicata poate fi si un motiv de ingrijorare deoarece firma nu si gestioneaz resursele eficient. Lichiditatea redus reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante i disponibilitati. Pe toat perioada analizata aceasta rata de lichiditate este supraunitara si nu se cuprinde in intervalul optim 0,8 1. Acest fapt ne arata faptul ca societatea este caracterizata de o lichiditate mare, avand posibilitatea pe perioada analizata de a-si acoperi datoriile curente din creante si disponibilitati. Lichiditatea imediata reprezinta capacitatea instantanee a intreprinderii de a face fata imediat achitarii unor obligatii tinand cont doar de disponibilitati. In cazul firmei Biofarm, aceasta rata de lichiditate depaseste cu mult pragul de 0,3 fiind chiar supraunitara. Rezulta deci ca firma are o lichiditate imediat foarte mare ea fiind capabila sa isi acopere doar din disponibilitati datoriile pe termen scurt in perioada analizata. Solvabilitatea generala reprezinta capacitatea firmei de a-si achita obligatiile banesti, imediate si indepartate, fata de terti. Pe perioada anilor 2007 2010 aceasta rata de solvabilitate a depasit cu mult pragul de 1.5, ceea ce reflecta stabilitatea financiara a intreprinderii si capacitatea de a-si achita obligatiile. Solvabilitatea patrimoniala atesta posibilitatea rambursarii datoriilor pe termen lung din capitaluri proprii. Pragul considerat adecvat al acestei rate este de 0,5. Deoarece acest prag este depasit cu mult de rata de solvabilitate patrimoniala a firmei Biofarm putem spune ca in fiecare an supus analizei firma isi poate rambursa datoriile din capitalul propriu.

5.4. Analiza fondului de rulment patrimonial Fondul de rulment patrimonial, denumit fond de rulment (FR), reflect lichiditatea curent n mrime absolut a unei ntreprinderi pe termen scurt. Fondul de rulment reprezint marja de siguran a ntreprinderii, impus de decalajul dintre sumele de ncasat i sumele de pltit pe termen scurt, precum i de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante n lichiditi i durata medie n care datoriile pe termen scurt devin exigibile. Analiza fondului de rulment patrimonial

Dupa cum rezulta in urma calculelor de mai sus, se poate spune ca in cei patru ani analizati intreprinderea a inregistrat un fond de rulment crescator, cu valori de aproximativ 42 milioane lei in anul 2007 ce au crescut pana la aproximativ 79 milioane lei in 2010. Aceasta situatie poate fi apreciata ca favorabila, crescand finantarea exploatarii din surse stabile. Rata de finantare a stocurilor are valori anuale mai mari de 2, ceea ce ar reprezenta o finantare integrala a stocurilor, dar si a unei parti a creantelor. Rata de finantare a activelor circulante releva faptul ca peste 75% din activele circulante sunt finantate pe baza surselor stabile de finantare, restul acoperindu-se din resurse ciclice de exploatare (pasive curente, respectiv obligatiile curente ale firmei).

Indicatorii fondului de rulment

Existenta unui fond de rulment permanent pozitiv certifica o stare de echilibru financiar pe termen lung. Avand in vedere faptul c se observa o crestere a valorii fondului de rulment in perioada 2007-2010 ( de la 44.480.584 lei n 2007 la 82,450,347lei in 2010) se demonstreaza existenta unor capitaluri pe termen lung prin care se pot acoperi necesitatile de finantare ale intreprinderii pe termen scurt, respectiv cele legate de activitatea de exploatare. Proportia cea mai mare a fondului de rulment permanent este reprezentata de fondul de rulment propriu ceea ce ne spune ca necesitatile de finantare ale intreprinderii sunt acoperite in principal din surse proprii. Se poate remarca faptul c fondul de rulment permite s se finaneze integralitatea necesarului de fond de rulment datorit faptului c pe toat perioada analizat, FR>NFR. Astfel putem spune c NFR se finaneaz integral din resurse stabile i societatea poate s evite orice dependen fa de resursele de trezorerie. Ca i n cazul fondului de rulment, NFR cunoaste o evoluie crescatoare, mai putin pe perioada 2009 2010 cand nregistreaz o scdere. Fondul de Rulment si Necesarul de Fond de Rulment

Trezoreria net nregistreaz un nivel pozitiv pe toat durata analizat, ceea ce reflect faptul c SC Biofarm SA nu s-a confruntat n nici un an cu o lipsa de lichiditi. Ca i n cazul FR si a

NFR, i n cazul TN putem remarca o cretere de la valoarea de 30.028.823lei la sfarsitul anului 2007 la 67,169,259 in 2010. Evoluiile cresctoare ale acestor indicatori pot fi explicate prin faptul c n timpul acestor ani, societatea a cunoscut un intens proces de dezvoltare, fapt subliniat i de evoluia activelor societii. n anii 2007 2008 , nivelul Cash-Flow-ului s-a meninut la valori pozitive, destul de apropiate, nregistrnd o usoar cretere. Dac n anul 2008, valoarea acestuia era de 6.417.903 lei, Cash-Flow a cunoscut o scdere pn la valoarea de 959,867 lei n anul 2009, ajungnd apoi la valoarea de 29,762,666 lei n anul 2010.Analiznd toi aceti indicatori, se poate remarca echilibrul financiar existent la nivelul SC Biofarm S.A., echilibru evideniat de valorile positive ale fiecarui indicator, pe toata durata analizat. 5.5. Analiza gradului de indatorare Analiza gradului de indatorare

In ceea ce priveste gradul de indatorare globala, in urma rezultatelor obtinute mai sus putem preciza faptul ca intreprinderea reflecta prin intermediul rezultatelor mai mari ca 2 o capacitate de indatorare saturata. Rezultatele egale si mai mici ca 1 ale ratei indatorarii la termen arata ca datoriile pe termen lung sunt acoperite integral prin intermediul capitalurilor proprii. 5.6. Analiza echilibrului financiar funcional prin metoda ratelor Vitezele de rotaie prin cifra de afaceri reprezint un indicator de eficienta care reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii, in special in activitatea de exploatare. Scopul de baza al acestor indicatori este de a cuantifica viteza cu care o anumita categorie de active parcurg circuitul bani produs bani, regasindu-se in final, prin intermediul proceselor de productie sau comercializare la care participa, in valoarea marfurilor oferite spre vanzare. O viteza mai ridicata poate certifica faptul ca firma functioneaza mai eficient. Duratele si vitezele de rotatie a elementelor de activ si pasiv

Durata de rotatie este exprimata in numar de zile, iar Viteza de rotatie in numar de rotatii. Viteza de rotatie este un factor cheie in determinarea lichiditatii. O viteza de rotatie mare permite afacerii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi sporeasca activele.O viteza de rotatie a stocurilor mare semnifica faptul ca suma de bani blocata in stocuri este mica, lucru care imbunatateste lichiditatea. Durata de rotatie a elementelor reprezinta numarul de zile necesare pentru ca elementele patrimoniale sa treaca prin toate stadiile circuitului economic. Durata de rotatie este invers proportionala cu viteza de rotatie. Viteza de rotatie a stocurilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand in 2010 un numar de rotatii de 6.07, ceea ce ne indica faptul ca firma poate realize aproximativ 6 cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. In paralel, durata de rotatie a stocurilor atinge valoarea de aproximativ 60 de zile in anul 2010 .Acest lucru inseamna ca stocurile firmei necesita 60 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic. Viteza de rotatie a clientilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand in 2010 un numar de rotatii de 5.11, ceea ce ne indica faptul ca firma poate realize aproximativ 5 cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a clienilor atinge valoarea de aproximativ 71.43 de zile in anul 2010. Acest lucru inseamn ca toate creantele firmei necesita 71de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic. Cresterea numarului de zile in care creantele se transforma in lichiditati ne poate arata o deficienta a managementului. Viteza de rotatie a furnizorilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand in

2010 un numar de rotatii de 5.31, ceea ce ne indica faptul ca firma poate realize aproximativ 5 cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a furnizorilor atinge valoarea de aproximativ 299.44 de zile in anul 2010. Acest lucru indica faptul ca furnizorii firmei necesita 68 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic . Viteza de rotatie a imobilizarilor a inregistrat valori relative scazute in perioada analizata, atingand in 2010 un numar de rotatii de 1.22, ceea ce ne indica faptul c firma poate realize aproximativ 1,2 cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a imobilizrilor atinge valoarea de aproximativ 68.78de zile in anul 2010. Acest lucru semnifica faptul ca imobilizrile firmei necesit 300 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic.

Capitolul 6 Analiza fluxurilor de numerar

Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar servete la estimarea necesitilor viitoare de numerar pe baza situaiei trecute, cunoaterea acestora fiind util att acionarilor, interesai n existena unui numerar suficient pentru plata dividendelor, ct i creditorilor, interesai n recuperareamprumuturilor acordate. n egal msur, cunoaterea fluxurilor viitoare denumerar intereseaz pe potenialii investitori, metoda cash-flow-ului actualizatfiind una din metodele de evaluarea ntreprinderii. Introducerea situaiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o component a situaiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari (OMFP 94/2001) i opional n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii (OMFP306/2002) permite o analiz dinamic a echilibrului financiar, prin descrierea operaiunilor (exploatare, investiii, finanare) care au antrenat transformarea patrimoniului ntreprinderii.Aceast situaie exprim evoluia poziiei financiare a ntreprinderii fa de situaia de la nceputul anului, genernd dimensiunea ipotetic a performanelor, deoarece profitul prezentat la sfritul anului nu coincide cu soldul disponibilitilor bneti la acel moment, singurele care confer autenticitate bunei gestionri a ntreprinderii. Toate operaiunile pe care ntreprinderea le realizeaz se regsesc imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Meninerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiie necesar perenitii ntreprinderii. O ntreprindere poate fi considerat viabil, numai dac activitatea sa degaj, n mod permanent, trezorerie. Fluxurile de numerar pot fi determinate prin dou metode: direct i indirect. Metoda direct presupune deducerea plilor din ncasrile aferente exerciiului financiar pe tipuri de activiti i permite estimarea fluxurilor viitoare de numerar pe total i pe activiti. Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curent reprezint un indicator-cheie al generrii de numerar pentru alte activiti: rambursarea mprumuturilor, meninerea capacitii de funcionare a ntreprinderii, plata dividendelor, noi investiii fr finanare extern. Fluxurile de numerar din investiii reflect msura n care cheltuielile efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cldiri, instalaii). Fluxurile de numerar din activiti de finanare permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finanatorilor ntreprinderii (primiri sau rambursri de credite, ncasri din emisiuni de titluri, pli pentru rscumprarea titlurilor emise, ncasri sau pli din contracte de leasing). n tabelul de mai jos este prezentata situaia fluxurile de trezorerie, conform metodei directe:

Tabloul fluxurilor de numerar

Din analiza datelor calculate in tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii: Activitatea de exploatare prezinta in anul 2008 o valoare aproape tripla fata de anul 2007, ceea ce arata faptul ca incasarile firmei au fost superioare platilor. Dupa valoarea inregistrata in 2008 de aproximativ 16 milioane lei, in urmatorul an din activitatea de exploatare a rezultat doar aproximativ 2.7 milioane lei, scaderea acestei valori fiind pusa pe seama cresterii creantelor comerciale. Pentru anul 2010 fluxul de numerar din activitatea de exploatare creste fata de anul precedent la aproximativ 7 milioane lei, ceea ce semnifica faptul ca incasarile intreprinderii au fost superioare platilor. In ceea ce priveste fluxul de numerar din activitatea de investitii, in tabelul de mai sus se poate observa faptul ca in anul 2007 valoarea acestui indicator a fost de circa -42.9 milioane lei. Valoarea negativa a acestui indicator se poate explica prin faptul ca in acest an, societatea a inregistrat o crestere masiva de imobilizari corporale.

Pentru anul urmator, societatea inregistreaza un flux de investitii superior celui inregistrat in anul anterior dar tot negativ de circa -3.2 milioane lei. Pentru anul 2009 indicatorul are valoarea de aproximativ 1.4 milioane lei iar pentru 2010 acesta scade pana la circa -33.2 milioane lei, ca urmare a unor cheltuieli pentru investitii mai mari decat incasarile. Fluxul de numerar din activitatea de finantare are valoarea de aproximativ 36 milioane lei in primul an analizat. Aceasta crestere are la baza emiterea de actiuni in aceasta perioada. Pentru urmatorii trei ani cash flow-ul pentru investitii are valori negative, de circa -1.8 milioane in 2008, -2.2 milioane lei in 2009 si circa -1 milion lei in ultimul an analizat ca urmare a unor incasari mai mici fata de platile aferente perioadei. Pe ansamblu, fluxul de numerar total are variatii semnificative pentru perioada analizata. Astfel, cresterea cash flow-ului cu aproximativ 11 milioane lei in anul 2008 fata de anul 2007 reflecta investitia realizata de societate in primul an analizat, ce a generat fluxuri de numerar care au intrat in intreprindere in anul 2008. De asemenea, in anul 2008 intreprinderea si a diversifcat activitatea de exploatare prin investitii in imobilizari, tehnologie si personal astfel obtinand venituri mai mari din activitatea de exploatare. Scaderea cash flow-ului total de la circa 11 milioane lei din anul 2008 la 2 milioane lei in 2009 poate fi pusa in baza investitiilor in active financiare nerentabile, pierderea suferita legata de instrumentele de capital reflectandu-se in scaderea cash flow-ului total cu circa 9 milioane lei fata de anul precedent. In 2008 Biofarm a achizitionat actiuni pe bursa la trei SIF-uri insa din cauza scaderii dramatice a bursei in 2008-2009 firma a consemnat pierderi importante. Valoarea negativa a cash flow-ului de aproximativ -27 milioane lei inregistrata in anul 2010 se explica prin investitiile financiare masive pe termen scurt realizate de intreprindere (aproximativ 66 milioane de lei). Aceste investitii au dus la un flux de numerar din investitii negativ (aproximativ -33 milioane lei) iar de aici se explica valoarea negativa a fluxului total de numerar din ultimul an analizat.

Bibliografie

1. Anghel I., Falimentul : radiografie si predictie, Ed Economica, Bucureti, 2002; 2. Dragota V., Dragota M., Ciobanu A., Obreja L., Management financiar Vol II, Editura Economica, Bucureti, 2003; 3. Isfanescu A., Analiza economico-financiara, Editura ASE, Bucuresti, 2002; 4. Vintil G., Gestiunea Financiar a ntreprinderii, Ediia a VI a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2006. 5. Cursurile si seminariile de Analiz financiar *** Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 626/2001, modificat de O.M.S. nr. 1199/2004 *** www.biofarm.ro - Site-ul companiei Biofarm. *** www.bvb.ro Site-ul bursei de valori din Romania *** www.kmarket.ro Site-ul pietei de capital din Romania *** www.bnr.ro - Site-ul Bancii Nationale a Romaniei *** www.insse.ro - Site-ul Institutului National de Statistica